Universul, iulie 1936 (Anul 53, nr. 194-209)
1936-07-16 / nr. 194
tése UNIVERSUL a Asigurarea „FRANCO-ROMANA“ Fondată IQ20 (M. O. 182/920) Bucureşt, Gnviţei 23 7121 Miercuri 15 iulie ora 9:30, se face tragerea, la care participă toate poliţele cu amortisment şi premii. Beneficiază de această tragere numai poliţele la curent cu plata primelor. Câştigurile acestora se vor achita imediaţi acelea ale poliţelor, cari nu sunt la curent cu plata primelor, se vor reporta la tragerea următoare. Rezultatul se va publica în „UNIVERSUL“ pănă la 18 a lunii curente. -1)Reduceri Extraordinare la cupoane, până la 3/2 Metrii-2)O FOARTE MARE PARTE din mălasuri vândute la. preturi de engros 'ueM acum ocgMjOl \a1 âă ajriooMotiati ftmifcu hL ca MAMâe i^ămOd cfe tochii, cu./tkcuJtdl ex^kaombok. oc, eM ine. DE VORBĂ CU CITITORII 9 RON 1I 16 IULIE 1936 Oricine doreşte să afle soluţia unei chestiuni care ii frământă, oricine doreşte o lămurire, oricine are nevoe de un sfat, se poate adresa cu încredere redactorilor acestei rubrici Specialiştii noştri vor rezolva întrebarea în timpul cel mai scurt cu putinţă şi răspunsul va fi publicat în rubrică sau într’una din publicaţiile noastre pe care o vom indica aci Spre a permite cititorilor să primească răspunsul In timpul cel mai scurt, regulamentul rubricii va fi următorul: 1) Nu se acceptă decât două întrebări 7) întrebările referitoare la chestiuni diferite vor fi scrise pe foi separate ; 3) Nu se răspunde decât întrebărilor cu caracter general. Corespondenţa privitoare la această rubrică „De vorbă cu cititorii" va fi expediată pe adresa ziarului „Universal". Brezoianu 25, București 1, purtând vizibil menţiunea: Pentru rubrica „De orbi cu cititorii" întrebările vor fi îţit de bonul argurat. Fără acest bon, nici o corespondenţa nu va fi furtă în seama Consultaţiile juridice care apar la această rubrică sunt date de. avocat Ion I. Nedelescu. Răspunsurile noastre D-lui E. A. S.-Podenii noi.— ■ Vă puteţi adresa prefecturii de judeţ. D-rei MISS. _ Nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, deci coproprietarii pot cere ieşirea din indiviziune. Partea minorilor se consemnează. Drepturile mamei trebuesc valorificate din timp, in raport cu situaţia ei specială. De aceea e bine să consultaţi un avocat localnic. D-lui TISEANU B. 8.-Buzău. __Depinde de cum s’a pronunţat şi pedeapsa disciplinară. Asa cum ne scrieţi insă, principial n’aveţi dreptul la salariu, încercaţi totuşi a-1 cere, pe cale de raport scris şi vedeţi ce vi se va răspunde. D-lui cpt. POPESCU.-Cîv^.— In situaţia dvs. numai soţia poate transcrie divorţul. E fără efect dacă îl traniscrieţi dvs.; nici nu se admite dealtfel. N’aveţi alt de făcut decât sa adăstaţi expirarea termenului (suma ce riscaţi e de altfel egală cu cea convenită). Pe viitor o să fiţi mai diligent. Aşa se câştigă experienţa. _ , D-lui BENTTO. — Trebue să faci proces, dacă ai ^dovezi. Nu vomi insă niimic rână nu te asiguri că martorii nu se vor lăsa diună aceasta influenţaţi. Consultaţi un avocat. D lui N. SAUCIUC.-CZuf. _ Din nefericire trebue să vă resemnaţi, sau să-l schimbaţi. Nu faceţi nimic cu el chiar dacă riscaţi vreo pâră. Riscuri... profesionale ! D-lui KINA C. 28. _ Codul c!v.i stabilele In art. 185 si următorii obligaţia — naturală — ca părinţii sa îngrijească de sarcina alimentelor, întreţinerii şi educaţiei copiilor lor. Pentru valorificarea pretenţii si adresaţi-vă unui avocat. CERCETAŞESTI. _ Toate cohortele din Bucureşti au subunităţi. — centurii, grupe. — de meseriaşi. Intresati-va la sediul cohortei de Albastru, calea Grivitei 133, după 7 seara. Vârsta este între 11—18 ani* D-lui SINRAD MARINARUL. __ Natural că un absolvent, al școalei de piscicultură va fi preferat, dacă are stagiul militar făcut, mai ales la marină. Gradul de... marinar, timonier, cârmaci, șlepari, etc. D-lui 301. — Cam greu cu artileria de munte la marina, unde sunt preferaţi cei cari s’au specializat în martoarienn lor NICOARA, ABSOLVENŢI S O. S., I. BUCUR, BRATIANU, PLOEŞTEANU T. ROWICKY, etc. — Puţina răbdare şi vor apare condiţiile de admitere în şcoala marinei comerciale, care va lua fiinţa ■nrin Octombre la Galaţi. In permipîu vor fi admert în dvexitele secţii superioare absolvenţ’ ai liceului, ai şcoalelor comerciale sau de meserii. Răbdare deci! D-lui PLOEŞTEANU T. R.