Universul, mai 1936 (Anul 53, nr. 133-148)
1936-05-16 / nr. 133
*ÎB» Asigurarea „FRANCO-ROMANA“ Fondată 1920 (M. O. 182/920) Bucureşti Griviţei 23 T Astăzi Vineri 15 Mai, ora 9,30, se face tragerea, la care participă toate poliţele cu amortisment şi premii. Beneficiază de această tragere numai politeţe la curent cu plata primelor. Câştigurile acestora se vor achita imediat acelea ale poliţelor, cari nu sunt la curent cu plata primelor, se vor reporta la tragerea următoare. Rezultatul se va publica in „UNIVERSUL“ pană la 18 a lunii curente. Î E VORBĂ CU CITITORII Abdn . IS MAI 1936 Oricine doreşte să afle soluţia unei chestiuni care ii frământă, oricine doreşte o lămurire, oricine are nevoe de un sfat, se poate adresa cu încredere redactorilor acestei rubrici. Specialiştii noştri vor rezolva întrebarea in timpul cel mai scurt cu putinţă şi răspunsul va fi publicat in rubrică sau intr’una din publicaţiile noastre pe care o vom indica aci. Spre a permite cititorilor să primească răspunsul in timpul cel mai scurt, regulamentul rubricii va fi următorul: 1) Nu se acceptă decât douâ întrebări; 2) întrebările referitoare la chestiuni diferite vor fi scrise pe foi separate; 3) Nu se răspunde decât Întrebărilor cu caracter general. Corespondenţa privitoare la a oestă rubrici „De vorbă cu cititorii“ va fi expediată pe adresa ilarului „Universul“, Bretoianu 25, Bucureşti, purtând viriba mențiunea: Pentru rubrica „Os vorbi cu cititorii". Intibirile vor fi tr -țîtt de bonul alăturat. Fără acest bon, nici o corespondența nu va fi luată ta seamă. Răspunsurile noastre DM S. A. S. 13. — 1) Dispoziţiile ministeriale se alcătuesc an cu an, în privinţa amânărilor. 2) Cererile se Înaintează de obicei, vara, prin careul de recrutare respectiv. 3) Mergeţi la cercul d-voastră şi intereisaţi-vă în sensul dorit. D-lui OFIȚER REZ. REG. 3 ART. — Brăila. — Urmăriţi „Menit. Oficial“, in ultimate numere, şi veţi vedea ceea ce vă interesează. D-lui St. POPESCU. — 1) Da. 2) Iaşi, Cernăuţi, Chişinău, Mânăst. Dealului, Craiova, Tg. Mureş. 3) Va apare diccizia ministerială, spre vară, şi veţi vedea ceea ce doriţi să ştiţi. D-lui I. BALAIS. _ Vă vom comunica în curând. D-lui ABSOLVENT L. AL. P„ Bucureşti. _ La Întrebări« fl-voastră vă răspundem: nn spre vară va apare decizia ministerială cu condiţiunile de admitere in şcoala pregătitoare de ofiţeri din Bucureşti. Urmăriţi, la timp, ziarul nostru. D-lui I. MAUR, ABSOLVENT Nr. 47121 — Oradea. — La ambele întrebări răspundem. Nu se poate şti, din timp de pace, ce se va întâmpla la mobilizare. Se iau, atunci, dispoziţiuni generale sau speciale. D-lui ADRIAN. — Tecuci. Va apare, spre vară, decizia ministerială privitoare la examenul pentru şcoala militară am Bucureşti. Urmăriţi, la timp, ziarul nostru. D-lui NAPOLEON AL 4-lea.( 1) Da, aveţi dreptate şi ca d-voastră sunt atâţia alţii cu acelaş dreptate. Probabil că nu sunt vacanţe bugetare. Nu poate fi bănuit alt motiv. 2) Vă rugăm să ne furnizaţi dari precise, cu citări de nume şi numere din anuar, din care sâ reiasă diferenţa zdrobitoare ce există Intre ofiţerii aceluia grad şi pe arme diferite, ca să putem semnala nedreptatea. 3) De ce vă gândiţi la ideia demisionăm? Credeţi, oare, că In celelalte funcţii e mai bine? Vă asigurăm că nu. 4) Se poate înainta prin caracterizarea la alegere. Dar trebue să treceţi prin şcoala de război. 5) Aşteptăm ceea ce vă sfătuim prin punctul 2 de mai sus. Călătoria pe vasele serviciului maritim român Normele de calculare a biletelor de călătorie In ultima şedinţă a comitetului de direcţie a administraţiei porturilor şi căilor de comunicaţie pe apă s-au stabilit normele după care urmează să se calculeze biletele de călătorie pe vasele S. M. R., dându-se o circulară către toate agenţiile sale in sensul hotărârilor luate. După nouile norme, la vapoarele mixte „Ardeal“ și „Suceava“, cari deservesc linia maritimă a Mediteranei orientale, orice reducere tarifară se va calcula numai asupra costului călătoriei propriu zise, costul hranei având a fi perceput conform tarifului. Pentru ducere şi întoarcere pe vasele S. M. R., numai pentru întoarcere sau numai între porturi, preţurile se vor calcula in moneda indicată de prospectul S. M. R., transformată în lei la cursul de 5 lei un piastic turcesc şi 7 lei un franc francez. Biletele