Universul, februarie 1936 (Anul 53, nr. 46-59)
1936-02-16 / nr. 46
nul al 53-lea Nr. 46 Domitnic& 16 Februarie 1936 Hitler sau Hietler? Puţină lume ştie că Adolf Hitler are un frate vitreg, numit Alois, care tocmeşte in Berlin, şi care este astăzi, în Germania, singura, nudă de aproape a cancelarului. Alois Hitler este proprietarul unui hotel şi copilul bătrânului Hitler dintr’o a doua căsătorie, Adolf fiind născut dintr’o a treia căsătorie. Numele Hilfner se scria înainte Hiedler. Intr’un act oficial austriac ortografia exactă a fost nesocotită, din greşeală, și primul „e“ omis; unii membri ai familiei, printre cari Alois și Adolf, au păstrat de atunci modul actual de a ortografia numele. Alois este înzestrat, ca şi fratele său, cu un frumos talent de pictor. El reaminteşte adesea ori că fratele său Adolf îi prezicea mereu la vârsta de 14 ani: „Voi fi un mare om de stat“. Cele două surori ale cancelarului trăesc în Austria. îmbogăţit din bacşişuri La Liverpool a încetat din viaţă Richard Hughes, lăsând o avere de peste 10 milioane lei. Toată suma este destinată, conform testamentului găsit, operii de ajutorare a soldaţilor cari şi-au pierdut vederea in timpul războiului. Hughes a fost toată viaţa sa camerist pe vapoarele de lux şi şi-a strâns milioanele numai din bacşişurile primite de la elita pasagerilor marilor transatlantice. Chibzuinţă lui Richard Hughes era proverbială şi cu atât mai lăudabilă cu cât banii puşi la o parte trebuiau să slujească unei opere de binefacere. Din surprizele astronomiei Astronomii de la observatorul Mount Wilson din California au descoperit o nouă stea „pitică“, ale cărei dimensiuni ating numai o treime din dimensiunile pământului nostru. Densitatea ei este atât de mare, încât 2,5 cm. cub cântăresc 620 de tone. Atmosfera acestui interesant corp ceresc are o grosime de abia 3 m. 50; gravitatea, pe de altă parte, este de 3.400.000 de ori mai puternică decât pe pământ. Supuși unei temperaturi de 28 de mii grade Celsius, atomii acestei stele emană un gaz care atârnă mai greu decât oricare materie cunoscută pe planeta noastră. O minge de tenis umplută cu acest gaz ar cântări peste o mie de tone. Un om de 75 kgr. • ar avea pe această stea o greutate de 254.625 tone, ceeace ar face ca un corp omenesc să fie distrus și să se întindă ca un lichid. Doctorul Kuiper este acela care s’a ocupat mai de aproaipe de această stea, care ii poartă de acum înainte numele. O planetă cât de mare, intrată în zona de atracție a stelei Kuiper ar fi pulverizată, in caz de ciocnire, datorită densității extraordinare a stelei. Camera letargică Acum câteva zie s’a făcut in statul Carolina de Nord, din America, prima execuţie prin asfixie. Este vorba de condamnatul Allen Poster, un negru care a fost cea dintâi victimă a „camerei letargice". Unsprezece minute au trebuit pentru curmarea vieţii lui Foster; gazul asfixiant a fost deschis la 10,37 şi abia la 10,48 medicul închisorii a declarat că deţinutul murise. Ca şi la o electrocutare, condamnatul a fost legat pe un scaun, gazele introducându-se în cameră pe sub jeţ. Un stetoscop, prevăzut cu un tub foarte lung, era fixat pe inima lui Foster, ceea ce a permis doctorului să urmărească tenta asfixiere a negrului. Unul din pereţii camerei letargice este de cristal, astfel că autorităţile închisorii au asistat la ultimele momente ale condamnatului, care nu avea ochii