Universul, iunie 1936 (Anul 53, nr. 149-163)

1936-06-01 / nr. 149

t FOC MARE LA PLOEŞTI PAGUBELE TREC DE 200.000 LEI Ploeşti, 29 Mai Azi la ora 10 seara, a isbucnit un incendiu la magazia de mate­riale a soc. „Dacia­ Română“, si­tuată la bariera Gogoaşă din o­­raşul nostru. Paznicul de serviciu văzând flăcările isbucnind pe fereastră a dat alarma. Sirenele la rafinării au început să dea semnale şi în scurt timp a venit personalul de serviciu, încercând să stingă fo­cul care cu toate sforţările lor, lua proporţii din ce în ce mai mari. Au fost anunţaţi pompierii din oraş, cari s’au dus în grabă, sub comanda d-lui căpitan Manca Constantin­, însoţit de d. prot. major Trăistaru Gheorghe, cu două autopompe, începând ope­raţiile de stingere, prin izolarea birourilor administraţiei centrale şi ale rafinăriei, ce se găseau de o parte şi de alta a magaziei in­cendiate. După două ore de muncă, focul a fost complet stins. D-nii Lu­st Colin, directorul general al rafinăriei, ing. Dobres­­cu, administratorul Gh . Nicu­­lescu împreună cu d. comisar imp Sachelarie, s’au interesat a­­supra cauzelor incendiului. Se crede că focul a luat naştere de lo­c o ţigară aprinsă asvârlită de vr­un lucrător, în nişte bumbac ce se afla în magazie. A ars o parte din magazia cu materiale și acoperișul. Pagubele trec de suma de 200.000 lei. Cercetările continuă. întâmplări din Capitală Nenorocirea din gara de Nord o­­ nenorocire s’a întâmplat joi, in gara de Nord. Un tânăr, care vroia să plece la Braşov, s’a urcat din greşală într’o garnitură ce pleca la triaj. Când trenul s’a pus în miş­care, a observat greşala şi a să­rit din mers. Săritura i-a fost însă fatală.­­ A murit in stradă Lucrătorul dulgher Nico­lae Flutur, de 41 ani, din calea Griviţei 22, pe când trecea, ori după amiază, pe str. Carol, în dreptul casei cu nr. 124 i s’a făcut rău. Până să i se fi pu­tut da vreun ajutor, a murit. Numitul era bolnav de piept, căci a căzut pe linie şi roţile trenului i-au zdrobit picioarele. In stare disperată, rănitul a fost dus la spitalul Filantropia unde a murit eri. Din cercetările făcute de co­misarul şef Radovici, de la gara de Nord reese că victima e a­­vocatul Marcu Bercovici, de 34 ani. Copil lovit de automobil Automobilul 1875 Ploeşti, din com. Budeşti (Prahova), condus de şoferul Vasile Vasilescu pe str. 11 Iunie, a lovit cu bara pe copilul Mare Ferdinand, de 7 ani din str. Gramont 30 bis. Copilul s-a ales cu răni la pi­ciorul drept. Cercul de studii genito-urinare Joi seară a fost în amfitea­trul spitalului Brâncovenesc şe­dinţa cercului de studii genito urinare sub preşedinţia d-lui d­r. Victor Gomoiu. înainte de a intra în ordinea de zi, d-nii dr. Petcu şi dr. Pe­­traşincu au prezentat doi bol­navi. D. dr. Petcu a făcut o amplă expunere asupra etiologiei şi patogeniei hidroacelului. Această chestiune a făcut obiectivul unor discuţiuni foarte ample care au fost susţinute de d-nii dr. Abramovici, Gomoiu, Ionescu, Petraşincu, Petcu, Stromiinger, Eracle Sterian şi Trifu. Şedinţa următoare Joi 4 iu­ne. Casă de adăpost şi tabere de vară pe „Drumul Regelui” Societatea de turism „Romă­­mia pitorească“, secţia Poiana Sibiului a reparat şi amenajat Casa de adăpost de la Obârşia Lotrului, constituind un punct de aprovizionare şi popas pen­tru turiştii cari cercetează mun­ţii Lotrului, Parângului, Sebe­şului şi Cibinului. De asemenea societatea a ho­­tărît ca sub auspiciile ei să se organizeze şi anul acesta tabere de munte din colonia Bistra- Păltinei. Acestea sunt deocamdată sin­gurele puncte de popas şi găz­duire dealungul traseului ,,Dru­mul Regelui“. ■dOU Oricine doreşte să afle so­luţia unei chestiuni care îl fră­mântă, oricine doreşte o lămu­rire, oricine are nevoe de un sfat, se poate adresa cu încre­dere redactorilor acestei rubrici. Specialiştii noştri vor rezolva întrebarea în timpul cel mai scurt cu putinţă şi răspunsul va fi publicat în rubrică sau în­­tr’una din publicaţiile noastre pe care o vom indica aci. Spre a permite cititorilor să primească răspunsul în timpul cel mai scurt, regulamentul ru­bricii va fi următorul: 1) Nu se acceptă decât două întrebări; 2) întrebările referitoare la chestiuni diferite vor fi scrise pe foi separate ; 3) Nu se răspunde decât în­trebărilor cu caracter general. Corespondenţa privitoare la această rubrică „De v­orbă cu cititorii“ va fi expediată pe a­­dresa ziarului „Universul“, Bre­­zoianu 25, Bucureşti I, purtând vizibil menţiunea: Pentru ru­brica „De vorbă cu cititorii“, în­trebările vor fi tr­ă­ţite de bo­nul al­­ă­tur­at. Fără acest bon, nici o corespondenţă nu va fi luată în seamă Consultaţiile juridice care a­­par la această rubrică sunt date de d. avocat Ion I. Nedelescu. Răspunsurile noastre D-lui IORDAN IONESCU­­Galaţi.