de călătorie pe vapoarele „Alba Iulia“ şi „Peleş", care deservesc linia Constanţa — Istambul — Malta — Marsilia — Barcelona, vor fi socotite după preţurile menţionate în ultimele prospecte ale S. M. R. Pentru ducere şi întoarcere sau pentru călătoria circulară In bazinul occidental al Mediteranei, costul biletului de întoarcere — adică porţiunea Marsilia — Constanţa — va fi socotit în franci francezi la cursul oficial, plus cota de 38 la sută fixată de B. N. R. La preţul astfel obţinut se vor face reducerile respective, de 40% la biletele circulare numai la întoarcere, şi de 30% la biletele de dus şi intors. Dispoziţiunile acestea se vor aplica la toate cursele de vapoare de pe linia Dunăre — Mediterana occidentală, afară de călătoriile din lunile Iulie şi August. Pentru călătoriile din aceste două luni de vară, s-a hotărât să nu se mai acorde reducerea de 40% asupra biletului de întoarcere la voiajul circular sau de 80% pentru ducere și întoarcere, când plata se face în lei, o dată, la plata biletului de ducere, ci să se perceapă, în plus, la costul biletului de întoarcere, transformat în lei la cursul oficial, încă un supliment de 30%. Suplimentul de 10% pentru cabină pe puntea de promenadă, va fi de 1840 lei, iar pentru o cabină de lux, 3.880 lei Aceste suplimente vor fi calculate pentru întreaga călătorie, atât la ducere cât și la înapoie UNIVERSULAnul al 53-lea Nr. 133 Sâmbătă 16 Mai 1936 Get Ionelez T’ VINERI 15 MAI Ort.: Cuviosul Pachomie cel Mare. Cat.: Sf. loan dela Salle. Prot.: Sofia. Evreesc: 23 Ijar 5696. Mahomedan: 23 Safar 1355. Gluma. Răsăritul Soarelui 4.52 . Apusul 19.33. CALENDAR ISTORIC ŞI LITERAR 15 MAI In această zi, in anul... 1804, în urma intervenţiei binefăcătorului său Ioan Corneli, cronicarul Gh. Şincai e numit — pe când era şi secretarul Învăţatului ungur Kovachich — corectorul cărţilor româneşti ce se tiparcau la Universitatea din Buda. Odată cu numirea aceasta, revista vieneză „Intelligenzblatt der Annalen der Literatur und Künsten den österreichschen Staaten” li aduce elogii, scriind, intre altele : „Şincai are un merit mare pentru şcoalele normale române, pe cari le-a condus timp de 12 ani ca director in Blaj, câştigând multe laude, şi pe cari le-a inzestrat cu cărţi de şcoală necesare, unele fiind compuse de el însuşi, altele traduse din limba germană in română”. In slujba de corector, Şincai primeşte leafă un florin pe zi, lucrând două ceasuri pe zi. Leafa nu-i prea ajunge, deoarece locuinţa, îmbrăcămintea, masa, lemnele, lumina, hârtia erau scumpe; in schimb, are timp suficient de lucrat la Hronicasa. Intr’adevâr, zice el: „m& scol desdedimineaţă $i — după ce mă Închin — ma aşez la 4 la masă, corectez, scriu sau citesc până la 8 şi jumătate. După aceea mă duc la Pesta, unde — pe la 9 — intru în vre-o bibliotecă şi lucrez până la 12, mai ales la manuscrise, unde foarte greu am pătruns. După masă pe la 2, mă odihnesc o jumătate de ceas. La 2 şi jumătate, mă intorc la Pesta şi Stau la bibliotecă de la 3 până la 6. După şase mă întorc înapoi la Buda intr’o jumătate de ceas, şi aci lucrez până la 8, dar nu totdeauna astfel, deoarece adeseori mă duc să-mi văd cunoscuţii ori vin ei la mine. La ceasurile 8 seara mă dus la plimbare şi mănânc şi beau dacă am ce. In sfârşit, la 10 mă duc la culcare”. 1887, în urma sentinţei Curţii de Apel din Bucureşti, ziaristul, junimistul şi politicianul Gh. Panu e condamnat in lipsă la 2 ani închisoare şi 5000 lei amendă pentru insultarea Regelui Carol prin ziarul său „Lupta”. Dar Panu s’a sustras dela pedeapsă plecând in străinătate şi intorcându-se după ce fusese graţiat. LUCIAN PREDESCU VINERI 15 MAI I RADIO - ROMANIA 160 kHz., 1875 m., ISO kw. RADIO - BUCURESTI 823 kHz., 364,5 in., 12 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio Jurnalul I. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti. 7.30 : închiderea emisiunii.’ 13 : Ora. Cota Dunării. Calendar comemorativ. 13.03 : Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri) : Foxtroturi de Drake şi Coots; Doină şi Fantezie rusă, (arch. Boulanger); Ocupă-te de Amélie şi Ora dragostei de Cuvillier, (voce: Yvonne Yma şi Caurat). 13.25—13.35: Sport. Ştiri artistice. Bursa. 