Universul, iunie 1936 (Anul 53, nr. 164-178)

1936-06-16 / nr. 164

d 1 Asigurarea „FRANCO-ROMANA“ Fondată 1920 (M. O. 182/920) Bucureşti priviţei 23 mâine Buni 15 Iunie ora 9,30, se f­ace unagenea, la care participă toate poliţele cu amortisment şi pre­mii. Beneficiază de această tragere numai poliţele la curent cu plata primelor. Câştigurile acestora se vor ad­dta imediat; acelea ale po­lițelor, cari nu sună la curent cu plata primelor, se vor reporta la tragerea următoare. Rezultatul se va publica în VEStSIEL** până la 13 a Sunt curente. A­TENȚIUNE! Cu începere de Dum nccă 14 crt. în fiecare seară Cel«brusl violoirsăsi Vi STOR PR'&OESCU Acompaniiat de orchestra de Jazz Cânta TBTâ B@T£Z . 50M S&&MW IPM$!.€?• Piata Buzesti ..... ......—---------------------—mb——i—p—ta—— e vorba cu cititorii EON 15 IUNIE 1935 Oricine doreşte sâ afle so­luţia unei chestiuni care îl fră­mântă, oricine doreşte o lămu­rire, oricine are nevoi de un sfat, se poate adresa cu încre­dere redactorilor acestei rubrici. Specialiştii noştri vor rezolva întrebarea in timpul cel mai scurt cu putinţă şi răspunsul va fi publicat in­ rubrică sau în­­tr’una din publicaţiile noastre pe care o von­ indica aci. Spre a permite cititorilor să primească răspunsul în timpul cel mai scurt, regulamentul ru­bricii va fi următorul: 1) Nu se acceptă decât două întrebări ; 2) întrebările referitoare la chestiuni diferite vor fi scrise pe foi separate ; 3) Nu se răspunde decât în­trebărilor cu caracter general. Corespondenţa privitoare la această rubrici ,,De v­orbă cu cititorii“ va fi expediată pe a­­dresa ziarului „Universul“, Bre­­zoianu 25, Bucureşti I, purtând vizibil menţiunea: pentru ru­brica „De or­bă cu cititorii“ In. itaburile vor fi r­oii de bo­na! alăturat. Fără acest bon nici o corespondenţă nu va fi lu­­at d­in seamă Consultaţiile juridice care a­­par la această rubrică sunt date fie a. avocat Ion I. Nestelescu. Răspunsurile noastre D-lui X.­Nicoreşti. — S’au dat dispoziţii prefecturii să vi se e­­libereze paşaportul, bine­înţeles dacă nu se periclitează prin a­­ceasta ordinea. Aţi putea avea neplăceri în Iugoslavia — acolo nu e toleranţa dela noi. D-na COSTELLO. — Dura lex... Dacă nu aţi anunţat că re­nunţaţi la aparatul de radio, trebue să plătiţi — aşa cere le­gea. Totuşi aţi putea obţine poate o reducere, făcând o ce­rere chiar la Societatea de Ra­dio. O-rei „EMILLY“. — Prima Constituţie a României e dela 1 Iulie 1806 şi era redactată după ...v­avlul vvlul Ut Ifelyns. (dola D 5 Februarie 1835). România e cârmuită, însă, de la 29 Martie 1923, de constituția nouă. D. ADM. CAPIT., din reg. 15 D., Piatra­ N. — Aveţi dreptate. Vom semnala, în ziar, întâmpi­narea primită. T. S. CEFERISTUL. — Ne vom interesa de chestiunea măş­tilor. Apoi vă vom comunica tot prin această rubrică. DINU­CLEOPATRA GIN­ZA­­Egipt. — 1. Da, este cazul de scutire de armată. 2. Dar cum aţi obţinut scutirea ? Aţi recru­tat în ţară aici ? 3. Cum se ex­plică acest fapt, când vă găsiţi în Egipt de mai bine 15 ani? 4. V’am ruga să ne răspundeţi. LT.-COLONEL FARMACIST, de la Putna, Focşani. — Sediul: calea Victoriei, 89, Bucureşti. MINORITAR. — 1. Nesupusul la încorporare e urmărit de au­torităţile militare, prin cele po­liţieneşti, apoi e dat în judeca­tă. 2. Sfatul nostru este să vă prezentaţi de bună-voe la cercul de recrutare. B. CETĂŢEAN P. — Cereţi lămuriri la cercul de recrutare al d-voastră. COMANDANT SECTOR, Ro­şiori. — Am citit scrisoarea d-voastră. Am văzut prin ce gre­le încercări treceţi Ne este greu să vă dăm un sfat cu urmări practice, imediat realizabile, în sensul îndulcirii traiului d-voas­tră. Nu avem birou de asistenţă socială. Nu ştim dacă consimţiţi să vă trecem la rubrica „Pentru inimele caritabile“ WANDA din Brăila.­1. Pe cât ştim: nu. 2. Mareşal german, da; român, nu. Nu exista, înainte de război, asemenea înaltă distinc­­ţiune. •XXX­XXXX A trăit 106 îmi Orhei, 13 Iunie In comuna Bârşiţei a murit femeia Ecaterina Melinti, în e­­tate de 106 ani. Tot timpul vieţii a fost sănă­toasă şi a muncit la câmp. --------COOOOOO BIBLIOGRAFII — A apărut Muguri, revistă ci barară culturală a elevilor seminarului din Buzău pe lu­nile Ianuvie. FV.br., Martie, Apriilie şi Mai 1936. Conţine, pe lângă articole li­­terare şi poezii, folklor şi stu­rtei istorice, datorite d-lui pnof. I. Ionaşcu. I—Isac p­entin premiile fi­ri Din editura ziarului „UNIVERSUL”, se pot procura cu preţuri avantajoase : BIBLIOTECA AGRICOLA cu numărul sau colecţii broşate a 20 numere. BIBLIOTECA TINERIMII No. 1 (ROATA NOROCULUI) „ „ No. 2 (LUCEFERII ARTEI). BULGARII, de pictorul Vlădescu CARMEN SYLVA, de Lucreţia Carandino Platamona CEI DOI FEŢI LOGOFEŢI, de P. Dulfu COPII, FLORILE VIEŢII, poezii, de Marin I. Predescu CIUFULICI, de George Silviu DAN CORLEVICI, de S. Eu­sav DANSUL CANIBALILOR, de Mihai Tican DARURI ŞI