Universul, iunie 1936 (Anul 53, nr. 164-178)
1936-06-16 / nr. 164
d 1 Asigurarea „FRANCO-ROMANA“ Fondată 1920 (M. O. 182/920) Bucureşti priviţei 23 mâine Buni 15 Iunie ora 9,30, se face unagenea, la care participă toate poliţele cu amortisment şi premii. Beneficiază de această tragere numai poliţele la curent cu plata primelor. Câştigurile acestora se vor addta imediat; acelea ale polițelor, cari nu sună la curent cu plata primelor, se vor reporta la tragerea următoare. Rezultatul se va publica în VEStSIEL** până la 13 a Sunt curente. ATENȚIUNE! Cu începere de Dum nccă 14 crt. în fiecare seară Cel«brusl violoirsăsi Vi STOR PR'&OESCU Acompaniiat de orchestra de Jazz Cânta TBTâ B@T£Z . 50M S&&MW IPM$!.€?• Piata Buzesti ..... ......—---------------------—mb——i—p—ta—— e vorba cu cititorii EON 15 IUNIE 1935 Oricine doreşte sâ afle soluţia unei chestiuni care îl frământă, oricine doreşte o lămurire, oricine are nevoi de un sfat, se poate adresa cu încredere redactorilor acestei rubrici. Specialiştii noştri vor rezolva întrebarea in timpul cel mai scurt cu putinţă şi răspunsul va fi publicat in rubrică sau într’una din publicaţiile noastre pe care o von indica aci. Spre a permite cititorilor să primească răspunsul în timpul cel mai scurt, regulamentul rubricii va fi următorul: 1) Nu se acceptă decât două întrebări ; 2) întrebările referitoare la chestiuni diferite vor fi scrise pe foi separate ; 3) Nu se răspunde decât întrebărilor cu caracter general. Corespondenţa privitoare la această rubrici ,,De vorbă cu cititorii“ va fi expediată pe adresa ziarului „Universul“, Brezoianu 25, Bucureşti I, purtând vizibil menţiunea: pentru rubrica „De orbă cu cititorii“ In. itaburile vor fi roii de bona! alăturat. Fără acest bon nici o corespondenţă nu va fi luat din seamă Consultaţiile juridice care apar la această rubrică sunt date fie a. avocat Ion I. Nestelescu. Răspunsurile noastre D-lui X.Nicoreşti. — S’au dat dispoziţii prefecturii să vi se elibereze paşaportul, bineînţeles dacă nu se periclitează prin aceasta ordinea. Aţi putea avea neplăceri în Iugoslavia — acolo nu e toleranţa dela noi. D-na COSTELLO. — Dura lex... Dacă nu aţi anunţat că renunţaţi la aparatul de radio, trebue să plătiţi — aşa cere legea. Totuşi aţi putea obţine poate o reducere, făcând o cerere chiar la Societatea de Radio. O-rei „EMILLY“. — Prima Constituţie a României e dela 1 Iulie 1806 şi era redactată după ...vavlul vvlul Ut Ifelyns. (dola D 5 Februarie 1835). România e cârmuită, însă, de la 29 Martie 1923, de constituția nouă. D. ADM. CAPIT., din reg. 15 D., Piatra N. — Aveţi dreptate. Vom semnala, în ziar, întâmpinarea primită. T. S. CEFERISTUL. — Ne vom interesa de chestiunea măştilor. Apoi vă vom comunica tot prin această rubrică. DINUCLEOPATRA GINZAEgipt. — 1. Da, este cazul de scutire de armată. 2. Dar cum aţi obţinut scutirea ? Aţi recrutat în ţară aici ? 3. Cum se explică acest fapt, când vă găsiţi în Egipt de mai bine 15 ani? 4. V’am ruga să ne răspundeţi. LT.-COLONEL FARMACIST, de la Putna, Focşani. — Sediul: calea Victoriei, 89, Bucureşti. MINORITAR. — 1. Nesupusul la încorporare e urmărit de autorităţile militare, prin cele poliţieneşti, apoi e dat în judecată. 2. Sfatul nostru este să vă prezentaţi de bună-voe la cercul de recrutare. B. CETĂŢEAN P. — Cereţi lămuriri la cercul de recrutare al d-voastră. COMANDANT SECTOR, Roşiori. — Am citit scrisoarea d-voastră. Am văzut prin ce grele încercări treceţi Ne este greu să vă dăm un sfat cu urmări practice, imediat realizabile, în sensul îndulcirii traiului d-voastră. Nu avem birou de asistenţă socială. Nu ştim dacă consimţiţi să vă trecem la rubrica „Pentru inimele caritabile“ WANDA din Brăila.1. Pe cât ştim: nu. 2. Mareşal german, da; român, nu. Nu exista, înainte de război, asemenea înaltă distincţiune. •XXXXXXX A trăit 106 îmi Orhei, 13 Iunie In comuna Bârşiţei a murit femeia Ecaterina Melinti, în etate de 106 ani. Tot timpul vieţii a fost sănătoasă şi a muncit la câmp. --------COOOOOO BIBLIOGRAFII — A apărut Muguri, revistă ci barară culturală a elevilor seminarului din Buzău pe lunile Ianuvie. FV.br., Martie, Apriilie şi Mai 1936. Conţine, pe lângă articole literare şi poezii, folklor şi sturtei istorice, datorite d-lui pnof. I. Ionaşcu. I—Isac pentin premiile firi Din editura ziarului „UNIVERSUL”, se pot procura cu preţuri avantajoase : BIBLIOTECA AGRICOLA cu numărul sau colecţii broşate a 20 numere. BIBLIOTECA TINERIMII No. 1 (ROATA NOROCULUI) „ „ No. 2 (LUCEFERII ARTEI). BULGARII, de pictorul Vlădescu CARMEN SYLVA, de Lucreţia Carandino Platamona CEI DOI FEŢI LOGOFEŢI, de P. Dulfu COPII, FLORILE VIEŢII, poezii, de Marin I. Predescu CIUFULICI, de George Silviu DAN CORLEVICI, de S. Eusav DANSUL CANIBALILOR, de Mihai Tican DARURI ŞI ADEVĂRURI, de