— Sunteţi cam desavuat. Uniţi-vă mai mulţi şi sesizaţi împreună tribunalul, procedeul debitoarei fiind cu adevărat „neregulat“. Ar putea constitui chiar o cauză de revocarea con­cordatului. Consultaţi un avocat localnic. D-lui M. DOLMANS.( 1) Con­servele de sparanghel sunt foar­te greu de făcut, dacă urmează să fie păstrate în cutii de tini­chea ; chiar tratatele de spe­cialitate ne sfătuesc să nu le preparăm acasă, de­oarece ne-ar pricinui o cheltuială fără folos. 2) Există însă aparate de con­serve pentru toate zarzavaturile şi compoturile. Conservele se fac în borcane de sticlă, de diferite mărimi, şi sunt extrem de uşor de reuşit. Rezultatele sunt ad­mirabile. Reţetele se dau la cumpărarea aparatului. Conservele de mazăre s-au dat la „Sfaturi pentru gospodine“. D-lui „UN PĂRINTE INTE­RESAT“. — Se mai poate pre­zenta în Iunie 1936. D-lui CORNELIU__1) Intre 1—5 Iunie. Interesaţi-vă la li­ceul unde daţi examen. 2) Nu­mai lucrări scrise. D-lor ŢUCU şi GABI.— Adre­­saţi-vă legaţiei U. S A. din Bu­cureşti sau ministerului de ex­terne. D-lui MAIOR CARANSEBEŞ­­NAT— Nu.­­nei C.— Probabil că aveţi temperament special, care de altfel destul de frec- Nu lăsaţi să se ştie acest­­lui V. I. Cluj.— 1) este un­­tiligon. Lăsaţi-i aşa. 2) Da urma; însă foarte puţin p. 3) Din formulă este bine eliminaţi Hidrochinona; res­­poate rămâne. -lui TRICA MUŞCELEANU.­­aţi-vă ministerului Sănă-i MADAGASCAR — Bae cu aipă caldă şi săpun. Tot părul ras. D-lui cu „URECHEA SUFE­RINDA“. — Ii recomandăm să consulte un specialist. Prin scri­soare nu se poate diagnostica. D-şoarei STUDENTE. — Este o conformaţie din naştere­a pie­lei. Vă recomandăm băi cu ami­don. Reţete bune pentru ten s’au publicat în „Trup şi su­flet“ D-lui ABONAT F. 5767—21.­­Nu vă putem da noi astfel de sfaturi, aici. D-lui Lungu DUMITRU-Iaşi.­­Se poate vindeca prin îndelun­gată stăruinţă. Aveţi încredere şi mergeţi înainte. D-lui COSTIGRON-Cluj.—Es­te puţin probabil să mai produ­că complicaţii după atâta vreme de linişte. In orice caz o spar­­mocultură poate dovedi dacă mai există gonococi. D-nei S. N.— înţelegem sufe­rinţa d-voastră şi apreciem în­­nălţimea sentimentelor ce vă însufleţesc; dar o sterilizare e­­fectivă nu s’ar putea face decât la autoclav (cu vapori sub pre­siune) ceea ce va deteriora căr­ţile. Poate mai practic, dar şi mai puţin sigur ar fi ştergerea lor pe dinafară cu o soluţie an­­tiseptivă şi lăsarea (răsfoite) la soare. D-lui BOLNAV DE RINICHI.­In „trup şi suflet“ s’au dat mai pe larg decât am putea-o face aici, regimul de urmat în litia­za renală. D-lui COCA V. — Sanatoriul Geoagiul are altitudinea 352 m. D-lui ABONAT 6240, Dâmbo­­viţa.— Pucioasa are altitudinea 350 m. D-lui I. OLARTU. — Bazna foloseşte scrofuloşilor, rahitici­lor. Deci puteţi merge acolo. D-lui D. BIANCO.­ Gomeno- Iul și mentorul sunt desinfec­­ta­te. — xxx­xxx — Gctl&ndcvr* DUMINICA 31 MAI Ort. :­­ Duminica Pogorîrii Sfân­tului Duh. Sfântul Apostol Ermia și Sf. Martir Ermei. Cat. : + Rusaliile. Sf. Angela Me­­riei.Frat. : Rusaliile. Angela. Evreesc : 10 Sivan 5696. Mahomedan: 10 Rebi­el-Aver 1355. Noaptea Sfântă. CALENDAR ISTORIC $! LITERAR 31 Mai In această zi, in anul... . 1748: „Miercuri, la 3 pe ceas de zi — spune o însemnare pe o E­­vanghelie greco-românească dela Snagov — ar fi fost, s’au cutre­murat pământul; precum alte lă­caşuri s’au dărămat, ci şi zidul be­­searicii Filipeştilor s’au dezgrădit, ci mâna care au scris va putrezi, iar slovele va rămânea in veaci“. 