legaţi, care s’a agitat şi a vorbit tot timpul. Camera s’a umplut insă treptat cu gazele oepce, învăluind la urmă complet pe condamnat. S’a hotărât în unanimitate că electrocutarea este mult mai rapidă și mai umană. ■ INFA Comandantul-șef al flotei japoneze, vice-amiralul Takahashi, ascultă radio împreună cu nepotul său a cum cincizeci De anci Citim In „UNIVERSUL" din 15 Februarie 1887 , vie în Europa au fost trimişi iar pe la casele lor, după ce au învăţat să mânuiască noua puşcă cu repetiţie şi după ce presiunea făcută asupra lor a dat resultatele dorite. VIENA. — „Corespondenţa politică” zice că cunoscutul agitator român în Macedonia, d. Apostol Mărgărit, a fost zilele trecute arestat din ordinul autorităţilor . Iată impozitul nou care se zice că se va înfiinţa pentru echilibrarea bugetului. Se va spori impozitul personal, impărţindu-se contribuabilii in şase categorii, dintre care cea mai de jos să plătească 8 lei şi cea mai de sus 98 lei pe an. . . ..... . „ . . . Mâine seară, la Teatru! Nu- i turceşti din Macedonia şi închis, ţional, „O scrisoare pierdută”. — LONDRA. — Ştirile ce au ? Se scrie din Berlin: Cei 73.900 circulat în privinţa unei apropiate reservişti a căror chemare sub ocupaţiuni a Bulgariei de trupele steag a pricinuit o emoţie atât de ruseşti se desmint din Petersburg. PUSSIV. O splendidă pisică de Angora, surdă din naştere, dar atât de perfect dresată, încât înţelege totul numai din semne. (Proprietar, d. maior G. Demetrian din Cernăuţi) SFATURI PENTRU GOSPODINE Dejun. Menu: Ochiuri cu şuncă; tăeţei de cartofi; sărmăluţe de foi de viţă; brânză; tartine de caise. Tăeţei de cartofi: Se fierbe la kg, de cartofi făinaşi, până se moaie; se curăţă de coaje şi se zdrobesc la iuţeală, cât mai sunt fierbinţi; se pune apoi V2 linguriţă de sare de lux şi 200 ghr. de făină şi se frământă până se obţine o pastă alifioasă. Din acest aluat se fac bucăţi maxi cât un ou, se rulează cu mâna până ajung de grosimea unui deget şi se taie apoi ca tăeţeil; se fierb atunci o singură diată, în apă clocotită, iar apa fiartă se scurge apoi pentru a se turna apă rece peste tăeţeii de cartofi. In timpul când se scurge apa rece, se rumeneşte pesmete în unt proaspăt, fierbinte; în ultimul moment se răstoarnă tăeţeii in tigaia cu unt şi pesmete şi se prăjesc puţin amestecându-se Km©. Tâeţeii de cartofi se servesc imediat ce sunt gata. Tartine de caise: Se freacă 140 gr. die unt cu 140 pr. de zahăr, până ce untul se faie ca o cremă; se adaugă treptat 6 gălbenuşuri de ou, amestecânduse neîncetat, iar în urmă se presară 140 gr. de făină; la sfârşit se adaugă uşor spuma de la 4 albuşuri, bătute ca zăpada. Pe o tavă unsă cu unt se întinde compoziţia de grosimea unui deget şi se ţine în cuptor la o temperatură potrivită, până ce se rumeneşte bine. Cât coca mai este caldă, se fac în romburi, întinzându-se peste fiecare romb un strat gros de marmeladă de caise sau de vişine. Romburile se unesc apoi, câte două, ca un sandwich, și se presară cu zahăr vanilat. Arida Ţigarea prieteniei îngrijitorul maimuţelor la Institutul de seruri din Patîu aprinde ţigarea unui cimpaneu, mare amator de tutun. Lupta contra turbării Birourile de igienă ale Ligii Naţiunilor au publicat de curând o statistică interesantă asupra activităţii Institutelor antirabice din lumea întreagă. Din 118.062 de pacienţi trataţi în 1933, numai 408 au murit, ceea ce