13.40 : Muzică variată (discuri): Preludiu şi Chemarea din „Mary Rose” de O’Neill, (orch. simfonică); Selecţiuni din „Tip Joes” de Gershwin şi „Sunn” de Kern; Selecţiuni pentru pian din „Frumoasa Elena” de Offenbach, (pian : Billy Mayerl); Noapte de Mai de Rimsky-Korsakow (Rogacewsky); Selecţiuni din „Mikado” de Sullivan, (orch. simfonică dirij. de Raybould). , 14.15 : Radio Jurnal. 14.30 : Muzică distractivă (discuri) : Vin, femele şi cântec şi Femeile din Viena, valsuri de Joh. Strauss; Tango de Meisel şi Cântec de Böhmelt, (voce : Bernhardt Ette); Foxtroturi de Hendersson şi Conrad); înainte de a muri, de Boulanger şi Căruţa poştei. 15: Ultimele ştiri. 18 : Lectură din volumul „Sunt străjer” de Const. Enescu-Bubhca. 18.15 : Concert de după amiază. Orchestra Jean Marcu: Axii naţionale; Mângâiere, vals de A. Dubouché; potpuriu de romanţe vechi, aranjat de Jean Marcu; Draga mea cu ochii căprui, boston de Fink; Secretul, romanţă de Tosti; Romanţa flaşnetarului, tango de Alexe; Romanţe şi Arii naţionale. 19: Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. 19.05 : Lectură din volumul „Cuibul invaziilor” de Mihail Sadoveanu. 19.20 : Continuarea concertului: Două valsuri de Brahms; Mai toarnă-mi un pahar, tango de Ferme; Ziganesca, romanţă de Eineg; Cuvinte noi, tango de Delettre; Romanţe şi Arh naţionale. 20 : Cartea şi imprimeria de artă de Aurel Bordenache. 20.20 : Cărţi noi. 20.35 : „Don Juan”, operă in 2 acte de Mozart (Transmisiune de la Opera Română). Distribuţia : Don Juan, Şerban Tasian; Donna Ana, Alexandra Grozea ; Comandantul, N. Secăreanu; Ottavio, Viorel Chirideanu; Donna Elvira, Dora Massini ; Zerlina, Emilia Guţianu; Leporello, G. Folescu; Masetto, Al. Alger. Conducerea muzicală Ionel Perien. In pauză (ora 22): Radio Jurnal. Sport. 23.45 : Jurnalul pentru străinătate in limba franceză si germană. 23.55 : Ultimele știri. 24—1: Concert nocturn de muzică scandinavă și nordică. Orchestra Radio dirij. de C. C. Nottara : Uvertură la o comedie de Gade : Lebădă din Tuonella, Legendă de Sibelius; Carnaval la Paris, de Svendsen; Pan și Syrinx, de Nielsen ; Melodii nordice pentru orchestră de coarde de Gried ; Dansul Ielelor de Henriquez; Dansul cocoșilor din opera „Mascarada" de Nielsen. 1—2. Leopold Stokowsky dirijează Orchestra Filarmonică din Filadelfia (discuri) ; Toccata și Fuga de Bach, (arch. simfonică din Filadelfia); Simfonia VlI-a de Beethoven); Dansul celor şeapte voaluri din „Salomeea” de Rich. Strauss). It Moscova 175 kHz., 1714 m., 500 kw. — 18.30. Concert consacrat compozitorilor sovietici; 19.15. Emisie literară; 20. Concert de muzică Italiană de cameră ; 20.50. yâftdut*” Sh*rft de Simitana; 22. Emisie cehă; 23.05. Emisie engleză; 24. Emisie germană. Paris 182 kHz., 1648 m„ 75 kw. — 19.30. Concert simfonic; 21. Recital de canto; 21.15. Revista presei de seară; 0.15. Concert nocturn. Deutschlandsender 191 kHz., 1571 m., 60 kw. — 20. Concert de plăci ; 21. Inf.; 21.10. O seară de muzică vierteză; 23. Meteor, Inf., Sport; 23.30. Concert nocturn ; 23.45. Inf. locale; 24. Orchestră de dans. Londra 200 kHz., 1500 m., 150 kw. — 19.15. Muzică ușoară; 20.30. Concert Bach; 21.30. Recitalul sopranei Blanche Marchesi; 22. Concert consacrat grădinilor; 23. Plăci; 0.20. Muzică de cameră; 1.15—2. Dans. Varșovia 223 kHz., 1345 m„ 120 kw. — 19. Muncă de dans; 20.35. Sport; 21. „O primăvară” operetă de Strauss; 23. Recital de pian ; 23.45. Meteor; 23.50. Muzică de dans. Luxemburg 230 kHz., 1304 mp 100 kw. — 20.15. Concert de muzică variată; 21.30. Inf. și revista presei; 22.05. Concert de quintet; 22.30. Continuarea concertului de quintet; 23. Concert Kotelbey; 23.30. Concert de muzică contimporană; 0.20. Concert vocal: 1. Orchestră de jazz. Budapesta 545 kHz., 550,5 m., 120 kw. — 18. Recital de vioară; 18.50. Plăci; 19.15. Sport ; 20.30. „Ţara surâsului” operetă de Lehar; 23.45. Orchestră de țigani; 1.05. Ultimele vii.Viena 592 kHz., 506,8 m., 130 kw. — 18.30. Concert vocal; 20. Ora, Inf., Meteor. Programul pentru mâine; 20.25. „Fata din Far-West” operă de Puccini; 23.20. Inf., Meteor; 23.30. Concert de orchestră; 24. Inf. ; 0.15. Continuarea concertului; 0.45. concert de plăci. Muzică vieneza. Fraga 638 kHz., 470.2 m., 120 kw. — 20.25. Melodii populare; 21. Program de primăvară. Concert; 22.30. Sonată pentru violoncel şi pian ; 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport; 23.15. Plăci; 23.45. Inf. in rusă, Belgrad 