Universul, aprilie 1936 (Anul 53, nr. 92-102)
1936-04-02 / nr. 92
CADOURI pentru cititorii „UNIVERSULUI” Abonaţii actuali, precum şi toţi acei cari se vor abona la ziarul „UNIVERSUL“, cu începere de azi, trimiţând Societăţii de Asigurări Generale „FRANCO ROMANA", Bucureşti, Calea Griviţei 23, suma de lei 279, vor prini: 1) O poliţă de asigurare de lai 20.000 dimpreună cu chitanţele pe Aprilie, Mai, Iunie şi Iulie 3.936, în valoare totală de lei 472. 2) Anexa cu 8 numere, participând la tragerile de la 3.3 Aprilie 1936 15 Mai 1936 15 Iunie 1936 15 iulie 1936 3) Un frumos toc-rezervor-creion mecanic. 4) Un bloc notes de biurou In culori. 5) Câte o colecţie de 10 numere din: „ILUSTRAŢIUNEA ROMÂNĂ" şi „ZIARUL ŞTIINŢELOR Şi AL CĂLĂTORIILOR". Continuând plata micilor rate lunare de lei 103 la August 1936 — vor mai beneficia de alte două rate gratuite : Oct. 1936 şi Ianuarie 1937. Cetitorii din Capitală vor achita suma de lei 279 la ghişeul Societăţii „Franco-Română” de unde vor ridica toate cele de mai sus. Costul abonamentului se va trimite direct ziarului ..Universul“ şi este: Lei 750.— anual. Lei 380.— pe 6 luni Lei 200— pe 3 luni. Abonamentelor se dă curs la 1 şi 16 ale fiecărei luni DE VORBĂ CU CITITORII BON 0 2 APRILIE 1936 Deoarece cititorii noştri ne adresează zilnic o corespondenţă foarte bogată prin care ne cer sfaturi, îndrumări, lămuriri, Informaţii din cele mai felurite, am hotărît înfiinţarea acestei rubrici speciale in care vor găsi răspuns la întrebările puse larg deschisă tuturor, această rubrică de corespondenţă va apare zilnic în ziarul nostru. Oricine doreşte să afle soluţia unei chestiuni care îl frământă, oricine doreşte o lămurire din orice domeniu, oricine are nevoe de un sfat sau de o reţetă practci, se poate adresa cu încredere redactorilor rubricii. Specialiştii noştri vor rezolva întrebarea în cel mai scurt timp cu putinţă şi răspunsul limpide şi amănunţit, va fi publicat în rubrică nu într’una din publicaţiile noastre pe care o vom indica aci. Corespondenţa privitoare la această rubrică „De vorbă cu cititorii“ va fi expediată pe adresa ziarului „Universul", Brezoianu 25, Bucureşti I, purtând vizibil menţiunea: Pentru rubrica „De vorbă cu cititorii“ Intrebările vor fi îrite de bonul alăturat. Fără acest bon, nici o corespondenţă nu va fi luată în seamă. Aveţi o nedumerire? Adresaţi-vă rubricii „De vorbă cu cititorii"! Răspunsurile noastre D-rael Sulina T, N. 8.—Ia „Bellearte“ da — La educaţia fizică, nu. D-lul Stroe Ion. — Să se Înscrie In clasa IV-a normală. D-lul George Zamfir. — La întrebările No. 1 şi 2, nu. No. 3, da. D-lul Gh. Brănduş. — Adresasaţi-vă direct la şcoala politehnică „Regele Carol I” din Bucureşti. Calea Griviţei. — D-lui M. şi M. Albota. — La prima întrebare: da, cu examen, la a doua, direct la şcoala de arta frumoase din Calea Griviţei. D-lul Tody. — Nu s’a votat Încă legea. D-lui Titi Buzău. — La prima Întrebare, da; la a doua, nu. D-lul M. Constantinescu. — Nu. D-lul I. Grigore — Adresaţi-vâ secretariatului M. S. Regelui, la Palatul regal. Preot Ungureanu. — Joldeşti. Adresaţi-vă la prefectura respectivă. D-lui Tomii E. — Oricare, numai să aibă talent. Nu. D-lor Himia V. Apostol Fulga, Walter Nedelcu, Sorin Duma, Emil I. Georgescu, filozof Voltaire, Baby Cerkez-Grigoriu, Mihail Zaporojetz, „Autodidact” şi d-rei Logica Mihăilescu. — Manuscrisele dv. s’au primit. Dacă vom avea spaţiul necesar şi dacă vor fi satisfăcătoare, se vor publica la pagina „din Duminica în Duminică" pe care vă sfătuim s’o urmăriţi. D-lul Gh. Creţulescu. — La arhee agent de schimb serios. D-lul Ionică Craiova.—Decoraţiile se dau individual şi personal aceluia propus la timp de şefii respectivi şi nu pot fi trecute asupra altor persoane. D-lui Dia, Cosmeşti(1) Cereţi prin cercul de recrutare, ceea ce doriţi d-voastră, anexând actele (în copie). 2) Numai după trecerea bugetului Statului, pe exerciţiul 1936-37, se poate şti numărul funcţionarilor de care va avea nevoe ministerul finanţelor. Ca atare, urmăriţi ziarul, căci mai întâi se publică concursul şi apoi se fac numirile funcţionarilor. D-lui căpitan Iov, Piteşti.—Adresaţi-vă la „Monitorul bastei“ unde se imprimă Anuarele şi cereţi. De altfel, puteţi obţine Informaţii şi dela d. comandant al regmentului local (oricare regiment) sau dela comandamentul diviziei locale D-lui Normand.—1) Nu. 2) Se depozează numai prin măsuri care se iau la război. 3) Poate cerând la timp. D-lui Alex. Petrovsky, Bârlad. — 1) Da. Cereţi la recrutare. 2) Procuraţi catalogul cărţilor editate de ziarul Universul (adresându-vă la administraţia ziarului). 3) Iarăş procuraţi diferite cataloage de la mai multe librării şi veţi vedea cartea. 4) Sunt Interzise. D-lui Mătăsaru, Bârlad.—Adresaţi cererea la M. A. N., inspectoratul intendenţei, şi veţi obţine răspunsul dorit. Dispensă T. M.