reprezintă un procent de 0,35. Cele mai multe cazuri s’au ivit în Orient, şi mai cu seamă în India. Marele Institut de la Kasauli împreună cu sucursalele lui a îngrijit 13.500 de persoane muşcate de animale turbate; la Calcutta numărul bolnavilor a fost de 7.500, iar la Bombay de 8.000, dintre care mai multe sute de europeni. In Europa, regiunea cea mai bântuită de turbare este sudul continentului şi Balcanii. Institutul de la Budapesta a îngrijit 4.800 de cazuri, iar cel de la Sofia aproape 7.000; la Constantinopol au fost îngrijiţi 1.700 de bolnavi; la Atena 1.800; la Varşovia 2.000 şi în diferitele centre ale Iugoslaviei 8.000. Cele cinci institute ale Franţei s’au ocupat cu 1.200 de cazuri. Mortalitatea cea mai înaltă o dau muşcăturile de lupi (11%), iar cea mai joasă cele de pisici (0,03%). Muşcăturile de câini sunt printre cele periculoase; ele reprezintă insă 86% din toate cazurile tratate. Se întrebuinţează azi cel puţin 10 metode diferite ale tratamentului antirafpic, inventat de nemulritarul Pasteur. UNIVERSUL Viscol şi furtuna Furtuna de pe Marea Neagră a încetat Situaţia vaporului „Petrolz” e aceeaşi. Echipajul a fost salvat Am anunţat la timp că la un petrolifer grecesc „Petrol Z“, care dintr-o recepţie greşită a telegramei, l-am denumit „Teodor“, a eşuat pe coasta românească,intre capul Caliacra şi Cavarna, în dreptul satului Ghiaur Suiciuc. Vaporul a fost împins de furtună pe stânci, spărgându-se în două locuri. Apa intrând cu forţă prin cele două găuri, echipajul a trebuit să părăsească puntea, refugiindu-se pe uscat, cu ajutorul bărcilor de salvare. Din fericire nu s’a întâmplat nici un accident. Salvatorul „King Lear“ plecat azi dim din portul nostru, n’a anunţat încă cum merg operaţiunile de salvare. SOARTA ALTOR VAPOARE Despre soarta vapoarelor „Ionion“ şi „Ahinina Baica“, cari au încărcat vite în portul nostru şi cari au plecat spre Pirei cu câteva ore înainte de deslănţuirea furtunii, nu se ştie nimic. Se crede că s’au refugiat la adăpost, în vreunul din porturile bulgare. Deasemeni nu se ştie unde se găseşte tancul petrolifer turc „Antares“, plecat din portul nostru în aceeaş zi cu cele două vase greceşti. Din Istanbul s’a comunicat azi că vaporul n’a intrat încă în Bosfor. Nu se ştie nimic despre soarta vapoarelor „Olga“, care era aşteptat să sosească in portul Constanţa încă de acum două zile. Vaporul „Hazian“, care se oprise în portul Instanbul, din cauza furtunii, a anunțat prin t. f. f. că a intrat în Marea Neagră și întâmpină o puternică furtună. Un perceptor dispărut Căruţaşul cu care plecase a fost găsit îngheţat Constanţa, 13 Februarie In ziua de 11 crt., cu câteva ore înainte de a se deslănţui în judeţul nostru groaznica furtună, care a făcut atâtea ravagii, perceptorul Gheorghe Dumitrescu, din Mangalia, însoţit de căruţaşul Osman Aii, a plecat spre satul Limanul, din apropierea oraşului. Cu toate că a fost sfătuit de prietenii săi din Mangalia să nu plece, întrucât se apropie noaptea, iar la căruţă nu avea decât un cal, perceptorul nu le-a ascultat sfatul şi a pornit spre com. Limanul, unde avea de făcut o verificare. Pe drum au fost surprinşi de viscol. Dimineaţa, familia căruţaşului pomenindu-se cu calul şi căruţa goală în curte, a bănuit că s-a întâmplat o nenorocire şi a anunţat jandarmii. Şeful postului de jandarmi din Liman, plutonierul Bontea Emandi, a format o echipă de călăreţi, cu