ADEVĂRURI, de pr. C. Dron DIN ALTE TARI, de M. Beza DIVERSE ÎNSEMNĂRI ŞI AMINTIRI, de I. Suchianu DOBROGEA, de Romulus Seişanu ENERGIE-MATERIE, de Chr. Musceleanu, vol. I, II, III IN NORDUL CENUŞIU AL EUROPEI, de M. Negru INUNDAŢIA, de Emil Zola, trad. de B. Marian ISTORIA ŢARII MELE, de M. Negru şi I. Tassu MĂCELUL DE LA BELIŞ, de dr. Aurel Gociman MICUL PARIZIAN, de Paul Feval NOTE DE CĂLĂTORIE IN America de Sud, de dr. Vasiliu OPTIMISMUL LUI EMINESCU, de S. Mehedinţi, O ULCICA LA TAICA, de N. Pora PASAREA RĂTĂCITĂ, de Al. Cazaban PE DRUMURI DE TARA, de Lascarov Moldovai­a PESTE NOUA MARI, de Emu Flaislen PE URMELE OMULUI PRIMITIV, de A. Champpman PENTRU COPIII NOŞTRI, poezii (recitări), de T. Castrişanu POVESTEA VULPOIULUI ŞIRET, de E. Boureanu POVESTEA UNUI PRINŢIŞOR VITEAZ, de T. R. Popescu (Sibiu) şi R. Grama POVEŞTI de Martelia Scullescu „ „ Em. Pasculescu Orlea POVESTIRI CU TALC PENTRU COPII, de T. Castrişanu SCANTEIUŢA, de Al. Dorian UNIRE­. NO­ASTRA E SFANTA, de R. Seişanu ALMANAHUL UNIVERSUL COPIILOR pe anul 1936 ACUM 100 DE ANI, de C. Gane APARAREA TARII CONTRA ATACURILOR AERIENE, de Lt. Col. Bădescu BUCUREŞTI-SPITZBERG, de I. Vion CEI 3 CERCETAŞI, (colecţie de 10 numere) IMNUL NEAMULUI, de Mih. Toscani şi V. Militaru ICOANE DUNĂRENE, de Mihai Tican PE ARGEŞEL, de I. Boteni TAPIA CÂMPIEI BĂNĂŢENE, de Olimpia Teodoru-Oltea TUDORICA ŞI ANDREI, de pictor Pascal Rădulescu (vol. I. II. III). HOTARELE SFINTE, de Mir­cea Rădulescu. Cum și diferite alte volume ce se pot alege din catalogul care se trimete gratis la cerere LUNI 15 IUNIE Ort.: Proorocul Amos (785 In. Cat.: Sf. Modestii. Prot.: Vitus. Evreesc : 25 Sivan 5696. Mahomedan: 25 Rebi­el-Aver 1355. * Răsăritul Soarelui 4.32; Apusul 20.0. Chr.). CALENDAR mm .! LITERAR 15 IUNIE In această zi, in anul 1551, „dacă au părăsit Iliaş Vodă ţeera (m­oldavemeasca, n. Pr.) şi domnia — acrie cronicarul Grigore Ureche, — împreună şi legea cea părinteascfi, atunce... boerii şi lo­­cuitorii ţtrei se sfătuiră, şi n-au rădicat domn pre Ştefan Vodă (a) VI, Raraş, n. Pr.), fociorul lui Pe­tru Vodă, nădăjduăindu-se că de h’au esmănit lul Petru Vodă fecio­­rul cel mal mare, (e vorba de lLiaş, n Pr.), doară va face datorie şi o­­biceu­l părintesc feciorul cel mal mic. Unde şl al cu osârdie s’au apucat, către toţi plecat, milostiv, blând şi nevoitor spre lucruri bune. B.aeriîilor s’au arătat cu dumne­­­alre mare; c­ata poată stinge nu­­mele cel râu al frăţâne-scu, şi că să nu se arate ceva abătut dela pravostva, pra toţi ereticii den ţeară sa nea să-i întoarcă ori sâ nie la legea pravoslavnică, sau den ţeară să caiâ. Pre Armeni, pre unii de bună voie, cu giuruinţe şi da­nul umplându-i, pre alţii cu sila i-au botezat şi iau întors la piu* voci «vie, nud?} din ţeară au eşit la Tua­ci, şi la Leşi şi pEntn’alte ţâri, vrând să-şi ţie legea lor”. Dar „s’au arătat mai apoi cu lă con pe­şt­e sujjrele şi curvis neetAm­­pSrjrtâ era lutru el. Nu te răbda de femei cu bărbaţi, nu rămânea fete fecioare neruşinate, nici giugăne-­ßele boierilor nebstglocor.... şi mai apoi, ele vre‘ domni mult, nu vm hi ca să nu iee unita frăţine­­sâu. Iul Iliss Vodă". 1888, marele poet M. Eminescu moaie­­r, nilzn­io la sanatoriul doc­torului Şuţu din Iaşi, fiind lovit in cap de un nebun, Pe­trea Poena­­riu, cu o cărămidă. In dimineaţa acelei zile, Eminescu avusese clipe de luciditate, de­oarece ceruse sa i se dea un pahar cu lapte şi să-i fie trimis doctorul Şuţu, vrând să vor­bească cu el. Doctorul intrebân­­du-1 cum se simte. Eminescu răs­punde că are dureri in tot tru­pul, cari 11 căşunează mult râu. Din nenorocire, acele clipe de lu­ciditate n'aiu ţinut mult, căci iar a Început să aiureze. Unul care l-a vărut pe marele post la morgă, spune ci nu-i mai rămăneee nimic din fizionomia de altă dată. Avea barba crescută şi in neregu­lă, Iar faţa brăsdati de Încreţituri adânci, urmele atâtor suferinţe. A avut o himormântare cât se poate de simplă. Un d­ric tras de doi cai, urmat de un public destul de res­trâns, Insă alee. Cu un aer abătut, T. Maiormni a aruncat destul da restrâns, însă ales Cu aer abătut, T. îoc.î.,cu a aruncat paste si­criul coborât în groapă, cel dintâi bulgări de țărână. LUCIAN PREDESCU LUNI, 15 IUNIE RADIO-ROMANIA 169 kHz. 1873 m. 150 kw. RABIO-BUCU­RESTI 823 ScHe. 384,5 m. 12 kw. 6.30: Deschiderea, emisiunii. Gim­nastică ritmici. Radio Jurnal I. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13 . Ora. Cota Dunării. Calen­dar comemorativ. 13.03 : Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri) : Selecţiuni din Silly Symphony. In mansar­da mea de Tuillier şi Să nu spui niciodată de Pearly şi Chagnin, (voce: Milton); Cântecul birja­rului vienez de Pick şi Lăutari cântaţi-mi un dans de Nützloder, (voce Jaques Rotter). 13.25—13.35 : Culturale. Sport. Bursa. 