Universul, iulie 1936 (Anul 53, nr. 179-193)

1936-07-01 / nr. 179

t f Anul al 53-tea­MONDATOR: LUIGI CAZZAVILLAN serviciul ei. r­f În SittaaKdte't'SmJiBii H l In străinătate : trttA* *’»»f' -»• Ttfxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G-le P. T. X. No. 120.288/332. CELE DIICURMA­­STIRI DIN LUMEAINTREAGA, TELEGRAFICE $1 TELEFONICE REDACTIA Sl ADMINISTRATIA: BUCURESTI, STR.BREZOI­ANU No. 23-25 __________CENTRĂ LA TELEFONICA^A^IARULUI: 3.30.10: SECRETARIATUL PE REDACȚIE: 3.3015 Pericolul comunist Sunt şi printre români unii, cari, de bună credinţă, dar in necunoştinţa faptelor, se lasă legănaţi de iluzia că pe­ricolul comunist nu există­ în România, sau, chiar dacă există, gravitatea lui nu a­­tinge proporţiile ce i se dau. Judecata aceasta se sprijină în general pe două comisii de­­raţiuni. Una de ordin struc­­tural-sufletesc, poporul ro­mân — popor de ţărani — crescut în cultul familiei, al proprietăţii individuale şi al bisericei, este organiceşte re­fractar doctrinelor comuniste şi anticreştine. A doua, o conside­raţiiune de fapt, de multă vreme, Ro­mânia nu mai are neplăcerea de a fi teatrul tulburărilor comuniste prin atentate, acte teroriste şi alte manifestări din resortul „acţiiunei direc­te“, pe care le practicau atât de frecvent agenţii Interna­ţionalei IlI-a în prima fază a activităţi­lor pe plan extern. Adevărul e că experienţa i-a făcut pe comunişti să pri­ceapă, că armele violenţei şi ale teroarei nu sunt cele mai indicate pentru extensiunea ideilor lor în ţările burgheze şi nici pentru pregătirea re­­volluţiunii mondiale, menită să instaureze totalitar regi­mul comunist. De aci şi răsturnarea tac­ticei : Propaganda pacinică, pe căile persuasiunei meto­dice, captând interesul inte­lectualilor pentru valoarea „efortului colectiv“, captând interesul technicienilor pen­tru posibilităţile realizărilor în stil gigantic, captând in­teresul plugarilor pentru a­­vantagiile exploatărilor agri­cole pe suprafeţe vaste. S’a creiat astfel un miraj şi un cult al efortului colec­tiv, servit şi de o vastă lite­ratură propagandistică, din care însă se elimină cu iscu­sinţă elementul esenţial şi­ anume : că tot acest efort colectiv se sprijină pe supri­marea completă a libertăţi­lor indivizilor şi ale poporu­lui, că toate bunurile şi toate energiile naţiunii sunt la dis­creţia unei dictaturi exerci­tate, în numele proletariatu­lui, de câţiva potentaţi. Se elimină de asemenea şi faptul, că tot produsul mun­cii individuale revine Statu­lui comunist, care, la rându-i, împarte producătorilor nu­mai ce prisoseşte după ce au fost satisfăcute cu precădere ceea ce se apreciază a fi ne­cesităţile statului comunist. Utilizând aceste metode de propagandă s­au înfăţişarea trandafirie a doctrinei şi practicei comuniste şi prin e­­liminarea tragicei realităţi şi imenselor suferinţe ce se as­cund sub­­pojghiţa înfloritu­rilor de suprafaţă, comuniş­tii au izbutit să-şi creieze o atmosferă prielnică în multe­­ cercuri ale societăţilor bur­gheze şi să-şi sporească ast­fel numărul „simpatizanţilor“, ceea ce le înlesneşte penetra-Iţia şi în adâncuri, în cercuri tot mai largi. Faptul se poate verifica şi­­ la noi. Cercul simpatizanţilor­­ s-a lărgit sus, atingând chiar şi sf­erele universitare, iar acum a început să se infil­treze şi jos, în massele ţără­neşti. Sus, am văzut că virusul comunist a răzbit până la profesorii facultăţii de teolo­gie (cazul ex-profesorului C. Constantinescu-Iaşi), iar dacă s’ar face o anchetă serioasă la şcolile de agricultură din ţară, s’ar descoperi lucruri deosebit de grave în ce pri­veşte spiritul care domneşte în