care a plecat în căutarea înzăpeziţilor. La marginea satului, la o depărtare de numai 3 km., călăreţii au dat peste trupul îngheţat al căruţaşului, iar la câteva sute de metri a fost găsită căciula şi şuba perceptorului Dumitrescu. Cu toate cercetările făcute de jandarmi, nu s’a putut da de urma perceptorului. Se crede că a fost mâncat de haitele de lupi, cari şi-au făcut cauza viscolului, apariţia în judeţ, sau că a fost acoperit de vreun troian de zăpadă. Nu este exclus însă şi un atac banditesc, deoarece perceptorul avea o importantă sumă asupra sa. O VICTIMA A GERULUI LA GALAŢI Galaţi, 13 Februarie In piaţa Independenţei, a fost găsit în nesimţire un tânăr, în etate de 30 ani, a cărui identitate n’a putut fi stabilită, deoarece nu putea vorbi. A degerat şi a fost internat în spitalul „Elisabeta Doamna’’. Gerul a cedat în regiunea Galaţilor şi temperatura s-a urcat brusc la plus 4 grade, topind zăpada. Au murit Îngheţaţi Bălţi, 12 Februarie Din judeţ ni se anunţă că, în urma gerui lăsat de câteva zile asupra regiunii de Nord a Basarabiei, au fost mai multe victime. In satul Cetireni au fost găsiţi morţi Grigore Drăgan şi fiul său Gheorghe Drăgan, de 18 ani, care se întorceau acasă din târgul Ungheni. La marginea satului Bisericani, a fost găsită deasemeni moartă din cauza gerului, femeia Maria Sobotnică, ce rătăcise drumul spre casă din IN STRĂINĂTATE Un vapor scufundat la Salonic Salonic, 13 (Rador). — Viscolul și gerul care s’au abătut asupra Macedoniei au pricinuit până acum moartea a 12 persoane. Alte 500 de persoane au fost rănite în diferiteleaccidente provocate de furtună. Din cauza furtunii de pe Mare, vaporul „Penaghis” s-a scufundat în golful Salonic. Căpitanul vaporului şi mai mulţi membri ai echipagiului şi-au găsit moartea în valuri. S'au ciocnit două trenuri Ankara, 13 (Rador). — Toate legăturile telefonice cu străinătatea au fost întrerupte din cauza viscolului. In Tracia, şase persoane au fost surprinse de viscol şi au murit îngheţate. In staţia Ceatalgea, un tren de persoane a ciocnit Simplonul. Vagonul-restaurant a fost distrus. Locomotiva trenului de persoane a deraiat. Victime omeneşti nu au fost. Numeroase vapoare se află în pericol în larg pe Marea Neagră. In împrejurimile oraşului Smirna, satele sunt complet izolate de restul lumii. Populaţia, care a trebuit să fie evacuată, sufere îngrozitor din cauza frigului. Istanbul, 13 (Rador). — Din cauza viscolului puternic, șapte persoane și-au găsit moartea în împrejurimile Adrianopolului. La Mudania au fost dărâmate 12 case. Nu se știe nimic de soarta mai multor vapoare aflate pe marea Neagră. * Furtună pe coasta Libanului Beyruth, 13 (Rador). —O furtună extrem de violentă a isbucnit pe coasta Libanului. La Beyruth, două persoane s’au înecat. Din Tripoli se anunţă că şi acolo furtuna a făcut pagube considerabile. Un hangar al aviaţiei a fost luat de vânt, iar un avion aflat în el a suferit stricăciuni însemnate. Pagubele sunt considerabile. GER ASPRU IN ANGLIA Londra, 13 (Rador). — Viscolul care a bântuit până azi noapte în întreaga Anglie, s’a potolit. In schimb domneşte un ger foarte aspru în întreaga ţară. In Scoţia s’au înregistrat temperaturi de 30 grade sub zero. In apropiere de Londra frigul a depăşit minus 21 grade. Indicațiile meteorologice sunt că gerul va continua. PE COASTA ADRIATICEI Milano, 13 (Rador). — In cursul furtunii de