Universul, februarie 1936 (Anul 53, nr. 46-59)

1936-02-16 / nr. 46

­nul al 53-lea Nr. 46 Domitnic& 16 Februarie 1936 Hitler sau Hietler? Puţină lume ştie că Adolf Hi­tler are un frate vitreg, numit Alois, care tocmeşte in­ Berlin, şi care este astăzi, în Germania, singura, nudă de aproape a can­celarului. Alois Hitler este pro­prietarul unui hotel şi copilul bătrânului Hitler dintr’o a doua căsătorie, Adolf fiind născut dintr’o a treia căsătorie. Nume­le Hilfner se scria înainte Hie­dler. Intr’un act oficial austriac ortografia exactă a fost nesoco­tită, din greşeală, și primul „e“ omis; unii membri ai familiei, printre cari Alois și Adolf, au păstrat de atunci modul actual de a ortografia numele. Alois este înzestrat, ca şi fratele său, cu un frumos talent de pictor. El reaminteşte adesea ori că fratele său Adolf îi prezicea mereu la vârsta de 14 ani: „Voi fi un mare om de stat“. Cele două surori ale cancelarului trăesc în Austria. îmbogăţit din bac­şişuri La Liverpool a încetat din viaţă Richard Hughes, lăsând o avere de peste 10 milioane lei. Toată suma este destinată, con­form testamentului găsit, operii de ajutorare a soldaţilor cari şi-au pierdut vederea in tim­pul războiului. Hughes a fost toată viaţa sa camerist pe va­poarele de lux şi şi-a strâns milioanele numai din bacşişu­rile primite de la elita pasage­rilor marilor transatlantice. Chibzuinţă lui Richard Hughes era proverbială şi cu atât mai lăudabilă cu cât banii puşi la o parte trebuiau să slujească unei opere de binefacere. Din surprizele astro­nomiei Astronomii de la observato­rul Mount Wilson din Califor­nia au descoperit o nouă stea „pitică“, ale cărei dimensiuni ating numai o treime din di­mensiunile pământului nostru. Densitatea ei este atât de ma­re, încât 2,5 cm. cub­ cântăresc 620 de tone. Atmosfera acestui interesant corp ceresc are o grosime de abia 3 m. 50; gra­vitatea, pe de altă parte, este de 3.400.000 de ori mai puterni­că decât pe pământ. Supuși u­­nei temperaturi de 28 de mii grade Celsius, atomii acestei stele emană un gaz care atârnă mai greu decât oricare materie cunoscută pe planeta noastră. O minge de tenis umplută cu acest gaz ar cântări peste o mie de tone. Un om de 75 kgr. • ar avea pe această stea o greu­­tate de 254.625 tone, ceeace ar face ca un corp omenesc să fie distrus și să se întindă ca un lichid. Doctorul Kuiper este a­­cela care s’a ocupat mai de a­­proaipe de această stea, care ii poartă de acum înainte numele. O planetă cât de mare, intrată în zona de atracție a stelei Kuiper ar fi pulverizată, in caz de ciocnire, datorită densității extraordinare a stelei. Camera letargică Acum câteva zie s’a făcut in statul Carolina de Nord, din America, prima execuţie prin asfixie. Este vorba de condam­natul Allen Poster, un negru care a fost cea dintâi victimă a „camerei letargice". Unspre­zece minute au trebuit pentru curmarea vieţii lui Foster; ga­zul asfixiant a fost deschis la 10,37 şi abia la 10,48 medicul închisorii a declarat că deţinu­tul murise. Ca şi la o electro­cutare, condamnatul a fost le­gat pe un scaun, gazele intro­­ducându-se în cameră pe sub jeţ. Un stetoscop, prevăzut cu un tub foarte lung, era fixat pe inima lui Foster, ceea ce a permis doctorului să urmăreas­că tenta asfixiere a negrului. Unul din pereţii camerei letar­gice este de cristal, astfel că autorităţile închisorii au asis­tat la ultimele momente ale condamnatului, care nu avea ochii legaţi, care s’a