rândurile unora din mem­brii corpului didactic, cum şi a unora din studenţi şi elevi. Indicaţii extrem de alar­mante şi surprinzătoare ne-au fost relevate şi în cursul procesului comunistei Ana Pauker şi soţii, în afară de cazurile grave şi îngriji­toare citate în ordonanţa de­finitivă. Iar instrucţiunile publicate în articolul de ori de colegul Ciocârdia, după un document emanat de la unul din conducătorii comu­nişti de la centru către un tovarăş ce activează în Dolj, dau în vileag nu numai tac­tica de care se foloseşte azi propaganda comunistă spre a răzbate la sate şi importan­ţa care se acordă penetraţiei la ţară, dar şi măsura îngri­jitoare în care aceste sfor­ţări încep să câştige teren. Din instrucţiunile transmise de centru rezultă că propa­ganda s-a înteţit chiar prin­tre ţăranii ţinuturilor olte­neşti, în comune rurale ca Bistreţul, Negai, Cetate, Be­chet, Balşul, Fleniţa, Bârleşti. Trebue să mai adăugăm că în 6 comune rurale din jud. Vâlcea s-au întemeiat cuiburi comuniste statornice, cum şi în 4 comune din jud. Mehe­dinţi. Pe de altă parte, d. Nă­­dejde-Constanţa ne semnala deunăzi că propaganda e foarte activă şi în satele do­brogene. S-a vârât în cap ţă­ranilor, că nu se mai pot hrăni după urma pământu­lui şi că e mai bine să fie şi la noi ca în Rusia. Adică să cumpere Statul pământurile ţăranilor şi pe urmă să le dea tot lor să le lucreze, dar cu vitele, cu maşinile, cu să­mânţa şi cu banii Statului... iar recolta să se împartă obş­­timei... Când asemenea idei, sub asemenea tălmăciri înşelă­toare, începuse să se cuibă­rească în rândurile ţărăni­me!, nici o clipită nu mai era de pierdut. Contra-ofensiva trebuia deslănţuită. Repede şi hotărit. Iată senzul, iată importan­ţa, iată imperativul acţiunii pornite de ziarul „Universul“ contra ofensivei comuniste în ţara noastră şi contra moni­toarelor din Sărindar puse în Polonia a ridicat sancţiunile contra Italiei Roma, 28 (Rador). — Agenţia „Ştefani“ trans­mite : Contele Ciano, minis­trul afacerilor străine, a primit în audienţă pe am­basadorul Poloniei, care i-a comunicat că guvernul polon a decretat azi ridi­carea sancţiunilor şi a dat dispoziţiile oportune pentru o repede reluare a legăturilor comerciale. Ministrul afacerilor străine a mulţumit am­basadorului Poloniei pen­tru această comunicare şi a luat act cu satisfac­ţie de acest gest care pu­ne cu hotărîre Polonia în fruntea ţărilor cari au ri­­dicat sancţiunile. SPULBERAREA CALOMNIILOR xpx Telegrama d-lui N. Titulescu către d. Stelian Popescu Faţă de calomniile mizera­bile debitate de „Adevărul” şi „Dimineaţa”, cu care a făcut cor d-rul Lupu, inducând în eroare unele ziare străine, di­rectorul nostru, d. Stelian Popescu, s’a adresat d-lui N. Titulescu, ministru de exter­ne, făcând apel la conştiinţa sa, ca să-şi spue cuvântul. D. N. Titulescu convocând la Geneva pe reprezentanţii presei străine, le-a comunicat textul următoarei telegrame, pe care a adresat-o directo­­lui nostru : Geneva, 28 Iunie STELIAN POPESCU „Universul” Bucureşti ,J*Eu cunosc înterviewul d-rului Lupu, care este prie­tenul meu, du­pă cum ştiam că este şi al tău. Fără a voi să intervin în­­tr’o polemică, oricare ar fi ea, ţin totuş să-ţi afirm pro­funda mea convingere că eşti un mare amic al Franţei şi că In conse­cinţă n’ai putea niciodată face ceva contra ei. Pe de altă parte, con­sider afirmaţia avansată de unii în presa străină, cum că ai fi primit fon­duri de la un guvern străin, ca o calomnie. Cu sentimentele mele cele mai prieteneşti TITULESCU . * Calomniile strecurate de d-rul Lupu în presa străi­nă şi cele debitate de pre­sa cărindarului rămân, aşa­dar, definitiv pecetluite. Vas împotmolit Londra, 28 (Radar). — vasul suedez .Neptun“ a eșuat azi în estuarul marelui râu Humber, înfundăndu-se în nisip. Cei 15 marinari, care compu­neau echipajul vasului, au pără­sit bordul, în clipa când au vă­zut că nu mai au altceva de fă­cut. .Neptun“ transporta o încăr­cătură de cols la Kiel. El pără­sise portul Goole, ori după a­­­­­miază -xxxx-Xxxx- Legăturile dintre Franţa şi Anglia Londra, 28 (Rador).