—Când vor fi examenele pentru şcolile militare, vor fi publicate condiţiunile pentru vârste, acte, etc. Deci, urmăriţi, spre vară, publicarea in ziarul nostru. Şi, la timp, veţi cere dispensa la M. A. N. D-lui Pavel Hanu, Cluj.—Viza se face direct la cercul de recrutare unde a fost înscris tânărul. D-lui Refor. A. C. A.—1) In caz de război: da. 2) Soldat. Apoi, după studii, repartizat la şcoală pregătitoare sau la trupă. 3) In război: da. 4) După predispoziţii, puteţi face pilotaj, dacă vă admite medicul. Un cititor din Ploeşti. — Aşteptaţi până va fi trecut noul proect de lege depus de curând în Cameră. D-lui E. Ştefan, Bucureşti.— E acelaş ca şi în 1916-1919. Totuşi nu e inutil să întrebaţi la cercul de recrutare. D-lul T.T.R. 71 Vaida. — 1) Muitarea se poate face numai in unităţi din acelaş fel de armă (respectiv: infanterie, cavalerie, artilerie, etc).. 2) Cererea trebue înaintată numai in prima luna a incorporării şi pe cale ierarhică. D-lul Stoica Alexandru, Arad. 1) La recrutare, puteţi cerea a fi repartizat în arma aviaţiei militare. 2) Nu aveţi dreptul a deveni ofiţer. 3) Fiind repartizat in aviaţie, veţi deveni pilot militar şi veţi înainta după merit şi capacitate. O veche cititoare Bucureşti. 1) Trebuia cerut dreptul la timp 2) Acum e nevoe să luaţi informaţiuni de la minist, agriculturii şi domeniilor, care vă poate da o indicaţie precisă, proaspătă. 3) De ce să lăsaţi să-şi revendice dreptul — dacă vor fi având — copiii, mai târziu, şi nu d-voastră acum? D-lui G. G. Y. Y. — O atare şcoală nu există. Dar există şcoala subofiţerilor de geniu, care, după absolvire, înlesneşte mergerea in ramura dorită. D-lui Nedumerit. — Ştim că v’am răspuns de 2 ori: aveţi dreptul la certificat, pe care îl vizaţi anual. Cercetaţi la cercul de recrutare al d-voastră. D-lui Abonat E. 5767-21. — Oricând la unitatea care are locuri vacante. Sigur: cerere, studii, sănătate, bună purtare, angajamentul personal şi al părinţilor (sau tutorelui). D-lui Abonatul militar Stop, Loco. — Acum, de curând, s’a depus acel proect de lege în parlament. Acum, da știm sigur că se va hotărî intr’un fel asupra pensiilor militare, urmăriți, deci, prin ziar. DEIA „PRIETENII ISTORIEI LITERARE“ DESPRE CARMEN-SYLVA La ultima şedinţă a asociaţiulvii „Prietenii istoriei literare“ au făcut comunicări d-nii: Ştefan Glixeli şi Scarlat Preajbă. D. prof. ŞT. GLIXELI a arătat că cel mai vechi cântec, religios polonez e închinat Maicii Domnului, care poreapuade cântecului Ave Maria. Autorul compoziţiei a trăit pe la jumătatea veacului X. Compoziţia este In legătură cu cântul bizantin, nu cu cel latin, al timpului de pe la 1054. S'a prezintat o antologie iugoslavă cu poeţii celor din urmă două veacuri, dela poezia populari veche pânr la poezia clasică de astăzi. Antologia e alcătuită de d-nul Miodrag Ibrovac şi de d-na Savka Ibrovac, profesori i igoslavi. D. SCARLAT PREAJBA a prezentat noua lucrare apărută, de curând, în editura ziarului „Universul’, vorbind despre Carmen Sylva a d-nei Lucreţia Carandino-Platamona. Vorbitorul a susţinut integrarea poetei Carmen Sylv in Istoria literaturii române ,a mai vorbit d-nii: C. Ger N. M. Nigrim, P. Haneş, I. Ferouţiu, Eug. Ciuchi, V. Haneş, G. Tudor, etc., asupra operei poetei Carmen Sylva. UNIVERSal. QXX^GTtchczt, MIERCURI, 1 APRILIE Ortodox : Cuv. Maria Egipteanca. Catolic : Sf. Valeriu. Protestant: Hugo. Evreesc : 9 Nissan 5696. Mahomedan: 9 Muharom 1355. * Răsăritul soarelui 6.0 , apusul 18.41. Zi ’ntul de Prier umm mm si literar i aprilie In această zi, in anul... 1662, s'a urcat pa tronul Moldovei la Umte Dabija. Iată ce scrie cronicarul Nicolae Murate: „După moartea lui ştefăniţă Vodă, feciorul lui Vasile Vodă, au trimis boerii pre Chintă Draco la Poarta împărăţiei cu rugăminte să le dea Doina da ţară, pre cine 'şi vor alege ei dintre sine. Şi eştind răspuns dela Vezirul, ca să vie toţi boarii ţărei la Poartă, şi pre cine ’şi vor alege acolo Domn, pre voie să te fie; şi mergând toţi boierii la Ţarigrad după poronca Veziru- W. intra carii era şi Dabila Vornicul, zic că trăgea nădejde altul de domnie, atunce cu mersul boierilor la Poartă, ce fiind Cuparul cel bătrân la Ţarigrad, au tocmit lucrurile Domniei pentru Dabiija Vornicul. Şi deaca au mers boierii In Ţarigrad, şi au eşit Înaintea Vezirului, îndată au întrebat Vezirul, carele este Dabija Vornicul; şi arătându-i ceiMţi batari, l-au îmbrăcat cu caftan de domnie. Iară acei ce trăgeau nădejde de domnia, au rămas numai cu nădejdea”. 1886, după Instituirea plebiscitului pentru alegerea Principelui Carol de Hohenzollern, Locotenenta domnească a dat decretul (1 Aprilie sponton înfiinţarea „Societăţii literare române”, care s’a constituit apoi, sub preşedinţia de onoare a Suveranului, ca „Societatea academică română” (1867), transformată în sfârşit (1879) în „Academia Română” de astăzi. Deci, domnia întemeietorului dinastiei şi al regatului a fost inaugurată cu întemeierea celui mai înalt institut de cultură din tara românească. 