pr. C. Dron DIN ALTE TARI, de M. Beza DIVERSE ÎNSEMNĂRI ŞI AMINTIRI, de I. Suchianu DOBROGEA, de Romulus Seişanu ENERGIE-MATERIE, de Chr. Musceleanu, vol. I, II, III IN NORDUL CENUŞIU AL EUROPEI, de M. Negru INUNDAŢIA, de Emil Zola, trad. de B. Marian ISTORIA ŢARII MELE, de M. Negru şi I. Tassu MĂCELUL DE LA BELIŞ, de dr. Aurel Gociman MICUL PARIZIAN, de Paul Feval NOTE DE CĂLĂTORIE IN America de Sud, de dr. Vasiliu OPTIMISMUL LUI EMINESCU, de S. Mehedinţi, O ULCICA LA TAICA, de N. Pora PASAREA RĂTĂCITĂ, de Al. Cazaban PE DRUMURI DE TARA, de Lascarov Moldovaia PESTE NOUA MARI, de Emu Flaislen PE URMELE OMULUI PRIMITIV, de A. Champpman PENTRU COPIII NOŞTRI, poezii (recitări), de T. Castrişanu POVESTEA VULPOIULUI ŞIRET, de E. Boureanu POVESTEA UNUI PRINŢIŞOR VITEAZ, de T. R. Popescu (Sibiu) şi R. Grama POVEŞTI de Martelia Scullescu „ „ Em. Pasculescu Orlea POVESTIRI CU TALC PENTRU COPII, de T. Castrişanu SCANTEIUŢA, de Al. Dorian UNIRE. NOASTRA E SFANTA, de R. Seişanu ALMANAHUL UNIVERSUL COPIILOR pe anul 1936 ACUM 100 DE ANI, de C. Gane APARAREA TARII CONTRA ATACURILOR AERIENE, de Lt. Col. Bădescu BUCUREŞTI-SPITZBERG, de I. Vion CEI 3 CERCETAŞI, (colecţie de 10 numere) IMNUL NEAMULUI, de Mih. Toscani şi V. Militaru ICOANE DUNĂRENE, de Mihai Tican PE ARGEŞEL, de I. Boteni TAPIA CÂMPIEI BĂNĂŢENE, de Olimpia Teodoru-Oltea TUDORICA ŞI ANDREI, de pictor Pascal Rădulescu (vol. I. II. III). HOTARELE SFINTE, de Mircea Rădulescu. Cum și diferite alte volume ce se pot alege din catalogul care se trimete gratis la cerere LUNI 15 IUNIE Ort.: Proorocul Amos (785 In. Cat.: Sf. Modestii. Prot.: Vitus. Evreesc : 25 Sivan 5696. Mahomedan: 25 Rebiel-Aver 1355. * Răsăritul Soarelui 4.32; Apusul 20.0. Chr.). CALENDAR mm .! LITERAR 15 IUNIE In această zi, in anul 1551, „dacă au părăsit Iliaş Vodă ţeera (moldavemeasca, n. Pr.) şi domnia — acrie cronicarul Grigore Ureche, — împreună şi legea cea părinteascfi, atunce... boerii şi locuitorii ţtrei se sfătuiră, şi n-au rădicat domn pre Ştefan Vodă (a) VI, Raraş, n. Pr.), fociorul lui Petru Vodă, nădăjduăindu-se că de h’au esmănit lul Petru Vodă feciorul cel mal mare, (e vorba de lLiaş, n Pr.), doară va face datorie şi obiceul părintesc feciorul cel mal mic. Unde şl al cu osârdie s’au apucat, către toţi plecat, milostiv, blând şi nevoitor spre lucruri bune. B.aeriîilor s’au arătat cu dumnealre mare; cata poată stinge numele cel râu al frăţâne-scu, şi că să nu se arate ceva abătut dela pravostva, pra toţi ereticii den ţeară sa nea să-i întoarcă ori sâ nie la legea pravoslavnică, sau den ţeară să caiâ. Pre Armeni, pre unii de bună voie, cu giuruinţe şi danul umplându-i, pre alţii cu sila i-au botezat şi iau întors la piu* voci «vie, nud?} din ţeară au eşit la Tuaci, şi la Leşi şi pEntn’alte ţâri, vrând să-şi ţie legea lor”. Dar „s’au arătat mai apoi cu lă con peşte sujjrele şi curvis neetAmpSrjrtâ era lutru el. Nu te răbda de femei cu bărbaţi, nu rămânea fete fecioare neruşinate, nici giugăne-ßele boierilor nebstglocor.... şi mai apoi, ele vre‘ domni mult, nu vm hi ca să nu iee unita frăţinesâu. Iul Iliss Vodă". 1888, marele poet M. Eminescu moaier, nilznio la sanatoriul doctorului Şuţu din Iaşi, fiind lovit in cap de un nebun, Petrea Poenariu, cu o cărămidă. In dimineaţa acelei zile, Eminescu avusese clipe de luciditate, deoarece ceruse sa i se dea un pahar cu lapte şi să-i fie trimis doctorul Şuţu, vrând să vorbească cu el. Doctorul intrebându-1 cum se simte. Eminescu răspunde că are dureri in tot trupul, cari 11 căşunează mult râu. Din nenorocire, acele clipe de luciditate n'aiu ţinut mult, căci iar a Început să aiureze. Unul care l-a vărut pe marele post la morgă, spune ci nu-i mai rămăneee nimic din fizionomia de altă dată. Avea barba crescută şi in neregulă, Iar faţa brăsdati de Încreţituri adânci, urmele atâtor suferinţe. A avut o himormântare cât se poate de simplă. Un dric tras de doi cai, urmat de un public destul de restrâns, Insă alee. Cu un aer abătut, T. Maiormni a aruncat destul da restrâns, însă ales Cu aer abătut, T. îoc.î.,cu a aruncat paste sicriul coborât în groapă, cel dintâi bulgări de țărână. LUCIAN PREDESCU LUNI, 15 IUNIE RADIO-ROMANIA 169 kHz. 1873 m. 150 kw. RABIO-BUCURESTI 823 ScHe. 384,5 m. 12 kw. 6.30: Deschiderea, emisiunii. Gimnastică ritmici. Radio Jurnal I. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13 . Ora. Cota Dunării. Calendar comemorativ. 13.03 : Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri) : Selecţiuni din Silly Symphony. In mansarda mea de Tuillier şi Să nu spui niciodată de Pearly şi Chagnin, (voce: Milton); Cântecul birjarului vienez de Pick şi Lăutari cântaţi-mi un dans de Nützloder, (voce Jaques Rotter). 13.25—13.35 : Culturale. Sport. Bursa. 