13.40 : Muzică variată (discuri): Uvertură la „Frumoasa Galateea” de Suppé, (orch. Operei din Ber­lin dirij. de Viebig); Șoapte de primăvară de Sinding, (orch. Ma­rek Weber); Potpuriu din „Casa cu trei fete” de Schubert-Börté, (arch. Weber); Cântecul mlaştinei de Khan şi Moret şi Selecţiuni din opereta „Noutăţi”­­de Henderson. 14.15 : Radio jurnal. 14.30 : Muzică distractivă (disc.): Eşti aşa de fermecătoare, vals de Carr şi Valsul câştigului de Sie­gler, Rumba şi Foxtrot din ope­reta „Trandafirul roşu” de Scotto (voce: René Dervil); Viaţa Învinge, slowfox şi Se întâmplă in viaţă, tango din filmul „Astăzi e cea mai frumoasă zi din viaţa mea” de Hans May, (voce : Joseph Schmidt); Sârba din nai şi Hora din nai, exec. de Fănică Luca. 15 . Ultimele ştiri. 18 . Lectură din volumul „Zăcă­minte folclorice în poezia noastră contemporană” de Al. Dima. 18.15 : Concert de muzică de Richard Strauss (discuri) ; Două duete şi Final din „Arabella” (Viorica Ursuleac şi Jerger); Dan­sul celor şapte voaluri din „Salo­­meea”, (arch. simfonică din Fila­­delfia, dirij. de Stokowsky) ; Suită din „Cavalerul rozelor”, (arch. Filarmonică din Viena, dirij. de Alwin). 19 : Ora. Mersul vremii. 19.03 : Cu vaporul Regele Carol II-lea pe Dunăre, reportaj înregis­trat la faţa locului. 20.25 : Naţionalismul antic de prof. N. I. Herescu. 20.25 : Continuarea concertului: Balet ru­p „Cidul” de Massenet; Muzică de balet din „Remonul” de Rubinstein; O schiţă din Stepele Asiei Centrale, de Borodin. 22.45 : Corul şi Orchestra de ba­lalaici „Burlaky”, condus de Paul Dobrowolsky ; Burans, romanţa ţigănească (solo : Any Nicolaeva); Variaţiuni pe cântecul „Aş i­eşi la râu” de Andreev ; Cântec Piero, (solo: Any Nicolaeva); Tango ru­sesc de Dusca Ivanow ; Humoreas­­ca de Dvorac; Romanţă Intimă de Kanazirsky; Foxtrot rusesc de Dusca Ivanov. 21.10: Actualităţi germane de prof. Ion Sân-Giorgiu. RADIO ROMANIA 21.25 : Concert de violă, Al. Ră­dulescu : Bucată de concert de G. Enescu ; Romanţă de Max Reger; Piesă romantică de Oskar Ned­­bal; Arioso şi allegro de concert de Stan Golestan. 21.55 : Cărţi şi Reviste. 22 : Concert la două piane. Th. Cosma şi N. Chirculescu: Două melodii din filmul „Picolino” de Berlin: a) Obraz lângă obraz; b) Picolino: Foxtrot din filmul „Broad­way 1936” de Brown; Care-i cau­za ? vals de Ray Noble; Câteva melodii din ultimele filme ale lui Maurice Chevalier.. UNIVERSULJ snut al 53-lea Ni*. 164 Marți 16 Iunie 1936 RADIO BUCUREŞTI 21.25 : Concert coral. Corul Asoc. generale a Învăţătorilor, condus de N. Oancea , solişti : D-ra Maria Diaconescu şi N. Şerbănescu: Pri­veşte sus de Beethoven; Noaptea de Delcasso; Ca pre împăratul de N. Oancea; Se mărită Leana noas­tră de Croitoru; Foaie verde foi tutun de N. Oancea ; Cântec de primăvară de Bohociu; Pe margi­nea Dunării de N. Oancea; Opin­­cuţa mea de Borgovan; Vino’n codru de Bohociu ; In temeiul co­drului de N. Oancea; Imnul Uni­rii de S. Drăgoi; M’a luat neamţu cătană de N. Oancea; Doina de Sabin Drăgoi. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCUREŞTI 22.30 : Radio jurnal. Sport. 22.45 1 Concert de mandoline. Orchestra Ion Fazlâ: Aisa, inter­mezzo indian de Lindsay; Orien­tali de V. Jianu; Steaua fericirii, uvertură de Freudo; Amintiri de paste OR, potpuriu de Elinescu ; Gloria noastră, marș de Ion Fazlâ. 23.80 ! Concert nocturn al or­chestrei Grisoran Dir­icu, trans­mis de la restaurantul Continental. 23.45 : Jurnalul pentru străină­tate și limba franceză și germană. 23.55 : Ultimele știri. 24—0,30 : Continuarea concertu­lui nocturn. Moscova. 175 kHz. 1714 m, 500 kw. — 18,30 : Concert din operete. 20 : Concert consacrat compozito­rilor ruși. 21 : „Morarul" operă de Bomine. 22 : Emisie germană. 23 05 : Emisie engleză. 24 : Emisie ungară, Rari*. lj)2 kHz. 1643 m. 75 kw — 10.30 : Concert simfonic. 21 : Re­cital de canto. 21.30: Revista pre­sai de seară. 21.45: Concert de muzică de cameră. 23,45: Concert de muzică de dans. 0.15: Concert nocturn. Deutschlandsendsr, 191 kHz. 1571 m.­­W kw. — 19 : Concert variat. 20 : Concert da plăci. 21 : Inf. 21,10 : Concert de muzică de ca­meră. 22 : Piesă muzicală. 23 : Me­teor, Inf., Sport. 23,30: Concert nocturn. 23,45 : Inf. locale. 24 : Concert nocturn. Landra, 200 kHz. 1500 m. 150 kw. 19.30 : Muzică veche. 21 : Noutăţi de dans din America. 23.15: Con­cert de orchestră. 0.16: Dans. Varşovia, 223 kHz. 1345 m. 120 kw.­ 18.30: Recital de vioară. 20 : Audiţie 20.30: Audiţie muzicală 21.45 : Radiojurnal. 22 : Concert de quartet. 22.30: Recital de canto. 33: Sport. 23.15: Trio de pian în Fa major (Schumann). 23.45: Mu­zică de dans pe plăci. Luxemburg, 230 kHz. 1304 m. ÎO0 kw. — 19.15: Concert de muzică variată. 20,30: Inf. şi revista pre­sei. 21 : Varietăţi. 21,30: Concert de orchestră. 24 : Muzică de dans pe plăci. Budivpesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw . 20 : Recital de canto. 