Universul, martie 1936 (Anul 53, nr. 75-90)
1936-03-16 / nr. 75
I3S* •■'JlLlHliJliJWW Asigurarea „FRANCO-ROMANA“ Fondată 1920 (M. O. 182/920)- Bucureşti, Griviţei 23 MMIWT. Hunt 16 Martie, orele 9,30, se face tragerea, la careparticipă toate poliţele cu amortisment şi premii. Beneficiază de această tragere numai poliţele la curent cu plata primelor. Câştigurile acestora se vor achita imediat; acelea ale poliţelor, cari nu sunt la curent cu plata primelor, se vor reporta la tragerea următoare. Mezuitatul se va publica în „MMSVERSISB“ pănă la ÎS la luni curente, »W——MB——— DE VORBĂ CU CITITORII BON . . # 16 MARTIE 1936 .yaa-j.. Deoarece »aştri ne adresează zilnic o «ordspoîHlen ă foarte bogată priţi cfire ne cer sfaturi, îndrumări, titynarhrl. Informaţii din cele raţii felurite, am hotărît înfiinţarea acestei rubrici speciale în piure vor găsi răspuns la întrebările puse. Larg deschisă tuturor, această rubrică de corespondenţă va apare zilnic în ziarull nostru. Oricine doreşte să afle soluţia unei chestiuni care ii frământă, oricine doreşte o izbnurire din orice domeniu, oricine are nevoe de un stat sau de o reţetă practică, se poate adresa cu încredere redactorilor rubricii. Specialiştii noştri vor rezolva întrebarea în cel mai scurt timp »l UMIL cu putinţă şi răspunsul limpede şi amănunţit, va fi publicat în rubrică sau întruna din publicaţiile noastre pe care o vom indica aci. Corespondenţa privitoare la această rubrică „De vorbă cu cititorii“ va fi expediată pe adresa ziarului „Universul“, Brezoianu 25, Bucureşti I, purtând vizibil menţiunea: Pentru rubrica „De vorbă cu cititorii“, întrebările vor fi îrăţite de bonul alăturat. Fără acest bon, nici o corespondenţă nu va fi luată în seamă. Aveţi o nedumerire? Adresaţi-vă rubricii „De vorbă cu cititorii“! Răspunsurile noastre D-lui SERGENT PAPANA, Loco. — Nu exxistă o şcoală de telegrafişti de bord civili. Vă puteţi pregătiin particular şi să cereţi apoi să fiţi supus unui examen. D-lui VLAD DRACU Bucureşti — S’a proectat infiinţarea unei asemenea şcoli la Galaţi. Nu a început însă să funcţioneze. D-lui CARAIMAN. — Din nenorocire nu există nici o lege. Totul este lăsat la omenia patronului. ., D-lui IORDACHEVICU Marcul —. Dacă sunteţi angajat lucrător calificat aveţi1, drepturile prevăzute în legea_ contractelor de muncă şi asăgurărilor sociale. Concediere după o lună. D-lui ION SANDULEsCU. — Adresaţi-vă „Federaţiei romane de ■şah’’ din palatul Camerei de comerţ, str. Bursei,,^ D-lui „UN BUN ROMAN”. — Arcul de triumf este In construcție. _ D-lui G. L. Loco.— Trimiteți. Dacă ebuiți se va publica. D-lui „'.DELA NATURA”. — Urmăriți poșta redacției, dela PA ‘.SroSfflT-KOMUM. _ leibnizi: „Essais deThéo dicee sur Is. bonté de Dteu. la liberté dß l’lnomms ct 1 origine du mal”. „Choix de mistiques anem&nds” tradusă de J. Chuzzeville. D-rei IEHUŢA Storojineţ. — „Pedagogia” de prof. univ. G. G. Antonesch. „Educaţia noua de d-na Izs.tyela Sadoveanu. D-lui „UN ÎNVĂŢĂTOR HASANSFEAN”. — „Educaţia copiilor anormali” de I. Mihailescu. „Educaţia nouă” de d-na Izabela Sadoveanu. __ D-lui L VALEANU. — Treceţi pe la biblioteca Academiei române, calea Victoriei No. 125. D-lui CITITOR DEVOTAT Băicoi. — Nu. D-lui I. COTERBIC .Loco. — Adresaţi-vâ sec. de telefoane, care a introdus de curând „circuitul suspecţilor” şi care vă va da satisfacţie. D-lui ABONAT Cernăuţi. — E probabil, dar nu se ştie precis. D-lui SPIRU Craiova. — Vom reveni. E preferabil direct nouă. D-nei DIN STR. MARIA ROSETT. — Regretăm dar nu putem scrie de mai multe ori acelaşi lucru. Consultaţi colecţia ziarului. D-lui V. MICHALACHE Panda. — Vă sfătuim să rămâneţi cu slujba pe care o aveţi. Pentru rest numai poşta centrală va poate lămuri. D-lui GH. CRAIA, Stăneşti Teleorman. — Există şcoala navală militară, unde se intră după un an de S. P. O. (Şcoală pregătitoare de ofiţeri din Bucureşti) După alţi doi ani de studii, tânărul iese cu gradul de sublocotenent în marina regală română de război. D-lui DIONIS, cavaler de Sorocean Rădăuţi. — Trimiteţi memoriul care este foarte bine redactat. Deşi aveţi dreptate, nu puteţi refuza împrumutul. Legea este, pentru toţi, UN NEDECORAT DE RĂZBOI. — 1) Sigur că vă puteţi numi voluntar de război. 2) Aveţi dreptul la decoraţii, ca unul ce aţi participat la război (la Mărăşeşti, spuneţi D-voastră). 3) Regimentul trebuia să vă propună la timp, la decorare. Urmăriţi la regiment. D-lui GRIG. GHEORGHIU, Loco. — Este foarte uşor pentru D-voastră de a merge, in orice zi, la ministerul apărării naţionale, la direcţia personalului (biroul decoraţiilor) şi puteţi obţine informaţiunea de care aveţi ne-V06. UN CETITOR. ( 1) Adresaţi-vă la administraţie ca să obţineţi ediţia de Capitală, dacă o doriţi. 