— Sfaitul nostru, pentru dvs. şi pentru toţi cari au absolvit o şcoală este: nu dispreţuiţi munca manuală şi nu aşteptaţi slujbe la stat. Mai mult câştigă un văcsuitor de ghete, decât impiegat stagiar! Aiurea nu e ruşine să fii licenţiat şi măturător de stradă. La noi chiar sunt doctori în drept cismari, cârciumari, vânzători şi licenţiate in filosofie vânzătoare ori modiste. Iar satele noastre sunt însă în întuneric, fiindcă fii lor nu se întorc luminaţi să aducă rodul învăţăturii lor în satul ratal. O bucăţică mică de pământ, cui ştie să-l cultive după carte, ii dă avuţie, linişte, rost în viaţă. -------------XXX 0 XXX------------LA BOLI DE SÂNGE, DE PIELE ŞI DE NERVI se obţine prin apa naturală purgativă „Francisc Iosif” luând dimineaţa, un pahar, pe stomacul gol o curăţenie complectă a tubului digestiv şi asigură o digestie perfect normala. Recomandată de medici. 5022 ----------xxx •XXX—~---- întâmplări din Capitală Sinuciderea unui măcelar Măcelarul Aurel Vlăduţ, din str. Mărăşeşti 44, s’a sinucis, spânzurându-se în podul casei. El n’a lăsat nici o scrisoare. Cercetările au stabilit că nefericitul a făcut acest gest din cauză că îşi împrumutase toate economiile unui prieten care a murit subit. Din ordinul parchetului, cadavrul a fost dus la morgă. In jurul unei morţi subite Am scris ieri, că în dreptul cabinei de cale ferată nr 3 lângă gara Mogoşoaia, a murit subit un necunoscut. In urma investigaţiilor făcute de cei în drept s’a stabilit că e e muncitorul Ştefan Răducan prietenul unei femei de servicii din gara Mogoşoaia. Prunc ucis în curtea caselor din str. Fluerului 19, lângă un pom ,a fost găsit, Luni cadavrul unui copil nou născut, de sex femenin. Cadavrul a fost dus la institutul medico-legal, unde s’a constatat că are o rană profundă la cap. Poliţia caută pe denaturata mamă. Moartea unei alcoolice In str. Chişinău 17, a murit, Luni subit, Zamfira Gh. Emilian, de 72 ani. Din cercetările făcute de comisarul circumscripţiei reese că numita era alcoolică. I încercare de sinucidere ! Comerciantul ambulant Iosif Schwartz, de 41 ani, din str. Pe■ tre Corp 35, trecând Luni seară, pe b-dul Take Ionescu, în drep- I tul străzii Anastasie Simu, ai băut sodă caustică. A fost dus la spitalul Filantropia. Din cercetările făcute de d. co- - misar Traian Georgescu, de la circumscripţia 1, reese că moti- vul disperatului act este jena fi-i nanciară. Asupra sinucigașului s’a găsit un bilețel în care spune că își _1 Jî_î£_2_i. — dct/ondctr9 MIERCURI 15 IULIE Ortodox: Soţii Martiei Ciric şi Juliba (+ 299). Catolic : Sf. Henric împărat. Protestant: Hscijia. Evreesc : 25 Tamtuz 5526. Mahomedan: 25 Rebi-el-Ahir 1355. * Răsăritul soarelui 4.46; Apusul 19.56. CALENDAR ISTORIC LITERAR 15 IULIE In această zi, in anul... mi, „au dat la Moscalii poroncă Turcilor — sene cronica lui Nsculai Costin. ca să easă o-n cetate (BraVa, unde, asodiaţi. Turcii se daseră băuţi) cu ismei, cu copii cu tot, şi să ia aautpra sa haine, argint, aur, cine cat. ar putea rădică, şi să-i treacă slobozi pnste Dunăre. Eară după ce au iaut Turcii aşa eşind den cetate spre Dunăre, încărcaţi cu ce aveau mai bun, depănându-se, ce Moskauii încă aşa i-au meşeşugit de i-au lăsat afară până sau depărtat au la cetate, şi numai cu cămăşile i-au lăsat, cară altă ce au găsit mai bun pe giur dânşii, şi mai scump, toc le-au luat, şi i-au dat in vase prerie Dunăre. Şi decia au intrat tyioskaiu in cetate, de s’au umplut de avuţie ", 1794, s’a termnat de