636 kHz., 437,3 m., 2,5 kw. ; 19.10. Cântece şi melodii populare; 20.15. Inf.; 20.30. Ora naţiuni!; 20.50, plăci; 21. Zagreb ; 23. Inf.; 23.20. Plăci. Roma 713 kHz., 420,8 m, 50 kw. — 20. (Roma) Plăci; 20. (Napoli) Plăci; 20.23. Inf. în engleză; 2044. Inf. in franceză; 20.49. (Bari) Program special pentru Grecia; 21.15. Radiojurnal; 21.50. Concert simfonic; 21.40. Varietăţi; 22.15. Concert de muzică Italiană; 23.30. Muzică de dans; 24. Radiojurnal. Leipzig 785 kHz., 382,2 m. 120 kw. — 20. Concert variat; 20.30. Suită radiofonică; 21. Inf.; 21.10. Concert de seară; 23. Inf., Sport; 23.20. Reportaj; 23.30. Stuttgart. Concert de orchestră. Milano 814 kHz., 368,6 m. 50 kw. — 20. Muzică variată; 21.15. Radiojurnal, Meteor; 21.50. Concert simfonic.; 23.15. Muzică de dans; 24. Radiojurnal, Berlin 841 kHz., 356,7 m, 100 kw. — 21.10. Concert de orchestră; 22. Concert Mark Lothars; 23. Meteor, Inf., Sport; 23.30. Stuttgart. Concert de orchestră. SAMBATA 16 MAI Radio - Romania 160 kHz., 187a m„ 150 kw. RADIO - BUCURESTI 823 kHz., 364.5 m„ 13 kw. 6.30 : Deschiderea enuteimUL Dimnastica ritmică, radio Jurnalul I, Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti. 7.30 : închiderea emisiunii. 13 : Om. Cota Dunării. Calendar comemorativ. 13.03 : Concert de prânz. Orchestra Radio, dirij. de d. Th. Rogalsky: Uvertură la „Dragoste de ţigan” de Lehar. Rugăciune şi dans in templu de Grieg. 13.25—13.35: Sport. Ştiri artistice. 13.40: Continuarea concertului: Potpuriu de cântece şi dansuri ruseşti de Lindemann; Potpuriu din opereta „La calul bălan” de Benatzky. 14.15 : Radio Jurnal. 14.30 : Continuarea concertului: Trei zile de primăvară de Rust; Balet din opera „Demonul” de Rubinstein. 15 : Ultimele ştiri. 17 : Ora străjerilor. 18: Concertul fanfarei reg. 7 dorobanţi (Prahova) condus de cpt. C. Teodorescu: Gladiatorii, marş de Blankenburg; Elena, potpuriu de valsuri aranjat de C. Teodorescu; Potpuriu din „Euterpe” aranj. de C. Teodorescu; Tango: Dansuri populare româneşti de Béla Bartók; Boierii, marş de Halversen. 19 . Om. Mersul vremii. 19.03 : Interview cu N. T. Ioniţiu, dir. ed. „Cartea Românească”. 19.20 : Muzică de Mozart (discuri); Uvertură la „Nunta lui Figaro”, (orch. simfonică din Londra, dirij. de Bruno Walter); Arie din „Flautul fermecat” (Giuglielmetti); Serenadă in sol major, (orch. simfonică din Londra, dirij. de Bruno Walter); Requiem aeternam, Kiria şi Diesirae, (cor dirij. de Scott). 20 : Sifilisul şi frumuseţea de dr. Aurel Voina. 20.20: Romanţe şi cântece româneşti. Al. Bojenescu, canto: Pe unde treci de Leon; Ţigăneasca de Constantinescu ; Mi-eşti dragă de Leon; Bagă Doamne luna ’n nori de Brediceanu; Crâşmăriţa din Buzău de Popescu-Pepu. 20.45 : Muzică uşoară. D-ra Viorica Anghel, canto (La două plane: Th. Cosma şi N. Chirculescu); Două lumini in umbră de Poliak: Obraz lângă obraz de I. Berlin; Bumba de Francis Chagrin ; O simpatie de Harry Bols ; Fii atent de Francis Chagrin. 21 : Cum învaţă să-şi cunoască ţara Măria Sa Voevodul Mihai de Ion Conea. RADIO- ROMANIA 21.15: Concert simfonic al orchestrei batalionului de gardă a Palatului, dirij. de lt. col. regizzio Massini; Marş militar de Schubert; Simfonia I-a de Beethoven; Preludiile de Liszt; Suită română de S. Herceag. RADIO BUCUREŞTI 21.15 : Poftiţi la dans, vă cântă jazzul Corologos: (Refrene vocale : Viorica Vrioni, Eugen Botez şi Popescu Nicodin) ; Dorul meu, fox de Appenheim; Când noaptea cade încetişor, tango de Martini; Nu-ţi pare rău când vezi că plâng, tango de Vasilescu; La ora 9 seara, fox de Warren; Gelozie, slow de Max Halm ; Cânt pentru tine cea din urmă serenadă, tango de Corologos ; Mi-a ghicit aseară o ţigancă, tango de Livia Mecca; Cea din urmă scrisoare, tango de Sclearov; Cânta un bătrân flaşnetar, tango de Wagner; Durerea, tango de Corologos; Vino înapoi Baby, tango de Elly Roman; închide ochii când te sărut, tango de Vasilescu; Roberta, fox de Kern. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 22.30 : Radio Jurnal. Sport. 22.45 : Concert nocturn al orchestrei Ionel Cristea, retransmis dela restaurantul Bulevard. 23.45 : Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55 : Ultimele știri. 