2) Idem, pentru soc.franco-română. 3) Urmăriţi, un ziar, dacă se va efectua ceea ce vă interesează pe D-voastră, se va publica la timp. D-lui VIANU SERGIU. — La institutul medicol militar se intră, ca student medicinist, cu examen, care se ţine în fiecare an, când se publică în ziare. De obicei acest examen se ţine spre toamnă. Urmăriţi-l.__________ orme pentru comisiile de verificarea preţurilor la export Rol important atribuit burselor de mărfuri Constanţa, 13 Martie / burse: cantitatea şi preţul, urg ; .... ___— 1_A-j arpo f'rvnlutouteat până arcaism ■expea:- ţătarii de cereale întâmpinau greutăţi în faţa comisiunilor pentru verificarea preţurilor, instituite pe lângă centrele de export, deoarece aceste comisiuni contestau veracitatea contractelor încheiate cu străinătatea, ministerul de industrie şi comerţ a luat o măsură, deosebit de importantă, pentru reglementarea relaţiunilor dintre exportatori şi comisiuni. Prin dispoziţia amintită, ministerul obligă pe exportatorii de cereale să prezinte contractele burselor de mărfuri şi cereale, spre viză, pentru ca în felul acesta angajamentele să capete o dată certă. Imediat după prezentare, bursa va înregistra contractul, liberând un borderou justificativ. Pentru încheerile telefonice, exportatorul va face cunoscut când ca la perfectarea contractului să-l prezinte în original pentru vizare. Prin noua măsură se vine în ajutorul comercianților de cereale, fixându-se un mod uniform de verificare a preţurilor, ceea ce pentru exportatori constitue o siguranţă, iar pentru comisiune înlăturarea dubiului asupra sincerităţii operaţiunilor în comerţul de devize cu străinătatea. Exportatorii vor fi împiedicaţi să declare în formularele A. B. C. preţuri mai mici decât cele reale, iar comisiunea va fi scutită de a încheia sute de procese la legea pentru controlul devizelor, usurându-i în felul acesta greaua sarcină ce are de a supraveghea şi controla exportul de cereale prin portul Constanţa. UNIVERSAE QctZanchtr DC?.UNICA 15 MARTIE Ort.: f Dumineca Sfintei Chuci Sf. Martir Agapie și cei 6 împreună cu el (f 290). Cat.: f Ocult Sf. Lomgin (gj0g ^ Prot. Ocut Isalbala. Evreesc: 21 Ada.r 56S6. Mahomedan : 21 Giiul-Hege 1254. „ * Răsăritul Soarelui 6.32. Apusul 1320. CALENDAR ISTORIC $1 LITERAR 15 MARTIE In această, zi, In anul... 1767, s’a terminat ele tipărit următior,ca carte : Fentisortarion, ce cuminde intri sine slujba ce i să cuvine , din sfânta Luminata Dum'necâ a Fâşiilor, până la Dumineca tuturor sfinţilor. Acum a doua oară tipărită întru întâia domnie a prea luminatului Dom Io Alexandru Scarlat Ghica Vvd. Cu blagoslovenica, şi osârdiea, şi cu toată cheltuiala Sfinţiei sale Iubite i bomului de Dumnezeu, Kir Partenie Episcopul Râm. In sfânta Episcopie a Râmnicului. La anii de la zidirea lumii 7275. De cucernicul între Preoţi, Popa Constandin Atanasievici Tipograful. . 1870, s’a dat in beneficiul primei Boenaru şi al lui Gh. Alexandres- CU, piesa Călugăriţa sângerândă, dramă în 5 acte, în care Eufrosina Popescu a excelat. Asemenea, N. Voinescu, şeful orchestrei, a cântat la violină Suvenirul de Carpaţi, 1888, se văd pe străzi mici placarde, încarrate în doliu, cu inscripţia redactată de N. Pieva, şeful opoziţiei conservatoare: „În semn de doliu pentru sângele nevinovat vărsat ori de guvern (sub Brăteanu), deputaţii opoziţiei vor merge a zi in corpore, pe jos cu capetele da acoperitej, de la clubul „Unirea” de pa bulevard la Cameră". Pe la amiază, procesiunea I anunţată începe a se mişca încet. Sub turnul Mitopradisi ea se vede I oprită de sergenţi şi vânători cu I un procuror înaintea lor. Numai ■ deputaţii sunt lăsaţi să pătrundă. In momentul in care Piera urca treptele, se aud detunături de puştică şi de revolver. Alături de el, fiul uşier al Cameral, lovit, cade mort ; peste sângele lui, împroşcat in tinda, trebue să treacă deputaţii. Iar in sala şedinţelor, o scenă nemaipomenită, printre deputaţii emoţionaţi la ciume, sub strigătele de spaimă ale doamnelor do Cirifoinaă, înaintează deodată procurorii şi judecătorii de instrucţie, şi incep să caute arme in bu- Bumeri de claputeţii cu bănuiţi de opoziţie. Se profanase, astfel, Camara. Deputaţii Fleva şi Filipescu se văd arestaţi sub pretext de flagrant delict şi conduşi în temniţa de la Văicăreşti. Era vorba să se arunce asupra lor vina omorului In uina acestui scandal, unic in analele parlamentare, Ioan Brătiianu a fost nevoit să demiisione2.. . Eugenia Arbore, Clienţi, portari, cunoscuţi, cunoscute, birjari, o servitoare somnoroasă şi o fanfară militară ; Regia artistică, Victor Bumbeşti; Regia technică, Alex. Lohan. 