tipărit la Râmnicu-Vâlcea o Sfântă şi Rumânezeiască Evanghelie. Acum întru acest chip tipartă, în zilele Prea Lum.nauluii, şi Prea înălţat unui Domn Io Alexandru Constantin IVioruzi Voevod. Cu blagoslovenia Preasfinţitului Al, ii opol. ţ al angrovla- hiei Chiriu Chir Dositeu şi cu toată osârda şi cheltuiala Prea Sfinţiei sate iubitoriului de Dumnezeu cgiriu Chir Nectarie Episcopul Ramnicul ui In Sfânta Episcopie a Râmnicului, la anul Mâmuirii 1794. S’au tipărit de Dimitrie Mihailovici Tip. Râm. albului), şi de Geor , gie Sin ( fiul n. Pr.) Popa Constandin lip. Ram... Cartea aceasta e o retipărire a Evangheliei dela Râmnic din 1746, tipărită in acelaş chip, cu aceleaşi versuri asupra stemei ţării şi cu aceeaş prefaţă, semnată insa aci de episcopul Nectarie. 1918, in cursul tratativelor dela Brest-Litowsk, împins de trebuinţele alimentării Austriei inforruxate, II Czerwim vânduse formal Bucovina [I Ucrainei. Printr‘o dispoziţie secretă I I a tratatului. .. guvernul austriac se angajează ca să alcătuiască până la 15 Iunie 1918 un proect de lege prin care să despartă teritoriile : Galiţiei de est, a căror populaţii mege în majoritate ucraineană, dela Galiţia de până acuma şi să le im- preune cu Bucovina intr’o ţară a I Coroanei. Guvernul austriac se I obligă de a da acestui proset valoa- I rea de lege. Până atunci va avea grije să lucreze din toate puterile spre realizarea acestui scop“. I LUCIAN PREDESCU (QolLlO' — -» - - - MIERCURI, 15 IULIE RADIO-ROMANIA 160 kHz., 1875 m., 150 kw. RADIO BUCURESTI 823 kHz., 364,5 m., 12 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13 : Ora, Cota Dunării. Calendar comemorativ. 13.03: Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri) ; Două cântece din filmul „Azi e cea mai frumoasă zi din viaţa mea” de Hans May, (voce : Jos. Schmidt; Şansonete de Pearly şi Luchesi, (voce : Claire Franconay) ; Două cântece ruseşti, cântate de Schulakowsky. 13.25—13.35: Culturale, Sport, Bursa. 13.40 : Muzică variată (discuri); Uvertură la „Raymond” de Thomas, (orch. Simfonică dirij. de Percy Pitt); Primăvară cât eşti de frumoasă, de Lincke şi Vis de dragoste după bal de Czibulka, (orch. Odeon); Fantezie din „Tosca” de Puccini, (orch. Marek Weber) ; Muzică de balet din „Aida” de Verdi, (orch. Operii din Berlin, dirij. de Mascagni). 14.15 : Radio Jurnal 14.30 : Muzică distractivă (discuri) : Fox şi Vals de Villnow, (voce : Kuczkowski şi Thöner). Spre casă, fox de Hargreaves şi Doamnă, să fac o plimbare de Mireille. Am visat o iubire, tango de Mişu Iancu şi De dragul tău de Manzati, (voce: Dorel Livianu) ; Potpuriu de valsuri de Robrecht. 15 . Ultimele ştiri. 18: Concert de după amiază. Orchestra de dans Theodor Sibiceanu (canto : Leana Mihăilescu- Cioarba, Lya Crăciunescu şi Sandu Strli) . Scene cercheze din filmul „E-voritul Ţarinei“ de Profes: Doar tu, tango de Andreescu: Mi-a ghicit aseară o ţigancă, tango de Livia Mecca ; Eu m’aş însura, slowfox de Dendrino; Te iubesc Senorita, tango argentin de Villnov ; „Hot” de Joe Venuti (vioară : Thomas) : Ochii tăi au lăcrămat, tango de Cosmescu : Corabie du-mă iar departe, tango de Maximilian: Amanecher, ranchera de Bianco; Zadarnic caut fericirea, vals boston de Mişu Iancu : Sunt copilul nimănui, tango de Negrescu ; Plesneşte toba, rumba cubană de Simons. 19: Ora, Mersul vremii, Bursa cerealelor, Actualităţi. 19 15 : Cantinusre, concertului : Valsul e salutul Vienei, de Chorinsky ; Tot te iubesc, tango de Th siDceani ; Amargura, lango argentin de Lucclssi; Th. Sibiceanu: a) Pentru tine, vals boston ; b) Un mic hoţ, (hawaiană: Stassy Tombulis şi pian : Th. Sibiceanu) ; Ţigane taci şi nu mai plânge, tango de Mircea Alexe ; Gelozie, blues de Max Halm ; închide ochii când te sărut, tango de Vasilescu ; Vals de concert de Engelhardt-Glinka; Vă place carioca ? de Ricardo. 20: Sculptura decorativă în piatră și lemn de Aurel Bordenache. 