agitat şi a vorbit tot timpul. Camera s’a umplut insă treptat cu­ gazele oep­ce, învăluind la urmă com­plet pe condamnat. S’a hotărât în unanimitate că electrocuta­rea este mult mai rapidă și mai umană. ■ IN­FA Comandantul-șef al flotei japoneze, vice-amiralul Takahashi, ascultă radio împreună cu nepotul său a cum cin­cizeci De anci Citim In „UNIVERSUL" din 15 Februarie 1887 , vie în Europa au fost trimişi iar pe la casele lor, după ce au învăţat să mânuiască noua puşcă cu re­petiţie şi după ce presiunea făcută asupra lor a dat resultatele dorite.­­ VIENA. — „Corespondenţa politică” zice că cunoscutul agita­tor român în Macedonia, d. Apos­tol Mărgărit, a fost zilele trecute arestat din ordinul autorităţilor . Iată impozitul nou care se zice că se va înfiinţa pentru echi­librarea bugetului. Se va spori impozitul personal, impărţindu-se contribuabilii in şase categorii, dintre care cea mai de jos să plătească 8 lei şi cea mai de sus 98 lei pe an. . . ..... . „ . . . Mâine seară, la Teatru! Nu- i turceşti din Macedonia şi închis, ţional, „O scrisoare pierdută”.­­ — LONDRA. — Ştirile ce au ? Se scrie din Berlin: Cei 73.900 circulat în privinţa unei apropiate reservişti a căror chemare sub ocupaţiuni a Bulgariei de trupele steag a pricinuit o emoţie atât de ruseşti se desmint din Petersburg. PUS­SI­V. O splendidă pisică de Angora, surdă din naştere, dar atât de perfect dresată, încât înţelege totul numai din semne. (Pro­prietar, d. maior G. Demetrian din Cernăuţi) SFATURI PENTRU GOSPODINE Dejun. Menu: Ochiuri cu şuncă; tăeţei de cartofi; săr­măluţe de foi de viţă; brânză; tartine de caise. Tăeţei de cartofi: Se fierbe la kg, de cartofi făinaşi, până se moaie; se curăţă de coa­je şi se zdrobesc la iuţeală, cât mai sunt fierbinţi; se pune apoi V2 linguriţă de sare de lux şi 200 ghr. de făină şi se frământă pâ­nă se obţine o pastă alifioasă. Din acest aluat se fac bucăţi maxi cât un ou, se rulează cu mâna până ajung de grosimea unui deget şi se taie apoi ca tă­­eţeil; se fierb atunci o singură diată, în a­pă clocotită, iar apa fiartă se scurge apoi pentru a se turna apă rece peste tăeţeii de cartofi. In timpul când se scurge apa rece, se rumeneşte pesmete în unt proaspăt, fier­binte; în ultimul moment se răstoarnă tăeţeii in tigaia cu unt şi pesmete şi se prăjesc pu­ţin amestecându-se Km©. Tâe­­ţeii de cartofi se servesc ime­­­­diat ce sunt gata. Tartine de caise: Se freacă 140 gr. die unt cu 140 pr. de za­hăr, până ce untul se faie ca o cremă; se adaugă treptat 6 găl­benuşuri de ou, amestecându­­se neîncetat, iar în urmă se presară 140 gr. de făină; la sfârşit se adaugă uşor spuma de la 4 albuşuri, bătute ca zăpada. Pe o tavă unsă cu unt se întin­de compoziţia de grosimea unui deget şi se ţine în cuptor la o temperatură potrivită, până ce se rumeneşte bine. Cât coca mai este caldă, se fac în romburi, întinzându-se peste fiecare romb un strat gros de marme­ladă de caise sau de vişine. Romburile se unesc apoi, câte două, ca un sandwich, și se pre­sară cu zahăr vanilat. Arida Ţigarea prieteniei îngrijitorul maimuţelor la Institutul de seruri din Pa­­tîu aprinde ţigarea unui cimpa­neu, mare amator de tutun. Lupta contra turbării Birourile de igienă ale Ligii Naţiunilor au publicat de cu­rând o statistică interesantă asupra activităţii Institutelor antirabice din lumea întreagă. Din 118.062 de pacienţi trataţi în 1933, numai 408 au murit, ceea ce reprezintă un procent de 0,35. Cele mai multe