22.05 : Concert de muzică din operetele franceze, engleze şi germane: Orchestra Radio ; Fantasie din opereta „Desbrăcaţi-vă” de Mercier; Selecţiuni din „Rose-Marie” de Frimi. 22.50 : Continuarea concertului : Orchestra Radio şi Viorica Angliei (canto) ; Potpuriu din opereta „Frederica” de Lehar; Două arii din opereta „Veronica” de Messager, (Viorica Anghel); Potpuriu din opereta „Bouche a bouche” de Yvain; Două arii din opereta „Ciboulette” de Reynaldo Halm, (Viorica Anghel); Potpuriu din „Tip- Toes” de Gershwin; Două arii englezești de Revel (Viorica Anghel); Arie din opereta „Regele cu umbrelă” de Benatzky (Viorica Anghel); Potpuriu din „Primăvara in Pădurea Vieneză” de Ascher. 0.00 : Ultimele știri. -ăi Moscova 175 kHz., 1714 m., 500 kw. — 20. Concert de amatori; 21. Emisie literară; 22. Emisie germană; 22.55. Clopotele Kremlinului; 23.05. Emisie engleză; 24. Emisie germană. Londra 200 kHz., 1500 m., 150 kw. — 21. Recitalul baritonului Dennis Noble; 21.55. Serviciu religios; 22.50. Ştiri; 23. Concert de orchestră şi cor. Muzică uşoară; 24. Quintet de harpă. Varşovia 223 kHz, 1345 m., 120 kw. ; 21. Concert de solişti; 21.45. Fragmente din operele lui Pildsudski; 2150. Radiojurnal; 22. Audiţie veselă; 22.30. Foileton; 22.45. Sport; 23. Muzică de salon; 24. Meteor; 0.05. Muzică de dans pe plăci. Viena 592 kHz., 506,8 m., 100 kw. — 18.45. Concert de muzică populară; 20. Ora, Programul pentru mâine, Sport; 20.10. Continuarea concertului de muzică populară; 21. Eterna poezie; 23.05. Teatru radiofonic; 23. Inf., Sport; 23.20. Concert de pian; 24. Inf.; 0.15. Concert de muzică vieneză; 1.15. Din Budapesta. Muzică de ţigani. Budapesta 545 kHz., 550.5 m., 120 kw. — 20.40. „Bank ban” tragedie de Katona; 22. Sport; 22.50. Inf.; 23.30. Orchestră de ţigani; 1.05. Ultimele inf. Stutgart 574 kHz., 522 6 m„ 100 kw. — 21.10. Concert de muzică variată; 23. Ora.,Inf., Meteor, Sport; 23.30. München. Muzică de dans; 1. Concert nocturn. Praga 638 kHz., 470,2 m„ 120 kw. _ 20. „Eugen Onegin” operă de Ceaikovski; 22. Ora; 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport; 23.25. Inf., Sport in germană; 23.30. Plăci; 23.35. Concert de orchestră de salon. Belgrad 685 kHz., 437, 3 m., 8 kw. — 20.50. Pelmel; 23. Inf. de presă, Sport; 23.20. Concert de orchestră; 23.45. Muzică populară. Leipzig 785 kHz., 382,2 m., 120 kw. — 18.10. Concert de după amiază; 20.55. Sport; 21. Cancer de seară; 23. Inf., Sport; 23.30. Muzică de dans. Grupul de nord, Milano 814 kHz., 368,6 m., 50 kw. — 18. „Oedip rege” (Stawinski); 20.20. Inf.; 20.40. Sport; 2120. Ora Inf.; 21.35. Varietăți; 22.45. Comedie intr’un act; 23.15. Muzică de dans. , Cirapul treaua, Roma.rie KHZ., 420,8 m., 50 kw. — 21. Cine e la microfon ? Concurs sentimental; 21.05. Concert variat; 21.20. Ora, Inf., Conf.; 21.30. Teatru radiofonic. LUNI 16 MARTIE RADIO-ROMANIA 160 khp, 1875 m., 150 kw. RADIO-BUCUREȘTI 823 klîz., 334,5 m. 12 kw. 12.30. Ora. Calendar, Actualităţi. Cota Dunării, 12.53: Concert de prânz. Muzică uşoară (discuri) : Viaţa reîncepe, fox de Flanagan şi Domnilor ! Regele, fox de Ray, Miki-Maus şi Mimi în oraş fox-trat de Ronnol şi Oime e înspăimântat de lupul cel mare, fox de ChurchH; Melodie de Jean Boyer şi Dorinţa de Manfred, (voce: Lucieime Boyer); Ţigane mi-ai furat inima ,tango de Egem şi Pentru a fi fericit, passo doble de Ricardo; Să nu ne pierdem vremea supăraţi, tango de Constantinescu N. (voce Mia Brala şi P. Alexandru) şi Am întâlnt o fată pe vapor, fox de G. Vilnov, (voce P. Alexandru); Dragoste de păstor și Mandulinata, cântece napolitane de Bovio, (voce: Rosetta Ferlito). 13.15—13.25: Sport. Știri artistice. Bursa, 13.39: Muzică variată (discuri): ■ Uvertură la „Căsătoria secretă” de Cimarosa, (arch. simfonică din Milano, dirijată de Molajdi); Noc- I turnă de Borodin, (Quintetul Léner); Cubana de De Falia, (pian : Murdoch); Despărţirea lui Wotem şi Vraja focului din „Walkiria” de Wagner, (arch. simfonică din Berlin, dirij. de Siegfried Wagner). 14.15: Radio Jurnal 14.30; Muzică românească (discuri) : Ciobănaş de la miori şi Foaie verde lămâiţă, de Kiriac, (voce: A. Lupescul; Sârba din Vălenii de Munte şi Hora de Via Găvana, (arch. Ioniţă Bădiţă); Broboada, cântec popular şi Sufletul imi plânge, romanţă de Mirea, (voce: Jean Mai’- ]cu); Am un foc la inimioară şi Lasă-mă să pătimesc, cântate de Zavaidoc. 15. Ultimele ştiri. 18: Lectură din volumul „Tămâie şi otravă” de Al. O. Teodoreanu. 18.15: Concert de muzică variată. Orchestra Radio. Dansuri caracteristice: Dansul baiaderelor de Rubinstoito; Dans slav No. 5 de Dvorak; dans spaniol No. 6 tie Granados; Hopak, dans căzacesc de Ceaikowsky; Dans românesc de Dragei; Dans german de Mozarrt; Poloneză de Svendssn. 