20.20 : Cele mai iubite cântece ale anului (discuri) : Dă-mi un pol de Halm şi Tic-Tic-Tic, de Stroe şi Vasilachs. (canto : autorii) ; Nu-ţi pare rău când vezi că plâng, tango de Vasilescu, (canto : Viorica Vrioni); La un colţ de stradă şi Pe străduţa noastră mică, de Elly Roman (canto: Radu Moldovanu şi Jenny Boerescu) ; Pentru bani de Corologos, (canto : Dora Nicolle); Radul mamei şi Costal Ghiţă supărat, (canto : Dorel Livianu) ; Spune-mi ce te doare de Andreescu, (voce : Raul Ionescu); Am întâlnit o fată pe vapor de Villnov, (canto: P. Alexandru) ; In gondola iubirii, tango de Andreescu (voce : Dorel Livianu); Auzi Lear o de Max Halm, (voce : Dorel Livianu); Dacă vrei să ştii de Dendrino, (canto : Dorel Livianu) ; Să nu ne pierdem vremea supăraţi, tango de Vasilescu, (voce : Marga şi Didona Rădulescu) ; S’a stins pe drum un felinar, de Sclearov, (canto : Dorel Livianu); Cântecul mării de Leone, (canto : George Posnaru). 21.20: Scrisori şi postă în antichitate de Const. Gerota. 21.15 : Concert de pian. D-ra Nadia Chebap: Carnaval de Schumann. 22: Programul nostru. 22.10 : Autori uitați: Aurel Alexandrescu-canto : Castaldi: 1) Inima mea: 2) Primăvara; Cântece de Ilie Sibiariu : Paul Ciuntu ; 1) Cântec popular; 2) Vreau să-ți sărut azi ochii; 3) Rugăciune; Caudella: 1) S’a stins iubirea; 2) Pajul Cupidon. 22.30 : Radio Jurnal. Sport. 22.45 : Concert de seară. Orchestra de Salon Radio, dirij. de Th. Rogalsky : Uvertură la „Lysistrata” de Lincke ; Vals intermezzo de Bayer; Potpuriu din opereta „Paganini” de Lehar; Tristeţea dragostei de Tellier; Intermezzo de Ferras ; Mandulinata de Drigo ; Tango de Krolop ; Mars fox de Bochman ; Visare de Baurose ; Romanţa crepusculului de Hamy. 23.45 : Jurnalul pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23.55 : Ultimele ştiri. 24—1 : Concert nocturn al orchestrei Ionel Giurgea, retransmis de la restaurantul Modern regimentului” de Lewinek, (voce: Anny Ondra); Biguina de Beau- ■ regard şi Rumba de Erlange. 13.25—13.35: Culturale. Sport, Bursa. 13.40 : Cântece şi romanţe romă- neşti: Constantin Luican-canto: Cete legeni codrule de Skeletti; Doi ochi de G. Ventura; Sub umbra nucului bătrân de Ionel Fermie; | Lacul codrilor de Ionescu-Milano; | Atât de fragedă de Ionescu-Milano; Căsuţa noastră de Popescu- Pepu. 14.05 : Muzică variată (discuri) Rapsodia albastră de Gerswin, (arch. Paul Whiteman). 14.15 : Radio Jurnal. 14 30 : Muzică distractivă (discuri) : Tango de Richter şi Slowfox de Grothe. Fiica lui Lévy de Tabet şi Culcaţi în fân de Mireille, Pills şi Tabet. Fox de Palmer şi Vals de Sigler. Mă sun în deal la cucă şi Nu-i bai (voce; Zavaidoc). 15. Ultimele ştiri 18 : Concert de muzică distractivă. Orchestra Petrică Moţoi: Arii naţionale; Lady Hamilton, vals de Const. Ionescu; Nu-mi mai captă nimeni la geam, tango de Vogel; Serenadă de Goicea-Arad ; Bonbonei, slow de Elly Roman; Canzoneta de d’Ambrosio (vioară : Petrică Moţoi) ; Frumoasa mea cu ochii verzi, romanţă de Manzatti; Arii naţionale. 19: Ora, Mersul vremii, Bursa cerealelor, Actualităţi 19.15 : Continuarea concertului: Te-am iubit, tango de Anghel Miclescu; Pasiunea, tango de Cosmesca; Dor de răzbunare şi Ce vrei ?, romanţă de Cavadia; Arii şi Dansuri Ardeleneşti ; Sora Albă, tango de Negrescu; Arii Naţionale. . 20 : Fort şi cântec românesc de Emil Riegler. 20.20 : D-na Grete Miletineanupian : Suită pentru copii de Joseph Achron. 20.55 : Artele plastice la Expoziţia Internaţională din Paris de Alex. Busuioceanu. 21.10 : Concert de seară. Orchestra de Salon Radio, dirij. de Th. Rogalsky ; Marş din „Prinţesa dolarilor” de Leo Fall; Dacă m’ai iubi de Denza ; Suită de dansuri de Mannfred; Un supeu la Suppé, potpuriu de Morena; Vals de Grothe; Vals lent de Goublier ; Scenă pastorală de Claudi; Marea e albastră de Böhmelt; Pepita, paso doble de Bucholz. 