cazuri s’au ivit în Orient, şi mai cu seamă în India. Marele Institut de la Kasauli împreună cu sucursa­lele lui a îngrijit 13.500 de per­soane muşcate de animale tur­bate; la Calcutta numărul bol­navilor a fost de 7.500, iar la Bombay de 8.000, dintre care mai multe sute de europeni. In Europa, regiunea cea mai bân­tuită de turbare este sudul con­tinentului şi Balcanii. Institu­tul de la Budapesta a îngrijit 4.800 de cazuri, iar cel de la Sofia aproape 7.000; la Con­­stantinopol au fost îngrijiţi 1.700 de bolnavi; la Atena 1.800; la Varşovia 2.000 şi în diferitele centre ale Iugoslaviei 8.000. Cele cinci institute ale Franţei s’au ocupat cu 1.200 de cazuri. Mortalitatea cea mai înaltă o dau muşcăturile de lupi (11%), iar cea mai joasă cele de pisici (0,03%). Muşcăturile de câini sunt printre cele periculoa­se; ele reprezintă insă 86% din toate cazurile tratate. Se între­buinţează azi cel puţin 10 me­tode diferite ale tratamentului antirafpic, inventat de nemulri­­tarul Pasteur. UNIVERSUL Viscol şi furtuna Furtuna de pe Marea­ Neagră a încetat Situaţia vaporului „Petrolz” e aceeaşi.­­ Echipajul a fost salvat Am anunţat la timp că la un petrolifer grecesc „Petrol Z“, care dintr-o recepţie greşită a telegramei, l-am denumit „Teo­­dor“, a eşuat pe coasta româ­nească,­intre capul Caliacra şi Cavarna, în dreptul satului Ghiaur Suiciuc. Vaporul a fost împins de fur­tună pe stânci, spărgându-se în două locuri. Apa intrând cu forţă prin cele două găuri, echipajul a trebuit să părăsească puntea, refugiin­­du-se pe uscat, cu ajutorul bărcilor de salvare. Din fericire nu s’a întâmplat nici un accident. Salvatorul „King Lear“ plecat azi dim­ din portul nostru, n’a anunţat încă cum merg opera­ţiunile de salvare. SOARTA ALTOR VAPOARE Despre soarta vapoarelor „Io­nion“ şi „Ahinina Baica“, cari au încărcat vite în portul nos­tru şi cari au plecat spre Pirei cu câteva ore înainte de deslăn­­ţuirea furtunii, nu se ştie nimic. Se crede că s’au refugiat la adăpost, în vreunul din portu­rile bulgare. Deasemeni nu se ştie unde se găseşte tancul petrolifer turc „Antares“, plecat din portul nostru în aceeaş zi cu cele două vase greceşti. Din Istanbul s’a comunicat azi că vaporul n’a intrat încă în Bosfor. Nu se ştie nimic despre soar­ta vapoarelor „Olga“, care era aşteptat să sosească in portul Constanţa încă de acum două zile. Vaporul „Hazian“, care se o­­prise în portul Instanbul, din cauza furtunii, a anunțat prin t. f. f. că a intrat în Marea Neagră și întâmpină o puter­nică furtună. Un perceptor dispărut Căruţaşul cu care pleca­se a fost găsit îngheţat Constanţa, 13 Februarie In ziua de 11 crt., cu câteva ore înainte de a se deslănţui în judeţul nostru groaznica fur­tună, care a făcut atâtea ra­vagii, perceptorul Gheorghe Dumitrescu, din Mangalia, în­soţit de căruţaşul Osman Aii, a plecat spre satul Limanul, din apropierea oraşului. Cu toate că a fost sfătuit de prietenii săi din Mangalia să nu plece, întrucât se apropie noaptea, iar la căruţă nu a­­vea decât un cal, perceptorul nu le-a ascultat sfatul şi a pornit spre com. Limanul, unde avea de făcut o verificare. Pe drum au fost surprinşi de viscol. Dimineaţa, familia căru­ţaşului pomenindu-se cu calul şi căruţa goală în curte, a bă­nuit că s-a întâmplat o nenoro­cire şi a anunţat jandarmii. Şeful postului de jandarmi din Liman, plutonierul Bontea Emandi, a format o echipă de călăreţi, cu care a plecat în căutarea înzăpeziţilor.