22.05: Inf. 22.25 : Recital de pian. 23.05: Orchestră de țigani. 0.10: Orches­tră de rssz. 1.05: Ultimele Inf. Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. 18.30 : Concert vocal. 20: Ora, Inf., Meteor. Programul pentru mâine. 21.35: Civil și militar. Concert da muzică variată. 22.45: Muzică ar-Kentiniană originala an&cn. aa,:15- Zece minute distractive, 2?,■’ti : Plăci. 23 : Inf., Meteor. 23(10: Concert de muzică populară. 0.10: Inf. 0,25: Concert de muzică va­riată. Fraga, 633 kHz. 470,2 m. 120 kw. 19 55 : Plăci. 20 : Ora, Inf., Me­teor. 20.25 : Bratislava. 21.15 : Concert de muzică religioasă. 22.15: Concert Beethoven. 23: Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23.15: Plăci. 23.35: Plăci. 23.40: Inf. in ger­mană. Belgrad, 686 kHz. 437,3 m. 2.5 kw.­­ 19.05 : Melodii populare. 20.30: Ora naţiunii. 20.50: Con­cert de violoncel. 21.30: Retrans­mitere de la Teatrul Naţional. Roma, 713 kHz. 420.8 m. 50 kw. 20 (Roma) Plăci. 20 : (Napoli) Plăci 20 20: Inf. în engleză. 20.44: Inf. in franceză. 20.49: (Bari) Pro­gram special pentru Grecia. 21.55: Radiojurnal, Meteor. 21,35 : Con­cert de vioară. 23 : Varietăţi. 23,45: Muzică de dans. 24: Radiojurnal. Leipzig 785 kHz. 382,2 m. 120 kw.­­ 19 : Concert Mozart. 20 : Cântaţi şi râdeţi cu noi ! 21: Inf. 21,10: Concert de seară. 23: Inf., Sport. 23,30: Concert nocturn. Milano, 814 kHz. 368,6 m. 50 kw. 19 : Muzică variată. 21.15: Radio­jurnal. Meteor. 21.35: „Domnișoara jazz” operetă de Papanti. 23: Fan­tezie din operete italiene. 23.30: Muzică de dans. 24 : Radiojurnal. Berlin, 841 kHz. 353,7 m. 100 kw. 20,15: Concert de vioară. 20,45: Inf. de seară. 21,10: Concert de chi­tare. 22 : Concert de muzică mi­litară. 23 : Meteor, Inf., Sport. 23.30: Concert nocturn. MARŢI 16 IUNIE 160 kHz. 1875 m. 150 km. RADIO­ BUCUR­EŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.39: Deschiderea emisiunii. Gimnastica ritmică. Radio Jurnal I. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: Deschiderea emisiunii. 13: Ora. Cota Dunării. Calendar comemorativ. 13.03: Concert de prânz. Or­chestra Jean Marcu. Arici naţio­nale. Ultima picătură, varis de Kratzl. Nu-mi place băutura, tango de Blumer. 13.25—13.35: Culturale. Sport. Bursa. 13.40: Continuarea concertului: Suntem la punct, potpuriu de Rol­land; Duminecă întunecoasă, arie de Rezső; Ochii tăi au lăcrămat, tango de Cosmescu; Arii naţio­nale. 15: Ultimele ştiri. 18: Lectură din volumul „Lu­minile satului” de Damian Stă­­noiu. 18.15: Concert de după amiază Muzică variată (discuri): Uvertu­ra „Abu Hassen” de Weber, (orch. Filarmonică din Viena, dirij. de Heger); Suita de balet de Gluck-Mottl, (orch. Operei din Berlin, dirij. de Bloch); Arii din „Rinaldo” de Handel şi „Samson şi Dak­lia” de Saint-Saens, (Ma­ria Olesewska); Melodie elegiacă de Grieg, (orch. simfonică din Amsterdam dirij. de Mangelberg); Menuet de Haydn şi Madrigal de Simonelli, (vioară: Renée Che­­met); Poloneza No. 1 de Chopin, (orch. Filarmonică din Berlin, dirij. de Weismann). 19. Ora. Mersul vremii. Actuali­tăţi.10.15: Muzică uşoară (discuri); Foxtrot de Whnite şi Koehler. Nu poţi să trăeşti fără drago­ste de Spoliansky din filmul „Nu mai vreau dragoste” şi Te salut... de Grothe, (voce: Tauber); Ochii albaştri de Denza, (voce: Geor­gewsky); Când înfloresc primă­vara toporaşii, tango de Marcheri şi Spune-mi ce ai pe inimă, Slowfox de Lorey; cântec cuban de Metamores şi Cântec caracte­ristic areeuifonian de Flores, Slow­fox şi Foxtrot din filmul „Parada dragostei” de Schertzingar,­ (voce: Danila şi Jean Sorbier); Valsuri de Strauss tatăl şi fiiul, aranj. de Bittner şi Korrigáld). 20: Participarea României la Expoziţia Internaţională de la Pa­ris din 1937, de prof. D. Gusti. 20.20: Concert la două piane. Th. Sibiceanu şi Schmidt: Ce-mi spune draga me­a, fox de Geb­? hardt; Concert în mi bemol ma­jor de Gebhardt; Cpptrail ritmic, de Kaper; Variaţiuni de jazz de Gapler, pe o temă de Ceaikovs­­ky; Artistic, fox de Gebha­rdt. 20.50: Programul nostru. 21: Lena Mihăilescu-Cioarbă (canto): Nu te voi uita nici­oda­tă­, de Max Halm; Cine e mai dulce ca tine, de Andreescu; Co­rabie, de Puiu Maximilian; Iubi­rea mea, de Max Ha­lm; Aş vrea să plâng de Max Halim. 21.20: Aviaţia sanitară de col. dr. Victor Anastasii­. 21.35: Concert simfonic al Or­chestrei Radio, dirij. de Ionel Perlea; Vântorul blestemat, poem simfonic de Casar Franck; Vizi­uni, de Mamsi Barberis-Pla­cim­­ţeanui (l­a audiţie); Concert In la imnar pentru vioară şi orches­tră de Glazunov, (solist: Sandu Albu). 22.30: Radio. Jurnal. Sport. 22.45: Continuarea concertului simfonic; Variaţiuni simfonice de Cesar Frank (solist: Teofil Deme­­trescu) [ Uvertura „Bakurutafia" de Goldmaaek. 23.35: Concert nocturn al Or­chestrei Gica Ionescu-Găină, re­transmis de la restaurantul Monte Carlo. 