22.30 : Radio Jurnal, Sport. ❖ Deutschland scutier 191 kHz.. 1571 II., 60 kw. — 20. Concert de or-chestră; 21. Inf.; 21.10. Plăci; 11.45. Ora tinerei națiuni; 2215. ■ Concert de muzică variată; 23. , leteor, Inf., Sport; 23.15. Inf. omnice ; 23.30. Concert nocturn 23.45. Inf. locale; 24. Orchestră de dans. Varșovia 223 kHz., 1345 m„ 120 i .w. — 22. Concert Chopin; 22.30. recital de vioară; 23 Sport; 23.15. , Concert de muzică de salon ; 24. Muzică de dans pe plăci. Luxemburg 230 kHz.. 1304 m., 100 kw. — 2105. Plăci; 2125. Bur- I ,a ; 21.30. Concert variat : 21.45. Plăci ; 22. Teatrul radiofonic: 12 30. Muzic-Hali; 23.45. Orchestă de jazz. Budapesta 545 kHz.. 550.5 m., 120 k w. — 18. Concertul orchestrei muncanţilor şomeri ; 19.20. Conf.; .9 50. Recital de vioară; 20.30. I conf.; 21. Orchestră de salon; 21.30 . Un sfert de oră de politică internă; 22.20. Inf. ; 22.40. Recicital de canto; 23.15 Orchestră de țigani; 24. Conf.; 0.15. Plăci; 1.05. Intimele, inf. Viena 592 kHz., 503.8 m., 120 .w. — 20.30. „Werther” Operă de Massenet (Plăci): 23. Inf.. Meteor: Î3.10. Quartet de coarde (Mozart); Î4 Inf.; 0.15. Orchestră de jazz. * Praga 638 kHz., 470,2 m.. 120 Inw. — 21.20. Concert variat; 22. Ora: 22.15. Reportaj: 22 35. Ora, Inf.. Cronica zilei. Sport: 23.15. Plăci; 23.45. Inf. in franceză. Roma 713 kHz.. 420 8 m., 50 kw. — 20.45. Muzică variată: 20.49. (Bari). Program special pentru Grecia; 21.05. Ora, Inf., Meteor, Plăci ; 21.40. Concert simfonic; 23 30. Muzică de dans; 24. Radiojurnal. Leipzig 785 kHz., 382,2 m., 120 kw. — 21.45. Berlin. Concert Blon; 23. Inf.. Sport: 23.15. Inf. olimpice : 23.30. Simfonia în F-dur (Brahms); 0.10. Köln. Concert nocturn și muzică de dans. Milano 814 kHz.. 368.8 m., 50 kw. — 21.40. Concert folcloristic ; 22.20. Conf. 23.45. Muzică de dans; 24 Radiojurnal. Königsberg 1031 kHz. 291 m., 100 kw. — 19. Concert distractiv; 20. Inf.; 2010. Concert de muzică contimporană ; 2015. Povestiri ; 21. Inf., Meteor ; 2115. Berlin. Ora tinerei naţiuni: 21.45. Concert de seară; 23. Meteor. Inf., Sport; 23.30. Orchestră de dans. JOI, 16 Iulie RADIO - ROMANIA 160 kHz., 1875 m., 150 kw. RADIO - BUCUREŞTI 823 kHz., 364,5 m., 12 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio Jurnalul. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13 . Ora. Cota apelor Dunării. Calendar Comemorativ. 13.03 : Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri) : Paso dobié de Hargreaves şi Foxtrot de Carr; Mars şi Tango din filmul „Fiica 22.45 : D-ra Iulla Hagiopol-can- j o ; Peisaj de Reynaldo Hahn ; Un 1 /is de Grieg; Aria Santuzei din .Cavaleria Rusticana“ de Mascagni; Un vis frumos de Flégier; j la girometta de Síbella. 23.05 : Concert nocturn al Orcchestrei Ionel Cristea, retransmis de la restaurantul Bulevard. 23.45 : Jurnalul pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23.55 : Ultimele ştiri. Deutschlandsender 191 kHz., 1571 m., 60 kw. — 20. Concert de plăci. 20.30. Armatele naţiunii; 21. Inf.; 21.10. Program variat; 22. Concert Schumann ; 23. Meteor, Inf., Sport; 23.30. Conf.; 23.45. Inf. locale ; 24. Orchestră de dans. Varşovia 223 kHz., 1345 m., 120 kw. ; 20. Teatru radiofonic ; 21. Cântece populare spaniole; 22.30. Quartet de pian in do minor (Zelenski); 23. Conf.; 23.10. Sport; 23.15. Plăci ; 24. Orchestră de dans. Luxemburg 230 kHz., 1304 m, 100 kw. — 21.05. Plăci ; 21.25. Burm; 21.30. Muzică de cameră; 21.50. Recital de canto ; 22. Concert simfonic; 23.49. Irio (Ravel); 24. Muzică de dans pe plăci. Budapesta 545 kHz., 550,5 m., 120 kw. — 2005. Recital de clarinet; 20.25. Teatru radiofonic; 22.50. Inf.; 23.10. Conf.; 0.20. Orchestră de jazz; 1.06. Ultimele inf. Viena 592 kHz., 506,8 m., 120 kw. — 20.30. Concert de muzică militară ; 21.45. Vocea zilei; 22. Concert variat; 23. Inf.. Meteor ; 23.10. Concert de muzică austriacă; 23 50. Inf.; 0.05. Continuarea concertului; 0.45. Muzică de dans pe plăci. Praga 638 kHz, 470,2 m, 120 kw. __ 20.10. Concert de muzică militară; 20.50. Conf.; 21.05. Cântece populere; 21.30. Teatru radiofonic ; 22. Ora.; 23. Ora. Inf.. Cronica zilei. Sport; 23.15. Orchestră de jaz. Roma 713 kHz., 420,8 m, 50 kw. — 21.45. Concert Rossini; 24. Radiojurnal : 15. Muzică de dans. Leinzig 785 kHz., 382,2 m., 120 kw. — 21.10. Concert de muzică militară ; 22. Conf.; 23. Inf., Sport; 23.30. Deutschlandsender. Conf.; 23.45. Simfonie în emoți (Brahms); 0.30. Berlin. Orchestră de dans. Milano 814 kHz., 368,6 m., 50 kw. — 21.40. Teatrul radiofonic. După teatru conc°rt de orchestră. 