19.: Actualităţi italiene de prof. Al. Marcu. 19.15: Orchestra Radio, din lumea basmelor: „Frumoasa Melusina”, uvertură de Mendelssohn; O mie şi una de nopţi, basm oriental de Bortnnowicz ; Pantomima visului din „Hänsel şi Gretel” de Huperdinck. 20. Radio .Turnal: Viaţa economică şi agricolă. 20.20: Din operete (discuri): Cântec din „O noapte in Veneţia” de Joh. Strauss, (Pstaky); Cântec din „Văduva veselă” de Lehar, (Jeanette Macdonald. Arie din „Giuditta” de Lehar, (Richard Tauber); Duet din „Contele de Luxemburg” de Lehar, (Gitta Alpar şi Ernst Groh); Arie din „Cântecul dragostei” de Joh. Strauss, (Tauber); Duet din „Voevodul ţiganilor” de Joh. Strauss, (Heinz Daum şi Rosi Seegers). 20.45: Importul şi exportul nostru acum 500 ani, de prof. C. C. Giurescu , 21. : Muzică de cameră cu clavecin. N. Rădulescu, clavecin, Rosl Bauman-Rădulescu, canto, V. Jianu, flaut, I. Fotino, violoncel, Trio de Ant. Lorii; Pastorală (D-na Rosl Bauman-Rădulescu, canto şi N. Rădulescu, pian); Trio de Lédain Arie din opera „Céphate și Proscris” de Gretry, (Dna Rosi Bauman-Rădulescu, canto); Sonată de Abel, (V. Rădulescu, clavecin și L Fotino, violoncel); Cantata „Trandafirul de foc” de Haendel: Trio in do minor de Loffllet. 21.50; Cărți *1 Reviste. 22. : D-na Silvia Șerbănescu, pian: Chopin: 1) Balada. No. 3; 2) Două studii in la bemol: Evoce,tie si El puerto din „Ibéria” de Albeniz: Bourée famtascpie de Chabrisi. 22 30. Radio Jurnal. Sport. 02.45: Concert de mandoline. Orchestra Mateffian- Marş rus de Rodim: Mazurcă grațioasă de Misroocchi: Cerul Sevilei de Macerocchi; Suspinul, vals de Ivanovtch; Potpuriu armenesc; Floare spaavă de Cassado. 23.20: Concert nocturn al Orchestrei Grigoraş Dinicu, retransmis de la restaurantul Continental. 23.45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză si germană. 23.55: Ultimele știri. 24.20.30. Continuarea concertului nocturn. *1 Moscova, 175 kHz., 1714 m„ 500 kw. — 18.30. Recital de canto. 21. Concert simfonic. Din operele compozitorilor sovietici 22. Emisie germană. 23.05. Emisie engleză. 24. Emisie ungară. Londra, 200 kHz., 1500 m„ 150 kw. — 19.15. Muzică de dans. 20.30. Muzică de cameră 22. Muzică din filme sonore. 23.30. Ştiri. 24. Muzică de cameră. 1.15—2. Dans Varşovia, 223 kHz., 1345 m., 120 kw. — 19. Recital de pian 1920. Audiţie pentru copii. 19.55. Actualităţi. 21. Concert de orchestră. 22. Concert de quintet. 23. Concert simfonic. 24. Meteor. 0.05. Muzică de dans pe plăci. Viena. 592 kHz., 506,8 m., 100 kw. 21. Concert conail. 22 Concert de muzică bisericească de Schubert. 23. Inf., Meteor. 28.10. Concert de muzică variată. 23.55. Inf. 0.10. Continuarea concertului. 0-45. Concert de muzică vieneză. Budapesta, 545 kHz., 550,5 m„ 120 kw. — 18.30. Recital de canto. 19.30. Orchestră de țigani. 21.10 Concert de orchestră. 22.10. Int. 28.30. Muzică de dans ne plăcii. Stuttgart, 574 kHz., 522,6 Hl., 100 kw. — 28.30. Breslau. Concert nocturn. Praga. 638 kHz., 470,2 m„ 120 kw. — 21.10. Plăci. 20.30. Concert coral. 21. Bmo. 22.15. Suliţă pentru pian şi vioară (Pishe). 23. Ora, inf., Meteor, Cronica zilei, Sport. 23.15. Plăci, Belgrad, 686 kHz., 437,3 m, 3 kw. — 17.30. Concert de orchestră. 18.10. Ora, femeii. 20.15. Inf. 20.30. Ora naţiuni!! 21. Retransmitere de la Teatrul Naţional. Leipzig, 785 kHz., 382.2 Hi.. 130 kw. — 1830. Intormezo muzical 19. Concert, de prehert ro. 23. Inf. Sport. 23.30. Breslau. Concert nocturn. Grupul de Nord Milano, 814 kHz., 368.6 m 1 60 kw. — 20. Muzică variată. 21.05. Ora, Inf., Cronică 21.35. ..U maestrio di muzica” operă de Pergeted. 23. Concert vocal 2344. Muzică de dam. Grupul de Sud Roma, 718 kHz., 420,3 m., 50 kw. — 20. (Napoli) Plăcii. 20. (Roma) Muzică variată. 20. (Bari) Muzică variată. 20 49. (Bari) Program special pentru Grecia. 21.05. Ora, Inf., Uranică.. 21.30. TV imestao di muriert, operă de Pergolesi. 22.45. Cronică. ?! Şedinţa comitetului bursei din Constanţa Constanţa, 13 Martie Astăzi după amiază s’a ţinut in localul Bursei de mărfuri, şedinţă comitetului de direcţie al acestei instituiţii. Şedinţa a fost prezidată de d. Constantinascu, preşedintele bursei, asistat de d. Storin VartoVamsu, secretar. D. preşed. C. Constantinescu a făcut cunoscut comitetului că ministerul de industrie Şi comerţ, a prevăzut in bugetul exerciţiului 1936/1937, suma de 2 şi luni. milioane pentru Începerea construcţiei unui local propriu al Bursei in port. Prin această decizie a minis,teritim s’a făcut um mare pas înainte, în rezolvarea unei probleme arzătoare pentru comerțul de cereal» dim portul nostru. D. secretar