1816, s’a născut bărbatul politic, principele Dimitrie Ghica, fiu al Domnitorului Grigore Ghica. După studiile din Germania, intră ofiţer în armata rusească, o părăsi, că­lători prin Europa, se întoarse in Muntenia (la 1846) şi intră în ma­gistratură. Prefect de poliţie în Bucureşti, primar, deputat, când ceru alegerea pe tronul ţărilor ro­mâneşti a unui principe străin, partizan al Unirii, alese pe Cuza- Vodă , ministru al Cultelor şi pre­şedinte de Consiliu de miniştri, D. Ghica a luat parte, în cele din urmă, la răsturnarea lui Cuza (1866). Ministru de interne, lucrări publice şi externe (pe rând), pre­şedinte al Camerei, senator, Ghica şi-a consacrat restul vieţii operelor de binefacere, ca efor al spitale­lor civile. D. Ghica a scris: Articles publiés dans les journaux valaques, Ré­­ponse au Morning et â l’Etoile du Danube, Prefectura poliţiei (proect de reformă, 1856), Amicilor şi Ina­micilor mei. 1933. Academia Română a ales noi membri în persoanele: T. W. Riker (membru corespondent, sec­ţia istorică), cu unanimitate de 27 voturi; Adrian Maniu (corespon­dent, secţia literară), cu 18 voturi contra 9. Tot acum C. C. Giurescu, e respins (fusese propus n. cores­pondent la secţ. ist.) cu 10 voturi contra şi 17 pentru. Cine erau noii aleşi? Riker pu­blicase de curând la Oxford o lu­crare mare, sprijinită pe date ine­dite, despre epoca Unirii Principa­telor şi Domnia lui Cuza-Vodă, în­titulată: The making of Roumanie. Adrian Maniu, redactor la ziarul „Universul”, publicase până atunci: Figurile de ceară (1912), Salomeea, Philipps (Caricatura sub ocupaţie), Din paharul cu otravă, Fata din Dafin (cu S. Froda), Meșterul (piesă), Lângă pământ, Drumul spre stele, Vrăjitorul apelor, etc. LUCIAN PREDESCU (socl­H) DUMINICA, 31 MAI RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 7,30: Deschiderea emisiunii. Gim­nastică ritmică. Radio jurnalul I. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti. 8,30: închiderea emisiunii. 11,30: Clopote. 11,35: Predică de pr. Mihail Bu­­lacu. 11,50: Muzică religioasă (disc): Tenebrae factae sunt, de Palestrina (corul Operei Scala dirij. de Ve­­neziani). 11,55: Cronica vieţii religioase de preot C. Dron. 12,10: Concert coral — Corul Bisericii „Domniţa Bălaşa”, condus de I. Chirescu: Sfinte Dumnezeule de Tempea; Heruvicul de G. Cucu; Răspunsurile mari de Kiriac; Cu­­vine-se cu adevărat de Chirescu; Veniţi să ne bucurăm, de Ioana Ghica Comăneşti. 12.40: Ora. Cota apelor Dunării. Calendar comemorativ. 12.43: Corul Reuniunii corale „Lira“ din Chişinău-Criş (jud. Arad), condus de dir. d. George Ruja: Răsunet din Crişana de Ion Vidu. Poemul lui Iancu, fragment de Timotei Popovici; Marşul lui Mihai Viteazul de Ion Vidu; Păs­torul de Ion Vidu. 13. Concert de prânz. Orchestra Jean Marcu (voce: Jean Marcu): Arii naţionale; Steaua polară, vals de Waldteufel; Frumoasa mea cu ochii verzi, romanţă de Manzatti. 13,25-13,35: Culturale, sport. 13,40: Continuarea concertului : Lehariana, potpuriu de Hruby; Te-am iubit pea mult, tango de Elly Roman; Ochi negri, de Mes­sing. 14,15: Radio jurnal. 14,30: Continuarea concertului: Romanţe şi Arii naţionale. Draga mei cu ochii căprui, boston de Funk; Romanţe şi Arii naţionale. 17: Cunoştinţe folositoare de dr. C. Băicoianu. 17,15: Muzică populară. Nicu Do­­garu, dacofon: Cine a pus cârciu­ma ’n drum şi Dealu-i, deal; Leana mea şi Eu sunt neagră ca chiperu; Hora de la Argeş. 17,30: D-na Lucia Ciulei: De vor­bă cu sătencele. 17,45: Gazeta sătenilor de Victor Ion Popa. RADIO-ROMANIA 18: Concert de muzică populară. Taraful Ioniţă Bădiţă: Rujiţă de pe răzor; Foaie verde boabele; Hora muntenească; Mi-a trimes neică scrisoare; Hora din Trivale; Hora Nunţii; Du-mă Doamne, du­mă iar; Foaie verde şi-o sipică; Băluţa din Guvana; Cine a fost stăpân pe Gorj. RADIO-BUCUREŞTI 18: Meetingul internaţional de aviaţie. (Reportaj transmis de pe Aeroportul Băneasa). RADIO-ROMANIA şi RADIO­­BUCUREŞTI 19: Ora. Mersul vremii. Cronica vieţii economice şi agricole. 19,20: Concert de muzică varia­tă. Orchestra de salon Radio, dirij. de Th. Rogalsky; Uvertură spanio­lă de Keler Bela; Serenada în­drăgostiţilor de Lincke; Valsul iu­birii de Ziehrer; Două foxtroturi de Rawicz; Pavană dogală de Ma­­riotti; O zi in Pădurea Vieneză de Kreuzberger. 20: Vacanţa intelectualului, de Mircea Eliade. 20,15: Continuarea concertului: Potpuriu din opereta „Alteţa Sa dansează” de Ascher: Vals de Kochmann; Extravaganţe, potpu­riu de Morena. 20,55: TEATRU­l „Marinarul Smirniot”, un act radiofonic de M. Davidoglu: Distribuţia: Agafia: Sorana Ţopa; Jean: Constantin Lungeanu; Tit.: Vasile Lăzărescu; Barba Costa; Dem. Psatta. II „Iluzii”, un act radiofonic de Eugen Petit: Distribuţia: Lia: Lily Popovici; George: Emil Botta; Nicu: Anton Dumitrescu; f­iul chelner: Al. Mitric; Al H-lea chel­ner: C. Antoniu. Regia artistică: Haig Acterian. UNIVERSUMAnul al 53-lea Nr. 149 Luni 1 Iunie 1936 Regia technică: Al. Lohan. 