34. Radiojurnal; 0.15. Muzică de dans. Paris, Turnul Fiffd 082 kHz., 252 m., 60 kw. — 21. „Mefistofeles”, operă de Boito. După ziua cooperaţiei Ziua cooperaţiei este un bun prilej pentru pipăirea realităţilor creiate în ultimii ani pe sgorul cooperaţiei româneşti. Care este deci situaţia mişcării cooperative dela noi şi cum s’a manifestat solidaritatea cooperatorilor, în jurul ideei cooperatiste, cu prilejul sărbătoare! de la 5 Iulie? Avem în ţara noastră 4500 bărci populare, cu un milion de membri, 95% plugari, cu un capital social deplin vărsat de un miliard şi jumătate. Găsim la bilanţurile din 1931, depunem spre fructificare, adică economii ţărăneşti, de 1 miliard 400 milioane, iar împrumuturile acordate plugarilor până la acea dată, erau în sumă de 4 mliarde şi ju-mătate. Nu mai vorbim de cele aproape 3000 societăţi cooperative de consum, forestiere, lăptărie, construcţiuni, pescărie, de arendare, cumpărări de pământ, etc. ce însumau un capital social de 500 milioane şi care făceau dever de peste un miliard şi jumătate, la 500.000 membri societari. Dacă acesta este tabloul situaţiei mişcării cooperative până la 1931, apoi acum, după 4 ani de la votarea primei legi a conversiunei, haosul şi nesiguranţa se menţin. De abia anul acesta s’au putut încheia bilanţurile de lichidare ale unităţilor cooperative. Cu alte cuvinte, de abia după patru ani, putem şti care sunt pierderile, dar soluţiunile pentru acoperirea şi restituirea micilor economii, nici până azi nu au fost găsite. Pe de altă parte, trebue să recunoaştem că satele, în aceşti patru ani, au fost lipsite de micul credit, atât de necesar în epocile de grea criză. Nici măcar o slabă rază de speranţă, pentru acoperirea golului lăsat prin adormirea mişcării cooperative nu este întrevăzută. Până la 1931, 4 miliarde jumătate circulau şi activau în economia satelor. Azi, milioane de săteni sunt lăsaţi pradă nouilor cămătari ieşiţi ca din pământ, lipsiţi de inventar agricol, fără o rentabilitate in produsul muncii lor şi cu un pasiv nelichidat. Dezorientare, haos şi nesiguranţă. Aceasta este situaţia mişcării cooperative, în a 14-a aniversare a zilei cooperaţiei. Altă dată, această zi era o adevărată sărbătoare. In toate colţurile ţării, ca şi în centrele mari, cooperatori îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, manifestau cu fruntea sus, bucuroşi de roadele activităţii lor. Azi, solidaritatea mişcării cooperative, dorită de către forurile superioare internaţionale, s’a manifestat prin farsa luptelor dintre politiciani pentru acapararea ei. Cooperaţia liberală şi cooperaţia ţărănistă, iată postulateile politicianilor noştri. Jos, la sate, un cimitir pă- răsit în care stau adormite peste 8.000 unităţi cooperative, iar sus se înalţă imnuri ipocrite pentru progresul şi prospe- ritatea cooperaţiei româneşti de partid. , Sus, la Londra şi in alte State se înalţă imnuri pentru solidaritatea şi prosperitatea unităţilor cooperative, iar jos la noi în România, cooperatorii stau pe baricade, la Gib şi la Ateneu. Să nu ne mirăm! De 6 ani de zile singura preocupare a mirilor partide de guvernământ, s’a rezumat în a schimba legile cooperatiste, pentru ca în loc de unii, să se aşeze ALŢII. Această zi să fie cel puţin un prilej, atât pentru cei de azi cât şi pentru cei de ieri, ca să deschidă ochii, să se înfrăţească, să