pe coasta Adriaticei, s’au înregistrat mari pagube materiale. In apropiere de Veneţia, mai multe bărci de pescari au fost răsturnate de valuri şi s’au scufundat. La Chioggia s’au înecat opt pescari. --------ooooooo------- Baroul de Ialomiţa respinge noul bir pe nedreptate Călăraşi, 13 Febr. Avocaţii din baroul nostru, , întruniţi în Camera avocaţilor din palatul justiţiei, au votat o moţiune prin care protestează împotriva nouilor taxe fixate de ministerul justiţiei pentru actele juridice. Nouile taxe sunt o împovărare a justiţiabililor, sunt dăunătoare prestigiului magistraturii şi prejudiciază profesiunea avocaţilor. Ele mai constitue şi un abuz, atâta vreme cât nu sunt fixate printr’o lege. Deaceia corpul avocaţilor din Ialomiţa respinge aceste taxe şi ce va abţine de la plata lor. Moţiunea, aşa cum e votată, a fost înaintată d-lui primpreşedinte al tribunalului Ialomiţa, uniunei generale a avocaţilor din România şi ministerului din justiţie. . i " ui MISCAREA VAPOARELOR IN PORTUL CONSTANTA IN ZIUA DE 13 FEBRUARIE VAPOARE INTRATE „Dacia“, român, cu 397 t. mărfuri şi 80 pasageri dela Beyrouth; .Markland", tanc norvegian, deşert dela Rouen; „Archon“, elen cu 3 pasageri dela Pyreu; „Svenlor", tanc norvegian, deşert dela Falmouth VAPOARE ELITE „Bolsena", Italian, cu 2000 t. cereale, 1000 t. diverse și 12 pasageri la Trieste .Archon“, elen cu vite la Pyreu; „Virginia“, elen, desert la Port-Said. SCHERK docil vă îngrijiţi pierea roţîo-' nal! Scherk Cold Cream, de noapte, compusă din ceară curată ţi uleiuri fine, nutreşte ţesutul, îndepărtează ridurile ţi dă obrazului o înfăţişare sănătoasă şi înfloritoare. Iar crema de zi, Trisena, uscată, aplicată înainte de a vă pudra, menţine tot timpul faţa mată, fragedă şi superb parfumată. Cremele Scherk se vând In borcane ă Lei 90 ţţi 120 — în tuburi ă lei 45 ţi 65. Cereţi, «o mostră de Coldcream contra Lei 12 tim- fbre la »Parfex* Cal. Moţilor 78 Bucureşti. VITE din cele mai buneALTOITE FR. CASPARI MEDIAŞ Catalog gratuit la cerere. SPECIALITATE NEUBURGER. 5127 soiuri, garantat autentice, precum, şi portaltoi cu şi fără rădăcini, livrează Combaterea duşmanilor pomilor Acţiunea „Uniunii Camerelor de agricultură" O acţiune de luminare a masei plugăreşti ce merită a fi cunoscută, deoarece ea depăşeşte cadrul restrâns al activităţii unei Instituţiuni de stat, e fără îndoială hotărîrea pe care a luat-o „Uniunea Camerelor de agricultură” de a ţine o serie de cursuri teoretice şi practice de pomicultură, cu agronomii specialişti de la Camerele şi secţiile agricole precum şi dela serviciile agricole din toate judeţene ţării, pentru cunoaşterea şi combaterea duşmanilor cari atacă pomii, precum şi Îngrijirile ce trebue date acestora, în diferitele anotimpuri ale anului. Aceste cursuri de perfecţionare, care de fapt nu reprezintă altceva decât continuarea unei strădanii neobosite depuse de U. C. A. an de an, încă din IPSO, in direcţia promovării pomiculturii, sunt bine venite iar numele celor trei modeşti îndrumători, prof. Krier, dr. Sorin Mihailescu şi ing. C.Măleanu, sunt o chezăşie că agronomii veniţi la aceste cursuri, se vor întoarce in judeţele lor cu un bagaj de cunoştinţe noul şi utile, ce vor fi de real folos pomicultorilor. Iniţiativa de azi a U. O. A. se încadrează in programul de promovare practică a agriculturii şi corespunde scopului iniţial urmărit de legiuitor, care, creând