22.05: Corul Asoc. Culturale C. F. R. condus de Tissescu: Priveşte sus, de Beethoven; Noaptea, aranj. de Meilert; Cătălina, de N. Oan­­cea; (solo: Stela Ghica); M’a luat neamţu cătană de N. Oancea; Cân­tec nautic de Eckert; Mama, de Chirescu, (solist: Eremia Alexan­­drescu); Arcaşul lui Ştefan Vidu, (solist: N. Cliba). Foaie verde şi-o lalea de Anastasescu. 22,30: Radio jurnal. 22,40: Rezultatele sportive de Virgil Economu. 22,55: Concert de seară. Muzică de operă. Orchestra Radio, dirij. de Alfred Alessandrescu şi C. C. Nottara. — Solişti: Octav Arbore- Calmusky, d-na Lya Popp, Petre Ştefănescu-Goangă şi Em. Mari­­nescu; Povestea Romei din „Tann­häuser” de Wagner (Octav Arbore- Calmusky); Povestea Graiului din ,,Lohengrin” de Wagner (Oscar Arbore-Calmusky); Actul II din „Samson şi Dalila” de Saint- Saâns (d-na Lya Popp, Petre Şte­­fănescu-Goangă şi Em. Marinescu) dir. de A. Alessandrescu. Două arii din „Maeştrii cântăreţi” de Wagner (Octav Arbore-Calmusky). 0,05: Ultimele ştiri. Paris, 182 kHz. 1648 m. 75 kw. — 20.30: Orchestră de ţigani. 21: Re­cital de canto. 21.30: Revista pre­­­sei de seară. 23,45: Orchestră de dans. 0,15: Concert nocturn. Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 21: Concert de muzi­că distractivă. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,30: Concert nocturn. 23,45 Inf. locale. 24: Hamburg. Orches­tră de dans. Londra, 200 kHz. 1500 m. 150 kw. — 18,30: Muzică de cameră. 20: Recital vocal. 22: Concert de or­chestră. 23: Program de muzică populară alsaciană retransmis din Strasburg, Varşovia, 223 kHz. 1345 m. 120 kw. — 18: Concert de orchestră. 19,30: Concert variat. 21,25: Inf. 22: Lwow. Audiţie veselă. 22,30: Concert variat. 23: Sport. 23,30: Orchestră de dans. 0,30: Muzică de dans pe plăci. Luxemburg, 230 kHz. 1304 m. 100 kw. — 20: Concet de muzică va­riată. 22,30: Inf. și revista presei. 23: Concert variat. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 20,20: Recital de canto. 22,40: Inf. 23,10: Concert de or­chestră. 0,30: Orchestră de jazz. 1,05: Ultimele inf. Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. — 18,40: Concert de muzică varia­tă. 20: Ora, Programul pentru mâine, Sport. 20,10: Continuarea concertului. 23: Inf., Sport. 23,20: Concert vocal. 24: Inf. 0,15: Or­chestră de dans. Praga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. — 20.05: Concert de muzică mili­tară. 21: Compoziţii celebre pentru vioară, orgă şi pian. 22: „Mireasa vândută” (Smetana). 23: Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23.30: Plăci. 23.35: Concert de orchestră. Belgrad. 686 kHz. 437,3 m. 2,5 kw. —20.30: Ora naţiunii. 20,50: Pel­­mel. 23: Inf.. Sport. 23,20: Con­cert de orchestră. 24: Muzică de dans pe plăci. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. — 19: Concert coral. 19,45: Sport. 20,20: Inf. 21,15: Radio jurnal. 21,45: „La morte di Fine” Legen­dă de Rocca: „I. Compagnacci” (Riccitelli). După operă. Radiojur­nal. Leipzig. 785 kHz. 382,2 m. 120 kw. — 19: Concert variat. 20,45: Sport. 21: Concert de muzică de dans. 23: Inf.. Sport. 23,30: München. Muzică de dans. Milano. 814 kHz. 368,6 m. 50 kw. —19: Concert coral. 19,45: Sport. 21,45: Concert de orchestră. 22,45: Teatru radiofonic. După teatru mu­zică de dans. 24: Radio jurnal. Berlin, 841 kHz. 356,7 m. 100 kw. — 19: Ora variată. 20.25: Concert de dansuri germane. 20.40: Muzi­că de balet. 21: Concert vocal. 23: Meteor, Inf. Sport. 23.30: München. Muzică de dans. 1: Orchestră de dans. LUNI, 1 IUNIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 7,30: Deschiderea emisiunii. Gim­nastică ritmică. Radio-Jurnalul I. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 8,30: Inchideea emisiunii. 13: Ora. Cota apelor Dunării. Calendar comemorativ. 13:03: Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri). Două cântece din filmul „Iubeşte-mă” de Rod­gers, (voce: Jeanette Macdonald); Te ador, dar de ce ? de Erwin şi Când inima spune da ! de Sylvian (voce: Charles Richard); Tot ce iubesc, tango de Sibiceanu şi Pour vous Madame, vals de Villnov. (vo­ce: Raul Ionescu). 13,25-13,35: Culturale. Sport. 13,40: Muzică variată (discuri): Uvertură la „Secretul Suzanei” de Wolf-Ferrari şi Cântecul Privighe­toarei de Napravnik, (arch. din Milano, dirij. de Panizza); Bucu­ria dragostei şi Frumosul Rosma­rin de Kreisler, (vioară Toscha Seidel). La isvorul lui Ceaikovsky, fantazie (arch. Marek Weber); Ba­let din „Herodiade” de Massenet, (arch. simfonică, dirij. de Cloes). 