1891, a apărut in Bucureşti revista bi-lunară Amicul copiilor, având direatorii-i proprietari pe Z. C. Arbore şi Şt. Basarabeanu. Revista s’a bucurat de colaborările marilor condee : I. L. Caragiale, I. Gherea, B. P. Harden, I. Neniţescu, Elena Proca, Th. Speranţa, D. TeleoT, Al. Vlahuţă, etc. De la 1892, Aprilie, B. P. Hasdeu apare „Preşedinte” al Comitetului de conducere al revistei. LUCIAN PREDESCU MIERCURI 1 APRILIE RADIO - ROMANIA 160 kHz, 1875 m., 150 kw. RADIO - BUCUREŞTI 823 kHz., 364,5 m., 12 kw. 13 . Ora. Calendarul. Acutalităţi. Cota apelor Dunării. 13.05 . Concert de prânz. Muzică uşoară (discuri) . Aştept să mă chemi la telefon, fox de Lijbel şi Alice in ţara minunilor, fox de Amberg. Mamă ţi-am găsit o fată, tango de Vilnov şi De ce spui nu ?, tango de Mia Braia, (voce: P. Alexandru). Zilele fericite s'au reîntors, fox de Nicholls şi Când vaporul soseşte fox de Donaldson. 13.35—13.35: Sport. Ştiri artistice. Bursa. 13.40: Muzică uşoară (discuri) : Slow-fox şi Foxtrot din filmul „Făină fericit” de Bechmann; Sarah, anestep de Briez şi Marş de Pierlas; Madona mea, tango de Sarony şi Insula Capri, tango de Kennedy, Fox şi Tango din filmul „Albastrul cendul” de Abraham, (voce: Martha Eggerth); Hora de la vie şi Sârba lăutărească, (nai: Fănică Luca). 14.15 : Radio Jurnal. 14.30: Muzică variată (discuri): Uvertură in do major de Josef Haydn, (orch. Filarmonică din Viena, dirij. de Robert Heger; Suită de balet de Gluck, (orch. Operei de stat din Berlin, dirij. de Leo Bloch); Sonatină in sol minor de Schubert, (Isolde Menges, vioară și Arthur de Greef, pian); Serenada din „Don Juan” de Mozart (Mariano Stabile); Uvertura „Abu Hassan” de Weber (Orch. filarm. din Viena dirij. de Heger). 15. Ultimele ştiri. 18 . Concert de muzică distractivă. Orchestra de dans Th. Sibiceanu (canto : Luican şi Gion) ; Trătiască Spania, one step de Herck; La serena, tango argentin de Cesoli; Sărută-mă şi uită-mă, passodoble de Miller; Nu-ți pare rău când vezi că plâng ?, tango de Vasitescu; închide ochii când te sărut, tango de Vasilescu; La Castillana, vals spaniol de Salter; Nu sunt decât un vânzător de ziare, tango de Weiss; Elegie de Th. Sibiceanu; El nino de Elcija, paso doble de Lorenzo; Când noaptea cade Încetişor, tango de Sabin: Sânge ţigan, paso doble de Espinosa; Două romanţe: Rumba de Chambard; Te-am supărat, tango de Richard. 19 : Intre deşteptăciune şi Inteligenţă, note de psihologie practică de prof. Ion Petrovici. 19.15: Continuarea concertului: Era intr’o Marţi la cinema, tango de Tr. Petruţ; Vals tirolez de Mohr; Vals boston de Stassy (solo hawaiană); Vino la Madrid, paso doble de Doelle; Cântec popular american, (plan: Th. Sibiceanu); Tango de caracter de Jean Sibiceanu; Perchelero, passo doble de Liogar; Iţi vorbesc de iubire, tango de Chyat. De ce te uiţi la mine? tango de Jenică Amza; Passo dobla de Richard. 20 : Radio Jurnal. Bursa cerealelor. 20 05: Apărarea Împotriva secetei, de ing. A. Tărăşescu. 20 20 : Concert de muzică uşoară (discuri). Pentru mine, pentru tine, fox de Towerse şi Voiaj de nuntă, fox de Dixon; Vino... Vino... şi Corsica, insula dragostei, cântece de Scotto, (voce: Tino Rossi); Slowfox din comedia muzicală „Nu te juca cu dragostea” de Kessler şi Foxtrot de Amberg ; Vis nebun şi drag de Conrad şi Serenadă de Edy Roman, (Leny Caler). 20.50: D-ra Viorica Anghel, canto: Prietenul meu, vântul, de Delettre; Dacă te-aş iubi, de Emer; Pe barca mea, de Gruia; Biletul, de Aureli; Mon petit Beguin, de Bolz; Mai stai puţin cu mine, de Villnov; Dragostea e o floare, de Vitlnov. 21.10 : Poşta Radio. 21.30: Concert de canto cu orchestră - Petre Ştefănescu - Goangă, acompaniat de Orchestra Radio ; Arie din „Balul mascat” de Verdi; Aria Toreadorului din ,,Carmen” de Bizet; Monologul lui Boris din „Borte Gudunov” de Moussorgsky. 21.55: Japonia şi China ia muzică, Orchestra Radio, Sandu Albu, vioară şi discuri: Muntele sfânt de Yoshitomo (orchestră); Arie din „D-na Butarfly” de Puccini (Margareta Sheridan); Cântec de leagăn japonez de Armandola (orchestră); Paravanul japonez de Ketelbey (orchestră); Arie din „Turandot” de Puccini (Rich. Tauber); Țara Lotusului de Cyril Scot® (Sandu Albu, vioară). 22.30 : Radio Jurnal. Sport. 22.45: Continuarea concertului: China veche şi Niemann, (orchestră); Schiţă chinezească de Leemans, (orchestră); Tamburină chinezească de Kreisler (Sandu Albu, vioară; Kwang Su, marş chinezesc de Linke (orchestră); Peking Ta- Tao, dans chinezesc de Lefont (orchestră); Arie din „Țara Surâsului” de Lehar; Fantezie chinezească de Ailbout, (orchestră); Amintire din Peking de Yoshitomo, (orchestră) ; Uvertura „Fiul Mandarinului” de C. Cui, (orchestră). , 23.45 : Jurnalul pentru străinătate in limba franceză și germană. 23.55 . Ultimele știri. 