în 1925 instituţia Camerelor de agricultură, a dat posibilitatea, prin autonomia acordată, de a rupe zăgazul încătuşerilor bibirocratismului de stat şi de a activa — prin specialişti — in mod direct, în mijlocul agricultorilor. Prin acest program, s’a urmărit rezolvarea a trei problemeîngrijirea raţională a plantaţiilor existente, prin tăeri raţionale şi combaterea duşmanilor animali îi vegetali ai pomilor; a doua, sistematizarea nouilor plantaţii în concordanţă cu technica pomiculture moderne şi cu cerinţele pieţelor de desfacere din ţară şi străinătate; in sfârşit a treia, industralizarea şi valorificarea fructelor. Uniunea a fost şi este încă zilnic solicitată de secţiile de agricultură judeţene şi de diverşi agricultori, spre a le trimite specialiştii ei ca să le arate metodele practice şi economice pentru deparazitarea pomilor. In imposibilitatea de a satisface toate aceste cereri, Uniunea a decis organizarea acestor cursuri de pomicultură, pentru reîmprospătarea cunoştinţelor specialiştilor de la secţiile agricole şi serviciile agricole judeţene, pentru ca acest personal instruit să propage şi să răspândească mai departe cunoştinţelor practice pentru îngrijirea şi tratarea pomilor. întrunirea comercianţilor de băuturi şi alimente Spre un front comun al tuturor organizaţiilor negustoreşti Sindicatul alimentar central, contam hobăriilor luate, a început o serie de tobrumuuri pe cartiere; prima a fost Luni 10 crt., in sala Emnitrachit, iar a doua ori, Miercuri 12 crt., in sala Ileana cobor), unde a participat un important număr de comercianţi. D. JEAN NICULESCU, preşed. Sindicatului alimentar, deschizând întrunirea, mulţumeşte celor prezenţi arătându-şi satisfacţia pentru numărul impunător al comercianţilor ce au răspuns la această chemare. D. GHIŢA IORDACHESCU, secretar general al Sindicatului, arată greul impas în care se găseşte clasa negustorilor şi in special comercianţii de băuturi şi alimente, impas din care nu se poate ieşi decât primtr’o concentrare a tuturor forţelor negustoreşti. Sindicatul alimentar încă din anul trecut şi-a făcut un punct de onoare intreprinzând acţiunea unei înţelegeri a tuturor conducătorilor organizaţiilor negustoreşti de a colabora la un front comun pentru salvarea acestei năpăstuite clase. Sindicatul alimentar, ca o forţă vie prin importanţa ce o are cu ramificaţii in întreaga ţară, dă din nou semnalul şi cheamă la un front comun pe conducătorii organizaţiilor negustoreşti, făcând apel de a se uita toate adversităţile din trecut în faţa imperativului ce se cere azi mai mult decât oricând pentru strângerea rândurilor. D. C. DICULESCU face apel la solidaritatea negustorilor, având in vtdere că ei sunt baza şi platforma piedestalului pe care sunt aşezate impozitele statului, şi cum ele sunt excesive şi insuportabile astăzi, negustorii nu găsesc altă scăpare decât de a strânge rândurile in jurul Sindicatului alimentar, ai cărui conducători nu au precupeţit nimic pentru realizarea doleanţelor membrilor săi. D. DUMITRU CRISTESCU arată necesitatea organizării şi colaborării tuturor claselor negustoreşti într’un singur front comun, căci numai astfel se vor putea realiza dezideratele drepte ale claselor comerciale, sugrumate de pacostea impozitelor excesive. D. TRAIAN MITU arată că la această întrunire ia parte şi reprezentantul societăţii oltenilor „Tudor Vladimirescu“, prin preşedintele