13.40 : Muzică variată (discuri): Uvertură la „Frumoasa Galateea” de Suppé, (orch. Operei din Berlin dirij. de Viebig); Șoapte de primăvară de Sinding, (orch. Marek Weber); Potpuriu din „Casa cu trei fete” de Schubert-Börté, (arch. Weber); Cântecul mlaştinei de Khan şi Moret şi Selecţiuni din opereta „Noutăţi”de Henderson. 14.15 : Radio jurnal. 14.30 : Muzică distractivă (disc.): Eşti aşa de fermecătoare, vals de Carr şi Valsul câştigului de Siegler, Rumba şi Foxtrot din opereta „Trandafirul roşu” de Scotto (voce: René Dervil); Viaţa Învinge, slowfox şi Se întâmplă in viaţă, tango din filmul „Astăzi e cea mai frumoasă zi din viaţa mea” de Hans May, (voce : Joseph Schmidt); Sârba din nai şi Hora din nai, exec. de Fănică Luca. 15 . Ultimele ştiri. 18 . Lectură din volumul „Zăcăminte folclorice în poezia noastră contemporană” de Al. Dima. 18.15 : Concert de muzică de Richard Strauss (discuri) ; Două duete şi Final din „Arabella” (Viorica Ursuleac şi Jerger); Dansul celor şapte voaluri din „Salomeea”, (arch. simfonică din Filadelfia, dirij. de Stokowsky) ; Suită din „Cavalerul rozelor”, (arch. Filarmonică din Viena, dirij. de Alwin). 19 : Ora. Mersul vremii. 19.03 : Cu vaporul Regele Carol II-lea pe Dunăre, reportaj înregistrat la faţa locului. 20.25 : Naţionalismul antic de prof. N. I. Herescu. 20.25 : Continuarea concertului: Balet rup „Cidul” de Massenet; Muzică de balet din „Remonul” de Rubinstein; O schiţă din Stepele Asiei Centrale, de Borodin. 22.45 : Corul şi Orchestra de balalaici „Burlaky”, condus de Paul Dobrowolsky ; Burans, romanţa ţigănească (solo : Any Nicolaeva); Variaţiuni pe cântecul „Aş ieşi la râu” de Andreev ; Cântec Piero, (solo: Any Nicolaeva); Tango rusesc de Dusca Ivanow ; Humoreasca de Dvorac; Romanţă Intimă de Kanazirsky; Foxtrot rusesc de Dusca Ivanov. 21.10: Actualităţi germane de prof. Ion Sân-Giorgiu. RADIO ROMANIA 21.25 : Concert de violă, Al. Rădulescu : Bucată de concert de G. Enescu ; Romanţă de Max Reger; Piesă romantică de Oskar Nedbal; Arioso şi allegro de concert de Stan Golestan. 21.55 : Cărţi şi Reviste. 22 : Concert la două piane. Th. Cosma şi N. Chirculescu: Două melodii din filmul „Picolino” de Berlin: a) Obraz lângă obraz; b) Picolino: Foxtrot din filmul „Broadway 1936” de Brown; Care-i cauza ? vals de Ray Noble; Câteva melodii din ultimele filme ale lui Maurice Chevalier.. UNIVERSULJ snut al 53-lea Ni*. 164 Marți 16 Iunie 1936 RADIO BUCUREŞTI 21.25 : Concert coral. Corul Asoc. generale a Învăţătorilor, condus de N. Oancea , solişti : D-ra Maria Diaconescu şi N. Şerbănescu: Priveşte sus de Beethoven; Noaptea de Delcasso; Ca pre împăratul de N. Oancea; Se mărită Leana noastră de Croitoru; Foaie verde foi tutun de N. Oancea ; Cântec de primăvară de Bohociu; Pe marginea Dunării de N. Oancea; Opincuţa mea de Borgovan; Vino’n codru de Bohociu ; In temeiul codrului de N. Oancea; Imnul Unirii de S. Drăgoi; M’a luat neamţu cătană de N. Oancea; Doina de Sabin Drăgoi. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCUREŞTI 22.30 : Radio jurnal. Sport. 22.45 1 Concert de mandoline. Orchestra Ion Fazlâ: Aisa, intermezzo indian de Lindsay; Orientali de V. Jianu; Steaua fericirii, uvertură de Freudo; Amintiri de paste OR, potpuriu de Elinescu ; Gloria noastră, marș de Ion Fazlâ. 23.80 ! Concert nocturn al orchestrei Grisoran Diricu, transmis de la restaurantul Continental. 23.45 : Jurnalul pentru străinătate și limba franceză și germană. 23.55 : Ultimele știri. 24—0,30 : Continuarea concertului nocturn. Moscova. 175 kHz. 1714 m, 500 kw. — 18,30 : Concert din operete. 20 : Concert consacrat compozitorilor ruși. 21 : „Morarul" operă de Bomine. 22 : Emisie germană. 23 05 : Emisie engleză. 24 : Emisie ungară, Rari*. lj)2 kHz. 1643 m. 75 kw — 10.30 : Concert simfonic. 21 : Recital de canto. 21.30: Revista presai de seară. 21.45: Concert de muzică de cameră. 23,45: Concert de muzică de dans. 0.15: Concert nocturn. Deutschlandsendsr, 191 kHz. 1571 m.W kw. — 19 : Concert variat. 20 : Concert da plăci. 21 : Inf. 21,10 : Concert de muzică de cameră. 22 : Piesă muzicală. 23 : Meteor, Inf., Sport. 23,30: Concert nocturn. 23,45 : Inf. locale. 24 : Concert nocturn. Landra, 200 kHz. 1500 m. 150 kw. 19.30 : Muzică veche. 21 : Noutăţi de dans din America. 23.15: Concert de orchestră. 0.16: Dans. Varşovia, 223 kHz. 1345 m. 120 kw. 18.30: Recital de vioară. 20 : Audiţie 20.30: Audiţie muzicală 21.45 : Radiojurnal. 22 : Concert de quartet. 22.30: Recital de canto. 33: Sport. 23.15: Trio de pian în Fa major (Schumann). 23.45: Muzică de dans pe plăci. Luxemburg, 230 kHz. 1304 m. ÎO0 kw. — 19.15: Concert de muzică variată. 20,30: Inf. şi revista presei. 21 : Varietăţi. 21,30: Concert de orchestră. 24 : Muzică de dans pe plăci. Budivpesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw . 20 : Recital de canto. 