14,15: Radio-Jurnal. 14,30: Muzică distractivă (di­scuri) : Foxtrot şi Tango din ope­reta „Venus în mătase” de Stolz; Tu şi eu de Nelson şi Foxtrot de Demon; Şansonetă umoristică de Pearly şi Melancolia de Lucchesi, (voce: Claire Francongay); Sui mândruţo ’n deal la peri şi Drag mi-a fost calul bălan, (voce: Ioana Ciucurescu). 15. Ultimele ştiri. 18. Lectură din „Tezaurul bol­nav” de Petre Manoliu. 18:15: Concert de după amiază. Orchestra Gică Ştefănescu: Ro­manţe şi Arii naţionale; Vis de primăvară, vals de Joh. Strauss; Sunt singur, tango de Max Halm; Vioara ţiganului, fox de C. Oflin; Totul merge bine, fox de P. Mis­­raki; După amiază, vals boston de De Berie; Arii boereşti. 19: Ora. Mersul vremii. Actuali­tăţi. 19.15: Continuarea concertului : Arii naţionale (solo nai: Gh. Şte­fănescu) ; Romanţă de P. Kreuder; Ca pe Vlaşca, horă (solo ţambal: Iancu Cârlig); Ca la Zimnicea, arii româneşti de G. Ştefănescu. 20: Naţionalismul antic de prof. I. Valaori. 20,20: Cântece româneşti — Ale­xandru Grozuţă; Dorurile mele de Şerban; Ploaia-mi ploaie pe hota­re, de S. Drăgoi; Fată mare, de Şerban; Trandafir de pe răzoare, de S. Drăgoi; De ce nu-mi vii ? de Dima; Ştii tu mândru, de Dima. 20,45: Actualităţi engleze, de Dragoş Protopopescu. 21: Concert de seară — Orches­tra Radio, dirij. de Th. Rogalsky; De la Gavotă la foxtrot; Gavotă, de Bach; Gavotă, de Popper; Arie de dans şi Tamburin de G­re­try; Me­nuet, de Mozart; Galop, de Lincke; Espana, vals de Waldteufel. 21,30: Cărţi şi eviste. 21,40: Gh. Folescu (canto); Arie din­­Mignon”, de Abroise Thomas; Arie din oratoriul „Paulus”, de Mendelssohn; Cântec de leagăn, de Kiriac; Ileană, Ileana, de Brăiloiu; Sârba, de Brăiloiu, „„ „ RADIO-ROMANIA 22: Continuarea concertului Or­chestrei Radio: Sânge vienez, de Joh. Strauss; Polca, de J. Strauss; Suită de dansuri moderne de Nie­mann; a) Boston; b) Tango; c) Charleston; d) Dans negru. Fox­­troupe motive din „Vânzătorul de păsări” de Kocmann. RADIO­ BUCUREȘTI 22: Concert de vioară. D-ra Lola Bobescu: Sonată în mi minor de Veraccini; Cântec de leagăn de G. Fauré; Tempo di Minuetto de Pug­­nani: Preludiu şi Allegro de Pug­­nani: Kreisler. RADIO ROMANIA şi RADIO­­BUCUREŞTI 22:30: Radio Jurnal. Sport. 22:45: Colindând restaurantele cu microfonul: Monte-Carlo (Orches­tra Ionescu-Găină); Continental, (orch. Grigoraş Dinicu); Modern (orch. Ionel Giurgea); Răcaru, (orch. Jean Sibiceanu); Lido (Jaz­­zul Saşa Fanico); Terasa Cercului Militar, (orch. Petrică Moțoi); Ior­­dăchescu, (orch. Sandu Marcu); Bulevard, (orch. Ionel Cristea); Bonboneria Lafayette, (jazzul Ja­mes Kok). Paris, 182 kHz. 1848 m. 75 kw.— 20,30: Recital de canto. 21: O ju­mătate de oră de aventuri. 21,30: Revista presei de seară. 21,45: Con­cert de muzică de cameră. 23,45: Concert de muzică de dans. 0,15: Concert nocturn. Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 21: Frankfurt. Con­cert. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,30: Concert nocturn. 23,45: Inf. locale. 24: Concert de muzică distractivă. Londra, 200 kHz. 1500 m. 150 kw. — 18,30: Quintet de Mozart. 21,45: Dans. 22,30: Concert de orchestră. 23,30: Dans. 0,40-1: Recital de pian. Varşovia, 223 kHz. 1345 m. 120 kw. — 20,30: Concert de quartet. 21: Recital de canto. 22: Concert de muzică militară. 23: Sport. 23,15: Muzică de salon. 23,35: Muzică de dans pe plăci. .... li i «lil ilM—ill WH IIIIIHÍ1TT Luxemburg, 230 kHz. 1304 m. 100 kw. — 20,15: Concert de muzică variată. 21,45: Inf. și revista pre­sei. 22,35: Concert de quintet. 23,20: Concert simfonic. 1: Meteor. Inf. 1,10: Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 18,30: Orchestră de țigani. 20: Muzică de jazz. 21: Unde cântă ciocârlia, operetă de Lehax. 23,10: Inf. 23,40: Orchestră de țigani. 0,30 Muzică de dans pe plăci. 1,05: Ul­timele inf. Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. — 20: Cântece populare. 20,55: Concert vocal. 21,30: Viaţa un dans. Potpuriu de Hruby. 23: Inf., Sport. 23,20: Orchestră de dans. 24: Inf. 0,15: Continuarea muzicii de dans. 1: Concert nocturn pe plăci. Praga: 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. — 20,05: Plăci. 20,30: .Diavolul și Cathos”. operă de Dvorak. 22,50: Plăci. 23: Ora. Inf., Cronica zilei. Sport. 23,15: Plăci. 23,20: Inf., Me­teor în germană. 