23.45: Jurnalul epntru străină­tate in limba franceză și ger­mană. 23.55: Ultimele știri. Moscova., 175 kHz. 1714 m. 500 kw. — 18.30: Fragmenta din o­­perele compozitorilor ruși. 21.30. Concert com­­asnat compozitorilor sovietici. 32. Emisie germană. 23 05. Emisie franceză. 24. Emisie olandeză 24. Emisie spaniolă. Paris, 182 kHz. 1648 m. 75 kw.— 19.30. Concert simfonic. 21,20. Re­vista presei humoristice. 21,30. Re­vista presei de seară. 21,45. Cân­tece de ieri si de azi. 33,45 Or­­chestră de dans. 0,15. Concert nocturn. Deutschlandsender, 191 kwz. 1571 m. 60 kw. — 20. Concert de plăci. 21. Inf. 31,10. Melodii vechi și nod. 23. Meteor, In., Sport. 33,30. Concert nocturn. 23,45. Inf. locale. 24. Orchestră de dans Londra, 300 kHz. 1500 m.­ 150 kw. — 19,30. Muzică veche. 2130. Satiră muzicală. 23,20. Muzică de cameră. 0.15 Dans. Varșovia, 323 kwz. 1345 m. ISO kw. — 18. Concert da orchestră. V­oi, 19. Cântece regionale 20. Reeditat de canto. 20,30. Recital de pian. 21. Concert de muzică militară. 21.45. Radiojurnal. 22 Concert de sea­ră. 23. Sport. 23.15. Audiţie muzicală. 24. Muzică de dans pe plăci. Luxemburg, 230 kwz. 1304 m. ÎO0 km. —19.15. Concert de muzi­că variată. 20 30. Inf. şi revista presei. 21.15. Varietăţi. 21.50. Con­cert de quintet. 22. Un sfert de oră de ban­­iu. 22.15. Concert de quintet. 22.40. Concert de orches­tră. 23,40. Plăci. 24. Orchestră de jazz. Budapesta. 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. 18. Recital de pian. 19. Orchestră de ţigani. 20,30. „Dan Carlos”, operă de Verdi. 0.15. Or­chestră de ţigani. 1105. Ultimele inf. Viena, 592 kHz. 506,8 m­. 120 kw. — 18,30. Concert vocal. 20. Ora, Inf., Meteor, Programm pen­tru mâine. 2­1. Chemarea painei. Concert variat. 23. Inf. Meteor. 23,10. Quartet de coarde in D-moll (Reger). 0.­ Inf. 0,20. Muzică de dane pe plăci. Fraga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. — 10,55. Plăci. 20. Ora. Inf., Meteor. 20, 39 Brno. 23,30. Sce­ne de balet (Clark). 23. Ora. Inf., Cronica zilei, Sport. 23,15. Plăci. 23,45. Inf. in engleză. Belgrad, 49,17 m. — 20,30. Ora naţiunii. 20.50. Concert de orches­tră. 21.50. Cântece populare. 22,30. Plăci. 23. Inf. 23.10. Concert de orchestră. Roma 713 kHz. 420 8 m. 50 kw. — 20. (Roma) Plăci. 20,20. Inf. in engleză. 20 44. Inf. in franceză. 20 49. (Bari) Program special pen­tru Grecia. 21,15. Radio-jurnal. Meteor. 23,10. Concert da orches­tră. 24. Radiojurnal. 0,15 Muzică de dans. Leipzig, 785 kHz. 383,2 m- 120 kw. — 19. Concert de orchestră. 20. Concert de plăci. 21.15. Potpu­riuri radiofonice. 23. Info Sport. 23.30. Orchestră de dans. Milano, 814 kHz, 368,6 m. 50 kw — 19. Muzică variată 21.15, Ridiojurnal, Meteor, 21.4­5. „Seară din operele lul Donizetti. După concert muzică de dans. Berlin, 841 kHz. 356.7 m. 100 kw. — 20. Concierrt variat. 20.45 Inf. de scară. 21.10. Din Frank­furt. O călătorie muzeală. 23. Me­teor, Inf., Sport, 23.30. Hamburg. Concert de muzică variată și po­pulară. Provocări maghiare Satu Mare, 9 Iunie Am arătat în numărul de ieri isprava învăţătorului ungur Bela Dragoş din comuna de frontieră­­ Peleşul, care, în ziua de 10 Mai, a adunat pe elevii săi in cimiti­rul bisericei reformate din co­mună şi a cântat cu ei imnul naţional maghiar. Această obrăzn­cie fără seamă a atras şi atenţia autorităţilor, cari, datorită intervenţiei energi­ce a d-lui dr. Octavian Ardelea­­nu, prefectul judeţului Satu-Ma­­re, au luat măsuri pentru .sus­­fiTIT”'““ .'‘S'i'-riy-i snvinjkjt. ma­ghiar, maniv­idu­l consmului ao răzfc­oiu din TCluj. După imnul maghiar, cântat de un dascăl aflat în slujbă româ­­neas că,­ alt ticălos şoviniet, scuipă în urma tinerilor premi­­litari când aceştia defilau în faţa autorităţilor la serbările Restau­raţiei, iar ziarele minoritare se plâng de soarta funcţionarilor unguri daţi afară din slujbă ro­mânească pentru că n’au învăţat încă limba ţării. Alt fapt: In ziua de 11 Iunie, cu ocazia marii serbări religioa­se a ungurilor, care numai o serbare religioasă n’a fost, la ferestrele palatului episcopiei ungureşti din localitate atârnau covoare naţionale în culorile maghiare, iar pe fondul alb al peretului erau ghirlande verzi de frunze de stejar, în care au în­fipt flori roşii ca focul, spre a le da iluzia culorilor lor naţio­nale. , Treb­ue să reacţionăm, cărţi din şcolile în care copii cântă imnul m­âţlohâr maghiar­­şi unde­ profe­sorii lor predau geografia ţării cu harta vechi Ungarii, nu vor ieşi decât noui generaţii de şo­­vinişti, cari vor lupta fără în­cetare împotriva intereselor ro­mâneşti. AL. N. en­­iei pentru copii moldovenilor la Chişinău în atenţia d-lui ministru al instrucţiunii publice Chişinău, 11 Iunie In campania ziarului nostru, panta naţionalizarea liceilor din Basarabia cu elemente vi­guroase de la ţară, am avut ală­turi de noi atât pe d. dr. Ange­­l Isoru, mundistul instrucţiunii pu­blice, cât şi Congresul din