24—1 . Concert nocturn al orchestrei Ionel Cristea, retransmis de la restaurantul Bulevard. * Moscova 175 kHz., 1714 m., 500 kw. — 1913. Concert; 21.15. Festival radiofonic; 22. Emisie cehă; 23.05. Emisie engleză; 24. Emisie germană. Londra 200 kHz., 1500 m., 150 kw.. — 19.15. Orchestra de dans B. B. C.; 20.30. Lieduri de Hugo Wolf; 2130. Muzică ușoară. Concert simfonic din Glasgow; 1.15—2. Dans și plăci. Varşovia 223 kwz., 1345 m., 120 kw. — 19. Concert de muzică de cameră; 19.55. Sketch; 20 35. Sport; 20.40. Ghicitori sportive; 21. Plăci; 22. Concert Chopin; 23.03. Orchestră de dans; 24. Meteor; 0.05. Muzică de dans pa plăci. Luxemburg 230 kHz., 1304 m., 100 kw. — 20.15. Concert de muzică variată; 21.30. Inf. și revista presei; 22.50. Concert de quintet; 22.30. Concert variat; 22.45. Concert de quintet; 23.30. Permel muzical; 1. Muzică de dans pe plăci. Budapesta 545 kHz.. 550.5 m.. 120 kw. ; 18.30. Orchestră de salon; 20. Câteva opere de compozitori turci moderni; 20.30. Concert de orchestră; 22. Inf.; 22.20. Seară veselă; 0.15. Orchestră de Jazz. Stuttgart 574 kHz., 522,6 m., 100 kw. — 20. Program variat; 21. Inf.; 21.45. Concert de primăvară; 23. Ora, Inf., Meteor, Sport; 23 30. Concert de orchestră; 1. Concert nocturn pe plăci. Viena 592 kHz., 506,8 m., 100 kw. — 20.10. Un film sonor pentru toţi, piesă muzicală; 21.15 Concert simfonic; 23. Inf., Meteor; 23.10. Muzică de dans: 0.40. Inf.; 0.55. Scherzuri muzicale. Praga 638 kHz., 470,2 m., 120 kw. — 19.55. Plăci; 20. Ora, Inf., Meteor; 20.15. Actualități; 2050. Program variat; 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport; 23.15. Brno; 0.15. Inf. In franceză. Belgrad 686 kHz, 437,3 m., 3 kw. — 20.30. Ora naţiunii; 20.50. Cântece populare; 21.20. Causorie cu muzică; 22.20. Orchestră de dans. Roma 713 kHz., 420,8 m., 50 kw. — 20. (Roma). Plăci; 20. (Bari). Muzică variată; 20.20. Inf. în engleză; 20.44. Inf. in franceză; 20.44. (Bari). Program special pentru Grecia; 21.15. Radiojurnal, Meteor; 2315. Muzică de dans. Leipzig 785 kHz , 382,2 m. 120 kw. — 19. Concert de orchestră de mandoline; 20.25. Concert vocal; 21. Inf.; 21.45. Breslau. Concert de orchestră; 23. Inf., Sport; 20.30. Köln, Concert nocturn și muzică de dans. Milano 814 kifr... 388.« m„ 50 kw. I — 20. Muzică variată; 20.45. Concert variat; 21.15. Radiojurnal. Meteor; 21 35. „La farsa amorosa” operă de Zandonai. JOI 2 APRILIE RADIO-ROMANIA 160 kHz., 1875 m., 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz., 3645 m„ 12 kw 13 . Ora. Calendar. Actualităţi. Cota apelor Dunării. 13.05 : Concert de prânz. Orchestra Gică Ionescu - Găină: Doina Oltului şi Arii naţionale; Vals de concert de Moskowsky . Mi-aduc aminte de un vals, romanţă rusească. Arii boereşti. 13.25—13.35 : Sport. Ştiri artistice. Bursa. 13.40 : Continuarea concertului : Smaranda şi Arii româneşti; Mătăniile de Nevin, (solo vioară: Gică Ionescu) ; Doina şi Arii ardeleneşti; Din Ploeşti până ’n Gheboala şi Hora calului; Arii vieneze. 14.15 : Radio Jurnal. 14.30 : Continuarea concertului: Arii bănăţene; Scrisoare de dragoste, vals de Stejart. Arii naţionale. 15. Ultimele ştiri. 17 . Ora copiilor: „Puiul” piesă radiofonică pentru copii, de N. Papatanasiu, după nuvela d-lui I. AL Brătescu-Voineşti, — jucată de Şcoala primară de fete No. 39 de sub direcţia d-nei Dacia Anastasescu. Muzica: D-ra Eliza Tillensky. Conducerea muzicală: D-ra Valerien Stau. 18 . Orchestra de salon Radio, dirij. de Theodor Rogalsky; Marş din „Doamna Luna” de Lincke ; Vals lent de Bochmann; Stelele deşertului de Repper ; Foxtrot da Sendrey; Suită de Morena pe motive de Strauss; Cântecul trubadurului de Meyer-Helmund; Te iubesc, vals de Waldteufel; Melodii vieneze în stil de jazz, de Weber. 19 : Sticlăria de artă, cristalul, emailul şi mozaicul de Aurel Bordenache. 19.20 : Continuarea concertului : Potpuriu de șlagăre de Dostal; Intermezzo de Caludi; o mică dragoste de Lautanschläger; Tango de Tansmann; Blues de D. Bee; Passo dobla de Michaeloff; Foxtrot de Grün. 20 : Radio Jurnal: Bursa cerealelor ; Jurnalul Casei. 20.15 : Noutăţi (discuri) : Am dorit să văd luna de Parker şi De ce visăm ? de Robin ; Ce număr ai la telefon ?, tango de Marius şi Tu ai fost singura femeie ce-am iubit, tango de Citov, (voce: Moscopol); Foxtrot simfonic de Robrecht şi Rumba de Parish; Cântecul lui Zavaidoc, (voce: Zavaidoc). 20.35 : Programul nostru. 20.45 : Noutăţi (discuri) : Selecţiuni de melodii din filmele „Domnul de la Folies Bergère” şi „Mississipi”, (două piane : Gibbons şi Jacobson); Orient, foxtrot cântat de Lescenco). 20.55 : Programul concertului simfonic de Emanoil Ciomac. 21.15: Concert simfonic al Orchestrei Filarmonica, dirij. de George Georgescu , (Transmisiune de la Ateneul Român) . O viaţă de erou, poem simfonic de Richard Strauss. In pauză (ora 22.05) : Radio Jarnak Sport. 22.20 : Continuarea concertului : Concert pentru pian și orchestră de Chopin, (solist : Alexandru Uninsky). Patru piese de Albeniz: a) El puerto; b) Triana; c) Sărbătoare în Sevilla; d) Navarra. 