gonească luptele politice din conducerea unităţilor cooperative şi cu sforţări unite să le repute pe picioare. Credit cât mai mare şi ieftin pentru procurare de inventar agricol, valorificarea produselor agricole şi procurarea obiectelor de primă necesitate pe preţuri care să concorde cu veniturile plugarului — iată primele postulate cerute de mişcarea cooperativă, spre a se putea relua firul activităţii sale, întrerupt brusc de evenimente şi oameni. Să sperăm deci, în cuminţenia cooperatorilor noştri, datori să ne pregătească un mai măreţ 5 iulie, la anul. GH. GH. RĂDULESCU-Livezi fost membru în consiliul superior al cooperaţiei Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reinoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului expirat. Anul al 33-lea Nr. 194 Joi 16 Iulie 1935 APROPIERI IUrmare din pagina I»a loare, la cosit. In spate purta un coş ce-1 va aduce seara încărcat cu vreascuri. Copilul de ţâţâ mi-1 purta în cârcă, ci într-un cărucior împins mai lesne, mai ales că şi coasa era pusă în curmezişul căruciorului. Femeia, muncitoare de pământ, nu era desculţă, după cum nici copila de vreo 3-4 ani, ce se căsnea să poarte grebla ’n spate. îmi arătă grupa ce-și câta de drum dând numai din cap spre ea. Nu spuse nici o vorbă, căci gestul era destul de grăitor — Nici aici n am dreptate? îmi zise, cu un soiu de superioritate nesdruncinată. Privește şi la ce se găseşte în faţa noastră. Tot numai vremea poate lămuri deosebirea între ceea ce vezi şi ceeace este ? Intr’adevăr, tabloul era ca dintr’o pictură de maestru. Pădurile de brad plantat acopereau colinele cu spinare rotunzită. Chiar lângă noi, puieţi aşezaţi la linie, erau meniţi să ia locul copacilor tăiaţi cu socoteală. Satele? Cuiburi de case cu acoperiş roş, puţine, în jurul bisericii clădiri mai impunătoare. Ogoarele ? Mosaicuri diferit colorate, ca nişte straturi dintr’o grădină. Dunga de separaţie între aurul grâului în pârgă, secara, ovăzul mai verde, ori ogorul îngust cu mac înflorit, era ca trasă cu sfoara. Nici un fir de muştar sălbatec pe ogoarele ca peria; nici o tufă de boz, nici măcar împestriţătura izolată a albăstrelelor. — Oricât mi-ai spune că vremea este un important factor în evoluţia stărilor de lucruri, aici voinţa şi grija administrativă a hotărît. Libertatea n’a fost înţeleasă, nu este înţeleasă ca prevestirea haosului, fiecare fiind lăsat să săvârşească ce-i trăsneşte prin cap. Este ceva din disciplina soldăţească şi în lucrul pământului. Dacă nu mai este, a fost, iar constrângerea a rămas tradiţie, dar mai degrabă s’a transformat în conştientă judecată. Intre ogoarele numai cu pucioasa rapiţei sălbatice, unde se cade să fie grâu curat, între predominarea seceţilor şi a pălămidei pe pământul totuşi arat şi între ceea ce se vede aici, este deosebire ca şi între Africa şi Europa Constrângerea în acest caz nu înseamnă înfrângerea libertăţii, căci e făcută spre binele individual şi al obştei. Cât îmi vorbea, cum îmi vorbea ,fără să-i pot opune vreo obiecţiune, prin minte îmi trecu un fapt ce mi s’a întâmplat în împrejurimile Vienei pe vremea studenţiei. Deprins ca la noi acasă, părăsisem drumeagul dintr’o pădure plantată şi hoinăream printre trunchiurile de pini roşcate şi drepte ca lumânarea. Ca din pământ mi-a ieşit înainte jandarmul. Nu m’a amendat. M’am iertat, văzând că sunt străin, şi poate n’am înţeles cuvântul „Verboten“ de pe o scândurică bătută pe un brad. Amenda trebuia să fie bine simţită şi din cauza afurisitei de ţigare ce o aveam în gură. De atunci, cât umblu şi prin ţară, păzesc regula stabilită de jan-darmii din străinătate. — In iuţirea evoluţiei, timpul este adesea înlocuit prin conştienţă şi metodică grijă din partea celor care conduc mulţimea. Când neştiinţa ori alte griji ii preocupă, nu e de mirare că grâul e în două cu neghina, că am rămas coada cozii ca producţie la hectar ,că vecinii transportă