24—1: Concert nocturn al Jazzului Albahary retransmis dela barul Colorado. . Moscova 175 kHz., 1714 Ifj., 500 kw. — 18.30. Recital de canto; 20. Emisie literară și muzicală; 21. „Războiul vesel” operetă de Strauss; 22. Emisie germană; 23.05. Emisie franceză; 24. Emisie spaniolă. Paris 182 kHz., 1648 m 176 kw. — 21. Concert de pian; 21.15. Revista presei de seara; 21.30. Retransmitere de la Teatrul Naţional • Deutschlandsender 191 kHz., 1571 m., 60 kw. — 19. Cântece şi dansuri populare; 19.45. Sport; 21. Inf.; 21.10. Concert de muzică distractivă. Londra 200 kHz., 1500 m. 150 kw. — 19.15. Orchestra de dans B. B. C.; 20.30. Sportive; 21. Program cu surprize; 21.45. Concert; 22.30. Mare program de Music-Hall; 0.15. Concert de orchestră; 1.40—2. Dans. Varşovia 223 kHz., 1345 m, 120 kw. — 21. Audiţie muzicală; 22. Pentru Polonezii din străinătate; 22.30. Audiţie; 23. Concert de orchestră; 24. Meteor; 0.06. Muzică de dans pe plăci. Luxemburg 230 kHz., 1304 m., 100 kw. — 20.15. Concert de muzică variată; 21.30. Int. și revista presei; 23.06. Oră luxemburghez:!; 22.35. Concert de quintet; 22.50. Concert de muzică variată; 23.10. Concert de orchestră; 0.15. Recital de pian; 045. Plăci; 1. Muzică de dans pe plăci. Budapesta 545 kHz., 550.5 m., 120 kw. —* 19.40. Orchestră de salon; 20.45. Piesă radiofonică muzicală ; 22.40. Inf.; 23. Concert de orchestră; 0.30. Orchestră de țigani; 1.06. Ultimele inf. Viena 592 kHz., 508,8 m., 120 kw. — 20.35. Concert vocal; 21.25. Concert de muzică distractivă; 22.40. Vorbim despre film; 23. Inf., Meteor; 23.15. Concert de vioară; 23.55. Inf.; 0.10. Concert de muzică militară; 0.20. Muzică de Jazz. (Plăci). Praga 638 kHz., 470,2 m., 120 kw. 1955. Plăci; 20. om. Inf.; 20.20. Brno; 21.35. Conf. Belgrad 686 kHz., 437,3 m., 2.5 kw. — 20.30. Ora naţiunii; 20.50. Plăci; 21. Seară de cântece, melodii şi dansuri populare; 23. Inf.; 23.23. Concert de orchestră; 24. Muzică de dans pe plăci. Roma 713 kHz., 420,8 m, 50 kw. — 20. (Romă) Plăci; 20. (Bari) Muzică variată; 20.20. Inf. in engleză; 20.44. Inf. in franceză; 20.45. (Bari) program special pentru Grecia ; 21.40. Retransmitere de la Operă: 0.55. Concert nocturn. Leipzig 785 kHz., 382,2 in., 120 kw. ; 23.10. sultă radiofonică; 21. Inf.; 21.10. Concert de muzică populară; 23. Inf.; 23.30. Concert pentru sfârșitul săptămânii. Milano 814 kHz., 388,6 m„ 50 kw. — 20. Muzică variată; 21.15. Radio Jurnal, Meteor; 2140. Concert variat; 23. Concert de pian; 24. Radiojurnal și muzică de dans. Berlin 841 kHz., 353,7 m„ 100 kw. 21.10. Concert de muzică variată; 23. Meteor, Inf., Sport; 23.30. Leipzig. Concert pentru sfârșitul săptămânii: 1. Muzică de dans. Camera de comerţ internaţională Adunarea generală a comitetului naţional român La 12 c. s-a ţinut adunarea generală a comitetului naţional român al Camerei de comerţ internaţionale, sub preşedinţia d-lui M. Mamocilescu. D-sa a făcut o expunere asupra activităţii comitetului naţional român în cadrul preocupărilor Camerei de comerţ internaţionale şi scoate în evidenţă utilitatea menţinerii comitetului român spre a fi prezent totdeauna la manifestaţiile cu caracter internaţional, care interesează ţara noastră. A informat comitetul că, vizitând recent expoziţia din Breslau, und© erau expuse şi produse agricole, a constatat cu multă satisfacţie că cea mai reprezentativă participare a fost a României. Vorbind de activitatea practică a Camerei de comerţ internaţionale, d-sa expun© lucrările de valoare întocmite cu concursul comitetelor naţionale, insistând in special asupra Curţei de arbitraj internaţional. Faţă de greutăţile ce se opun schimburilor şi de rezistenţele guvernelor In adoptarea măsurile preconizate de Camera de comerţ Internaţională, d-sa este de pereire in.cec r.ee -arenorarea acestor piedici, pe de o parte prin sesizarea Camerei de comerţ internaţionale asupra dificultăţilor reale pe cari exportatorii noştri le-ar întâmpina in diverse ţări, iar pe de altă parte informând comitatele naţionale ale acelor ţări, asupra acestor greutăţi pentru"Ca printr'un acord să se pună pe un drum mai normal raporturile de schimb. D-nii Emil Brancovici, şi G. Ciurea arată dificultăţile ce întâmpină exportatorii români chiar în ţară. Au mai luat parte la discuţii d-nii Gr. Trancu-Iaşi, ing. M. Constamtinescu, profesor Constant Georgescu, Dumitriu, subdirectorul general al creditului industrial, Gh. Christodorescu şi alţii. D. Paul Demetrescu arată