Universul, aprilie 1936 (Anul 53, nr. 103-117)

1936-04-16 / nr. 103

ra Anul al 53-lea Nr. 103 Joi 16 Aprilie 1935 O BAE RECE Mic accident de călărie ! Morsele și războiul submarin In cursul marelui război căpi­tanul englez James Woolward a propus să se întrebuințeze leii de mare în descoperirea și ur-­­ mărirea submarinelor flotei ger­mane. Intr’un vast bazin, căpi­tanul izbutise să dreseze satis­făcător aceste animale inteli­gente care se îndreptau cu mare iuțeală spre punctele unde se imita, sub apă, sgomotul carac- * teristic al submarinului în mers. Primele încercări făcute în lar- r gul mării, cu submarinele en-­ gleze, dăduseră cele mai mari speranțe. Intre timp însă, ser­viciul de spionaj german a dat de veste flotei sale, care a schimbat îndată tactica subma­rinelor, ordonându-le să patru­leze numai în grupuri; sgomo­­tele motoarelor venind din di­recţii diferite, morsele nu mai ştiau cum să se orienteze şi nu mai puteau da indicaţii precise asupra locului unde evoluau submarinele duşmane. Spada împăratului Muzeul Armatei din Paris a cumpărat de curând spada lui Napoleon I, spadă care în ur­ma unor împrejurări miste­rioase se afla la Berlin. Ea este opera artistului Biennais, biju­tierul oficial al lui Bonaparte ca prim consul, şi are un mâner de aur cizelat şi o teacă de piele cu ornamente de­­ metal preţios. Cu toate spezele necesi­tate de transportul preţiosului obiect, plata experţilor, etc., spada împărătească a costat suma de aproape un milion şi jumătate lei. Conservarea alimen­telor Se credea până acum că, în general, carnea îşi pierde din gust când este conservată prin îngheţare la o temperatură foarte scăzută ; aşa se explică în multe ţări puţina trecere pe care o au în ochii marelui pu­pile cărnurile frigorifiate.­­De curând s’a putut demonstra în­să în mod practic că o carne congelată la o temperatură de —20°, iar mu la —4° până la —9°, după cum se practică de obicei, nu-şi schimbă câtuşi de puţin gustul ; sucurile cărnii se alterează cu atât mai puţin, cu cât răcirea se face mai repede. O nouă tehnică a păstrării căr­­nit­rilnr este pe cale de a fi pusă la punct. Ea va ameliora în­­tr’un mod apreciabil calitatea cămărilor coloniale transpor­tate în Europa. Ic . s . Cel mai inart varii­ din lume in creştere? După cum se ştie, mai multe expediţii, engleze, franceze şi germane, Întreprind anul aces­ta ascensiunea vârfurilor cele mai înalte ale munţilor Hima­laia. Până la 1934, Everestul care mult timp a fost confun­dat cu vârful Gauirisamkar, cota în mod oficial 8841 de metri. Savanţii au stabilit însă în în cursul anului trecut că Eve­restul a crescut cu 311 metri şi că ar trece prin urmare de 9000 de me­tri. Acest fenomen s-ar datori cutremurului care a de­vastat acum câtva timp regiu­nea Nepalului. Ţinta carangioşi­­lor alpinişti va fi prin urmare cu atât mai greu de atins. Punctele vulnerabile ale unui boxeur Punctele în care un boxeur poate fi ultima cu folos de ad­versar în timpul luptei sunt în număr de opt, și anume: un­ghiul de sus al fălcii, sub ure­che; carotida; unghiul fălcilor, sub bărbie ; bărbia, sub gură ; vârful inimii ; centrul stomacu­lui ; f­icatul; regiunea splinei. „Knockout”-ul