acest an al profesorilor secundari. A fost o campani­e dusă zi de zi, ca să vedem coborând în socialeile secundare şi pa fiii moldovenilor basa­rabeni, în luptă cu întunericul în sat la ei, în luptă cu vi­cisitudinele vremurilor grele prin care tre­ce ţăranul din Basara­bia. Am lăsat aceşti copii inteligenţi şi vroi să rămână mai departe pe după plug, pe după turmele de oi, deşi o parte din ei, înzestraţi de natură cu inteligenţă, dor­nici de a învăţat carte, meri­tau o bursă. Răsfoind istoria de mărire şi de întregire a ţării şi neamului, nu găsim oare în fruntea tuturor mişcărilor şi pe fii de ţărani? In vechiul regat, in Ardeal şi în Basarabia, a­­ceste forţe vii ale neamului au adus contribuţia de suflet şi de acţiune în toate aceste opere de redeşteptare naţională şi de întărire a neamului. De aceea am cerut elemente naţionale în liceele din Basara­bia prin Înfiinţare de burse şi căminuri. In aceste cămine şi copilul de ţăran să găsească un culcuş de dragoste părintească, o hrană care să-l menţină în sforţările de a învăţa carte ro­mânească. Am cerut, dealtfel, ceea ce era natural să cerem, ceeace era natural să facă statul. Am a­­vut marele noroc sâ fim auziţi şi mai ales înţeleşi, în momen­tul când liceele din Basarabia, sunt cotropite de elemente stră­ine, pe când elementul româ­nesc, in unele din aceste licee, atinge de aloia 25 la sută. D. dr. Angelescu a ţinut ca cel dtatăi cămin să fie înfiinţat în chiar capitala Basarabiei,­­în oraşul unde patriarhii naţiona­lismului românesc sunt loviţi cu pietre şi ciomege de evreii­ co­munişti, atunci când îndrăsnesc să ceară ca şi noi, drept la viaţă pentru moldovenii din Basara­bia. In dorinţa noastră ca astfel de iniţiative de toată lauda să nu fie umbrite cu nimic, înţe­legem să atragem atenţiune a­­supra unui fapt, ce n’am vrea să se adeverească. In Chişinău sunt instituţii care plătesc sute de mii de lei chirie pe an, pentru imobile in­salubre, cum este, de pildă, poşta şi telegraful, în timp ce imobile ale statului sunt ocu­pate pe gratis de oamenii zilei, sau închiriate pe nimica toată. De aceste imobile nu se poate atinge nimeni pentru motivul prea puţin serios că, aparţin al­tor departamente. Dacă ministerul cultelor po­sedă astfel de imobile ,ministe­rul Instrucţiunii nu poate uza de ele. Parcă n’ar aparţine aceluiaş stat! Cu chiria ce o plăteşte mini­sterul comunicaţiilor pentru imobilul ocupat de poştă şi te­legraf de atâţia ani de zile, s’ar fi putut construi un imobil care să-i­ rămână o proprietate. Astfel de iniţiative însă lipsesc. E mai bine să irosim banul. Căminul ce vrea să-l înfiin­ţeze ministerul instrucţiunii pu­blice la Chişinău, din informa­ţiile noastre, necesită cumpăra­rea imobilului Cogan pentru su­ma de 4 milioane jumătate de lei, când acest imobil cumpărat de actualul proprietar n’a costat nici două milioane lei ? Oare, în acest Chişinău, cu atâtea licee, ale căror imobile sunt adevărate palate, în acest Chişinău în care statul, prin alte departamente, deţine in proprietate, imobile mari, spa­ţioase, sănătoase, nu se poate înfiinţa acest cămin? De ce oare cu ceile patru mi­lioane şi jumătate de lei cu cât se intenţionează să se cumpere casa d-lui Cogan, nu s’ar ma­jora numărul burselor pentru copiii moldovenilor cari vor fi aduşi să înveţe carte? Scriem aceste rânduri fără nici o tendinţă şi cu toată grija ca frumoasa iniţiativă să nu fie umbrită cu nimic. De aceea,, apelăm la d. dr. An­­gelescu, a cărui măsură în cele bune şi cinstite este cunoscută, să ţină seamă şi de rândurile noastre şi, pe deasupra intere­saţilor şi intermediarilor, să a­­dauge încă 4 milioane jumătate de lei, la bursele ce se vor în­fiinţa, deslegând chestiunea i­­mobilului pentru cămin şi prin sugerarea ce o facem noi. D. ministru dr. Angelescu va fi la Chişinău în ziua de 15 iunie şi va putea studia chestiunea la faţa locului. Pretul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni „ 200 pe 3 luni / Scrisori din Londra (Urmare din pag. I-a) conduită constantă. Totuş, când mica Norvegie a găsit suficient curaj spre a-şi anunţa linia de conduită la viitoarea adunare a Ligii Naţiunilor, e imposibil ca Marea Britanie­ să refuze încă multă vreme să-şi exprime lim­pede intenţiile. Sau cel pufin, dacă ea se dă în lături de la a­­ceastă obligaţie, riscă să se ex­pună de astă dată la Geneva, la o mustrare aspră din partea prie­tenilor cei mai credincioşi. Pen­tru d. Baldwin şi colegii săi, marea dificultate nu stă în ne­voia de a lua o hotărîre limpe­de, ci în nevoia de a pregăti în sfârşit opinia publică a Angliei pentru schimbarea totală a unei politici condusă cu atâta brio luni întregi. Intr’o democraţie modernă, primejdia este opinia publică, ce până la urmă este stăpâna politicii naţionale. Dar în această stare, ea este expusă la cele mai mari greşeli ca ur­mare a ignoranţei