ei d. Victor Predescu, cât şi d. Ion Mihai, reprezentanituil brutarilor din cartierul Obor. Totodată d-sa arată înfăptuirile făcute de municipiu pentru amenajarea halelor centrale Obor, care au început să funcţioneze în mod aproape normal. D. VICTOR PREDESCU, preşedintele sindicatului oltenilor „Tudor Vladimirescu“, salută adunarea în numele sindicatului al cărui preşedinte este, arătând legătura dintre producător, angrosist şi publicul consumator şi declară că se alătură luptei dusă de Sindicatul alimentar. D. I. MIHAI arată dezastrul la care se găsesc comercianţii brutali în urma aplicării taxelor speciale ce apasă această categorie de negustori. D. GH. STOICESCU-Lizeanu critică taxele şi impozitele excesive, arată lupta dusă de Sindicatul alimentar pentru apărarea negustorilor, îndemnând clasele comerciale la o unire într’un front unic. D. N. PANAITESCU, în numele comercianţilor de zarzavat din noile hale centrale Obor, aducând mulţumiri iniţiatorilor şi realizatorilor acestei mari opere, arată că acestea sunt adevăratele hale centrale de engro®. D. VASILE RADULESCU-Broşteni arată rolul şi activitatea Sindicatului alimentar, crifcat cu UK prime clasele conducătoare, care neţinând seamă de greutăţile prin care trece azi comerţul, aplică cele mai vexatorii taxe. D. JEAN NICULESCU mulţumeşte tuturor vorbitorilor de Înţelegerea ce au arătat pentru concentrarea intr’un singur front comun a tuturor organizaţiilor negustoreşti şi întreabă pe cei prezenţi dacă sunt de acord cu acţiunea Sindicatului alimentar în această privinţă pentru frontul comun al organizaţiilor negustoreşti. (Sala aprobă). In continuare d-sa arată că, cu toate promisiunile celor in drept in ce priveşte desideratele mai principale a c comerţului de 'autori şi alimente, acestea sunt departe de a deveni fapt îndeplinit fără o concentrare a tuturor forţelor negustoreşti. In rubricile săptămânale, în fiecare Luni, după întrunirile ţinute Duminica, aspendentele comunicate in special ale organizaţiilor negustoreşti, au găsit o largă ospitalitate în presa cotidiană şi clasa negustorească trebue să fie recunoscătoare pentru concursul dat de presă. Dar tocmai acest lucru arată cât de desmembrată este clasa negustorească, întrucât in toate aceste comunicate conducătorii acestor organizaţii nu vorbesc decât de acelaş program şi aceleaşi desiderate, fără să fie o deosebire de principii şi atunci întrebarea: De ce să stăm despărţiţi, când aceeaşi dureri şi desiderate le desbate fiecare organizaţie în parte, când toate acestea pot fi canalizate pe o singură conductă, singura care poate duce la satisfacerea lor. Apoi d-sa arată că in faţa nepăsării tuturor acelor care pe de o parte ne dau dreptate şi pe de altă parte fac numai promisiuni, iar din meschine interese electorale, acestea rămân numai simple promisiuni; singura nădejde e numai M. S. Regele, căria îi vom solicita să ne asculte durerile. Continuând întrunirile pe cartiere, d. Jean Niculescu face apel la cei prezenţi de a-şi lua Însărcinarea ca la seminarul ce Sindicatul alimentar va da pentru congresul general din Martie a. c., fiecare să activeze intens in cartierul său. Anunţă o nouă Întrunire Vineri 14 ori, în sala „Locomotiva“ din calea Griviţei. Celelalte întruniri urmând in sala „Rex“ din cartierul Dudeşti, in sala „Aida“ din calea Rahovei, etc. D. VASILE RADULESCU, administratorul Sindicatului