24: Plăci. Belgrad. 686 kHz. 437,3 m. 2.5 kw. — 19.30: Melodii populare. 20.30: Ora naţiunii. 21: Retransmitere de la Teatrul Naţional. Roma. 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. — 20: (Neapole) Plăci. 20: (Roma) Muzică variată. 20.20: Inf. in en­gleză. 20.44: Inf. in franceză. 20.49: (Bari) Program special pentru Grecia. 21,15: Radio jurnal, Meteor. 21,45: Concer de orchestră şi vocal. 23: Varietăţi. 23,45: Muzică de dans 24: Radio jurnal, Leipzig, 785 kHz. 382,2 m. 120 kw. — 20,50: Sport. 21: „Fiica regi­mentului”, operă de Donizetti. 23: Inf., Sport. 23,30: Muzică de dans pe plăci. 24: Deutschlandsender. Orchestră de dans. Milano, 814 kHz. 368,6 m. 50 kw. — 20: Muzică variată. 21,20: Radio jurnal. Meteor. 21,45: Concert vocal și de orchestră. 23: Concert de mandoline. 23,30: Muzică de dans. 24: Radio jurnal. Berlin, 841 kHz. 356,7 m. 100 kw. — 19: Oră variată. 20,40: Sport. 21: Concert vocal. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,30: Breslau. Muzică de dans. 1: Muzică de dans pe plăci. 111 iiIMmn mii» rilfTljfftM^mi ' Ilii Will [In­ 9 iullJl III® primăriei municipiului Constanta Constanţa, 29 Mai Am arătat la timp că, primă­ria municipiului -wastru, a anu­lat licitaţia pentru pavare, în va­loare de 50 milioane lei, ce fu­sese adjudecată asupra d-lui ing. Ciulei. Adjudecarea a fost anulată din cauză că antreprenorul nu s’a putut prezenta în ziua sorocită la semnarea contractului, deoarece în acel timp se găsea încarcerat la Văcăreşti. Azi dimineaţă, d. Ciulei a sosit în localitate, spre a introduce la tribunal acţiune împotriva lici­taţiei care a fost fixată de pri­mărie, pentru ziua de 5 Iulie. Afară de anularea licitaţiei d. ing. Ciulei mai pretinde prin ac­ţiunea introdusă şi daune din partea primăriei municipiului. De rezultatul acestei acţiuni depinde dacă d. ing. Ciulei va concura la 5 Iulie. Apariţia în localitate a ingine­rului Ciulei a făcut obiect de curiozitate unei mari mulțimi, care s’a ţinut după el peste tot locul. Cronica sporturilor MOTOCICLISM Recordurile pe kilometrul lansat au fost omologate Necesitând calcule îndelungate rezultatele oficiale ale cursei de viteză pe kilometrul cu plecare din mers nu au fost întocmite de cât ori după amiază. Iată timpurile oficiale: CLASAMENTUL PE CATEGORII Categoria 250 cmc. Ștefan Popp (D. K. W.) 26,18, 29,93, 28,055, 128,319. Categoria 350 cmc. A. D. Georgescu (Harley), 26,74, 28,12, 27,430, 131,243. Constantin Ignat (A. J. S.), 29,96, 32,50, 31,230, 115,273. Categoria 500 cmc. B. B. Assan (J. R. A.), 23,42, 22,78, 23,100, 155,844. Paul Vasilescu (A.J. S.), 24,61, 26,35, 25,480, 141,287. Marin Mareş (Şarolea), 25,72, 27,88, 26,800, 134,328. Clasamentul general B. B. Assan (A. R. M. A.), 23,100, 155,844 (record național: Paul Vasilescu (M. C. R.), 25,480, 141,287. Marin Mareş (M. C. R.), 26.800, 134,328. A. D. Georgescu (A. R. M. A.), 27.430, 131,242. St. Popp (M. C. R.), 28.055, 128,319. Const. Ignat (M. C. R.), 31.230, 115,273. AUTOMOBILISM lista recordurilor naţionale de viteză In urma cursei de viteză pe ki­lometrul lansat, disputată Dumi­nica trecută, Automobil cluibul regal român a stabilit următoa­rea listă de recorduri naţionale: CATEGORIA SPORT Clasa H. Dinu Saparis (Amil­­car) 37 sec. 76 96,339 km. oră. Record stabilit în 1935.. Clasa G. Dinu Frumușianu (Adler) 36 sec. 735 97,999­ km. oră. Vechiul record Krause Wich­­man (Adler) 41 sec. 25 87,273 km. oră. Clasa F. Șerban Grigorescu (Fiat) 1500 34 sec. 330 104,151 km. oră. Record nou. Clasa E., A. G. G. de Chaate­­lain (Opel) 35 sec. 330 101,897 km. oră. A ameliorat propriul record de 38 sec. 260 94,093 km. oră. Cu aceiași mașină. Clasa D. George Ghica (Bugat­­ti) 23 sec. 830 151,070 km. oră. Record stabilit în 1935. Clasa C. Lt. Col. Al. Berlescu (Ford) 24 sec. 735 145,542 km. oră. A ameliorat propriul record de 25,410 sec. 141,676 km. oră cu aceiași mașină. Clasa B. Luca P. I. Niculescu (Chrysler) 25 sec. 645 140,378 km. oră. Record nou. CATEGORIA SPORT (COM­PRESOR) Clasa E. Ing. H .Rosenauer (B. M. W.) 25 sec. 855 139,238 km. oră. Record nou . Clasa C. Ionel Santeleviei (Au­­buer) 24 sec. 520 146,818 km. oră. Record nou. CATEGORIA CURSE Clasa E. Mihail Sontag (Bu­­gatti) 19 sec. 375 185,806 km. oră. Vechiul record d-ra Marina Stirbey (Bugatti) 20 sec. 710 173,829 km. oră. Clasa D. George Ghica (Mase­rati) 18 sec. 595 193,600 km. oră. Record nou. Recordul României: George Ghica (Maserati) 18 sec. 596 193,600 km. oră. Vechiul record 20 sec. 710 173,829 km. oră. Record cat eg. sport: George Ghica (Bugatti). 