produs de o lo­vitură aplicată pe unghiul fălci­lor, sub bărbie, este considerat în lumea sportivă drept „knock­­out-ul clasic’’. Contribuţiile Mexi­cului la arta den­tar­ăi Doi dentişti italieni, d-nii Teuto şi Calasabatti, provoacă de câtva timp o vie curiozitate prin noua lor metodă de a face extrageri de dinţi cu degetele, fără instrumente şi fără a pro­voca emoragii. Metoda lor ar fi originară din Mexic şi constă în apăsarea cu mâna asupra u­­nui nerv de pe tâmpla pacien­tului, pe când cu cealaltă se scoate dintele. Durerile sunt a­­ffroape inexistente. " acu­rtaicizeciDeau. Citim în „UNIVERSUL” din 15 Aprilie 1887. ~ SIBIU. — In curând dele­gaţii alegătorilor români din Tran­silvania şi Ungaria se vor întruni într’o conferinţă electorală, în care vor hotărî ce atitudine să ia faţă cu viitoarele alegeri pentru parla­mentul din Pesta. In ajunul aces­tei conferinţe e vorba să se pro­ducă oarecare agitaţie între alegă­torii români. = E vorba să se lumineze cu gaz aeriform mult frecventata şo­sea Kiseleff. = Marele stat-major al armatei a terminat facerea hărţii br jude­ţelor din Moldova. Această lucrare e făcută cu multă artă şi multă exactitate.­­ La Paris, de mai multă vre­me­, se făceau pregătiri pentru re­prezentarea operei „Lohengrin” a celebrului compozitor şi francezo­­fob Wagner. In urma incidentului Schnabele, această reprezentaţie s’a amânat de teamă să nu slu­jească de ocazie unei manifestații antigermane. Pentru automobilişti Proprietarii de automobile vor citi poate cu interes rându­rile de mai jos, care arată pe ce distanţă un şofer îşi poate opri maşina. Pe o şosea nealu­­necoasă, cu frâne în stare bună, un automobil se poate opri, după un parcurs de 5 m, la o viteză de 20 km de oră, de 6 m., la 30 km. pe oră; de 14 m. la 40 km.; de 21 m., la 50 km.; de 28 m., la 60 km.; de 37 m., la 70 km.; de 46 m., la 80 km.; de 57 m., la 90 km. și de 68 m., la 100 km pe oră. O mică reflectare asupra aces­tor cifre ar putea evita multe accidente. Alimentele necesare transatlanticului „Normandie” Giganticul transatlantic fran­cez .Normandie” care îşi va re­lua serviciul în ziua de 6 Mai, şi care a făcut în 1935, 16 călă­torii, transportând 18 mii de persoane, a consumat în cursul acestor traversări următoarele cantităţi de alimente ; 59 de mii de păsări; 5.200 lăzi de fructe, cu alte cuvinte 600 de mii de fructe felurite ; 200 de mii de kilograme de carne; 700 de mii de ouă ; 55 de mii de kilograme de peşte; 85 mii de kilograme de făină ; 28 de mii de kilogra­me de unt; 215 mii de kilogra­me de cartofi. Pe lângă acestea, s’au băut­­ 1.600.000 litri de bere ; 130 de mii sticle de vin ; 25 de mii de sticle de şampa­nie ; 8 mii sticle de lichior ; 38 de mii de sticle de apă mine­rală. Fumătorii au fumat 27 de mii pachete de tutun ; 15 mii de ţigări de foi şi 125 de mii de pachete de ţigarete. Cea mai adâncă sondă din lume Sondajul cel mai adânc din lume este astăzi acela pe care societatea „General Petroleum” l-a terminat de curând la South Bebridge, în California. Intr’a­­devăr, sonda a atins aci o adân­cime de 3463 metri, cu un dia­metru final de 0,14. Recordul precedent în această materie aparţinea, din Mai 