­­ La marginea satului, la o de­părtare de numai 3 km., călă­reţii au dat peste trupul înghe­ţat al căruţaşului, iar la câ­teva sute de metri a fost gă­sită căciula şi şuba perceptoru­lui Dumitrescu. Cu toate cercetările făcute de jandarmi, nu s’a putut da de urma perceptorului. Se crede că a fost mâncat de haitele de lupi, cari şi-au făcut­­ cauza viscolului, apariţia în judeţ, sau că a fost acoperit de vreun troian de ză­padă. Nu este exclus însă şi un atac banditesc, deoarece per­ceptorul avea o importantă sumă asupra sa. O VICTIMA A GERULUI LA GALAŢI Galaţi, 13 Februarie In piaţa Independenţei, a fost găsit în nesimţire un tâ­năr, în etate de 30 ani, a cărui identitate n’a putut fi stabilită, deoarece nu putea vorbi. A de­gerat şi a fost internat în spi­talul „Elisabeta Doamna’’. Gerul a cedat în regiunea Galaţilor şi temperatura s-a ur­cat brusc la plus 4 grade, to­pind zăpada. Au murit Îngheţaţi Bălţi, 12 Februarie Din judeţ ni se anunţă că, în urma geru­­i lăsat de câteva zile asupra regiunii de Nord a Basarabiei, au fost mai multe victime. In satul Cetireni au fost gă­siţi morţi Grigore Drăgan şi fiul său Gheorghe Drăgan, de 18 ani, care se întorceau a­­casă din târgul Ungheni. La marginea satului Biseri­­cani, a fost găsită deasemeni moartă din cauza gerului, fe­meia Maria Sobotnică, ce ră­tăcise drumul spre casă din IN STRĂINĂTATE Un vapor scufundat la Salonic Salonic, 13 (Rador). — Viscolul și gerul care s’au abătut asupra Mace­doniei au pricinuit până acum moartea a 12 per­soane. Alte 500 de per­soane au fost rănite în diferitele­­accidente pro­vocate de furtună. Din cauza furtunii de pe Mare, vaporul „Pena­­ghis” s-a scufundat în golful Salonic. Căpitanul vaporului şi mai mulţi membri ai echipagiului şi-au găsit moartea în va­luri. S'au ciocnit două trenuri Ankara, 13 (Rador). — Toate legăturile tele­fonice cu străinătatea au fost întrerupte din cauza viscolului. In Tracia, şase persoa­ne au fost surprinse de viscol şi au murit înghe­ţate. In staţia Ceatalgea, un tren de persoane a cioc­nit Simplonul. Vagonul-restaurant a fost distrus. Locomotiva trenului de persoane a deraiat. Victime omeneşti nu au fost. Numeroase vapoare se află în pericol în larg pe Marea Neagră. In împrejurimile ora­şului Smirna, satele sunt complet izolate de res­tul lumii. Populaţia, care a trebuit să fie evacuată, sufere îngrozitor din cau­za frigului. Istanbul, 13 (Rador). — Din cauza viscolului puter­nic, șapte persoane și-au gă­sit moartea în împrejurimile Adrianopolului. La Mudania au fost dărâ­mate 12 case. Nu se știe nimic de soarta mai multor vapoare aflate pe marea Neagră.­­ * Furtună pe coasta Libanului Beyruth, 13 (Rador). —O fur­tună extrem de violentă a is­­bucnit pe coasta Libanului. La Beyruth, două persoane s’au înecat. Din Tripoli se anunţă că şi acolo furtuna a făcut pagube considerabile. Un hangar al a­­viaţiei a fost luat de vânt, iar un avion aflat în el a suferit stricăciuni însemnate. Pagubele sunt considerabile. GER ASPRU IN ANGLIA Londra, 13 (Rador). — Vis­colul care a bântuit până azi noapte în întreaga Anglie, s’a potolit. In schimb domneşte un ger foarte aspru în în­treaga ţară. In Scoţia s’au înregistrat temperaturi de 30 grade sub zero. In apropiere de Londra frigul a depăşit minus 21 grade. Indicațiile meteorologice sunt că gerul va continua. PE COASTA ADRIATICEI Milano, 13 (Rador). — In cursul furtunii de pe coasta Adriaticei, s’au înregistrat mari pagube materiale. In