23 28: Muzică distractivă (discuri); Bucureştii noaptea, potpuriu aranjat de Königsberg, (Jazzul James Kok); Pentru un sărut, fox de Sclearov (voce : Moscopol) ; Murguleţ, căluţul meu, voce : Zavaidoc); Nu-mi mai cântă nimeni la geam, tango de Vogel, (voce: Cristian Vasile). 23.45 : Jurnalul pentru străinătate in limba franceză și germană. 23.55. Ultimele știri. * Moscova 175 kHz., 1714 m., 500 kw. — 19.15. Concert din operele compozitorilor ruși; 20.30. Festival radiofonic; 20 50. Sport; 21. Festival; 22. Emisie germană; 23.05. Emisie franceză; 24. Emisie spaniolă; 0.30. Emisie portugheză. Londra 200 kHz., 1500 m„ 150 kw. — 19.15. Muzică uşoară; 20.30. Lieduri de Hugo Wolf; 20.55. Cabaret muzical; 22. Program cu muzică uşoară şi de dans; 22.50. Recital vocal; 0.20. Concert de orchestră; 1.15—2. Dans şi plăci. Varşovia 223 kHz., 1345 m. 120 kw. — 21. Audiţie consacrată operelor populare; 22.35. Audiţie din ciclu Moniuszko; 23. Concert de quartet; 23.45. Muzică de dans pe plăci. Luxemburg 230 kHz., 1304 m., 100 kw. — 2015. Concert de muzică variată; 23. Sfertul de oră al vedetelor; 23.15. Concertul orchestrei Radio; 0.30. Concert variat; 1. Muzică de dans pe plăci. Budapesta 545 kHz., 550,5 m, 120 kw. — 1. 30. Muzică religioasă de Liszt; 19.50. Muzică de dans pe placi; 20.30. ,.La Fimma” operă de 2120. Inf.; 22.45. Fa,ris. Concert franco-ungar; 1.05. Ultimele inf. Stuttgart 574 kHz., 522,6 m., 100 kw. — 19. Concert de orchestră ; 20. Concert de plăci; 21. Inf ; 21.10. Leipzig. Ciclu Mozart; 22.10. Ora variată; 23. Ora, Inf., Meteor, Sport; 23.30. Berlin. Muzică de dans; 1. Concert nocturn. Viena 592 kHz, 506,8 m. 100 kw. — 18.30. Concert de violoncel; 19.10. Inf. artistice; 19 35. Conf. cu plăci; , 20. Ora, Inf., Meteor, Programul pentru mâine; 23. Inf., Meteor; 23 20. Concert de muzică variată; 0.05. Continuarea concertului; 0.45. Muzică de dans. Praga 638 kHz., 470,2 m, 120 kw. — 20.10. Plăci; 21.15. Orchestră de Jazz; 21.55. Cantată de Karol; 22. Ora; 23. Orchestră de salon. Belgrad 686 kHz., 437,3 m., 3 kw. — 20.30. Ora națiunii: 20.50. Plăci; 21. Concert variat; 22.30. Cântece populare; 23. Int. de presă; 23.20. Concert de violoncel. Roma 713 kHz., 420,8 m., 50 kw. — 20. (Roma). Muzică variată; 20. (Bari). Muzică variată; 20.44. Inf. in franceză; 20.45. Concert variat; 20.49. (Bari). Program special pentru Grecia; 21.15. Radiojurnal. Meteor; 21.35. „Mienon” operă de Thomas. Leipzig 785 kHz., 382,2 m., 120 kw. — 19. Concert de orchestră; 20. Program variat; 21. Inf.; 21.10. Concert Mozart; 22.10. Concert de orchestră; 23. Inf. Milano 814 kHz, 368,6 m, 50 kw. — 20. Muzică variată; 21.05. Ora, Inf.; 21.15 Radiojurnal, Meteor; 21.35. Varietăți; 22 25. Concert de muzică de cameră; 23.35. Muzică de dans; 24. Radiojurnal. MĂMĂLIGA U?mare din bâtie, nestăvilată. Prin anul 1904, cu ocazia lipsei de porumb dela noi s’a adus din Argentina varietatea dinte-de-cal, cu stiuleţii de un cot, arătoşi, cu boabe mari, dar cu făina, cum s’a dovedit prin analize, mai proastă decât a porumbului nostru. Lăcomia insă a făcut ca azi porumbul dinte-decal să fie sămânat pe o mare întindere din ţară, când locul lui, rentabil, nu e decât in partea sudică a câmpiei muntene dela Olt la gura Siretului şi în şesul dela graniţa de vest, această varietate cerând 140—170 zile pentru ca să ajungă la deplină coacere. Sămănându-se varietăţi sudice în părţile dinspre nord ale ţării se aduc nenorociri, ca acea din 1933, care se pot evita când omul este priceput în meseria lul sau când conducătorii ştiu ce vor şi urmăresc ceea ce trebue să fie spre binele obştesc şi nu numai pentru demagogia stearpă. Prin amestecul de varietăţi se nasc corciri numeroase, care nu simt căutate la export. D. Andronescu, intr’o lucrare a sa, pomeneşte că într’un hectolitru de ştiuleţi luaţi la întâmplare din Dobrogea, a găsit pe lângă fel de fel de corcituri dar şi tipuri de porumb din mal toate varietăţile cultivate în ţară. Din cauza degenerării, tot d. Andronescu spune, de abia se găseşte, în toată ţara câte un ştiulete pe firul de porumb, când ar trebui să fie cel puţin doi. In asemenea condiţiuni ne mai mirăm că producţia la hectar scade şi că exportul sufere. Ţările importatoare cer Porumbul cu bobul mic, galben ( pagista I-a) şi rotund, cum ar fi la ale noastre, vechi, cincantin, portocaliu, hăngănesc. Noi lăsăm să se întindă porumbul dintede-cal şi să se formeze tot soiul de corcituri nerentabil şi necăutat. Pe când în Statele-Unite s’a împărţit ţara in regiuni cu anumite sămănături, ici porumb pentru industrie, dincolo pentru hrană, la noi se lasă ca sămănatul să fie la întâmplare, varietăţile cu o vegetaţie mai lungă în Moldova de nord unde bruma cade de timpuriu, de nu se poate coace ce s’a semănat târziu. Săteanul e silit să strângă ciocălâii în ţântă, să-i puie la soare sau chiar pe cuptor. El nu ştie că prin acest procedeu puterea de hrănire a mălaiului scade