colaborarea între Camera internaţională şi Societatea Naţiunilor. S-a hotărât: 1. A se căuta pe un plan internaţional să se ajunga la ate- I nuarea regimului actual de schimburi; 2. A sesiza Camera de comerţ Internaţională asupra dificultăţilor concrete formulate de membrii români şi propunerile de detaliu pentru înlăturarea lor. 3. A consulta comitetele naţionale asupra sistemului de activare preconizat mai sus, punându-le in discuUți.e problemele eventuale și cerândute părerile. Duipă primirea râspunurilor comitetul să fie din nou convocat. întâmplări din Capitală Luaţi apa — că se’inchide!... Un nou sistem ingenios de hoţie La prefectura poliţiei au sp- observat că, la locuinţele vecinilor, apa nu a fost închisă. Când s’au dus să vadă ce s’a întâmplat, au descoperit că necunoscutul sau necunoscuţii le şterpeliseră din pivniţă toată instalaţia de plumb a apei. Asemenea operaţii Îndrăzneţe au fost săvârşite numai pe ostradă splaiul Unirii, la numerele 43, 45, 47... Cum se vede, ingenioşii hoţi îi iau pe proprietari la rând, fără să uite pe alchimii... Olt numeroase reclamaţii, in care semnatarii aduc la cunoştinţa autorităţilor un nou sistem de furt al pungaşilor bun»ii La locuinţa păgubaşilor s’a prezentat într’o zi un ins, care a înştiinţat pe toţi locatarii să işi facă provizii de apă, deoarece se vor face unele reparaţii la canalizarea din stradă şi apa se va opri. Mai târziu, proprietarii au Gestul unei coafeze D-na Jedina Butuc, din str. Cuza Vodă 10, a încercat ori să se sinucidă, înghiţind o cantitate de spirt denaturat. Ea a recurs la acest gest din cauza unei certe cu proprietăreasa. Fiind transportată la spitalul Brâncovenesc, i s-au dat Îngrijiri şi a fost lăsată liberă. S’au ciocnit două automobile Pe steaua Bonaparte s’au ciocnit, ori dimineaţă, două automobile. Autocamioneta 6608 trecând din str. Roma în şoseaua Bonaparte, s’a ciocnit cu automobilul 10.779 B, care venea din calea Dorobanţilor. Ciocnirea celor două vehicule a fost atât de puternică, încât automobilul 10.779 a fost aproape distrus. Accidente de persoane n’au fost. Incăerare la un club politic Miercurii se iaflă, după o înfraurtire ţinută la sediul atributui naţional-creşti, din cal. Griviţei 217, când participanţii se îndreptau spre casă au fost atacaţi de un grup de tineri de la „Svastica de foc". In incierare au fost răniţi şase naţional creştini, cari au fost pansaţi la spitalul Filantropia. Cercetările au fost făcute de comisarul circumscripţiei respective, spre a identifica pe agresori. Au fost sparte şi câteva geamuri de la clubul naţionalcreştin. Dispariţia unui copil A dispărut din str. Dragoş Vodă 80, din ziua de 10 Mai 1936, copila Sofia Cega, elevă in cl. 3-a primară la şcoala Silvestru. Semne particulare: negi pe mâini. Atât poliţia cât şi cei ce ştiu ceva despre conilă sunt rugaţi a înştiinţa pe mama ei, d-na° Sultana Cega, str. Dragoş Vodă 80. Ceasul rău Muncitorul Ion Hoinara, de 21 ani, din splaiul Unirii 174,trecând pe str. Ion Smrigiu, s-a întâlnit cu alt muncitor Ion Nisipeanu de 16 ani. In timp ce Hoinara îi arăta un browning încărcat, urna s’a descărcat şi un glonţ a rănit in abdomen pe Nisipeanu Rănitul a fost dus la spitalul de urgenţă, iar imprudentul muncitor a fost arestat de comisarul Simionescu dela circumscripţia 23. Foc la o fabrica de cue In str. Siretului 95, la o fabrică de cue, a izbucnit ori după amiază un foc. Au ars două magazii. Focul a pornit de la o groapă în care se scursese păcură și în care cineva a aruncat un chibrit aprins. Postul de pompieri Sf. Gheorghe, sub comanda d-lui cap. Paraschivescu, a dat ajutoare. însemnătatea internaţională a alegerilor franceze Urmare din pag. ia AM A M J y A MM az A M n A A A AA A# M A A A M A 1 AAA A»J • ■ V __ Z M A M f 42 au putut reproşa conducătorilor lor de cri că nu arată suficient tel pentru tutela sovietică şi că aşteaptă pentru ziua de mâine o politică mai înclinată să facă jocul Moscovei contra Berlinului. Nu e oare incheerea logică a victoriei frontului popular cu programul său extern de luptă, împotriva tuturor dictaturilor, exceptând fireşte aceea de la Kremlin? Ar fi în adevăr riguros logic dacă acţiunea externă ar fi exercitat asupra alegerilor altă influenţă hotărîtoare decăt aceea provenind din propaganda şi subvenţiile sovietice şi din atracţia