Vartolameu a citit apoi o adresă, a ndnisterului industriei, cu privire la fixarea preţuîui cerealelor la export, după care c. preş®'’tote Constantinescu a ridicat chestiunea situaţiei financiare a bursei, destul de critică, din cauză că cale mai multe din tranzacţiuni nu se fac prin D. Gherman Adelstein a arătat că neînţelegerea dintre conducerea Bursei şi comercianţii cerealişti a fost provocată numai de faptul că ei nu au fost ascultaţi atunci când s’a alcătuit regulamentul actual al bursei şi că se impune modificarea unor articole dir regulament. Au mai vorbit în aceeaşi privinţă d-nii Florea Florea, comisarul guvernului şi Ion Georgescu, sindicul bursei, cari au propus ca spre a se ajunge la o înţelegere intre comercianţii perealişti şi bursă, este nevoie de o consfătuire între conducerea asociaţiei Bursei şi conducerea bursei de mărfuri. D. Constantimescu a aprobat acest punct de vedere, şi a propus să se facă cunoscut asociaţiei bursei să întocmească un memoriu, în care să se arate modificările pe care le crede necesare in regulamentul bursei. Se hotărăște apoi ca birourile cerealiștilor din incinta bursei din port să fie închiriate pe bază de contracte, pe termen de un an. fitt Joan LUCIAN PREDESCU DUMINICA 15- MARTIE RADIO - ROMANIA 160 kHz., 1875 m., 150 kw. RADIO - BUCURESTI 823 kHz., 364,5 m., 12 kw. Clopote. Predică de Pr. Mihai! 11.30; 11.35: Bulacu. 11.59: Muzică religioasă (disc.) ; Gloria în excelsis de Weelkes, (corul catedralei Westminster). 11.55 : Cronica vieţii religioase de P. S. S. Arh. luliu Scriban. 12.10: Muzică religioasă. Corul P. T. T. al Bisericii „Sf. Dumitru”, condus de Gh. Niculescu: Veniţi să ne închinăm de Ioana Ghica- Comăneşti; Heruvic de Gh. Niculescu; Crezul de Gh. Niculescu; Gândesc la ziuacea înfricoşată de Arhanghelsky (solo: N. Secăreanu); Aleluia de Gh. Niculescu. 12.10 : Ora. Calendar. Actualităţi. Cota Dunării. 12.10 : Concert de prânz. Orchestra Grigoraş Dinicu : Arii naţionale. Dragoste de ţigan, vals de Lehar. O vioară în noapte, tango de Bixio, îmi eşti dragă, romanţă de Alex. Leon; Arii naţionale. 13.15—13.25; Sport. Ştiri artistice. 13.30 ; Continuarea concertului: Romanţa şi Arii naţionale; Parfum din alte vremi, menuet de Daniel; Cum te chiamă, tango de Manzatti; Nu mă uita, vals de Curtis; Variaţiuni de Tartini-Krsisler (solo vioară: Grigoraş Dinicu); Arii naţionale; Studiu melodie, de Spigler; Arii româneşti. 14.15 : Radio Jurnal. 14.30: Continuarea concertului: Văduva veselă, vals de Lehar ; La crâşmuţa cea din deal, de Monţia; La cules de cucuruz şi Hora lui Chipan; Arii naţionale. 17 : Cunoştinţe folositoare de Dr. Popa Păun. 17.15: Muzică românească. Nicu Dogaru (dacofon): Leana mea şi , Foaie verde d’avrămească; Mugur, mugurel şi Marie, Marioară; Doina Oltului şi Sârba amestecată. 17.30 : Casa ţăranului de Ing. Florea Stăncucescu. 17.45 : Gazeta sătenilor de Victor Ion Popa. 18. Concert de muzică românească şi variată. Orchestra Sibiceanu: Marş naţional, aranj. de Jean Sibiceanu; Porubeii albi, vals de Ivanovici; Şealtă verde, potpuriu naţional de Cristide; Tangofantazie, de Jean Sibiceanu; Potpuriu de dansuri americane, de K. Lubbe; Romanţe şi Arii naţionale; Romanţă de Ambrosio, (vioară: Jean Sibiceanu şi pian: Theodor Sibiceanu). 19 . Agricultori luaţi aminte de ing. D. Chiţoiu. 19.15: Continuarea concertului: Romanţe şi Arii naţionale; Sunt singur, tango de Max Halm; Hora Plevnei şi Hora Slănicului; Suită de Jocuri populare : 1) Ţărăncuţa; 2) Tropotită; 3) Hora din Banat; 4) Sârba Proţapului; 5) Ghimpele; 6) Vileanca; 7) Ariciul I; 8) Ariciul II; 9) Hora moldovenească; Romanţe şi Arii naţionale. 20 . Prof. S. Mehedinţi: Semnul omeniei: munca. 20,15: Dansuri româneşti Sandu Albu; vioară; Trei dansuri de Filip Lazăr; Dansuri româneşti din Transilvania de Bartok-Szekely; Monţla-Albu; Dans moldovenesc de Stan Golestan; Două dansuri de Sandu Albu; Dans ţărănesc de Dumitrescu; Hora stacatto de Dinicu- Helfetz; Bagatelă de Scărlătescu. 