simţitor, încotro te Învârteşti dai de aceeaşi pricină: vorbim multă, treabă puţină şi grijă platonică pentru mulţime. O plângem sau îi cădem în genunchi numai cât avem nevoe de ea sau vroind să facem paradă de democraţie. Prea puţină atenţie se dă însă când e la mijloc valorificarea energiei, prin cultura necesară traiului ei. Lipsa de grijă se vede în toate şi la toţi. Chiar când se găseşte câte unul care să o ajute real, discontinuitatea, caracteristică in gospodăria noastră generală, face să se piardă ce începuse să se înfăptuiască mai sănătos sau chiar voit strică unul ce a făcut bun altul, fără să se ţină samă de relele mari ce rezultă pentru ţară din asemenea sisteme. I. Siroionescu prof. unii. şi cel comunist (Urmare din pag. I-a) credinţa care stă la baza durabilităţii unui neam. Spiritul naţionalist cultiva ideea de patrie, subliniază necesitatea întăririi credinţii şi cere pentru elementul autohton dreptul de a-şi conduce singur destinele lui. Să-şi aplece d. Ion Mihalache urechea să asculte plângerile năbuşite ale celor ce nu-şi găsesc rostul în viaţă din cauza concurenţei streinilor atotputernici; să ia statisticile liber profesioniştilor cari formează elita conducătoare a oraşelor; să cerceteze cifrele economiei particulare şi va vedea că sufletul său îi porunceşte să aibă altă atitudine faţă de fiii ţării, cari bat zadarnic la poarta vieţii!... In toate mişcările comuniste, aproape unanimitatea agitatorilor sunt streini de neamul nostru. Poate d. Ion Mihalache să creadă că toţi aceştia vor binele ţării şi neamului nostru? Şi chiar dacă ar fi aşa, — supoziţie pe care noi o excludem in mod categoric, — e posibil să lăsăm altora să conducă viaţa, destinul, soarta, poporului român? Nu e destul că i-am îngăduit să ne stăpânească in toate domeniile, să ne dea lecţii şi îndrumări, să-l lăsăm acum să ducă ţara Întreagă spre haos şi necunoscut? Tocmai d. Mihalache, fiu al poporului, căruia soarta şi meritele personale i-au hărăzit o situaţie excepţională, nu poate uita pe cei din mijlocul cărora a pornit. Dincolo de socotelile electorale, peste aranjamentele de partid, în afară de dorinţele partizanilor cari urmăresc venirea la putere, glia al cărui produs îl storc alţii, neamul ai cărui fii sunt servitori la porţile streinilor, rostesc impetuos tuturor celor ce simt româneşte : — La datorie ! --------xox ------- Sonda incendiată PAGUBE DE UN MILION LEI Tărgovişte 30 Martie In schela petroliferă „Comişani“, s’a declarat azi un incendiu. La o sondă a societăţii „Retoil“, care era în lucru, ajungându-se la stratul de ţiţei, s’a aşezat „capul de erupţie“Din cauze ce nu se cunosc pentru moment, s’a produs* la scurt circuit, iar sonda a foc. . . Turla sondei şi o cantitate de aproape şase vagoane de ţiţei, care s’a scurs din sondă, au ars, pricinuind pagube de un milion lei. Intervenind echipele de lucrători, focul a fost stins. D. inginer Şt. Popescu, dela inspectoratul minier, face cercetări -ooo : • : ooo- Fuziunea Asociaţiilor de subofiţeri pensonari şi de rezerva La miinisteriul apărări naţionale a fost o consfătuire sub preşedinţia d-lui general Tubburatu — delegatul ministerului — a preşedinţilor asociaţiilor de subofiţeri pensionari din ţară şi Cercaţiuni subofiţerilor de rezervă, pentru fuzionarea into’o singură asociaţie pe ţară. In urma explicaţiilor date de d. general Tulburate şi discuţiile avute, s’a decis fusionarea foirmâmdu-se o singură asociaţie, sub denumirea: „Asociaţia generală a subofiţerilor pensionari şi Subofiţeri de rezervă din România“, cu centrala în Bucureşti. Toate asociaţiile actuale şi filiale din diverse judeţe, vor fi pe viitor filiale de judeţe şi se vor conduce după statutul asociaţiei şi dispoziţiile consiliului central din Bucureşti. După ce s’a Întocmit statutul s'a ales consiliul de adiţie sub preşedinţia d-lui George Dumitrescu, actual preşedinte al Cercului subofiţeritor de rezervă S-a constituit şi comitetul de direcţie compus din d-nii preşedinte George Dumitrescu, vicepreşedinţi, secţia pensionari: G. Anghelescu şi I. Ghinea, vicepreşedinte secţia rezerviştilor: Iordan Lucaci; Inspector general, I. Fortuna. Asociaţii care nu au trimis delegaţi la consfătuire sunt rugate a trimite de urgenţă adeziunile la sediul Cercului subofiţerilor de rezervă, calea Rahovei 90, Bucureşti. --------ooO : • : Ooo------- De la consiliul de război Secţia I-a a consiliului de război al corpului II armată, prezidată de d. colonel Vâlcu, comisar regal fiind d. cpt. Ion Diaconescu, judecând Luni procesele depe rol, a dat următoarele sentinţe: Şerbănescu Nicolae, soldat, pentru dezertare repetată, a fost condamnat la 6 luni Închisoare. Nicolae Găman, civil, acuzat de port ilegal de armă, a fost achitat confiscându-i-se arma corp delict. Costea Constantin, fruntaş, pentru furt de bani și obiecte de la militari, a fost condamnat în lipsă la 6 luni Închisoare. Gore Nicolae, soldat, pentru