— Cores­pondentul din Geneva al ziaru­lui „Observări declară că în cer­curile internaţionale din Gene­va a cules convingerea că „le­găturile dintre Franţa şi Marea Britanie sunt mai strânse de­cât oricând“, după convorbirea de la Paris dintre d-nii Eden, Blum şi Yvon Delbos. Ziarul adaugă că ministrul de afaceri străine al Marei Brita­nii a preţuit cum se cuvine „ati­tudinea realistă şi ne­doctrina­ră“ a d-lui Blum. -xxxX#Xxxx- CUTREMUR DE PĂMÂNT IN TURCIA Istanbul, 28 (Rador). — Un puternic cutremur de pământ a produs o mare panică printre lo­cuitorii­­insulei Marmara. Cutremurul a fost în­soţit de violente sgomote subterane. Deocamdată lipsesc alte amănunte. -xxxX#Xxxx- Incăerări la Toulouse Toulouse, 28 (Rador).— Mai multe persoane au fost rănite în cursul încăerărilor care s’au produs azi dimineaţă între nu­meroase grupuri de tineri, apar­ţinând diferitelor grupări poli­tice. Incăerările s’au produs în câteva puncte ale oraşului. Po­liţia a intervenit, risipind pe manifestanți. -------ooo : * : ooo-----­ Tulburări antisemite în Polonia Varşovia, 28 (Radio-Central). La Minskmasowiecki s’au produs ori noul turburări antisemite. Manifestanţi naţionalişti au bătut până la sânge trei evrei şi au încercat apoi să dea foc la mai multe case evreieşti. ­Marele voevod Mihai (x) In excursie cu pluta pe Bistriţa “ ' (între Iacobeni şi vatra­ Dornei ­ a­mimimir . *­­ * I. P. S. Patriarh Miron a sosit la Londra Si a făcut o grandioasă primire înaltului chiriarh Paris, 28 (Rador). — I. p. s. S. patriarhul Miron Cristea a pă­răsit azi Parisul, plecând la Lon­dra. Pe peronul gării, la plecare, I. P. S. S. patriarhul a fost salu­tat de ministrul României la Paris. — Londra, 28 (Rador­ — Agenţia .Reuter“ transmite : Patriarhul Miron Cristea al Ro­mâniei a sosit astăseară la Lon­dra. La coborîre, patriarhul Mi­ron a fost primit cu imnuri reli­gioase, intonate de un cor biseri­cesc. Patriarhul Miron a fost întâm­pinat pe peronul gării de minis­trul României, d. Laptev, încon­jurat de personalul legaţiei, de un reprezentant al arhiepiscopu­lui de Canterbury, de arhiepisco­pul Ghermanos şi de preoţii bi­sericii greceşti de la Londra, de mai mulţi episcopi englezi, pre­cum şi de numeroşi alţi repre­zentanţi ai bisericii anglicane. Patriarhul Miron s-a dus ime­diat cu automobilul la Westmin­ster Abbaye, unde a fost primit de superiorul ei. După aceea, patriarhul a depus o jerbă de flori pe mormântul Eroului Ne­cunoscut. Șeful suprem al bisericii or­todoxe române este oaspetele ar­hiepiscopului de Canterbury. Pa­triarhul Miron va rămâne în An­glia timp de trei săptămâni. Două accidente mortale de automobil pe şos. Comarnic-Sinaia Comarnic, 28 Iunie Automobilul nr. 92 Ploeşti, proprietatea d-nei Paula Er­­culescu, din Ploeşti, la tre­cerea prin Comarnic, a căl­cat pe copilul Gheorghe Ga­licei de 12 ani, originar din com. Teşila. Deşi conducătorul maşinei a dat toate semnalele de pre­vestire, copilul, nu se ştie din ce cauză, a vroit să traver­seze strada la o distanţă de doi metri înaintea maşini. Accidentul a fost inevita­bil. Copilul a fost prins sub roatele maşinei, de unde a fost scos mort. S-a constatat că accidentul