apropiere de Veneţia, mai multe bărci de pescari au fost răsturnate de valuri şi s’au scu­fundat. La Chioggia s’au înecat opt pescari. --------ooooooo-------­ Baroul de Ialomiţa respinge noul bir pe nedreptate Călăraşi, 13 Febr. Avocaţii din baroul nostru, , întruniţi în Camera avocaţilor din palatul justiţiei, au votat o moţiune prin care protestează împotriva nouilor taxe fixate de ministerul justiţiei pentru ac­tele juridice. Nouile taxe sunt o împovăra­re a justiţiabililor, sunt dăună­toare prestigiului magistraturii şi prejudiciază profesiunea a­­vocaţilor. Ele mai constitue şi un abuz, atâta vreme cât nu sunt fixate printr’o lege. Deaceia corpul avocaţilor din Ialomiţa respinge aceste taxe şi ce va abţine de la plata lor. Moţiunea, aşa cum e votată, a fost înaintată d-lui prim­­preşedinte al tribunalului Ialo­miţa, uniunei generale a avo­caţilor din România şi ministe­rului din justiţie. . ­i " ui MISCAREA VAPOARELOR IN PORTUL CONSTANTA IN ZIUA DE 13 FEBRUARIE VAPOARE INTRATE „Dacia“, român, cu 397 t. măr­furi şi 80 pasageri dela Beyrouth; .Markland", tanc norvegian, de­şert dela Rouen; „Archon“, elen cu 3 pasageri dela Pyreu; „Svenlor", tanc norvegian, deşert dela Fal­mouth VAPOARE ELITE „Bolsena", Italian, cu 2000 t. ce­reale, 1000 t. diverse și 12 pasageri la Trieste­ .Archon“, elen cu vite la Pyreu; „Virginia“, elen, desert la Port-Said. SCHERK docil vă îngrijiţi pierea roţîo-' nal! Scherk Cold Cream, de noapte, compusă din ceară curată ţi uleiuri fine, nutreşte ţesutul, îndepărtează ridurile ţi dă obrazului o înfăţişare­ sănătoasă şi înfloritoare. Iar crema de zi, Trisena, uscată, aplicată înainte de a vă pudra, menţine tot timpul faţa mată, fragedă şi superb parfumată. Cremele Scherk se vând In borcane ă Lei 90 ţţi 120 — în tuburi ă lei 45 ţi 65. Cereţi, «o mostră de Coldcream contra Lei 12 tim- fbre la »Parfex* Cal. Moţilor 78 Bucureşti. V­ITE din cele mai buneA­LTOITE FR. CASPARI MEDIAŞ Catalog gratuit la cerere. SPECIALITATE NEUBURGER. 5127 soiuri, garantat autentice, precum, şi port­altoi cu şi fără rădăcini, livrează Combaterea duşmanilor pomilor Acţiunea „Uniunii Cam­erelor de agricultură" O acţiune de luminare a masei plugăreşti ce merită a fi cunos­cută, deoarece ea depăşeşte cadrul restrâns al activităţii unei Insti­­tuţiuni de stat, e fără îndoială ho­­tărîrea pe care a luat-o „Uniunea Camerelor de agricultură” de a ţine o serie de cursuri teoretice şi practice de pomicultură, cu agro­­nomii specialişti de la Camerele şi secţiile agricole precum şi dela serviciile agricole din toate jude­ţene ţării, pentru cunoaşterea şi combaterea duşmanilor cari atacă pomii, precum şi Îngrijirile ce tre­­bue date acestora, în diferitele a­­notimpuri ale anului. Aceste cursuri de perfecţionare, care de fapt nu reprezintă alt­ceva decât continuarea unei stră­danii neobosite depuse de U. C. A. an de an, încă din IPSO, in di­recţia promovării pomiculturii, sunt bine venite iar numele celor trei modeşti îndrumători, prof. Krier, dr. Sorin Mihailescu şi ing. C.Măleanu, sunt o chezăşie că a­­gronomii veniţi la aceste cursuri, se vor întoarce in judeţele lor cu un bagaj de cunoştinţe noul şi utile, ce vor fi de real folos po­­micultorilor. Iniţiativa de azi a U. O. A. se încadrează in programul de pro­movare practică a agriculturii şi corespunde scopului iniţial urmă­rit de legiuitor, care, creând în 1925 instituţia Camerelor de agri­cultură, a dat posibilitatea, prin autonomia