22.05: Inf. 22.25 : Recital de pian. 23.05: Orchestră de țigani. 0.10: Orchestră de rssz. 1.05: Ultimele Inf. Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. 18.30 : Concert vocal. 20: Ora, Inf., Meteor. Programul pentru mâine. 21.35: Civil și militar. Concert da muzică variată. 22.45: Muzică ar-Kentiniană originala an&cn. aa,:15- Zece minute distractive, 2?,■’ti : Plăci. 23 : Inf., Meteor. 23(10: Concert de muzică populară. 0.10: Inf. 0,25: Concert de muzică variată. Fraga, 633 kHz. 470,2 m. 120 kw. 19 55 : Plăci. 20 : Ora, Inf., Meteor. 20.25 : Bratislava. 21.15 : Concert de muzică religioasă. 22.15: Concert Beethoven. 23: Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23.15: Plăci. 23.35: Plăci. 23.40: Inf. in germană. Belgrad, 686 kHz. 437,3 m. 2.5 kw. 19.05 : Melodii populare. 20.30: Ora naţiunii. 20.50: Concert de violoncel. 21.30: Retransmitere de la Teatrul Naţional. Roma, 713 kHz. 420.8 m. 50 kw. 20 (Roma) Plăci. 20 : (Napoli) Plăci 20 20: Inf. în engleză. 20.44: Inf. in franceză. 20.49: (Bari) Program special pentru Grecia. 21.55: Radiojurnal, Meteor. 21,35 : Concert de vioară. 23 : Varietăţi. 23,45: Muzică de dans. 24: Radiojurnal. Leipzig 785 kHz. 382,2 m. 120 kw. 19 : Concert Mozart. 20 : Cântaţi şi râdeţi cu noi ! 21: Inf. 21,10: Concert de seară. 23: Inf., Sport. 23,30: Concert nocturn. Milano, 814 kHz. 368,6 m. 50 kw. 19 : Muzică variată. 21.15: Radiojurnal. Meteor. 21.35: „Domnișoara jazz” operetă de Papanti. 23: Fantezie din operete italiene. 23.30: Muzică de dans. 24 : Radiojurnal. Berlin, 841 kHz. 353,7 m. 100 kw. 20,15: Concert de vioară. 20,45: Inf. de seară. 21,10: Concert de chitare. 22 : Concert de muzică militară. 23 : Meteor, Inf., Sport. 23.30: Concert nocturn. MARŢI 16 IUNIE 160 kHz. 1875 m. 150 km. RADIO BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.39: Deschiderea emisiunii. Gimnastica ritmică. Radio Jurnal I. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: Deschiderea emisiunii. 13: Ora. Cota Dunării. Calendar comemorativ. 13.03: Concert de prânz. Orchestra Jean Marcu. Arici naţionale. Ultima picătură, varis de Kratzl. Nu-mi place băutura, tango de Blumer. 13.25—13.35: Culturale. Sport. Bursa. 13.40: Continuarea concertului: Suntem la punct, potpuriu de Rolland; Duminecă întunecoasă, arie de Rezső; Ochii tăi au lăcrămat, tango de Cosmescu; Arii naţionale. 15: Ultimele ştiri. 18: Lectură din volumul „Luminile satului” de Damian Stănoiu. 18.15: Concert de după amiază Muzică variată (discuri): Uvertura „Abu Hassen” de Weber, (orch. Filarmonică din Viena, dirij. de Heger); Suita de balet de Gluck-Mottl, (orch. Operei din Berlin, dirij. de Bloch); Arii din „Rinaldo” de Handel şi „Samson şi Daklia” de Saint-Saens, (Maria Olesewska); Melodie elegiacă de Grieg, (orch. simfonică din Amsterdam dirij. de Mangelberg); Menuet de Haydn şi Madrigal de Simonelli, (vioară: Renée Chemet); Poloneza No. 1 de Chopin, (orch. Filarmonică din Berlin, dirij. de Weismann). 19. Ora. Mersul vremii. Actualităţi.10.15: Muzică uşoară (discuri); Foxtrot de Whnite şi Koehler. Nu poţi să trăeşti fără dragoste de Spoliansky din filmul „Nu mai vreau dragoste” şi Te salut... de Grothe, (voce: Tauber); Ochii albaştri de Denza, (voce: Georgewsky); Când înfloresc primăvara toporaşii, tango de Marcheri şi Spune-mi ce ai pe inimă, Slowfox de Lorey; cântec cuban de Metamores şi Cântec caracteristic areeuifonian de Flores, Slowfox şi Foxtrot din filmul „Parada dragostei” de Schertzingar, (voce: Danila şi Jean Sorbier); Valsuri de Strauss tatăl şi fiiul, aranj. de Bittner şi Korrigáld). 20: Participarea României la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1937, de prof. D. Gusti. 20.20: Concert la două piane. Th. Sibiceanu şi Schmidt: Ce-mi spune draga mea, fox de Geb? hardt; Concert în mi bemol major de Gebhardt; Cpptrail ritmic, de Kaper; Variaţiuni de jazz de Gapler, pe o temă de Ceaikovsky; Artistic, fox de Gebhardt. 20.50: Programul nostru. 21: Lena Mihăilescu-Cioarbă (canto): Nu te voi uita niciodată, de Max Halm; Cine e mai dulce ca tine, de Andreescu; Corabie, de Puiu Maximilian; Iubirea mea, de Max Halm; Aş vrea să plâng de Max Halim. 21.20: Aviaţia sanitară de col. dr. Victor Anastasii. 21.35: Concert simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de Ionel Perlea; Vântorul blestemat, poem simfonic de Casar Franck; Viziuni, de Mamsi Barberis-Placimţeanui (la audiţie); Concert In la imnar pentru vioară şi orchestră de Glazunov, (solist: Sandu Albu). 22.30: Radio. Jurnal. Sport. 22.45: Continuarea concertului simfonic; Variaţiuni simfonice de Cesar Frank (solist: Teofil Demetrescu) [ Uvertura „Bakurutafia" de Goldmaaek. 23.35: Concert nocturn al Orchestrei Gica Ionescu-Găină, retransmis de la restaurantul Monte Carlo. 