alimentar, aduce la cunoştinţă că balul anual al Sindicatului va fi Joi, 20 Februarie a. c. in saloanele „Arta", din str. Batistei nr. 14. C 00 X Un sectar işi maltratează fata Suceava, 13 Febr. Sectarul pentecostalist Nicolai Usec din Măreţei, a fost reclamat autorităţilor că şi-a bătut rău fata pentru că nu voia să-l urmeze în credinţa sectară. Fata, nemaiputând suporta chinurile in casa părintească, a dispărut. Jandarmii cercetează cazul acesta, care a impresionat adânc populația satului. *■ ■ x po jt—r Vin de masă superior Vate a lui Serman G. Ionescu - Sisesk de vânzare la Magazinul Uniunea Sindicatelor Agricole, Bul. Brătianu 9, Federala Cooperativelor Săteşti, la Statuia Brătianu şi Restaurantu „La Mişu”, via-vis Strand Kiselef. 235s . Mazăre Victoria circa un vagon, bună pentru sămânţă, de vânzare, predare Bucureşti. Oferte cu preţ la ziar sub S. 240 Socetatea „Principele Mircea“ organizează in ziua de 15 Februarie a. c. in Saloanele Atta MARELE său bal mascat şi nemascat „Inconjurul Lumii“ croasieră fantastică diferite restaurante chinezeşti, negre etc., decoruri — jarz cosmopolit etc. Duminică 16 Februarie a. c. in acelaş decor va avea Ioc un ceai dansant cu prelungire, dela orele 5 d. a. ia , orele li noaptea. 224 Contrabandă de amorse la Brăila Brăila, 13 Februarie Chestura de poliţie a fost înştiinţată că, în ultimul timp, în oraşul nostru se introduc in mod clandestin numeroase pietre de brichetă (amorse), cari se vând pe piaţă cu preţuri derizorii, concurându-se astfel produsele C. A. M. D. chestor G. Rănzescu a orv donat biroului poliţiei judiciare să facă cercetări, spre a stabili provenienţa amorselor. Cu facerea investigaţiilor a fost delegat de comisar Gherassim Gheorghiu, care a aflat că pietrele de brichete sunt vândute de frizerul Petru Miss, din str. Sf. Constantin 22. Poliţistul, făcând o descinderre la domiciliul acestuia, a găsit ascunse intr’un sertar 82 amorse şi 2 brichete, provenite din contrabandă. împotriva lui Petru Miss s-au dresat acte de darea în judecată. Deasemeni, el a fost amendat cu 6.200 lei, sumă pe care a achitat-o imediat. *----------X 0 X— ------ Adunarea soc. „Cultul Eroilor” din Galaţi Galaţi, 13 Februarie , Societatea „Cultul Eroilor’*, filiala Galaţi, de sub preşedinţia d-lui general Ştefan Ganea, a ţinut adunarea generală anuală, în localul căminului subofiţerilor. Au participat toţi membrii comitetului, în frunte cu PS, episcop Coama Petrovici al Dunărei de jos şi d. general G© Enea S’a citit darea de seamă materială, constatându-se că există un fond de peste 75.000 lei provenit din cotizaţii şi donaţii, iar în cursul anului trecut s’au cheltuit câteva mii lei pentru îngrijirea monumentului Eroilor. Adunarea a decis să intervină pe lângă primăria municipiului să verse 10% din încasările pe care primăria le realizează de la spectacole şi cinematografe, in folosul şomerilor, bani ce vor fi întrebuinţaţi pentru întreţinerea monumentului eroilor. Adunarea a încuviinţat ca, în comitetul executiv, să fie cooptaţi d-nii arhitect Popescu, cap. Balan şi căp. Apostol Soare. Ca cenzori a fost ales de intendent-colonel Nicolau, comandantul bat. 3 administrativ, iar casier, d. căp. Stănescu. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul iar spre a fi prompt serviţi la reînnirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poștal eticheta abonamentului expirat. .