acordată, de a rupe ză­gazul încătuşerilor bibirocratismu­­lui de stat şi de a activa — prin specialişti — in mod direct, în mijlocul agricultorilor. Prin acest program, s’a urmă­rit rezolvarea a trei probleme­­îngrijirea raţională a plantaţiilor existente, prin tăeri raţionale şi combaterea duşmanilor animali îi vegetali ai pomilor; a doua, siste­matizarea nouilor plantaţii în concordanţă cu technica pomicul­ture­ moderne şi cu cerinţele pie­ţelor de desfacere din ţară şi străi­nătate; in sfârşit a treia, indus­­tralizarea şi valorificarea fructe­lor. Uniunea a fost şi este încă zil­nic solicitată de secţiile de agri­cultură judeţene şi de diverşi a­­gricultori, spre a le trimite spe­cialiştii ei ca să le arate metodele practice şi economice pentru de­parazitarea pomilor. In imposibilitatea de a satisface toate aceste cereri, Uniunea a de­cis organizarea acestor cursuri de pomicultură, pentru reîmprospă­tarea cunoştinţelor specialiştilor de la secţiile agricole şi serviciile agricole judeţene, pentru ca acest personal instruit să propage şi să răspândească mai departe cunoş­tinţelor practice pentru îngriji­rea şi tratarea pomilor. întrunirea comercianţilor de băuturi şi alimente Spre un front comun al tuturor organizaţiilor negustoreşti Sindicatul alimentar central, contam hobăriilor luate, a înce­put o serie de tobrumuu­ri pe cartie­re; prima a fost Luni 10 crt., in sala Emnit­rachit, iar a doua ori, Miercu­ri 12 crt., in sala Ileana co­bor), unde a participat un impor­tant număr de comercianţi. D. JEAN NICULESCU, preşed. Sindicatului alimentar, deschizând întrunirea, mulţumeşte celor pre­zenţi arătându-şi satisfacţia pen­tru numărul impunător al comer­cianţilor ce au răspuns la această chemare. D. GHIŢA IORDACHESCU, se­cretar general al Sindicatului, a­­rată greul impas în care se găseş­te clasa negustorilor şi in special comercianţii de băuturi şi alimen­te, impas din care nu se poate ieşi decât prim­tr’o concentrare a tutu­ror forţelor negustoreşti. Sindica­tul alimentar încă din an­ul trecut şi-a făcut un punct de onoare in­­treprinzând acţiunea unei înţele­geri a tuturor conducătorilor or­ganizaţiilor negustoreşti de a cola­bora la un front comun pentru salvarea acestei năpăstuite clase. Sindicat­ul alimentar, ca o forţă vie prin importanţa ce o are cu ramificaţii in întreaga ţară, dă din nou semnalul şi cheamă la un front comun pe conducătorii orga­nizaţiilor negustoreşti, făcând a­­pel de a se uita toate adversităţile din trecut în faţa imperativului ce se cere azi mai mult decât ori­când pentru strângerea rândurilor. D. C. DICULESCU face apel la solidaritatea negustorilor, având in vtdere că ei sunt baza şi plat­forma piedestalului pe care sunt aşezate impozitele statului, şi cum ele sunt excesive şi insuportabile astăzi, negustorii nu găsesc altă scăpare decât de a strânge rându­rile in jurul Sindicatului alimen­tar, ai cărui conducători nu au precupeţit nimic pentru realizarea doleanţelor membrilor săi. D. DUMITRU CRISTESCU ara­­­­tă necesitatea organizării şi cola­borării tuturor claselor negustoreşti într’un singur front comun, căci numai astfel se vor putea realiza dezideratele drepte ale claselor co­merciale, sugrumate de pacostea impozitelor excesive. D. TRAIAN MITU arată că la această întrunire ia parte şi reprezentantul societăţii olten­ilor „Tudor Vladimirescu“, prin preşe­dintele ei d. Victor Pred­escu, cât şi d. Ion Mihai, reprezentanituil bru­tarilor