faptelor re­ale în care o lasă de obiceiu gu­vernul său în faţa unei situaţii in­ternaţionale complicate. Un e­­xemplu excelent al unei aseme­nea stări de lucruri a fost inci­dentul planului Laval-floare in Decembrie trecut, când opinia publică a fost pusă deodată in faţa unui proect de aranjament contrar tuturor ideilor pe care­­ le insuflase o propagandă sa­vantă. Apoi, timp de mai multe zile, opinia publică a fost lăsată de guvern în prada unei campanii violente a elementelor sancţio­­niste. Se cunoaşte rezultatul tra­gic al acestei afaceri, care a pe­cetluit pierderea totală a Etio­piei şi in acelaş timp a fost o lovitură grozavă pentru presti­giul Ligii Naţiunilor. S’ar fi putut crede că această experienţă amară a servit drept lecţie d-lor Baldwin şi Eden. Suntem însă siliţi să constatăm din nou că nu s’a făcut nimic, spre a lumina publicul asupra adevărului. Sau miniştrilor le e frică să mărturisească greşala comisă, sau persistă în eroarea scumpă oamenilor politici ai diplomaţi­lor din toate ţările, de pretutin­deni, care constă în dragostea pe care o au toţi pentru secret. Ideea de a şti ceva pe care pu­blicul nu-l ştie, are probabil o atracţie irezistibilă. Când aceşti oameni politici au de ales între publicitate şi secret, preferinţa lor merge totdeauna pentru a­­cesta din urmă. Ne temem ca această secreto­­manie să nu creeze din nou o situaţie pe care guvernul o va prezenta cu greu publicului ui"-4 mii de nevoia ridicării sancţiu­nilor împotriva Italiei. Abia au mai rămas două săptămâni pen­tru această operă de pregătire. Nu e de pierdut nicio zi. Un filosof din secolul al XVII- lea a spus: „Nu e suficient să fii preocupat de o problemă, tre­bue să-ţi dai şi osteneala s’o re­zolvi“. In adevăr, distanţa în­tre îngrijorarea provocată de a­­propierea unui pericol şi voinţa de a-i face faţă, este mare. De­sigur că Italia, dacă­ regi­mul sancţiunilor continuă, pă­răseşte definitiv Liga Naţiuni­lor. Această plecare înseamnă că dispare de asemeni orice spe­ranţă de a vedea Germania re­venind la Geneva. In acest caz, nu va rămâne Ligii Naţiunilor şubrezite de­cât să devină făţiş o organizaţie care să reziste mi­litarismului german. Cealaltă al­ternativă, este să dispară cu de­săvârşire de pe tărâmul politicii europene. Desigur că Londra nu vrea să facă din Liga Naţiunilor doar un organ de acţiune anti­­germană. Şi mai puţin încă, se doreşte dispariţia ei. Italia tre­bue păstrată deci ca parteneră. In termeni cari nu admit nic­iun echivoc. Ducele şi-a făcut cu­noscut voinţa de a continua o politică in cadrul pactului Ligii Naţiunilor. A făcut-o, adresăn­­du-se democraţiilor occidentale într-o serie de întrevederi acor­date presei. A confirmat-o apoi in comunicări făcute oficial prin ambasadorul său la Londra. Sin­gura sa condiţie este ridicarea sancţiunilor. Să profităm de cu­vântul său; se prezintă o ocazie frumoasă spre a obţine întoarce­rea Italiei ca membru activ în forul de la Geneva. A lăsa să treacă această ocazie, înseamnă a sacrifica cea mai bună şansă care ne rămâne pentru organi­zarea păcii. Guvernele o ştiu bi­ne. Pentru ele, problma se re­duce la salvarea aparenţelor. Lipsa de pregătire a opiniei pu­blice este un obstacol de temut. Totuşi, el trebue învins. Şi va fi învins, pentru că evenimentele sunt totdeauna mai puternice de­cât oamenii. AUGUR liíiiiÉ tí| ll|Í|!IÍÍ (lTs*mave é m psg. I*a) 'subjugate, şi consacrat juridiceşte t r|rir» t.-„lt.!,■'„ ce­ntîs­canat în anii 1919/20 „războiului naţio­nalităţilor“, nera arătat-o cu pri­sosinţa cei şasesprezece ani de existenţă şi de acţiune a ei. Nu a fost eveniment de importanţă internaţională, nu a fost obstacol ridicat în calea executării trata­telor de pace, a celui de la Tria­non în special, nu s’a înregistrat încercarea de încălcare a unei dispoziţiuni din tratatele ce re­glementează juridiceşte şi politi­ceşte, statutul Europei Centrale, în prezenţa cărora Statele Micii înţelegeri să nu fi luat solidară şi unitară poziţie. Şi aceasta cu autoritate sporită, în măsura în care de la regimul iniţial al ce­lor trei convenţii bipartite, care au instituit-o, s’a trecut prin fi­rească evoluţie la un regim or­ganic, la o adevărată unitate, în care cuvântul decisiv l-a avut „Pactul de organizare“ de la Ge­neva, din 16 Februarie 1934. Astfel, prin această evoluţie, a­­titudine şi acţiune, Mica înţele­gere a adus importante servicii păcii generale şi a apărat un de­ceniu şi jumătate ordinea inter­naţională, într-o regiune nevral­gică pentru pacea lumii, ca a­­ceasta a Europei Centrale, în care supravieţuiesc încă concepţii perimate juridiceşte, de hegemo­nie politică şi economică, şi în care se ciocnesc primejdioase curente revizioniste. Dar acest bogat activ al Micii înţelegeri îndreptăţeşte un pre­ţios învăţământ, mai ales după întrevederea dintre cei trei Şefi de State, care