21. Teatru: „Un voiaj de plăcere” piesă radiofonică adaptată de Ion Şahighian după 4 schiţe de I. L.Caragiale. Distribuţia : Tănăsică Georgescu, Gh. Baldovin ; Miţa, consoarta lui, D-ra Aglae Eugenia Metaxa; Coana Anica, soacra sa, D-na Logovanu; Domnul Goe, fiu său, D-l Eug. Popovici; Muşteriul, Ion Manu; Ghiţă, P. Stratilat; Niţă, G. Axente; Cucoana, stăpâna lui Bubioc. D-na Nataşa Alexandra ; Bu‘ 1.1---- •r. ,,---- Tinstra ..r.iTi wm Propuneri pentru mărirea producţiei peştelui Constanţa, 13 Martie Specula dei pe piaţa noastră cu peştele, um aihuimemt de pri- mă miscesi'liaiie, a dat maştere la discuţii extrem, de interesante din lumea noastră comercială, care nu-şi poate explica, cum este nefosl ca populaţia să fac altat ele rae'oim emio»s eipieiouiaftă., . câmid este ştiut, câtă bogăţie ide peşte reprezintă apele noastre. Problema peştelui, la Constanţa, devenind de o presantă actualitate, am găsit necesar să cerem părerea conducătorilor vieţii noastre economice, în care scop ne-am adresat d-lui căp. Nic. Ştefan,preşedintele Camerei de comerţ din Dobrogea, care ne-a spuns: „Posedăm peste 700.000 ha. bălţi, lacuri şi suprafaţa Dunării, din care 600.00 ha. sunt proprietatea statului, 50.000 ha. bălţi proprietate particulară şi 50.000 ha. eleştee. La mare, pe un litoral de 490 km. lungime şi 30 km. adâncime. cât se poate pescui, avem 1.470.000 ha. in care se poate face o pescuire destul de productivă. Pentru apele dulci, producţia a variat între 12—32 milioane kg., la care dacă mai adăugăm peştele consumat de pescari şi cel de contrabandă, ajungem la circa 40.000.000 sau 50—60 kg. de ha. In alte ţări s’a ajuns la peste 200 kg. de ha. La noi eleşteele abia produc 10 kg. La mare producţia variază între 1.400.000 până la 2.400.000 kg. anual, sau între 1—1 jum. kg. peste la ha. Bulgarii ne-au întrecut şi aci, ei au ajuns la 3—4 kg. de ha. Şi din punct de vedere cantitativ şi calitativ, stăm râu. Cantităţile mai însemnate sunt alimentate de specii uşoare: albitură şi babuşcă. DE CE AVEM PRODUCŢIE MICA In primul rând nu avem un corp pescăresc format şi iniţiat in această direcţie. Sunt 11.500 pescari, posesori de permise de pescuit şi peste 50.000 angajaţi ca lucrători la diverse scule de vânătoare. Majoritatea acestora sunt lipoveni şi practică aceastămeserie, fără nici un fel de pregătire. De aceia este nevoie să,se ÎTufTiTuţeze, let OoiniSfiiaorţa,, o şcoală specială de pescari pentru mare, aşa cum există la Giurgiu pentru Dunăre şi bălţi. Pe de altă parte, între stat, proprietarul mare al apelor şi pescarul vânător, a intervenit prin sistemul de exploatare de după război, arendaşul, care, obţinând concesia pe termen scurt, a secătuit balta, a neglijat cu desăvârşire întreţinerea ei, a stârpit peştele şi a împuţinat numărul pescarilor vânători, prin micşorarea cotei lăsată lor, sub 30%. Arendările pe termen scurt n’au favorizat nici angajări de capitaluri importante inscule, mijloace de transport şi înmagazinare. Ca un corectiv este nevoe ca aceste arendări să se facă pe termene lungi — de la 10 ani în sus — să se încurajeze pescarii vânători prin cote cât mai mari şi să se dea preferinţă cooperativelor de specialişti în arendarea bălţilor. LIPSA DE INSTRUMENTE ŞI CUNOŞTINŢE PROFESIONALE Lipsa de instrumente de pescuit s’a agravat şi mai avult în urma taxelor mari puse la importul bumbacului. Crearea unui corp format de pescari impune şi rezolvarea problemei procurării sculelor cu preţ convenabil. De aceia, trebue să se acorde scutiri de taxe la firele de bumbac, importate de cooperativele pescăreşti şi să se creeze un fond special pentru înzestrarea lor cu aceste instrumente. Are nevoe de cherhanale bine amenajate şi de mijloace de transport motorizate. In sfârşit, o ultimă atenţie trebue să se dea cunoaşterii vieţii fiecărei specii de peşte, în parte, prin pregătirea pescarilor într’o şcoală, care să, fiinţeze pe lângă staţiunea de hidrologie dela Constanţa. Numai astfel vom putea obţine calitate, cantitate şi preţ convenabil pentru pătura nevoiaşe, căreia trebue să i se puna la dispoziție acest aliment de prim ordin. -----------Xff X----------- Cereţi azi pretutindeni T OBS. Situaţia tancurilor in bazinul petrolifer Constanţa La dana 2, Strix încarcă 7090 tone benzină şi 1500 tone petrol; la dana 3, Badalona încarcă 6000 tone benzină ; la dana 4, Atlas încarcă 4500 tone motorină, 1500 tone benzină şi 590 tone petrol; la dana A, Brumaire încarcă 10.099 tone ţiţeiu; la dana 38, Nausika Încarcă 7000 tone păcură şi 1090 tone motorină; la dana 37, Leiss încarcă 4600 tone motorină şi 4090 tone păcură. In port aşteaptă rând la bazin tancurile : Nautilus pentru 2600 benzină, Anelus pentru 10.000 tone benzină; Rommasma pentru 4000 tone păcură; Helix pentru 4000 tone benzină și Rapallo pentru ■ * c a. 8000 tone motorină și păcură Pretul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an 380 pe 6 luni Anul al 53-lea Nr. 75 Luni 16 Martie 1936 Ziarele se grăbesc să dea zilnic la iveală ce petreceri au mai avut loc în Bucureşti. Coloanele din ce în ce mai mari, sunt înţesate de nume din toate straturile sociale. Odată cu iarna, doamnele, mai ales cele din buna societate, îşi deschid saloanele şi petrecerile se ţin lanţ, azi la una, mâine la alta. Localurile de noapte au iarna o concurenţă serioasă în