23 sec. 830 151,070 km. oră. Record stabilit in 1935. Record cat eg. sport (compre­sor): Ionel Sanielevici (Auburn) 24 sec.­ 520, 146,818 km. oră. Re­cord nou. Record categ. curse: George Ghika (Maserati) 18 sec. 595 193,600 km. oră. Vechiul record d-ra Marina Stirbey (Bugatti) 20 sec. 710 173,829 km. oră. FOOTBALL F. C. Liverpool a revenit in Capitală După cum am anuntat echi­pa engleză F. C. Liverpool a vi­zitat dri Valea Prahovei, oprin­­du-se la Sinaia. In localitate oaspeţii s-au odihnit până sea­ra, revenind apoi în Capitală, în vederea antrenamentului pe care îl fac astăzi. Antrenamentul va începe la ora 10 a. m. pe arena din spla­iul Independenţii şi va fi pu­blic Tot eri au fost înştiinţaţi că pe baza contractului încheiat, s’a stabilit ca in cursul jocuri­lor de Luni şi Marţi, să nu fie permis schimbarea jucătorilor. BOX TEODORESCU RENAUD In sala Central din Paris, compatriotul nostru MilicăTeo­­dorescu se va întâlni astăseară, într’un match hotărît pentru 10 reprize a 3 minute, cu francezul Renaud. Sorţii de izbândă sunt de partea lui Milică Teodorescu, care în mod normal ar trebui să câştige înainte de limită. Acea­sta datorită faptului că Revaud figurează printre învinșii lui Gheorghe Covaci. Antisemitismul nostru {Urmare din pagina I-a) fiindcă reacţiunea arabilor va duce la reacţiunea întregii lumi musulmane şi atunci nu sunt în joc numai interesele evreilor din Africa de Nord, ci însăşi politica europeană, în care Germania joacă pe eşechierul antisemit. Iată deci constatări pline de a­­devăr! Negreşit, prin faptul acestei solidarizări şi a enormelor capi­taluri strânse în curs de veacuri de evrei, puterea lor e foarte mare, dar tot atât de adevărat este că prin înfrânarea corup­ţiei şi conducerea politicii noa­stre într’un spirit curat româ­nesc, puterea evreiască ar fi în mare parte anihilată. Inchipue­ şi cineva că o lege a presei, corect aplicată, ar opri ca elementele necinstite şi compro­mise să-şi însuşească rolul de în­drumători ai opiniei publice ! Ca prin farmec ar dispărea ziarele comuniste din Sărindar, această Bastilie a comunismului ţării ro­mâneşti , ca prin farmec comu­nismul s’ar reduce la aproape nimic, fiindcă, după cum se ştie, el este Briefet numai de Străi­nii de neam, şi condus exclusiv de evrei! Sunt românii antisemiţi? DA şi NU ! DA, atunci când e vorba să-şi apere drepturile lor, să rămână stăpâni în casa lor şi nu vor să se lase speculaţi şi murdăriţi de presa din Sărindar, care urmă­reşte să facă la noi, ceea ce d. Montagne ne-a arătat că fag-f®­­vrei! în Palestina ! v­ NU, dacă este vorba ca evreii — foarte mulţi de altfel sim­ţind româneşte ca orice român — să trăiască alături de noi! Dar pentru aceasta se cere, ca un e­­vreu să iubească întâi ţara ro­mânească şi apoi solidaritatea şi exclusivismul evreesc! De aceea, chestiunea evreiască la noi, se poate rezolva cu­ aju­torul evreilor din această din urmă categorie, şi primul gest al evreilor doritori de a trăi bine în ţara românească este desoli­darizarea lor de toţi veneticii presei din Sărindar! Se poate ?____ Săptămâna copilului Conferinţele organizate de la fundaţia Societatea „Principela Mir­­cea“ a organizat o serie de con­ferinţe în cadrul „Săptămânii copilului“. Vineri d. a., la 6, a vorbit la fundaţia Carol d. dr. Odă­gescu, medicul primar al ma­ternităţii municipiului, despre „Ocrotirea mamei şi a copilu­lui“. Au asistat d-nele: lia Bră­­tianu, Manieatide, Şuţu, Buri­­leanu, Perticari, Odăgescu, Hi­­lard, Caracaş, Metaxa; d-nii: general Iliescu, prof. Maniea­­tide, Dem. I. Cotarsecu, dr. Ră­­dulescu; surorile de ocrotire ale soc. „Principele Mircea“, liceul sanitar al societăţii, precum şi un numeros public. D. dr. S. Odăgescu a arătat că problema mamei şi a copi­lului este înainte de toate o problemă naţională, pentru că în epoca de materialism economic şi financiar în care trăim, co­pilul, cetăţeanul de mâine, care garantează continuitatea naţio­nală ,este lăsat în voia soar­tei. D-sa a elogiat apoi activitatea societăţii „Principele Mircea“, care de la 1919, sub înaltul pa­tronaj al M. S. Regina Maria şi sub vicepreşedinţia activă a d-nei Lia Brătianu, a înfiinţat sute de dispensării şi grădiniţe de copii în toată ţara. In