a afirmat odată mai mult indisolubila ei unitate şi a proclamat, în împrejurări când legalitatea internaţională înregistrează o dureroasă criză, principiul de multiseculară recu­noaştere ca unică bază a rela­ţiilor internaţionale, a sfinţeniei angajamentului însuşit, în ra­porturile dintre State. Şi aceasta, într’o vreme când Societatea Na­ţiunilor, binefăcătoare instituţie pentru ideea de pace prin prin­cipiile ce constituesc baza sa ju­ridică şi politică, dar insuficientă prin mijloacele de acţiune ce-i stau la dispoziţie, prin lacunele Pactului său, ca şi prin atitudi­nea unor state de a fi uitat de obligaţiuni, solemn acceptate, prin faptul devenirii lor membri ai organismului genevez, — trece prin cea mai grea încercare. Este învăţământul că pacea, des­pre care s’a zis că „trebue să fie o creaţiune continuă”, nu mai poate fi, pentru câtăva vreme cel puţin, organizată şi apărată pe plan universal. Pentrucă, dacă s’a observat odinioară că soli­daritatea internaţională „este cea mai puternică realitate a timpu­lui nostru“ (N. Politis), nu este mai puţin adevărat, că în urma exagerării de atitudine a unor State, în urma accentuării au­­tarhismului economic şi a spori­rii armamentelor, asistăm la ceea ce un autor ca René Gi­­roud numeşte „pulverizarea ideei de solidaritate'’. Ori în faţa a­­cestei situaţii, asocierea statelor pe baze regionale, în câmpul de acţiune al unor superioare inte­rese comune, fără intenţii agre­sive, dar consolidată prin princi­piul asistenţei mutuale,­­ ceea ce impune existenţa unei sufi­ciente forţe armate la fiecare co­­asociat, în ipoteza când unul dintre statele asociate ar fi vic­tima unei agresiuni. — apare ca formula zilei, în politica inter­naţională. Coordonarea acestor blocuri regionale în unul conti­nental — şi el ar fi necesar mai ales pentru Europa, continentul de care depinde soarta războiului şi a păcii, ar putea urma ca fi­ . 4 é V * Í.M M IS 1 1 P* A •> í* l 1 1 - f* fl rească consecinţă, realiz&ndtu-se ai­tfeî, ca cu alt© date, mu-i trevedea odinioară, şi încercase ‘ fără succes, a realiza, Aristide Briand, ca unică soluţie a­­frăi­­mântărilor şi primejdiilor euro­pene. Societatea Naţiunilor, a că­rei întărire prin substanţiale a­­mendări ale Pactului, dar fără părăsirea ideilor sale cardinale, se impune, şi-ar găsi astfel un preţios contra-fort. Ea trebuind desigur să-şi păstreze caracterul de universalitate, astfel cum l-au conceput autorii realişti ai Pac­tului, dar în care Statele conti­nentelor vor apare în această fi­zionomie, de blocuri continentale. O idee împotriva căreea s’a pro­testat din multe părţi, atunci când, după 1 Maiu 1930, a de­venit public Memorandum-ul Briand „pentru organizarea unui regim de uniune federală euro­peană“. Idee însă reactualizată, prin evenimentele internaţionale ale anilor din urmă, şi privită ca o soluţie de viitor, — concreti­­zabilă poate peste multă vreme şi frământări încă, — în nume­roase cercuri. Soluţie unică, dacă este de crezut, precum un juris­consult şi diplomat de autorita­tea lui N. Politis o afirmă, că e­­venimentele de astăzi reprezintă „ultima încercare de revoltă a unor naţiuni, faţă de legile inter­naţionale încălcate“. Intru a­­ceasta însă, Mica înţelegere re­prezintă un verificat exemplu şi model de înţelegere regională, sistem ce trebue să preceadă ca etapă de acţiune, colaborarea continentală. Construită pe principiul cardi­nal al respectării legii internaţio­nale, precum ea a fost pozitivi­­zată prin tratatele de pace din 1919/20, Mica înţelegere oferă astfel prin structura, manifestă­rile şi activitatea ei, un grăitor învăţământ pentru vremurile grele prin care trece Comunita­tea Internaţională, ameninţată din atâtea părţi, a cădea iarăşi în stare de anarhie a suveranităţi­­lor, al cărei sfârşit l-au ambi­ţionat ultimele tratate de pace şi Pactul Societăţii Naţiunilor. Prof. GEORGE SOFRONIE -XXX - XXX­ Procesul asasinatului din Agnita (Tr. Mare) Sighişoara, 12 Iunie Astăzi a venit sp­re judecare In faţa complectului tribunalu­lui Tr. Mare, compus din d-nii prim preşedinte A- Grefiens, jude-supleant dr. L Stanciu, fotoliul ministerului public fi­ind ocupat de d. prim-procuror Popoviciu, crima care s’a făp­tuit in iarna acestui an în com. Agnita. Lucrurile s’au întâmplat ast­fel: Marin Constantin din No­­chrich (Sibiu) trăia în concu­binaj cu Ana Rafila în casa a­­cesteia din Agnita. In noaptea de 19 Februarie iscându-se o nouă ceartă între concubini la domiciliul femeei, Marin Constantin înfuriat că victima li pretindea să plece imediat din casa ei, a luat un topor și pe când Ana Rafila dormea i-a dat două lovituri cu muchia toporului sdrobindu-i craniul. După crimă el s-a pre­dat jandarmilor. Pentru acest fapt tribunalul l-a condamnat la 10 ani tem­niță grea. Condamnatul a declarat insă apel. --------XXX© XX K——< r T"

Next