seratele, ceaiurile şi celelalte reuniuni organizate de cucoane. S-a observat dealtfel că românii duc o viaţă foarte veselă. In străinătate localurile, dancingurile îşi recrutează clientela mai ales din vizitatori. La noi, clienţii serioşi sunt mai ales localnicii, care nu înţeleg ce este viaţa fără petrecere. Dacă femeile din trecut, pe lângă viaţa molcomă pe care o duceau aveau vreme din când in când de mici petreceri, nu înţeleg de ce atâta sete de amuzament cu orice preţ la femeea de azi. Fata şi femeea de azi au o cultură care îi dă posibilitatea să aibă satisfacţii produse de citirea unei cărţi, de exercitarea profesiunii sau de atâtea alte preocupări mai serioase. Fata crescută la pension în vederea căsătoriei îşi face un ideal din primul bal, pentru că nu avea altele. __________________ Mă gândesc de multe ori, care va fi viaţa sufletească, idealul pentru care trăeşte o femee, a cărei unică preocupare constă din pregătirile pentru o serată, pentru un ceai sau pentru un bridge. Ce sărăcie sufletească denotă o astfel de activitate, pe* care o au din păcate aproape toa-T te femeie care nu sunt ocupate cu o carieră. Ce viaţă sterilă şi nevrednică trebue să fie aceea în care satisfacţiile sunt rezultatul unei bune impresii făcute de purtarea unei rochii, în care unicul scop este distracţia. Cât de trist trebue să fie momentul când femeie, care a petrecut cea mai mare parte din viaţă îşi va da seama că nu i-a rămas nimic din seratele la care a strălucit, de la mesele luate în oraş şi din toate lucrurile trecătoare cu care s-a mulţumit. Femeia de azi e chemată la altă viaţă, are alte datorii. O viaţă organizată nu îţi dă voe să te plictiseşti, iar plăcerile la rândul lor sunt de alt ordin. Sinuciderile sunt rezultatul acestor false trăiri. Femeia timpurilor noastre e făcută pentru o viaţă mai gravă, mai serioasă. Au o menire mai înaltă de îndeplinit. RODICA BURILLIANU COLŢUL FEMEII Prea multă petrecere Franţa in faţa sfidării germane (Urmare din pagina Ius) Cine a împiedicat aceasta, devreme ce francezii sunt unanimi in privinţa realităţii pericolului german şi deşi au un avans în ce priveşte armamentul? Două obstacole: Primul, e greutatea unei Iniţiative de constrângere din partea unei naţiuni, care se trezeşte numai în caz de alarmă, dar care, în ciuda tuturor lecţiilor, nu reuşeşte niciodată să prevină pericolul. Al doilea, e un sistem internaţional al cărui întreg mecanism e bazat pe noţiunea de apărare şi care se teme de a răsturna rolurile. Să presupunem că la sfârşitul lui Februarie, atunci când cărţile au fost în adevăr date pe faţă, guvernul francez ar fi făcut o somaţie. Ce ar fi spus garanţii de la Locarno? Cum s’ar fi înţeles între ei aceşti doi garanţi, atunci când în aceeaş clipă, Anglia nu se gândea decât să întărească acţiunea coercitivă împotriva Italiei ? Neajunsul acesta nu se datoreşte noilor concepţii internaţionale. Exista mai de mult, în alianţele defensive de altă dată, mereu subordonate nesiguranţei în ce priveşte Casus Foederis. Se vor putea imagina toate sistemele, acţiunea colectivă nu va avea niciodata decât o singură valoare, aceea pe care o reprezintă forţa, hotărîrea, coheziunea elementelor cari o alcătuea. Prin aceasta Mica înţelegere triumfă. De aceea, am voit s’o luăm ca model când s’a imaginat blocul occidental dela Stresa. Oare nu turburarea acestei organizaţii a pricinuit germanilor îndrăsneala, nu numai de a realiza un obiectiv imediat, dar de a baza speculările cele mai cinice pe solidaritatea internaţională luând iniţiativa de a adapta vederilor lor Liga Naţiunilor? Riposta se presintă de la sine. Nu avem dificultatea alegerilor. Nu e decât o singură acţiune eficace: aceea care va prinde calculul in flagrant delict de eroare, aceea care li va opune o hotărîre neîndurerată. Dacă nu se va isbuti atunci când toată lumea e provocată, nu numai vecinii de pe Rin, nu numai semnatarii de la Locarno, dar toţi aceia cari sunt interesaţi la rmmeaaummmmmmmmmmim menţinerea păcii şi a ordinei stabilite, nu se va putea imputa germanilor de a fi încercat o lovitura mai mult decât scabroasă, de vreme ce va reuşi. Or, nu există medie intre eşecul total şi succesul total. Tot ce nu va fi un avort radical va constitui cel puţin o încurajare pentru recidivă. Iată ceea ce trebue să spună acei pe cari temperamentul şi situaţia lor puţin în marginea prafului de puşcă, ar fi înclinaţi să caute vecinicul compromis. Guvernul francez a luat imediat singura poziţie logică. Nu se discută propunerea germană. Nu se discută in faţa faptului îndeplinit; îl îndrepţi şi te ţii în gardă. Vom adăuga, nu se discută deloc. In adevăr, chiar dacă o constrângere