dezertare repetată în ţară şi risipire de efecte, a fost condamnat in Upsă, la 1 an şi 6 luni inchisoare. w Abu al 53-lea Nr. 92 Joi 2 Aprilie 1930 Zilele trecute, păşind intr’un magazin cu nimicuri feminine, m’a încântat buchetul de feţe drăgălaşe şi tinere, îmbulzite tn încăperea mică, de câţiva metri pătraţi. Toate, în şorţuri cu guleraşe albe ca zăpada, te îmbiau să intri şi să mai rămâi în magazinul lor cald şi primitor. Pe drum, mi-am amintit o spovedanie tristă, cenuşie, ca şi sufletul, ca şi chipul femeii ce-şi spunea suferinţa. — Nimeni nu-şi poate închipui, se tănguia biata femee, ce cumplit e să fii urită. Nu... nu protesta, te rog. Ştiu că sunt lipsită de graţie, bondoacă şi sarbădă — ştiu toate astea — şi nu pot cere nimănui să mă privească cu plăcere. Dorinţa mea e mult mai măruntă. Vreau să mi se îngădue să-mi câştigpâinea, să nu mai colind, nemâncată şi neodihnită, căutând o slujbă. Unde credeţi că n’am fost? Prin magazine, nici nu m’au lăsat să vorbesc şi m’au refuzat. Unii, mai politicoşi, îmi spuneau de milă că locul s’a ocupat; alţii îmi aruncau, în faţă ,iar în oglindă nu te-ai uitat înainte de a veni aci?” Pe la baruri, prin birouri, prin tot locul am fost înlăturată. Nu mai am nici o nădejde. Aia, întreb numai câtă putere o să-mi mai dea Dumnezeu să cutre ei, aşa hărţuită şi umilită, fără, de nici un folos. Intr’o bună ei am să-mi jac seama. Cuvintele bietei femei, năpăstuită de natură, îmi sună şi acum în urechi şi vorbele ei mi le împrospătează, mai ales, contrastul cu tabloul frumos ce mi se înfăţişase în magazinul vizitat. Avea deplină dreptate sărmana femee in plângerea ei. Nici cei cari nu au primit-o însă, nu poartă vre o vină. Negustorii ştiu, şi pe bun temeiu, că pentru cumpărător este îndemn o vânzătoare , drăguţă, cochetă, prezentabilă. Orice lucru, scos din rafturi, mânuit de degete fine şi lăudat cu căldură de o astfel de vânzătoare, are sorţi să fie cumpărat. Lucrul se repetă in orice magazin, nu cofetării, nu baruri, în casele unde e nevoe de guvernante, servitoare şi, oricât de nedrept şi crud ar fi faptul in sine, totuşi nimeni nu poate fi învinuit de existenţa lui. Sunt totuşi drumuri cari nu au rost să le fie îngrădite. De pildă într'o fabrică, într’un atelier, intr’un birou... Categoria femeilor nedăruite de natură s’ar mulţumi numai cu câteva porţi, deschise şi, recunoscătoare, ar munci înzecit in slujba căpătată cu greu. OLGA COSCO COLŢUL FEMEI! Şi pentru ele... Scrisoridin Londra (Urmare cin pagina l-a) lor între metropola şi ţinuturile imperiului, risipite dealungul lumii. Marea Britanie e o putere mondială. Spre a înţelege situaţia ei specială, se cuvine să lămurim care e lumea de care vorbim. Apoi, să situăm imperiul şi numai după aceea un chip logic putem considera situaţia metropolei in sine. CONCEPŢIA DESPRE LUME A ENGLEZULUI Englezul concepe lumea în chip pecis. In centrul ei plasează Atlanticul. Nu oceanul restrâns pe care l-am cunoscut în tinereţea noastră, când Atlanticul înfăţişa înainte de orice spaţiul între Europa şi coasta Statelor Unite, ci un ocean splendid întinzându-se de la Polul Nord la Polul Sud. In jurul acestei masse de apă mediterană, se grupează teritoriile populate, stăpânite in întregime de rasa albă. Desigur, teza cancelarului Hitler nu erecomandabilă. Totul, trebue/tsă facem o teorie a acelei rase albe ,care ocupă în lume un dominion central, grupat în jurul unei axe centrale, în Atlantic. Marea Britanie cu imperiul ei e o putere mondială. E în acelaş timp o putere oceanică, dacă considerăm tot ce posedă în lumea întreagă. Pentru ea, teoria unei rase albe, stăpânind lumea, înfăţişează o realitate. Teoria dominionului rasei albe explică multe lucruri. Bunăoară, relaţiile între Marea Britanie şi Statele Unite. Americanii nu sunt europeni. Unirea cu ei se face în planul mai înalt al ideei unităţii rasei anglo-saxone, care pretinde să conducă rasa albă întreagă. In timpul războiului, aurul Europei a trecut la New- York. La Londra, lumea s’a plâns. Dar cât de mare ar fi fost desnădejdea dacă trecerea preţiosului metal s’ar fi îndreptat spre Tokio? La conferinţa navală, care s’a terminat de curând la Londra, un delegat japonez îşi exprima surprinderea. Italienii şi englezii sunt la cuţite şi totuşi am impresia că există o uniune a delegaţilor albi împotriva noastră Marea Britanie fiind o putere mondială, centrul de gravitate al sistemului ei politic trebue să fie pe axă, adică in Atlantic. Acolo e locul viitor al marei flote de război. Acesta e motivul pentru care va fi în curând uşor să găsim o soluţie a problemei relaţiilor anglo-italiene. Marea Britanie îşi are centrele vitale pe oceane. Mai întâi de toate în Atlantic. Dar de asemenea în Oceanul Indian, menit să devină acum o Mediterană britanică, Italia rămâne o putere pur mediterană, iar interesele ei fundamentale nu se contrazic cu acelea ale Marei Britanii. Ce este