23.45: Jurnalul epntru străinătate in limba franceză și germană. 23.55: Ultimele știri. Moscova., 175 kHz. 1714 m. 500 kw. — 18.30: Fragmenta din operele compozitorilor ruși. 21.30. Concert comasnat compozitorilor sovietici. 32. Emisie germană. 23 05. Emisie franceză. 24. Emisie olandeză 24. Emisie spaniolă. Paris, 182 kHz. 1648 m. 75 kw.— 19.30. Concert simfonic. 21,20. Revista presei humoristice. 21,30. Revista presei de seară. 21,45. Cântece de ieri si de azi. 33,45 Orchestră de dans. 0,15. Concert nocturn. Deutschlandsender, 191 kwz. 1571 m. 60 kw. — 20. Concert de plăci. 21. Inf. 31,10. Melodii vechi și nod. 23. Meteor, In., Sport. 33,30. Concert nocturn. 23,45. Inf. locale. 24. Orchestră de dans Londra, 300 kHz. 1500 m. 150 kw. — 19,30. Muzică veche. 2130. Satiră muzicală. 23,20. Muzică de cameră. 0.15 Dans. Varșovia, 323 kwz. 1345 m. ISO kw. — 18. Concert da orchestră. Voi, 19. Cântece regionale 20. Reeditat de canto. 20,30. Recital de pian. 21. Concert de muzică militară. 21.45. Radiojurnal. 22 Concert de seară. 23. Sport. 23.15. Audiţie muzicală. 24. Muzică de dans pe plăci. Luxemburg, 230 kwz. 1304 m. ÎO0 km. —19.15. Concert de muzică variată. 20 30. Inf. şi revista presei. 21.15. Varietăţi. 21.50. Concert de quintet. 22. Un sfert de oră de baniu. 22.15. Concert de quintet. 22.40. Concert de orchestră. 23,40. Plăci. 24. Orchestră de jazz. Budapesta. 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. 18. Recital de pian. 19. Orchestră de ţigani. 20,30. „Dan Carlos”, operă de Verdi. 0.15. Orchestră de ţigani. 1105. Ultimele inf. Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. — 18,30. Concert vocal. 20. Ora, Inf., Meteor, Programm pentru mâine. 21. Chemarea painei. Concert variat. 23. Inf. Meteor. 23,10. Quartet de coarde in D-moll (Reger). 0. Inf. 0,20. Muzică de dane pe plăci. Fraga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. — 10,55. Plăci. 20. Ora. Inf., Meteor. 20, 39 Brno. 23,30. Scene de balet (Clark). 23. Ora. Inf., Cronica zilei, Sport. 23,15. Plăci. 23,45. Inf. in engleză. Belgrad, 49,17 m. — 20,30. Ora naţiunii. 20.50. Concert de orchestră. 21.50. Cântece populare. 22,30. Plăci. 23. Inf. 23.10. Concert de orchestră. Roma 713 kHz. 420 8 m. 50 kw. — 20. (Roma) Plăci. 20,20. Inf. in engleză. 20 44. Inf. in franceză. 20 49. (Bari) Program special pentru Grecia. 21,15. Radio-jurnal. Meteor. 23,10. Concert da orchestră. 24. Radiojurnal. 0,15 Muzică de dans. Leipzig, 785 kHz. 383,2 m- 120 kw. — 19. Concert de orchestră. 20. Concert de plăci. 21.15. Potpuriuri radiofonice. 23. Info Sport. 23.30. Orchestră de dans. Milano, 814 kHz, 368,6 m. 50 kw — 19. Muzică variată 21.15, Ridiojurnal, Meteor, 21.45. „Seară din operele lul Donizetti. După concert muzică de dans. Berlin, 841 kHz. 356.7 m. 100 kw. — 20. Concierrt variat. 20.45 Inf. de scară. 21.10. Din Frankfurt. O călătorie muzeală. 23. Meteor, Inf., Sport, 23.30. Hamburg. Concert de muzică variată și populară. Provocări maghiare Satu Mare, 9 Iunie Am arătat în numărul de ieri isprava învăţătorului ungur Bela Dragoş din comuna de frontieră Peleşul, care, în ziua de 10 Mai, a adunat pe elevii săi in cimitirul bisericei reformate din comună şi a cântat cu ei imnul naţional maghiar. Această obrăzncie fără seamă a atras şi atenţia autorităţilor, cari, datorită intervenţiei energice a d-lui dr. Octavian Ardeleanu, prefectul judeţului Satu-Mare, au luat măsuri pentru .susfiTIT”'““ .'‘S'i'-riy-i snvinjkjt. maghiar, manividul consmului ao răzfcoiu din TCluj. După imnul maghiar, cântat de un dascăl aflat în slujbă româneas că, alt ticălos şoviniet, scuipă în urma tinerilor premilitari când aceştia defilau în faţa autorităţilor la serbările Restauraţiei, iar ziarele minoritare se plâng de soarta funcţionarilor unguri daţi afară din slujbă românească pentru că n’au învăţat încă limba ţării. Alt fapt: In ziua de 11 Iunie, cu ocazia marii serbări religioase a ungurilor, care numai o serbare religioasă n’a fost, la ferestrele palatului episcopiei ungureşti din localitate atârnau covoare naţionale în culorile maghiare, iar pe fondul alb al peretului erau ghirlande verzi de frunze de stejar, în care au înfipt flori roşii ca focul, spre a le da iluzia culorilor lor naţionale. , Trebue să reacţionăm, cărţi din şcolile în care copii cântă imnul mâţlohâr maghiarşi unde profesorii lor predau geografia ţării cu harta vechi Ungarii, nu vor ieşi decât noui generaţii de şovinişti, cari vor lupta fără încetare împotriva intereselor româneşti. AL. N. eniei pentru copii moldovenilor la Chişinău în atenţia d-lui ministru al instrucţiunii publice Chişinău, 11 Iunie In campania ziarului nostru, panta naţionalizarea liceilor din Basarabia cu elemente viguroase de la ţară, am avut alături de noi atât pe d. dr. Angel Isoru, mundistul