unui dinamism şi a unei mistice asupra masselor nemulţumite, părăsite fără altă iniţiativă. Iată secretul alegerilor. Massele franceze, mai ales massele rurale, nu sunt mai comuniste sau mai socialiste azi decât ieri. Dar ele suferă de pe urma crizei. Nu li se oferă alt leac decât acela de a lua banul din buzunarul acelora unde legenda vrea ca piesele şi bancnotele să crească prin mijlocirea Sfântului Duh. S’a aţâţat pofta împotriva unei aşa zise oligarhii de privilegiaţi al cărei singur privilegiu e de a plăti trei sferturi din impozite şi de a împlini prin activitatea sa golul lăsat de politiciani. Factorul hotărîtor a fost neverosimila prostie a adevăraţilor beneficiari ai acestui regim cari, in iluzia de a abate dela el mânia populară, s’au aruncat ei înşişi in gura lupului. Astfel, partidul stăpân al puterii de vreo 30 de ani, care a rezistat la toate crizele, fiindcă avea o puternică organizaţie şi simţul guvernării, s’a sinucis pentru că n'a înţeles că viitorul lui trebuia să fie de a absorbi pe moderaţi, în loc să se lase mâncat de socialişti. In adevăr, toate acestea n’au nimic de a face cu o răsturnare a directivelor politicii externe franceze şi mai puţin cu o dorinţă bruscă de a începe lupta contra fascismului şi chiar contra» hitlerismului. Aceasta nu împiedică de loc că schimbarea politicii externe franceze e de natură să producă efecte de care alegătorii sunt desigur cu totul străini. Una din demonstraţiile cele mai izbitoare ale defectelor unui sistem electoral, care nu numai că nu reprezintă exact aspiraţiile totale ale ţării, dar chiar le trădează cu desăvârşire, este tocmai aceasta. Dacă noii stăpâni ar putea să se bucure în linişte de succesul lor, li s-ar putea acorda încredere pentru o evoluţie de la lipsa de răspundere din opoziţie la răspunderile guvernării. Ar fi atât de ispititor să se secere recolta semănată de d. Pierre Laval, de a profita de cooperarea franco-italiană pentru a stăpăni Germania, de a profita de faptul că Italia n’a părăsit Geneva spre a opera o transformare neapărat trebuincioasă a mecanismului Ligii Naţiunilor. Conducătorii Kremlinului, adânc îmburgheziţi de faptul că au deţinut ani de zile puterea, şi scăpaţi ei înşişi de slăbiciunile unei mistici care nu mai este decât un instrument de acţiune externă, sunt capabili să aibă aceste vederi de politică un stil mare. Aceste vederi sunt mult mai greu să fie aşteptate din partea unor cade înflăcărarea luptelor de a-—e/~ cum şi cari vor fi împinşi de suf pralicitaţiile comuniste. Nenorocul vrea ca socialiştii noştri să arate ce pot in momentul în care ar trebui să facă dovadă de experienţă îndelungată. Totuşi este atât de simplu să te limitezi în a urma panta evenimentelor sub influenţa antrenamentului realităţilor aspre ale victoriei, mai ales când ai promis alegătorilor satisfacţii de ordine internă pe care evoluţia situaţiei internaţionale ar putea să nu le schimbe prea vădit, dacă n’ar exista chiar temerea » de a înfrunta reacţiunile politicii interne. Aceste reacţiuni sunt de temut, din două puncte de vedere: din necesitatea de a căuta o diversiune faţă de încurcă- ~t turile interne şi prin dezorientarea ce s’ar putea produce. Este foarte frumos să promiţi alegătorilor marea cu sarea, cu condiţia să nu te afli la un moment dat in situaţia de a fi nevoit să-ţi ţii făgăduelile. Iţi dai seama atunci, că ai obţinut o victorie în felul lui Pyrrhus Spre a evita aceasta, eşti ispitit să abaţi atenţia. Este oare necesar să cauţi aceasta când dezordinea ispiteşte pe pescuitorii în apă turbure? Şi ce tentaţie in mijlocul marasmului general, când de luni întregi laşi să se acrediteze în mod imprudent, teoria reîmpărţirii bogăţiilor şi a locului la soare pentru cei cari n’au nimic. Ce tentaţie pentru poftele unei naţiuni care are multe bu-'Şţ' nuri şi este supusă convulsiaS ' nilor ? Acesta este pericolul cel mare al alegerilor franceze. Frontul popular are un program financiar care este o sfidare adusă bunului simţ şi care poate merge până acolo, încât să expună ţara bolşevismului. Exemplul Spaniei este un avertisment faimos. Şi ceea ce este un semn de alarmă mult mai serios, este că acest avertisment n’a făcut altceva decât să stimuleze masselor o pasiune de imitare oarbă. Afară de o minune, ne putem teme de o criză economică şi