energică ar pricinui retragerea hotărîrilor germane, ar rămâne repetarea procedeului. Ar rămâne intenţiile, cari au fost demascate. Ar rămâne imposibilitatea de a face credit unei înţelepciuni impuse. Ca să ai încredere într’o transformare a mentalităţii germane, ar trebui altceva decât o reeditare a dictatului sau o nouă forţă de reconciliere. Nu există motiv de negociere, de vreme ce e vorba de reparaţie totala. Nu exista, motiv de negociere, de vreme ce chiar după reparaţie, neîncrederea şi precauţia rămân la ordinea zilei pentru multă vreme. Singurul fapt de a lăsa să se întrevadă o negociere ca urmare a unor presiuni ar fi prilej de noul trageri pe sfoară. Putem fi siguri că acesta este gândul ascuns al lui Hitler. Fihrer-ul nu s’a avântat decât fiindcă e convins că orice s’ar întâmpla, ar obţine succes, fie printr’o slăbire a rezistenţei, fie printr’o aparenţă de îndreptare care va fi răsplătită ca şi fiul risipitor. Aceasta trebue dejucat odată pentru totdeauna. Dacă n’o face într’o ocazie în care e cu putinţă şi unde trebue să grupăm toată lumea, organizaţia internaţională va fi condamnată. E un adevăr pentru ea încercearea hotărîtoare. SAINT BRICE Cercetările asupra otrăvirii tinerei Florica Oprescu din Craiova Craiova, 13 Martie La cabinetul 3 instrucţie a continuat azi da„ de către jude preşedinte N. Ionaşcu, aduterea martorilor în chestiunea otrăvirii tinerei Florica Oprescu, de moartea căreia este învinuit maiorul Timotei Berceanu în prezent arestat. Intre martorii audiaţi a fost şi comerciantul TF.ODOR NICULESCU, fostă ordonanţă a maiorului Berceanu in timpul răsboiului, vecin şi rudă după soţie cu arestatul. Fosta ordonanţă a confirmat cele arătate de noi asupra purtării maiorului Berceanu, arătându-i ca un afemeiat, care, în timpul războiului, într-o comună unde a stat mai multă vreme, a avut legături nepermise cu două femei: mama şi fiica. Surorile ŞERBANESCU, prietene şi vecine cu Florica Oprescu, au arătat că Florica a venit la maiorul Berceanu, cam cu două săptămâni înainte de sinucidere, ca să-i ceară să-i fie naş în căsătoria ce voia s’o facă cu fotograful Stroe. TEODOR NICULESCU declară deasemeni că a văzut pe Florica Oprescu venind la maiorul Berceanu, după lada de 15 Mai 1935, cănd părăsise casa soţilor Berceanu. Asupra legăturilor dintre maiorul Berceanu şi Florica Oprescu, martorii n’au putut să dea niciun fel de relaţii, arătând numai că ştiau din svon public. Ca informator a fost audiat un copil al maiorului Berceanu, care se afla în casă în momentul otrăvirii Floricăi Oprescu, dar care n’a putut spune decât că ştie când tatăl său a dus-o pe aceasta la sanatoriu. D. dr. Albu, in al cărui sanatoriu a fost adusă Florica, fiind chemat telegrafic pentru astăzi la Bucureşti, nu s’a prezentat la instrucţie. Pe depoziţia sa instrucţia pune mare preţ, întrucât speră să aducă lumină asupra stării în care a fost adusă Florica la sanatoriu şi înmprejurărilor în care ea a dat declaraţia că s’a otrăvit Până acum, d. dr. Albu n’a făcut nicio depoziţie în această afacere şi nici n’a dat vreo decontrarii, apărute în unele ziare, sunt neadevărate. Pentru viitorul termen sunt citaţi din nou: d. dr. Albu, d-na Roman, proprietareasa Floricăi Oprescu; Nicolae ..Oprescu, fratele decedatei, fostul servitor al maiorului Berceanu şi cel de al doilea fiu al maiorului . --------QoO : ß : Ooo-------- PDK6AS ITWIÜKAL ARESTAT LA GALATI — EL A SAVARSIT NUMEROASE FURTURI — Galaţi, 13 Martie . La poliţia judiciară au continuat, cercetările în legătură cu arestarea pungaşului internaţional Iancu Marcu Iţic, zis Max, originar din Iaşi, a prins la oficiul poştal central, din str. General Lahovari, în clina când fura din servieta plină cu bancnote a funcţionarului R. Lazari din serviciul casei „Schenker“. Pe când numitul funcţionar era ocupat la ghişeul serviciului de incasso, pungaşul Iancu Marcu a acoperit servietă, cu pălăria sa şi foarte dibaci a sustras din servietă pachetele cu bancnote. Gestul său hoţesc a fost observat de câţiva funcţionari de la ghişeele poştei şi în momentul când voia să părăsească oficiul, a fost înşfăcat şi bătut măr. Poliţia are certitudinea că tot Iancu Marcu este aurul furtului de 45.060 lei sustraşi din buzunarul d-lui Halgiof, pe când se afla ,la teatrul „Odeon“. D. comisar- şef Ioan Babeş are certitudinea că pungaşul Internaţional mai este autorul furturilor săvârşite la administraţia financiară, când victimile au fost d-nii: general dr. Scurtu şi prof. Teodorescu, cărora lis’au furat banii încasaţi drept pensie. Iancu Marcu Iţic mai este bănuit ca autor al unor furturi săvârşite la Banca Naţională şi la Banca de credit ro i