instrucţiunii publice, cât şi Congresul din acest an al profesorilor secundari. A fost o campanie dusă zi de zi, ca să vedem coborând în socialeile secundare şi pa fiii moldovenilor basarabeni, în luptă cu întunericul în sat la ei, în luptă cu vicisitudinele vremurilor grele prin care trece ţăranul din Basarabia. Am lăsat aceşti copii inteligenţi şi vroi să rămână mai departe pe după plug, pe după turmele de oi, deşi o parte din ei, înzestraţi de natură cu inteligenţă, dornici de a învăţat carte, meritau o bursă. Răsfoind istoria de mărire şi de întregire a ţării şi neamului, nu găsim oare în fruntea tuturor mişcărilor şi pe fii de ţărani? In vechiul regat, in Ardeal şi în Basarabia, aceste forţe vii ale neamului au adus contribuţia de suflet şi de acţiune în toate aceste opere de redeşteptare naţională şi de întărire a neamului. De aceea am cerut elemente naţionale în liceele din Basarabia prin Înfiinţare de burse şi căminuri. In aceste cămine şi copilul de ţăran să găsească un culcuş de dragoste părintească, o hrană care să-l menţină în sforţările de a învăţa carte românească. Am cerut, dealtfel, ceea ce era natural să cerem, ceeace era natural să facă statul. Am avut marele noroc sâ fim auziţi şi mai ales înţeleşi, în momentul când liceele din Basarabia, sunt cotropite de elemente străine, pe când elementul românesc, in unele din aceste licee, atinge de aloia 25 la sută. D. dr. Angelescu a ţinut ca cel dtatăi cămin să fie înfiinţat în chiar capitala Basarabiei,în oraşul unde patriarhii naţionalismului românesc sunt loviţi cu pietre şi ciomege de evreii comunişti, atunci când îndrăsnesc să ceară ca şi noi, drept la viaţă pentru moldovenii din Basarabia. In dorinţa noastră ca astfel de iniţiative de toată lauda să nu fie umbrite cu nimic, înţelegem să atragem atenţiune asupra unui fapt, ce n’am vrea să se adeverească. In Chişinău sunt instituţii care plătesc sute de mii de lei chirie pe an, pentru imobile insalubre, cum este, de pildă, poşta şi telegraful, în timp ce imobile ale statului sunt ocupate pe gratis de oamenii zilei, sau închiriate pe nimica toată. De aceste imobile nu se poate atinge nimeni pentru motivul prea puţin serios că, aparţin altor departamente. Dacă ministerul cultelor posedă astfel de imobile ,ministerul Instrucţiunii nu poate uza de ele. Parcă n’ar aparţine aceluiaş stat! Cu chiria ce o plăteşte ministerul comunicaţiilor pentru imobilul ocupat de poştă şi telegraf de atâţia ani de zile, s’ar fi putut construi un imobil care să-i rămână o proprietate. Astfel de iniţiative însă lipsesc. E mai bine să irosim banul. Căminul ce vrea să-l înfiinţeze ministerul instrucţiunii publice la Chişinău, din informaţiile noastre, necesită cumpărarea imobilului Cogan pentru suma de 4 milioane jumătate de lei, când acest imobil cumpărat de actualul proprietar n’a costat nici două milioane lei ? Oare, în acest Chişinău, cu atâtea licee, ale căror imobile sunt adevărate palate, în acest Chişinău în care statul, prin alte departamente, deţine in proprietate, imobile mari, spaţioase, sănătoase, nu se poate înfiinţa acest cămin? De ce oare cu ceile patru milioane şi jumătate de lei cu cât se intenţionează să se cumpere casa d-lui Cogan, nu s’ar majora numărul burselor pentru copiii moldovenilor cari vor fi aduşi să înveţe carte? Scriem aceste rânduri fără nici o tendinţă şi cu toată grija ca frumoasa iniţiativă să nu fie umbrită cu nimic. De aceea,, apelăm la d. dr. Angelescu, a cărui măsură în cele bune şi cinstite este cunoscută, să ţină seamă şi de rândurile noastre şi, pe deasupra interesaţilor şi intermediarilor, să adauge încă 4 milioane jumătate de lei, la bursele ce se vor înfiinţa, deslegând chestiunea imobilului pentru cămin şi prin sugerarea ce o facem noi. D. ministru dr. Angelescu va fi la Chişinău în ziua de 15 iunie şi va putea studia chestiunea la faţa locului. Pretul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni „ 200 pe 3 luni / Scrisori din Londra (Urmare din pag. I-a) conduită constantă. Totuş, când mica Norvegie a găsit suficient curaj spre a-şi anunţa linia de conduită la viitoarea adunare a Ligii Naţiunilor, e imposibil ca Marea Britanie să refuze încă multă vreme să-şi exprime limpede intenţiile. Sau cel pufin, dacă ea se dă în lături de la această obligaţie, riscă să se expună de astă dată la Geneva, la o mustrare aspră din partea prietenilor cei mai credincioşi. Pentru d. Baldwin şi colegii săi, marea dificultate nu stă în nevoia de a lua o hotărîre limpede, ci în nevoia de a pregăti în sfârşit opinia publică a Angliei pentru schimbarea totală a unei politici condusă cu atâta brio luni întregi. Intr’o democraţie modernă, primejdia este opinia publică, ce până la urmă este stăpâna politicii naţionale. Dar în această stare, ea este expusă la