din cartierul Obor. Totoda­tă d-sa arată înfăptuirile făcute de municipiu pentru amenajarea halelor centrale Obor, care au în­ceput să funcţioneze în mod­ a­­proape normal. D. VICTOR PREDESCU, preşe­dintele sindicatului oltenilor „Tu­dor Vladimirescu“, salută adunarea în numele sindicatului al cărui preşedinte este, arătând legătura dintre producător, angrosist şi pu­blicul consumator şi declară că se alătură luptei dusă de Sindicatul alimentar. D. I. MIHAI arată dezastrul la care se găsesc comercianţii bru­tali în urma aplicării taxelor spe­ciale ce apasă această categorie de negustori. D. GH. STOICESCU-Lizean­u cri­tică taxele şi impozitele excesive, arată lupta dusă de Sindicatul a­­limentar pentru apărarea negusto­rilor, îndemnând clasele comer­ciale la o unire într’un front u­­nic. D. N. PANAITESCU, în numele comercianţilor de zarzavat din noile hale centrale Obor, aducând mulţumiri iniţiatorilor şi realiza­torilor acestei mari opere, arată că acestea sunt adevăratele hale centrale de engro®. D. VASILE RADULESCU-Broş­­teni arată rolul şi activitatea Sin­dicatului alimentar, crifcat cu UK prime clasele conducătoare, care neţinând seamă de greutăţile prin care trece azi comerţul, aplică cele mai vexatorii taxe. D. JEAN NICULESCU mulţu­meşte tuturor vorbitorilor de Înţe­legerea ce au arătat pentru con­centrarea intr’un singur front co­mun a tuturor organizaţiilor ne­gustoreşti şi întreabă pe cei pre­zenţi dacă sunt de acord cu ac­ţiunea Sindicatului alimentar în această privinţă pentru frontul comun al organizaţiilor negusto­reşti. (Sala aprobă). In continua­re d-sa arată că, cu toate promi­siunile celor in drept in ce pri­veşte desideratele mai principale a c comerţului de '­autori şi ali­mente, acestea sunt departe de a deveni fapt îndeplinit fără o con­centrare a tuturor forţelor negus­toreşti. In rubricile săptămânale, în fie­care Luni, după întrunirile ţinute Duminica, aspendentele comunica­te in special ale organizaţiilor ne­gustoreşti, au găsit o largă ospita­litate în presa cotidiană şi clasa negustorească trebue să fie recu­­noscătoare pentru concursul dat de presă. Dar tocmai acest lucru a­­rată cât de desmembra­tă este cla­sa negustorească, întrucât in toa­te aceste comunicate conducătorii acestor organizaţii nu vorbesc de­cât de acelaş program şi aceleaşi desiderate, fără să fie o deosebire de principii şi atunci întrebarea: De ce să stăm despărţiţi, când a­­ceeaşi dureri şi desiderate le des­­bate fiecare organizaţie în parte, când toate acestea pot fi canali­zate pe o singură conductă, singu­ra care poate duce la satisfacerea lor. Apoi d-sa arată că in faţa ne­păsării tuturor acelor care pe de o parte ne dau dreptate şi pe de altă parte fac numai promisiuni, iar din meschine interese electo­rale, acestea rămân numai simple promisiuni; singura nădejde e nu­mai M. S. Regele, căria îi vom solicita să ne asculte durerile. Continuând întrunirile pe car­tiere, d. Jean Niculescu face apel la cei prezenţi de a-şi lua Însărci­narea ca la seminarul ce Sindica­tul alimentar va da pentru con­gresul general din Martie a. c., fiecare să activeze intens in car­tierul său. Anunţă o nouă Întrunire Vineri 14 ori, în sala „Locomotiva“ din calea Gri­viţei. Celelalte întruniri urmând in sala „Rex“ din cartie­rul Dudeşti, in sala „Aida“ din ca­lea Rahovei, etc. D. VASILE RADULESCU, admi­nistratorul Sindicatului alimentar, aduce la cunoştinţă că balul anual al Sindicatului va fi Joi, 