nu se datoreşte vinei condu­cătorului maşinii. La volan se afla d. Dumi­tru Erculescu, soţul proprie­tarei automobilului. ALT ACCIDENT Alt accident de automobil s’a produs tot pe şoseaua Co­­marnic-Sinaia. Automobilul nr. 587 Plo­eşti, voind să întreacă o ma­şină care se afla înaintea lui, a tamponat-o violent, răs­­turnând-o în panta şoselei. La volanul maşinei tampo­nate se găsea d. ing. meca­nic Frederic Rede, din com. Obedeni, jud. Vlaşca. El a fost scos mort de sub sfărâ­­măturile maşinei. In maşină se mai aflau so­ţia şi copilul acestuia, pre­cum şi d. Nicolae Petrescu, care au fost grav răniţi şi in­ternaţi în spitalul din Câm­­pina. Automobilul cu nr. 587, care a produs accidentul, a dispărut. In urmărirea lui a plecat şeful postului de jan­darmi din Comarnic. Hotelurile de pe Coasta de Azur au fost închise Nissa, 28 (Rador). — Azi au închis porţile peste 450 de ho­teluri de pe coasta de Azur, ca urmare a deriziunii luată ori de Federaţia departamentală a ho­telierilor din departamentul Al­pes Maritimes. Această grevă,—care în reali­tate este un lockout,­loveşte peste 1200 de clienţi. Ei vor pu­tea să continue să locuiască în hoteluri cu condiţia ca singuri să-şi îngrijească de camere. Hotelierii au pus pretutindeni afişe prin care declară că nepu­tând să satisfacă toate cerinţele nouilor legi sociale şi revendică­rile personalului, au decis închi­derea hotelurilor. Turiştii sosiţi în cursul nopţii trecute au putut să capete ca­mere în patru hoteluri, rămase deschise pentru a primi clientela în trecere. Printre aceste hote­luri rămase deschise se citează „Ruhl“, „Grand Palace“ şi al­tele. Nu se semnalează nici un in­cident. Lockoutul provoacă însă mari pagube cu atât mai mult cu cât sezonul se anunţa foarte reuşit. Numeroşi pasageri sunt decişi să părăsească Coasta de Azur dacă lucrurile nu reintră în normal. Patronii hotelurilor sunt de­cişi să continue mişcarea atâta timp cât guvernul nu se va preocupa de situaţie. STADIUL GREVELOR Paris, 28 (Rador).— Pe ziua de azi, situaţia mişcării grevis­te se prezintă astfel: In departamentul Loire-Infe­­rieure numărul greviştilor a crescut dela 8.500 la 9.900. In departamentul Bas-Rhin, numărul greviştilor s’a redus la 4.700 dela 6.050. In departamentul Alpes-Mari­ times ifr semnalează greva mun­citorilor din transporturi, lip­sind văile de comunicaţiile cu litoralul. In departamentul Rhone sunt pe cale să se încheie acorduri importante graţie cărora se va produce o ameliorare în scurt timp. In departamentul Moselle se continuă negocierile. La Metz continuă greva în metalurgie şi la uzinele de gaz. Oraşul şi împrejurimile sunt lipsite de gaz de iluminat. Paris, 28 (Rador)­. — Deşi şantierele navale dela Saint Na­­zaire sunt ocupat de grevişti, to­tuş nu s’a produs niciun inci­dent. D. Francois Blanche, subsecre­tar de stat al marinei militare, a primit azi IoT ora 11 în audienţă pe directorii diferitelor şantiere. D-sa va primi in cursul serii pe reprezentanţii lucrătorilor că­rora le va expune situaţia. Noi greve s’au declarat astă­seară la Toulouse. La Nissa se înregistrează o a­­devărată grevă a patronilor de hoteluri. In adevăr, directorii ho­telurilor care au închis porţile azi au declarat că sunt solidari cu patronii de hoteluri din Can­nes. Ei sunt obligaţi să închidă porţile hotelurilor, din cauza re­vendicărilor funcţionarilor şi din cauza imposibilităţii de a face faţă nouilor impozite, când criza care băntue ţara se face din ce în ce mai simţită. Directorii hotelurilor din Men­ton, Juan les Pins, Antibes, Can­nes şi alte staţiuni de pe Coasta de Azur au imitat exemplul dat de