1933, sonde­lor petrolifere de la Kettleman Hills, situate şi ele în Califor­nia, cu o adâncime de 3335 de metri. Acesta urma, la rândul lui, recordului de 3226 de metri, atins în 1931 de sonda de la Alamo, din Mexic. Țară fără flori de pri­măvară Japonia a găsit un nou debu­șeu în Manciuria , pentru flo­rile de ornament. Din cauza climatului ei aspru, Manciuria nu are flori de primăvară. Un florar japonez ingenios a ate­­risat deunăzi la Mukden cu un avion plin cu flori din Osaka. Florile ii-au fost cumpărate pe loc și acum s’au pus temeliile unei societăți pentru alimenta­rea Manciuriei cu flori japo­neze. Cinste Un scriitor american vrând să-şi facă o idee despre scrupu­­lozitatea compatrioţilor săi, a ales 50 de bărbaţi şi 50 de fe­mei din toate clasele sociale şi a trimis fiecăruia câte o scri­soare, care prin redactarea ei dovedea că era destinată altei persoane; scrisoarea conţinea o bancnotă de un dolar. Din cele 50 de femei, 33 au înapoiat dolarul; dintre bărbaţi numai 31 au restituit această sumă. Din 5 femei bogate, două au păstrat bancnota. Aceiaş pro­porţie a fost stabilită pentru actriţe şi funcţionare. Patru in­stitutoare din cinci au înapoiat banii. Actorii, funcţionarii, etc., s’au manifestat în mod similar cu femeile. Printre oamenii po­litici, trei din cinci au înapoiat dolarul; proporţia a scăzut în­să la unul din cinci birtaşi şi cârciumari, care s’au dovedit astfel a fi cei mai puţn cinstiţi dintre­­compatrioţii lor. Cerneala de altă dată Cerneala întrebuinţată de strămoşii noştri era făcută din chinotos, gumă şi apă. Oraşul Paris nu avea la sfârşitul se­colului al 18-lea decât o sin­gură fabrică de cerneală, care aparţinea unei femei, Ascetina Roie ; această întreprindere a fost vândută în 1813 unei alte femei, doamna Aan­z. Capitala Franţei nu se aproviziona nu­mai la această unică fabrică. Aproape totalitatea cernelii era consumată altă d­ată in mă­năstiri, iar călugării o fabricau singuri; şcolarii şi scriitorii se aprovizionau la ei. Un mare nu­măr de scrieri ne-au transmis reţetele renumite, întrebuinţate de călugări în diferite dome­nii ; nici o lucrare nu ne des­­tăinueşte insă procedeul lor pentru obţinerea cernelii pe care o întrebuinţau şi care după sute de ani a rămas tot atât de lucioasă ca şi în prima zi. Din nenorocire, secretul a­­cestei fabricații este pierdut. Mormântul Sfântului Metodiu In 1932 a fost descoperit mor­mântul Sfântului Metodiu, pri­mul arhiepiscop al Moraviei, pe care o creștinase împreună cu tatăl său Sf. Ciril. împrejură­rile în care s’a făcut această descoperire sunt cu totul extra­ordinare. O femee din regiune, numită Clementina Mastalk­o­­va, afirma de mai mulţi ani că auzea pe Sf. Metodiu porun­­cindu-i să-i caute mormântul într-un loc ce se afla pe atunci pe proprietatea contelui Ber­­chtold. In urma reformei a­­grare din Cehoslovacia, terenul indicat sătencii de vocea sfântă a devenit proprietatea unei cooperative de ţărani; mai pu­ţin sceptici decât contele Berchtold, ei au crezut pe Cle­mentina Mastaljk­ova, au săpat locul arătat de ea şi au desco­perit, conform profeţiei, o pia­tră de mormânt purtând ur­mătoarea inscripţie în limba slavonă : „Arhiepiscopul Meto­diu, mort la Velehrad”. Sfatul medicului LAXATIVE Golirea intestinelor o obţinem prin laxative şi prin purgative. Laxativele le întrebuinţăm pen­tru golirea zilnică; sunt deci medicamente de întrebuinţare îndelungată. Purgativele au o întrebuinţare mai rară şi ele provocând o golire totală, au efecte mai întinse despre care vom mai vorbi. Trebue însă să spunem că mai toate purgativele sunt în doză mică laxative. Ca laxative tipice sunt trei: untul de ricină £1—2 linguriţe) înainte sau după gustarea de dimineaţă; magnezia hidratată (5—10 gr. într’o jumătate pa­har cu apă seara la culcare); sulfatul de sodiu (5 gr. In apă de Vichy) dimineaţa pe nemân­cate. Uleiul de parafină iarăş este un bun laxativ. Să nu uitam şi cura de fructe proaspete vara şi toamna şi uscate în celelalte anotimpuri.’ In special prunele grase uscate, luate dimineaţa în număr potrivit fiecăruia sunt de cel mai mare ajutor. Pentru constipaţii cu intestinele în spasm, untul de ricină este in­dispensabil, ca şi belladona care are de scop să înlăture contrac­­tura intestinului dând liber curs materiilor. Sfârşim dând doua bune re­ţete. Una pentru constipaţia spasmodică: se va lua dimineaţa Unt de ricin, sirop de belladona, ulei de migdale dulci câte 5 gr. Ceilalţi constipaţi vor lua seara câte o linguriţă sau două din: Magnezie, cremă de tartru, Pulv. liquiriţia câte 10 gr. Dr. V. UNIVERSUL Un bust lui Gh. Lăzăr la Avrig Avrig, l1 Aprilie Cercul cultural învăţătoresc „Gheorghe Lazăr“ din circ. A­­vrig, a luat de 10 ani iniţiativa de­ a ridica marelui dascăl un bust la Avrig. Până la 1930, s-a strâns, în acest scop peste două sute mii lei. Această sumă a fost depu­să la o bancă „Isvorul“, din com. Sebeşul de Jos (Sibiu), s’a întâmplat însă, ca banca să nu mai poată replati această sumă comitetului de iniţiativă. Cu mari intervenţii s’a putut salva, doar suma de 35.000 lei. Fostul preşedinte al suszisu­­lui comitet M. Ogreanu, sinu­­cigându-se acum câţiva ani,­­ frumoasa iniţiativă a stagnat. D. Ioan Dragomir, revizorul şcolar al jud. Sibiu, secondat de membrii comitetului, a ajuns să înfăptuiască, ceea ce mai bine de un deceniu s’a plănuit numai. Bustul ca şi soclul au fost deja comandate. Opinia publică românească, a înţeles apelul făcut şi-a trimis contribuţia sa. Ziarul „Universul" publi­când apelul comitetului a făcut cel mai real serviciu pentru un scop atât de frumos. --------XXX­X XXX-------­ Mişcarea comercianţilor din Oradea Oradea, 10 Aprilie După cum se ştie, prin noua regie administrativă, primăriile au fost obligate să ia în bugetul lor o mulţime de taxe şi impu­neri asupra clădirilor, consuma­ţiei, etc. Aceste nouă impuneri vin să mărească venitul oraşului in mod considerabil. Dispoziţia a determinat însă o mişcare de protest în rândul comercianţilor din localitate. Dri seară, comitetul halei de comerţ a ţinut o adunare de protest, contra acestor noui taxe, participând un mare nu­măr de comercianţi. După mai multe discuţii, s-a hotărât ca o delegaţie de 8 membri, sub preşedinţia d-lui­ Th. Papendoff, să se prezinte d-lui ajutor de primar Fodor. Delegaţia s-a prezentat azi a­­rătând situaţia grea în care se găsesc comercianţii