20 Fe­bruarie a. c. in saloanele „Arta", din str. Batistei nr. 14. C 00 X­ Un sectar işi maltra­tează fata Suceava, 13 Febr. Sectarul­­ pentecostalist Ni­colai Usec din Măreţei, a fost reclamat autorităţilor că şi-a bătut rău fata pentru că nu voia să-l urmeze în credinţa sectară. Fata, nemai­putând suporta chinurile in casa pă­rintească, a dispărut. Jandarmii cercetează cazul acesta, care a impresionat a­­dânc populația satului. *­■ ■ x po jt—r Vin de masă superior Va­te a lui Serm­an G. Ionescu - Sisesk­ de vânzare la Magazinul Uniunea Sind­i­catelor Agricole, Bul. Bră­­tianu 9, Federala Coopera­tivelor Săteşti, la Statuia Brătianu şi Restaurantu „La Mişu”, vi­a-vis Strand Kiselef. 235s . Mazăre Victoria circa un vagon, bună pen­tru sămânţă, de vânzare, predare Bucureşti. Oferte cu preţ la ziar sub S. 240 Soc­etatea „Principele Mircea“ organizează in ziua de 15 Februarie a. c. in Saloanele At­ta MARELE său bal mascat şi nemascat „Inconjurul Lumii“ croasieră fantastică diferite restaurante chinezeşti, negre etc., decoruri — jarz cosmo­polit etc. Duminică 16 Februarie a. c. in acelaş decor va avea Ioc un ceai dansant cu prelun­­gire, dela orele 5 d. a. ia , orele li noaptea. 224 Contrabandă de amorse la Brăila Brăila, 13 Februarie Chestura de poliţie a fost în­ştiinţată că, în ultimul timp, în oraşul nostru se introduc in mod clandestin numeroase pie­tre de brichetă (amorse), cari se vând pe piaţă cu preţuri de­rizorii, concurându-se astfel produsele C. A. M. D. chestor G. Rănzescu a orv donat biroului poliţiei judiciare să facă cercetări, spre a stabili provenienţa amorsel­or. Cu facerea investigaţiilor a fost delegat de comisar Gheras­­­sim Gheorghiu, care a aflat că pietrele de brichete sunt vân­dute de frizerul Petru Miss, din str. Sf. Constantin 22. Poliţistul, făcând o descinde­­r­re la domiciliul acestuia, a gă­sit ascunse intr’un sertar 82 a­­morse şi 2 brichete, provenite din contrabandă. împotriva lui Petru Miss s-au dresat acte de darea în jude­cată. Deasemeni, el a fost amendat cu 6.200 lei, sumă pe care a a­­chitat-o imediat. *----------X 0 X— ------­ Adunarea soc. „Cultul Eroilor” din Galaţi Galaţi, 13 Februarie , Societatea „Cultul Eroilor’*, filiala Galaţi, de sub preşedin­ţia d-lui general Ştefan Ganea, a ţinut adunarea generală anu­ală, în localul căminului subo­fiţerilor. Au participat toţi membrii comitetului, în frunte cu P­S, episcop Coama Petrovici al Du­nărei de jos şi d. general G© E­nea S’a citit darea de seamă ma­terială, constatându-se că exis­tă un fond de peste 75.000 lei provenit din cotizaţii şi donaţii, iar în cursul anului trecut s’au cheltuit câteva mii lei pentru îngrijirea monumentului Eroi­lor. Adunarea a decis să intervi­nă pe lângă primăria munici­piului să verse 10% din înca­sările pe care primăria le rea­lizează de la spectacole şi cine­matografe, in folosul şomerilor, bani ce vor fi întrebuinţaţi pentru întreţinerea monumen­tului eroilor. Adunarea a încuviinţat ca, în comitetul executiv, să fie coop­taţi d-nii arhitect Popescu, cap. Balan şi căp. Apostol Soare. Ca cenzori a fost ales de in­­tendent-colonel Nicolau, coman­dantul bat. 3 administrativ, iar casier, d. căp. Stănescu. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să bine­­voiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul iar spre a fi prompt serviţi la reînnirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poștal eti­cheta abonamentului expirat. .

Next