colegii lor din Nissa, închi­zând hotelurile. st Pagini Nr. 179 Miercuri­­ Iulie 1936 p 1111 DIRECTOR: STELIAN POPESCU 99Premiul regal” la Băneasa M. S. Regele asistând Duminică la hipodromul de la Băneasa la disputarea „Premiului regal” Asaltul comuniştilor la sate Cooperarea lor cu presa iudeo-comunistă din Sărindar. —■ Un document sdrobitor Craiova, 27 Iunie „N’avem nici o teamă, fiind­că românul este conservator prin firea lui; ţăranul, în spe­cial, e burghez şi lipit de pă­mântul său“, aşa răspundem­­ toţi când ne deschide câte cine- i va ochii ca să vedem pericolul bolşevic ce a început să ne în­colţească tot mai mult. „La noi nu prinde comunis­mul, mai ales la sate, fiindcă populaţia rurală are mintea să­nătoasă“, este replic® cu care scăpăm repede de orice discu­ţie în jurul acestei chestiuni. Şi c­a să se vază câtă drep­tate am, când afirm cele de mai sus, citez şi din „îndrepta­rea“, ziarul oficios al partidului poporului, punctul 4 din cele „Patru precizări şi o concluzie“, ale d-lui mareşal Averescu: „4. Şeful partidului poporului nu se teme că, poporul român s’ar putea comuniza". „Ţăranul nostru s’a dovedit a fi cel mai conservator şi cu­minte dintre oameni’’. Dormim deci tot pe urechea pe care ne-am culcat. O fi fost aşa, dar situaţia s’a schimbat — afirm şi dovedesc. Comunismul s’a înfipt adânc în ţară. BOLŞEVISMUL A PĂ­TRUNS LA SATE. Procesul Anei Pauker a venit să ne deschidă ochii și să ne arate că, cei cari n’au crezut în contagiunea exaltărilor dinafa­ră s’au înșelat. O lene autohtonă aproape i­­remediabilă, o supraevaluare a sentimentelor bune la care s’a adăugat o nepăsare condamna­bilă, a înlesnit dușmanilor po­sibilitatea ca să arunce sămân­ţa distrugerei în ogorul nelu­crat al naţionalismului. Germinaţia s’a făcut cu în­găduinţa noastră condamnabilă şi buruiana otrăvită a început să rodească. PRIMELE SEMNE Cine a urmărit desbaterile procesului comuniştilor de la Craiova a văzut că prin faţa judecătorilor militari s’au pe­rindat şi câţiva martori de la ţară, printre ei şi o ţărancă din Romanaţi. Cu lecţia învăţată prost, în­­găimau cuvinte fără şir şi fără rost, stăruind în deosebi asupra expresiilor : „fascism“, „fapti­­şti“, „andifaptişti“, „imperia­lism“, „combia războiului“, etc. întrebaţi de d. preşedinte să arate ce înţeleg prin aceste cu­vinte, îşi pierdeau şirul lecţiei ce li se făcuse şi, sau repetau cuvintele schimonosite, sau tă­ceau, fiindcă nici ei nu price­­puseră nimic din ce li se spu­sese, cu toate că veniseră să depue sub jurământ, îngrijitor, deoarece nu măr­turia, sau felul cum au făcut-o, interesează, ci faptul că s-au lăsat influenţaţi şi au venit să jure pe sfânta cruce şi să măr­turisească fals. DOVEZI SDROBITOARE Să las însă consideraţiile şi să trec la fapte. Prin mijloace pe care nu pot să le dau în vileag, am intrat în posesia unor documente de mare valoare. încep cu o scrisoare pe care un mare personaj comunist din Bucureşti a trimis-o unui pion preţios din Oltenia. „Dragă Tov. P.... „Am primit scrisoarea d-le. Am expus biroului executiv al comitetului central rapor­tul d-le de activitate ne­curmată. Mi s’a dat mandat să-ţi trimit felicitarea noas­tră pentru râvna unitaristă ce o depui şi îndemnul de a stărui pentru afirmarea miş­­cărei noastre“. „Ai procedat bine cu BIS­TREŢUL (Bistreţ, comună rurală în Dolj N. R.). Contactul trebue menţi­nut. B.... (în scrisoare numele proprii sunt complete, eu nu le dau pentru interesul pe care-l urmăresc) —element sătesc — nu e în­deajuns format, dar menţinând contact cu el,for­­mându-l, îndrumându-l şi lămurindu-l, desigur că vom reuşi să facem d­in