şi contri­buabilii în general. Această si­tuaţie precară, în urma nouilor impuneri şi taxe, se agravează ameninţând cu distrugerea materială a comercianţilor. Delegaţia a rugat pe d. ajutor de primar să reducă aceste taxe în conformitate cu capacitatea de plată a comercianţilor şi a contribuabililor. D. ajutor de primar P­ Fodor, după ce a ascultat doleanţele expuse de delegaţia comercian­ţilor, a arătat că noile taxe de impuneri sunt votate şi trecute prin şedinţa comisiei interima­re, dar fiind puse spre afişare, încă nu au căpătat putere obli­gatorie. D-sa a promis că va face in­­tervenţiuni, la ministerul de in­­­­terne, spre a se reduce aceste­­ taxe. -­­ In tot cazul, a spus d-sa. ,ar­­ fi foarte bine dacă comercianţii­­ ar înainta un memoriu docu­mentat, cuprinzând doleanţele lor şi arătând mijloacele prin care s’ar putea satisface cererea lor, fără ca interesele generale să sufere. ------oxy^OSO------­ Incendiul din Deva Deva, 10 Aprilie Am anunţat ieri că un foc puternic a mistuit Miercuri dim­ întreaga avere rămasă de pe urma cunoscutului mare ro­mân şi om de bine Ioan Ghi­­dui din localitate. Casa era locuită de Ilie Ghi­­dui proprietarul de acum, care ţinea şi prăvălie de coloniale. Focul a izbucnit dintr’odatâ prin acoperiş, luând naştere de la un coş defect, aşa că lo­catarii surprinşi, foarte puţin au putut scoate din casă. Au ars: casa, grajdul şi cele­lalte dependinţe, precum şi toată marfa şi instalaţiile din prăvălie. Pagubele se ridică la o ju­mătate de milion lei. MARELE TURNEU al COMPANIEI C­ARABUŞ Director C. TĂNASE Va reprezenta marele succes din lumea întreagă, formidabila operetă „ROSE-MARIE“ operetă în 2 acte şi 20 tablouri de Harbach şi Hamerstein. Muzica de Frimi şi Stathart Versiunea Românească de N. Kiriţescu Această operetă s’a jucat ani întregi în toată lumea cu un succes extraordinar cu D-nele: OLGA SOLOMONEANU MAUD MARI Tanti Grigoriu, Margareta Gheorghiu, Vivette Popescu, Elena Burmaz, Tanti Dinescu, Elly Ionescu și D-nii AL. GIUGARU N. Roman, Piu Mironescu, I. Di­nescu, Trest­ian, Costello, I. Stoenoiu, P. Mirea, etc. MYA APOSTOLESCU TANASE si AUREL MUNTEANU Mare balet cu 60 balerine sub conducerea d-nei Floria Cap­­sali şi Clark Nichols, costume şi decoruri dela Paris. Cea mai mare montare ce s’a văzut în România. Cea mai veselă ope­retă din ultimii ani ,se râde cu lacrămi Orchestra proprie, sub conduce­rea d-lui G. Dendrino ITINERARIUL cu opereta „ROSE-MARIE“ APRILIE AZI Miercuri 15 Aprilie la VASLUI Joi 16 Iaşi Viu. 17 CHIŞINĂU S. 18 BOTOŞANI D. 19 CERNĂUŢI cu matineu Luai 20 ROMAN Marţi 21 BUZĂU Miere 22 BRAŞOV lai 23 SIBIU Vineri 24 DEVA S. 25 TG.-MUREŞ Dum. 26 CLUJ L.27 SATU-MARE Marţi 28 ORADEA Miercuri 29 ARAD Iei 30 Timişoara MAI V. 1 Craiova cu mat. I­­. 4 CONSTANŢA Sâmb. 2 PTI­EŞTi Marţi5BATARGIC D.3 P­loeşti cu mat. I M. 6 CALARAŞi BIHORUL­UI EXPORTUL LEMNULUI Oradea, 10 Aprilie D. prefect al judeţului şi de ajutor de primar aii municipiu­lui Oradea au înaintat un me­moriu d-lui prim-ministr­u, a­­rătând că prin suspendarea ex­portului de lemne în Ungaria, judeţul Bihor a fost grav lovit, de­oarece în acest judeţ avem mai multe întreprinderi­­pentru exploatarea lemnului. Cei doi şefi de autoritate roagă guvernul să redea jude­ţului Bihor cota cuvenită din exportul lemnului, venind ast­fel în ajutorul unei populaţii care suferă amarnic urmările crizei actuale. Nu veţi mai aştepta in zadar somnul.. 