imperiul britanic, care se confundă cu dominionul rasei albe, fiindcă axele lor sunt concordante? Dela origina sa, acest organism n’a făcut decât să urmărească un scop unic: sâ sporească buna stare a metropolei. Mai întâi a fost îmbogăţirea casetei regale. Câţiva aventurieri nobili au făcut avere. Mai târziu a venit rândul negustorilor. Apoi raza interesului s’a lărgit spre a cuprinde industria şi finanţele Londrei. In sfârşit, azi e buna stare a masselor populare. Dar scopul statornicit dealungul veacurilor e de a spori mereu, direct sau indirect, nivelul existenţei in metropolă. Englezii foarte sincer doresc să trăiască bine şi doresc chiar să trăiască şi mai bine. Orice mişcare a politicii în definitiv e socotită după acest punct de vedere. Căutarea bunei stări e o trăsătură pozitivă. Aspectul negativ al desvoltării imperiale e că Imperiul britanic n’a fost niciodată un adevărat imperiu de colonizare, în sensul care se dă azi acestui termen. Colonizarea n’a fost niciodată scopul principal al expansiunei imperiale. Emigrarea a fost spasmodică. Aceasta e adevărat mai ales în perioada care s’a deschis după despărţirea statelor americane. Lipsa de orice idee conducătoare e dovedită de altminteri prin numeroase exemple. In 1840 si in anii cari au urmat, Irlanda a fost bântuită de o foamete grozavă. Locuitorii părăseau grăbiţi insula blestemată. Dela 8 milioane, populaţia a scăzut aproape la jumătate. Nimeni nu s’a gândit să îndrepte acest val de emigranţi spre ţinuturile imperiului. Majoritatea s’a revărsat în Stateie-Unite, în vreme ce Australia n’a avut decât o imigraţie restrânsă. Azi există milioane de irlandezi in Stateie- Unite şi nu destui albi în Australia, care se vede expusă în consecinţă să fie dorită de rasa galbenă. Alt exemplu: cele mai bune elemente ale muntenilor scoțieni au părăsit în decursul macului precedent micile lor ogoare neroditoare, ca să-şi caute norocul pe continentul nou. Imperiul a pierdut aproape în întregime o rasă minunat înzestrată pentru colonizare. Azi e prea târziu ca să se schimbe lucrurile. Nivelul de existenţă e prea mare în metropolă, ca un curent de emigraţie importantă să se poată creia din nou. Imperiul pare destinat să conţinu uită toarte mai Intăi rolul furnizor al pieţelor comere LEGEA SURPLUSULU CIVILIZAT Imperiul britanic e mereu Intr’o stare flulcii. Aceasta îl salvează dela multe pericole şi il expune necontenit la noul pericole. Cea mai frumoasă înfăţişare a avut-o in veacul al XVI 11-lea, când a ocupat cele două maluri ale Atlanticului. Dacă acest ansamblu armonios s’ar fi păstrat, fără îndoială, dominaţia mondială ar fi fost asigurată. Dar aspiraţiile la independenţă ale coloniştilor albi au distrus acest imperiu ideal. De atunci s’a realcătuit şi în epoca marelui război a putut da o sforţare uriaşe. Totuş, forţa centrifugă a spiritului de independentă in marile dominicane albe s’a pus din nou pe lucru cu rezultatul că azi, Coroana rămâne singura legătură reală intre metropolă și dominioane. E frumos de a ne gândi că regele face poporului său serviciul imens de a asigura continuarea legăturii imperiale. Totuș, aranjamentul, se poate dovedi precar. Afară de siguranţa că imperiul va dăinui, nimeni nu poate spune care va fi forma sa peste vreo douăzeci de ani. Când totul e spus, cel mai bun mijloc pentru Marea Britanie de a conserva imperiul e de a fi bogată şi puternică ea însăşi. Aceasta explică necesitatea pentru marea Britanie de a fi puternică în Europa, şi nu acelaș timp de a organiza puternic ceea ce îi rămâne din posesiunile coloniale. Viitorul Marei Britanii e în desvoltarea teritoriu dii unde proporţia locuitorilor albi e relativ mică. Deci, Africa ajunge pe primul plan. Şi tot astfel ceea ce rămâne din influenţa britanică in India. Acum să vorbim da Marea Britanie însăşi. Ca s-o înţelegem, să ne reamintim de o lege şi de un fapt, ambele primordiale. Legea e aceea a „surplusului civilizat“. In orice grupare a societăţii omeneşti, care duce o existenţă autonomă şi autarhică, numai o parte a populaţiei poate trăi din produsele pământului. Restul depinde pentru existenţa ei de import, adică comerţul extern, munca în străinătate şi plasarea capitalului. In anumite ţări, ca Polonia bunăoară, surplusul civilizat e minim. Franţa reprezintă o medie sănătoasă. In Marea Britanie, surplusul civilizat e de trei sferturi din populaţia totală. Căci există acest fapt esenţial, că peste 80% din alimentele necesare ca să susţină nivelul de existenţă actual, vin din afară. Aceasta înseamnă că dacă Marea Britanie e lipsită de comunicaţii şi de resurse imperiale, cele trei sferturi ale populaţiei sunt osândite la dispariţie. Pentru acest motiv vital, Marea Britanie acordă o însemnătate atât de mare controlului efectiv al comunicaţiilor imperiale. Viaţa ei depinde de aceasta. Astfel e legea surplusului civilizat. AUGUR (Urmare în numărul viitor) * ooo ’ • î O«*----- I