cele mai mari greşeli ca urmare a ignoranţei faptelor reale în care o lasă de obiceiu guvernul său în faţa unei situaţii internaţionale complicate. Un exemplu excelent al unei asemenea stări de lucruri a fost incidentul planului Laval-floare in Decembrie trecut, când opinia publică a fost pusă deodată in faţa unui proect de aranjament contrar tuturor ideilor pe care le insuflase o propagandă savantă. Apoi, timp de mai multe zile, opinia publică a fost lăsată de guvern în prada unei campanii violente a elementelor sancţioniste. Se cunoaşte rezultatul tragic al acestei afaceri, care a pecetluit pierderea totală a Etiopiei şi in acelaş timp a fost o lovitură grozavă pentru prestigiul Ligii Naţiunilor. S’ar fi putut crede că această experienţă amară a servit drept lecţie d-lor Baldwin şi Eden. Suntem însă siliţi să constatăm din nou că nu s’a făcut nimic, spre a lumina publicul asupra adevărului. Sau miniştrilor le e frică să mărturisească greşala comisă, sau persistă în eroarea scumpă oamenilor politici ai diplomaţilor din toate ţările, de pretutindeni, care constă în dragostea pe care o au toţi pentru secret. Ideea de a şti ceva pe care publicul nu-l ştie, are probabil o atracţie irezistibilă. Când aceşti oameni politici au de ales între publicitate şi secret, preferinţa lor merge totdeauna pentru acesta din urmă. Ne temem ca această secretomanie să nu creeze din nou o situaţie pe care guvernul o va prezenta cu greu publicului ui"-4 mii de nevoia ridicării sancţiunilor împotriva Italiei. Abia au mai rămas două săptămâni pentru această operă de pregătire. Nu e de pierdut nicio zi. Un filosof din secolul al XVII- lea a spus: „Nu e suficient să fii preocupat de o problemă, trebue să-ţi dai şi osteneala s’o rezolvi“. In adevăr, distanţa între îngrijorarea provocată de apropierea unui pericol şi voinţa de a-i face faţă, este mare. Desigur că Italia, dacă regimul sancţiunilor continuă, părăseşte definitiv Liga Naţiunilor. Această plecare înseamnă că dispare de asemeni orice speranţă de a vedea Germania revenind la Geneva. In acest caz, nu va rămâne Ligii Naţiunilor şubrezite decât să devină făţiş o organizaţie care să reziste militarismului german. Cealaltă alternativă, este să dispară cu desăvârşire de pe tărâmul politicii europene. Desigur că Londra nu vrea să facă din Liga Naţiunilor doar un organ de acţiune antigermană. Şi mai puţin încă, se doreşte dispariţia ei. Italia trebue păstrată deci ca parteneră. In termeni cari nu admit niciun echivoc. Ducele şi-a făcut cunoscut voinţa de a continua o politică in cadrul pactului Ligii Naţiunilor. A făcut-o, adresăndu-se democraţiilor occidentale într-o serie de întrevederi acordate presei. A confirmat-o apoi in comunicări făcute oficial prin ambasadorul său la Londra. Singura sa condiţie este ridicarea sancţiunilor. Să profităm de cuvântul său; se prezintă o ocazie frumoasă spre a obţine întoarcerea Italiei ca membru activ în forul de la Geneva. A lăsa să treacă această ocazie, înseamnă a sacrifica cea mai bună şansă care ne rămâne pentru organizarea păcii. Guvernele o ştiu bine. Pentru ele, problma se reduce la salvarea aparenţelor. Lipsa de pregătire a opiniei publice este un obstacol de temut. Totuşi, el trebue învins. Şi va fi învins, pentru că evenimentele sunt totdeauna mai puternice decât oamenii. AUGUR liíiiiÉ tí| ll|Í|!IÍÍ (lTs*mave é m psg. I*a) 'subjugate, şi consacrat juridiceşte t r|rir» t.-„lt.!,■'„ centîscanat în anii 1919/20 „războiului naţionalităţilor“, nera arătat-o cu prisosinţa cei şasesprezece ani de existenţă şi de acţiune a ei. Nu a fost eveniment de importanţă internaţională, nu a fost obstacol ridicat în calea executării tratatelor de pace, a celui de la Trianon în special, nu s’a înregistrat încercarea de încălcare a unei dispoziţiuni din tratatele ce reglementează juridiceşte şi politiceşte, statutul Europei Centrale, în prezenţa cărora Statele Micii înţelegeri să nu fi luat solidară şi unitară poziţie. Şi aceasta cu autoritate sporită, în măsura în care de la regimul iniţial al celor trei convenţii bipartite, care au instituit-o, s’a trecut prin firească evoluţie la un regim organic, la o adevărată unitate, în care cuvântul decisiv l-a avut „Pactul de organizare“ de la Geneva, din 16 Februarie 1934. Astfel, prin această evoluţie, atitudine şi acţiune, Mica înţelegere a adus importante servicii păcii generale şi a apărat un deceniu şi jumătate ordinea internaţională, într-o regiune nevralgică pentru pacea lumii, ca aceasta a Europei Centrale, în care supravieţuiesc încă concepţii perimate juridiceşte, de hegemonie politică şi economică, şi în care se ciocnesc primejdioase curente revizioniste. Dar acest bogat activ al Micii înţelegeri îndreptăţeşte un preţios învăţământ, mai ales după întrevederea dintre cei