91 ..........luând o tabletă'ori do­uâ de Brom ura! «Kn'olL?, idealul calmant al nervilor, menit să vâ '■edea liniştea. Sunt, întotdeauna,, nervii epuizaţi, car? nîmf- Wcesc somnuL Regenerarea­­ lor,si deci a întregului or­ganism, se obţine p.tin BROM U­­RAL «KhoiL» ÎS auh­t’g in fgimgfli ji droguerii in tgțiuri m 18 ti gff tobtet«. t. Un grup de ceriu me­ manifestează la poarta închisorii Văcăreşti Luni la ora 10 jumătate dimi­neaţa, un grup de vreo 150 co­munişti şi comuniste s-a pre­zentat la poarta penitenciaru­lui Văcăreşti, cerând cu insis­tenţă permisiunea de a vorbi cu Ana Pauker şi ceilalţi comu­nişti arestaţi. Comuniştii aduceau cu ei şi câte un coş cu alimente pentru ..tovarăşii dinăuntru“. Direcţiunea închisorii le-a spus că nu pot lua contact cu deţinuţii din cauză că se men­ţine încă izolarea pricinuită de epidemia isbucnită aici de ti­fos exantematic. Comuniştii au început să manifesteze sgomo­­tos. D. Const. Bocianu, directorul închisorii, le-a comunicat că şi regulamentul închisorii opreşte ca deţinuţii să ia contact cu altcineva decât cu rudele. De aceea nu li se poate permite intrarea în penitenciar. D-sa le-a admis însă ca o delegaţie de doi bărbaţi şi două femei să poată intra la vorbitorul cu gratii şi să predea alimentele,— lucru care a fost acceptat după lungi discuţii. Grupul a continuat să rămâ­nă la poarta penitenciarului, manifestând pentru „tovarăşi“ şi „raiul roşu“, întrucât numărul manifes­tanţilor s’a mărit printr’un­ con­tingent de curioşi, locuitori ai împrejurimilor,­­ comuniştii au profitat de ocazie, ţinând cu­vântări aţâţătoare. Manifesta­ţia luând caracter de dezordine, cu strigăte şi huidueli comu­niştii au fost somaţi sa se re­tragă. Cum poliţia nu prinsese de veste pentru a trimite a­­genţi, manifestanţii au fost îm­prăştiaţi cu destulă greutate de gardienii penitenciarului PENTRU GATIT I­I PRAJITUR LUMEA SELECTA POARTA CEASORNICUL PLOŞNIŢELE distruge garantat ,Soc. DEPARAZITAREA“ Str. Brezoianu­ No. 17 Tel. 437-33 Tel.437-33 „Fabrica Produselor SALVUM“. Aparate toate „R A­P“ „SEP gamele de undă ! Parisul, Londra, Roma, Berlinul •* ZIUA! Reprezentant» „renumitelor uzine engeze Radio Acustic Production“ SET Str. Popa Lazăr 13. Telef. 2­ 53.49 563 ,­­ rom. H. MARTIN tratează PSIHONEVROZELE­­ Nevroza sexuală: Insuficienta sexuală Nevroza inimel şi a stomacului: (palpitaţie sughiţ vărsături aero­­­ragie, insomnie, tremurături). Neu­rastenia Hysteria Frica Timidita­tea Melancolia. Reeducatia copiilor impulsivi, vicioşi, ticuri gângăveală incontinenţă de urină. Tratamen­te Psiho-Fizice : Hypnotism auto­sugestie, Electroterapie - înaltă frec­venţă. Consult. 