continuare, d. dr. Odă­­gescu a arătat că puericultura modernă urmăreşte în primul rând profilaxia răului, distin­gând trei categorii de pueri­cultura: înainte de concepţie, intrauterină şi după naştere. înainte de concepţie trebue să ne preocupe calitatea îna­intea cantităţii, să ne intere­săm de genealogia şi starea sanitară a tatălui şi a mamei, iar­ cei cu ereditate sifilitică, alcoolică, idioţii, nebunii şi de­generaţii să fie împiedicaţi de a procreea. Puericultura intrauterină are de scop să favorizeze evoluţia completă a sarcinei, până la termenul său normal, dând femeilor gravide, prin consul­­taţii prenatale, — la cari să fie lăsate să meargă şi cele ce sunt lucrătoare, servitoare, ucenicie, etc., — toate îngrijiri­le necesare. După naştere, copilul să fie observat periodic până la a­­dolescemţă. Pentru realizarea acestei a­­sistemţe madiciare şi sociale a mamei şi copilului, d-sa pre­conizează înfiinţarea de mater­nităţi, azile, clinici, în care tratamentul şi întreţinerea să fie gratuită pentru mamele lipsite de mijloace, precum şi grădiniţe de copii şi internate, pentru educaţia copiilor gă­siţi şi a celor vagabonzi. Lucrând astfel, — a termi­nat d.sa, — ’lucrăm pentru ţară şi pentru neamul rom­â­­nesc, D. I. I. PILAT a citit versuri, cântece de leagăn şi altele din poeţii români, cari oglindesc dragostea pentru copil a ro­mânilor. COPILUL IN FAMILIA MO­­DERNA Preotul prof. FLORIAN GAL­­DAU, după ce a mulţumit soc. „Principele Mircea“ pentru grija pe care o poartă copilului, a ară­­tat că sunt trei naţiuni dlain soc. „Principele Mircea** „Carol” întradevăr au dat toată portanţa cuvenită copilul. Statele U­nite ale Americii, b­a şi U. R. S. S. La­ noi s’a făcut prea puţin în­ această direcţie.­­ Sfinţia sa a definit apoi ro­­lurile familiei cari sunt biologii­ce: de a perpetua speciia, şi edu­­cative, de a forma sufletul co-* pilului. Insă una din atribuţiunUS , cele mai importante ale fami* liei, — care nu poate fi ^înlocuită ■ pentru că este o celulă funda*­mentală a societăţii, — este da a forma sentimentul religios al copiilor. Familia creştină, care să arată copilului poruncile lui Dumnezeu­ şi interesele naţiunii noastre, contribuind la ridicarea morala şi materială a generaţiilor viitoa­re, acesta trebue să ne fie idea­­lul, a încheiat sfinţia sa. ORIENTAREA TINERETULUI D. prof. N. N. CREŢU, preşe­dintele cercului profesorilor se­cundari, s’a ocupat de orienta­rea şi creşterea copilului. întâi trebue să cunoaştem sco­purile acceptate de toţi, pentru a modela după aceste idealuri sufletul generaţiei noi. Asupra metodelor nu sunt toţi de aceiaşi părere: unii cer li­bertate, alţii severitate. Unii cer şcoalei îndrumări practice, alţii înobilare sufletească. Şi naţiu­nile au păreri diferite. Şi la noi s’a recunoscut nece­sitatea orientării tineretului, şi s’au întrebat: nu păcătuim îm­potriva libertăţii individuale, când vrem să modelăm genera­­ţiile viitoare după concepţiile i­­deale de progres pe care le avem azi? Nu! Pentru că ei când vor de­­veni maturi, dacă vor crede că nu au fost bune orientările vor putea să le schimbe. Orientarea tineretului trebui făcută în trei direcţii: Pentru a pregăti pe individ pentru el însuşi, pentru a fi un biruitor generos în viaţă, prin educarea fizică şi a însuşirilor sufleteşti. Pentru a face ca individul să fie un luptător umanitar, care să se ridice prin cultul valorilor spirituale adunate de mii de ani de întreaga omenire: binele adevărul, frumosul, cultul munci şi religia eroilor. Să creem generaţii cari să aibă cultul muncii anonime, nul pentru răsplată, pentru premii, să organizăm noile forme de viaţă ale tineretului constructiv Insă între individ şi umanita­te nu este o legătură directă, ci o mare realitate: naţiunea. Mai presus de orice,’ trebue a­­dâncită în sufletul noilor gene­raţii conştiinţa naţională, cu atât mai mult, cu cât în ultimul timp s’a intensificat şi lupta contra naţiunii. Nu ne trebue un individ oare­care ,de laborator, ci individul care să fie o verigă solidă din lanţul naţiunii. Să-i creştem pe toţi în misti­ca generaţiilor trecute, să-i fa­cem să cunoască realităţile ro­mâneşti, să cunoască nevoile ţării, să vadă defectele pe cari le avem pentru a le corecta. Să asociem generaţiile cari vor veni la idealurile noastre şi ale strămoşilor. Să fie urt luptător pentru na­ţiunea lui. CEREŢI AZI PRETUTINDENI u

Next