el un mili­tant în rândurile sătenilor. ESTE ABSOLUT NECESARI) O CAT MAI ST­RAN­SA LEGĂ­TURĂ CU SATELE PENTR A LE FERI DE TICALOAS PROPAGANDA FASCISTA“­ Cine ar mai putea să afir-j me că la sate n’a pătruns co­munismul? „Interesează-te şi pune mai multă stăruinţă la NEGOI,I CETATE şi BECHET“. (Toate* comune rurale în Dolj). „Nu uita BALŞUL (comu­nă rurală din Romanaţi), care acum este un centru important“. „De asemenea PLENIŢA şi BĂILEŞTI“. (Tot comune ru­rale din Dolj, dar comune foarte mari, cu 15-20 mii lo­cuitori). „Zilele acestea vei primi scrisoarea circulară ce o vom trimite ca buletin intern al partidului tuturor tovarăşi­lor credincioşi“. „Scăpaţi de elementele du­bioase şi fii atent cu cei că­rora le încredinţezi rolurile de răspundere“. INSTRUCŢII PENTRU PRO­CESUL ANEI PAUKER „In privinţa procesului ce se judecă atitudinea noastră trebue să fie unitaristă. Tre­bue evitată polemica fiind­că tov, de pe banca acuzării, victime ale teroarei, sunt batjocoriţi, chinuiţi şi vor înfunda pe zeci de ani puşcă­riile“. „In faţa consiliului de răz­boi vei căuta să combaţi fas­cismul şi că masele il res­ping“. „DESPRE COMUNISMUL ANEI PAUKER NU VEI VOR­BI, O VEI CONSIDERA CA ANTIFASCISTĂ“. CUM APARE COMPLICITATEA ZIARELOR IUDEO­­COMUNISTE „Cred că ai citit în „Di­mineaţa“ protestul comi­tetului nostru central contra campaniei „Uni­versului“, care încearcă să înjghebe un bloc al dreptei. Dimineaţa şi A­­devărul TOTDEAUNA AU PUBLICAT TOT CE INTE­RESEAZĂ MIŞCAREA NOASTRA SI S’AU RIDI­CAT CONTRA FĂRĂDE­LEGILOR „UNIVESU­­LUI“. O STRAŞNICĂ LECŢIE TRĂ­DĂTORILOR „Noi reacţionăm nu din simpatie pentru ziarele democrate, dar pentru a înfiera bestiile dela „U­­niversul“, în jurul căruia s’au admirat tot ce «**» mai reacţionar stăpâni­­torii, tot ce ne este mai vrăjmaş“. DIN CE OFICINĂ VIN PRO­TESTELE PE CARE „DIMINEA­ŢA“ LE ÎNREGISTREAZĂ „E necesar de aceia să redactezi un protest în spiritul comunicatului no­stru şi să aduni sau să pui cât mai multe sem­nături şi să mi-l trimiteţi pentru a-i publica în „Di­mineaţa“. „Trebue să arătăm neapărat că muncitori­mea conştientă de acolo înfierează şi ea „Univer­sul“, adversarul perma­nent al clasei muncitori­lor şi că salută cu multă dragoste ziarele „Dimi­neaţa“ şi „Adevărul“, care luptă contra unelti­rilor celor cari vor să în­chege blocul negru al reacţiunei“. „Te rog să mă ţii la curent cu tot ce se în­tâmplă acolo“. „E bine să distrugi scrisoarea, mai ales dacă mergi pe la proces, ca nu cumva să cază în mâ­na cuiva şi să se vadă in­dicative date“. Tovărăşeşte Sa... V«.«« * Dar de ce i-a fost frica „Tovului“, n’a scăpat; scri­soarea a ajuns în mâinile mele. O INFORMAŢIE CARE NU E DE PRISOS Pentru cei prea liniştiţi, pentru cei cari mai dorm încă pe urechea pe care s’au culcat în vremuri bune mai adaug : In judeţul Vâlcea sunt 6 comune rurale unde comu­niştii şi-au întemeiat cui­buri statornice, iar în Me­hedinţi 4 comune. Dacă în Oltenia a năpă­dit buruiana otrăvitoare, ce poate să fie prin Moldova şi Basarabia? N. CIOCARDIA ...... 1 0X0 ■ 1 ■■ Accident tragic la un meeting de aviaţie Paris, 28 (Rador).—LaBethune s’a înregistrat azi un tragic ac­cident, în cursul unui meeting aviatic, care a costat viaţa unei persoane şi rănirea altor patru, dintre care două sunt în stare gravă. Un aparat, pilotat de un tâ­năr pilot, fără prea multe ore de sbor la activ, neputând să decoleze și voind să evite un grup de spectatori, a virat brusc, dar, din nenorocire, aripa stângă a avionului a atins pământul, provocând capotarea aparatului. Aripa a secerat cinci persoane, dintre care una a încetat din viață pe loc. .

Next