8-11, 2-8 B-dul Eli­sabeth 3. A Etaj III ascensor. Te­lefon 405 39. Citiţi Naufragiaţii dragostei, studiu psiho-sexual ptr. educaţia sexelor. © PREŢ © CALITATE­­ • CANTITATE­­ Decoraţi cu însemnul de război al cercetaşîlor Prin decret regal s’a acordat „însemnul de război al cerce­­taşilor“ d-lor: general adj. Gr. Berindei, col. Ulysse Sâmbo­­teanu, pro­f. C. Nedelcu, Virgil Petrescu, director de bancă, Radu Burdişteanu, avocat, dr. C. Gh. Ionescu, Aurel Creţu, avo­cat şi o serie de cercetaşi din război. -------OOOOOOO-------- i NOUI INTERVENŢII ALE REPREZENTANŢILOR CLERULUI ORTODOX PENTRU SOLUŢIONAREA SALARIZĂRII CLERULUI Delegaţia Asociaţiei generale a clerului, alcătuită din: pr. P. Partenie, preşedintele asocia­ţiei, pr. Pavel Gud­um­a, pr. Al. Nicoreanu, pr. N. Rădulescu şi pr. Nicon Popescu, a înmânat zilele acestea d-lui ministru dr. Angelescu un memoriu prin care se arată că singura soluţie de liniştire a clerului, este re­venirea la salariile bugetare plătite chiar sub actuala gu­vernare pe ultimele patru luni ale exerciţiului financiar 1934- 1935. D. ministru dr. Angelescu a declarat că îşi menţine cuvân­tul dat cu asentimentul d-lui prim-ministru, pentru înlătura­rea curbelor speciale, după cum a afirmat şi în aşa de miş­­cătoarea şi luminoasa telegra­mă ce a trimis Asociaţiei cle­rului. Delegaţia clerului a reînoit d-lui ministru întregul omagiu al clerului şi încrederea că de astădată se va face dreptate slujitorilor Bisericii. TELEGRAMA D-LUI MINIS­TRU DR. C. ANGELESCU CA RĂSPUNS LA OMAGIUL CLE­RULUI ORTODOX „Părintelui Partenie, Preşedintele Asociaţiei generale a clerului ortodox Vă mulţumesc mult, atât dv., cât şi întregii preoţimi orto­doxe, pentru cuvintele atât de călduroase ce mi-aţi adresat în numele ei. Adânc pătruns de dreptatea masei ce dv. susţi­neţi, voi fi alături de slujitorii altarului, pentru a stărui să li se facă dreptate şi a nu-i pune în stare de inferioritate faţă de preoţii celorlalte culte. Un bun început este promisiunea pe care am făcut-o cu asen­timentul formal al primului mi­nistru, care trebue adusă la în­deplinire cât se poate de re­pede. Am convingerea că toţi bunii creştini şi buni români, care-şi dau seama ce însemnează pen­tru neamul nostru întărirea Bi­sericii ortodoxe, sunt alături de dv. toţi cari apăraţi presti­giul Bisericii noastre, şi vă vor da tot concursul lor. Ministrul instrucţiei Dr. Angelescu“ Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice recla­­maţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentu­lui să lipească pe cupo­nul mandatului poştal eti­cheta abonamentului ex­pirat« Accidentul unei şalupe din portul Constanţa Constanţa, 10 Aprilie Aseară la ora 9, şalupa con­dusă de Constantin Garabet a plecat din portul nostru, în larg, spre a duce pe bordul tancului petrolifer „Ciorglo”, pe coman­dant. După ce şalupa a lăsat la vas pe comandant, la 500 metri de­părtare de farul cel mare, a su­ferit o pană la motor Neavând rame, şalupa a ră­mas în voia valurilor, iar vântul puternic a dus-o spre larg. Conducătorul şalupei, ţinând seama de pericol, a aprins bum­bac înmuiat în benzină, făcând semnale luminoase spre a atra­ge atenţia celor din port asupra pericolului în care se află. După două ore de luptă cu va­lurile, șalupa a fost salvată de căpitanul Constantin Severinea­­nu, comandantul remorcherului „Julietta”, care, zărind semna­lele luminoase ale celor în peri­­col, a ieșit cu remorcherul el larg, aducând șalupa în port.­­

Next