trei Şefi de State, care a afirmat odată mai mult indisolubila ei unitate şi a proclamat, în împrejurări când legalitatea internaţională înregistrează o dureroasă criză, principiul de multiseculară recunoaştere ca unică bază a relaţiilor internaţionale, a sfinţeniei angajamentului însuşit, în raporturile dintre State. Şi aceasta, într’o vreme când Societatea Naţiunilor, binefăcătoare instituţie pentru ideea de pace prin principiile ce constituesc baza sa juridică şi politică, dar insuficientă prin mijloacele de acţiune ce-i stau la dispoziţie, prin lacunele Pactului său, ca şi prin atitudinea unor state de a fi uitat de obligaţiuni, solemn acceptate, prin faptul devenirii lor membri ai organismului genevez, — trece prin cea mai grea încercare. Este învăţământul că pacea, despre care s’a zis că „trebue să fie o creaţiune continuă”, nu mai poate fi, pentru câtăva vreme cel puţin, organizată şi apărată pe plan universal. Pentrucă, dacă s’a observat odinioară că solidaritatea internaţională „este cea mai puternică realitate a timpului nostru“ (N. Politis), nu este mai puţin adevărat, că în urma exagerării de atitudine a unor State, în urma accentuării autarhismului economic şi a sporirii armamentelor, asistăm la ceea ce un autor ca René Giroud numeşte „pulverizarea ideei de solidaritate'’. Ori în faţa acestei situaţii, asocierea statelor pe baze regionale, în câmpul de acţiune al unor superioare interese comune, fără intenţii agresive, dar consolidată prin principiul asistenţei mutuale, ceea ce impune existenţa unei suficiente forţe armate la fiecare coasociat, în ipoteza când unul dintre statele asociate ar fi victima unei agresiuni. — apare ca formula zilei, în politica internaţională. Coordonarea acestor blocuri regionale în unul continental — şi el ar fi necesar mai ales pentru Europa, continentul de care depinde soarta războiului şi a păcii, ar putea urma ca fi . 4 é V * Í.M M IS 1 1 P* A •> í* l 1 1 - f* fl rească consecinţă, realiz&ndtu-se aitfeî, ca cu alt© date, mu-i trevedea odinioară, şi încercase ‘ fără succes, a realiza, Aristide Briand, ca unică soluţie afrăimântărilor şi primejdiilor europene. Societatea Naţiunilor, a cărei întărire prin substanţiale amendări ale Pactului, dar fără părăsirea ideilor sale cardinale, se impune, şi-ar găsi astfel un preţios contra-fort. Ea trebuind desigur să-şi păstreze caracterul de universalitate, astfel cum l-au conceput autorii realişti ai Pactului, dar în care Statele continentelor vor apare în această fizionomie, de blocuri continentale. O idee împotriva căreea s’a protestat din multe părţi, atunci când, după 1 Maiu 1930, a devenit public Memorandum-ul Briand „pentru organizarea unui regim de uniune federală europeană“. Idee însă reactualizată, prin evenimentele internaţionale ale anilor din urmă, şi privită ca o soluţie de viitor, — concretizabilă poate peste multă vreme şi frământări încă, — în numeroase cercuri. Soluţie unică, dacă este de crezut, precum un jurisconsult şi diplomat de autoritatea lui N. Politis o afirmă, că evenimentele de astăzi reprezintă „ultima încercare de revoltă a unor naţiuni, faţă de legile internaţionale încălcate“. Intru aceasta însă, Mica înţelegere reprezintă un verificat exemplu şi model de înţelegere regională, sistem ce trebue să preceadă ca etapă de acţiune, colaborarea continentală. Construită pe principiul cardinal al respectării legii internaţionale, precum ea a fost pozitivizată prin tratatele de pace din 1919/20, Mica înţelegere oferă astfel prin structura, manifestările şi activitatea ei, un grăitor învăţământ pentru vremurile grele prin care trece Comunitatea Internaţională, ameninţată din atâtea părţi, a cădea iarăşi în stare de anarhie a suveranităţilor, al cărei sfârşit l-au ambiţionat ultimele tratate de pace şi Pactul Societăţii Naţiunilor. Prof. GEORGE SOFRONIE -XXX - XXX Procesul asasinatului din Agnita (Tr. Mare) Sighişoara, 12 Iunie Astăzi a venit spre judecare In faţa complectului tribunalului Tr. Mare, compus din d-nii prim preşedinte A- Grefiens, jude-supleant dr. L Stanciu, fotoliul ministerului public fiind ocupat de d. prim-procuror Popoviciu, crima care s’a făptuit in iarna acestui an în com. Agnita. Lucrurile s’au întâmplat astfel: Marin Constantin din Nochrich (Sibiu) trăia în concubinaj cu Ana Rafila în casa acesteia din Agnita. In noaptea de 19 Februarie iscându-se o nouă ceartă între concubini la domiciliul femeei, Marin Constantin înfuriat că victima li pretindea să plece imediat din casa ei, a luat un topor și pe când Ana Rafila dormea i-a dat două lovituri cu muchia toporului sdrobindu-i craniul. După crimă el s-a predat jandarmilor. Pentru acest fapt tribunalul l-a condamnat la 10 ani temniță grea. Condamnatul a declarat insă apel. --------XXX© XX K——< r T"