financiară, al cărei cel mai mic neajuns ar fi să facă să sângereze ţara şi care poate merge până la izbucniri violente. Cel mai puţin de aşteptat este o eclipsă temporară a principalului element de susţinere a ordinei stabilite in Europa. Ce s’ar întâmpla, dacă s’ar adâoga la aceasta, greşala supremă de a arunca în câmpul revizuirilor dinamismul puternic de care a dat dovadă Italia? Ne aflăm astăzi într’o poziţie în adevăr paradoxală. Dorinţa Sovietelor de a izola Germania trebue să fie cea mai mare şansă de a împiedica pe antifasciştii noştri să provoace ei înşişi unirea Romei cu Berlinul. Şi pe de altă parte, virusul morbid al demagogiei economice şi financiare a Sovietelor riscă să provoace mărirea poftelor fierbinţi de a exploata un eşec francez. Nu putem ieşi din toate acestea, decât printr-o zvâcnire de energie şi de bun simţ al elementelor sănătoase, imediat ce vom recădea din iluziile himerice pe terenul realităţilor. Să dorim ca deşteptarea să nu fie prea aspră. _____ SAINT BRICE Pilsudski aşa cum l am cunoscut Conferinţa d-lui prof. N. Iorga Cu ocazia împlinirii a un an ţară, d. prof. Iorga l-a vizitat de la moartea mareşalului Pilsudski, d. prof. N. Iorga a ţinut la fundaţia Dalles. Marţi seara, conferinţa „Pilsudski aşa cum l-am cunoscut“, evocând figura marelui mareşal al Poloniei. Au asistat d-nii: dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunii publice, I. Nistor, ministrul muncii, M. Arciszewski, ministrul Poloniei, d-na şi contele Poninski, consilier al legaţiei Poloniei, precum şi un numeros şi ales public român. D. prof. Iorga a început arătând că înţelege să prezinte câteva momente numai, — cele trei Întâlniri pe cari le-a avut cu întregitorul Poloniei, şi în cari a putut cunoaşte destul de bine această personalitate impunătoare. Prima întâlnire a fost la Sinaia, cu ocazia unei vizite a mareşalului în ţara noastră. In convorbirea cordială ce au avut atunci, a putut desprinde sinceritatea şi spiritul deschis al marelui erou. Căci Pilsudski a fost un adevărat erou. El a izbutit să creeze un popor unitar, din trei frânturi cari trăiseră vreme îndelungată sub trei stăpâniri diferite. Iar convins că o ţară trebuie să se bizite pe cultură şi pe armată, el a dat Poloniei o puternică armată. A doua întâlnire a fost tot atât de mişcătoare. Venit la Varşovia pentru a ţine o conferinţă şi aflând că mareşalul căruia Polonia îi datoreşte atâta, trăia retras, într’o modestă căsuţă de acolo şi s’a întreţinut cu el despre o seamă de probleme. Dar nici o clipă mareşalul n’a vorbit despre durerea lui. Patria a mai avut însă nevoe, curând după aceea, de acest Cincinatus, căreia îi datora atât. Şi el a venit, şi-a făcut datoria şi de astădată, fără a avea nevoe de funcţiuni înalte pentru a stăpâni; el domina printr’o rară putere ce-i era dată personalităţii lui. * A treia şi ultima întâlnire a fost pe vremea când d. prof. Iorga era prim-ministru, cu ocazia tratativelor ce se duceau atunci, cu Rusia. De această dată, Pilsudski a afirmat hotărârea sa contra încheerii unui tratat şi a întăririi legăturilor româno-polone. D. ministre ARCISZEWSKI a mulţumit distinsului conferenţiar care, în calitatea sa de înalt ambasador al culturii româneşti, a omagiat memoria mareşalului Pilsudski. Pilsudski a fost cel mai convins şi mai devotat prieten al României şi de aceea, moartea lui a fost mult simţită în această ţară. D-sa a terminat arătând necesitatea unor cât mai strânse legături între cele două popoare, unite de o dragoste şi interese comune Corul „Carmen“ a intonat apoi, imnurile polon şi român şi marşul brigăzii I-a a legiunilor lui Pilsudski. IN „VESELIA" de Joi 14 Mai 1936 D. Dr. Costinescu sportiv. — Epidemia de expozeuri politice. — Cu permis sau fără.—O mamă de 12 anii. Are douăzeci de milioane. Nea Niţă Pitpalac şi „Luna Bucureştilor“ — Eminentul mucalit cere să fie dumnealui primar — Interzicerea jocurilor de noroc. — Un protest. Ecouri. Epigrame. — Intre Capșa și Corso. — O căsătorie fericită de Alexander Moszkowski. — Mofturi. Sgomotul în block- aus-uri. Bizarerii. — Cum s’a făcut senator de Durostor. — Indignare evreească. — Anecdote despre bețivi. — P’asta o știi ? — Hai să râdem! Cocoloașe de hârte. — Gluma celor mari. — Ridendo castigat Moritz. Societatea celor patru logodnici de Maurice Dekobra.