în transit prin ţara noastră struguri, care la noi putrezesc. Lipsa de grijă în gospodăria noastră obştească este afişată şi în ferestrele magazinelor din Marienbad. Nu ţi se strânge inima când vezi fructe din toate ţările, numai din România, vecina Cehoslovaciei, nimic? In cutii de carton, orânduite ca bomboanele, stau prunele uscate sârbeşti; alăturea, împachetate cu sistemă, sunt caise şi piersici din Ungaria, mere din Australia. Cu oarecare sforţare, cu oarecare constrângere, măcar la fermele statului s’ar putea dovedi că şi de la noi pot veni fructe, căci suntem ţara fructelor gustoase şi variate ca şi o ţară mediterană. Bine. Pentru deosebirea dintre Praga şi Bucureşti, dintre Marienbad şi Borsec, intră în joc vremea. Pentru deosebirea dintre ogoarele ce ne mângâie privirea aici şi cele ce se găsesc acolo, nu intră oare în cumpănă şi acel lasă-mă să te las, nu al populaţiunii, care nu e vinovată prea mult cât a celor puşi să o ducă spre zări mai apusene? N’am mai putut spune nici o vorbă. I. SIMIONESCU prof. universitar Procurarea registrelor speciale pentru întreprinderile cari comercializează făina Decretul pentru valorificarea grâului impune morilor da toate categoriile care produc făina de grâu sau secară, și tuturor întreprinderli ior care comecializează făina, fie, sub formă naturală fie transformată, cum sunt depozitele de făină, brutăriile, covrigăriile, băcăniile, etc., ca, în afară de registrele necesare oricărei întreprinderi comerciale, să ţină câte un registru special, parafat şi sigilat de administraţia financiară respectivă, întocmit , după modelele stabilite pentru fiecare fel de întreprindere, de către Oficinl centrul de valorificare a grâului. Ţinerea acestor registre devine obligatorie sub sancţiuni foarte severe din ziua de 25 iulie a. c. conform dispoziţiunilor art. 30 din decret. Pentru ca cei interesaţi să-şi poată procura la timp acesta registre Oficiul central de valorificare a trimis tuturor Oficiiilor judeţene de valorificare a grâului (la prefecturile de judeţe) un număr suficient de modele din fie către fel de registre. Toţi comercianţii interesaţi se pot adresa deci la prefecturile judeţului respectiv spre a se pune la dispoziţie modelele de registre. Pentru municipiul Bucureşti modelele de registre se pot obţine de la Oficiul central de valorificare a grâului din ministerul agriculturii, de la asociaţia micilor morari, soindicatul patronilor brutali din Bucureşti, Galeriile Blandruziei nm 23, Sfaturile negustoreşti şi sindicatele au. montare din calea Victoriei nr. 29 şi 33. LOCURI VACANTE DE INGINERI DE TRACŢIUNE C. F. R. În ziua de 15 Septembrie 1936 se va ţine un examen pentru completarea a 20 posturi vacante de ingineri la depozitele de locomotive ale c. f. r. din provincie. Examenul va începe la ora 8, în localul Şcoalelor profesionale C. F. R. din Bucureşti, calea Griviţei Nr. 347. Sunt admişi la acest examen ,numai ingineri mecanici sau electro-mecanici, fiind destinaţi servciului de tracţiune. Numirea celor reuşiţi se va face în ordinea clasificării, în condiţiunile fixate de statutul personalului C. F. R. Candidaţii vor depune cererea de înscriere la examen (timbrată), împreună cu actele prescrise, la serviciul administrativ al direcţiunii tracţiunii, Bucureşti, str. Sevastopol Nr. 26, cel mai târziu până la 1 Septembrie 1903. La înscriere se va fixa data I examenului medical, nefiind primiţi la examenul de admitere cei găsiţi neapti pentru serviciu de comisia medicala C. F. R. După această dată nu se rear mai primi cereri de inscriere. De asemenea nu se vor primi cereri de înscriere cu actele incomplete. ----------XXX- XXX---------- Pentru un fost mare comerciant scăpătat D. B Moscona, fost mare mereiant, din Turnu-Severin a fi scăpătat din cauza unor împrejurări nenorocite şi acum îndură cea mai cumplită mizerie, împreună cu cei cinci copilaşi ai săi. Fiind bolnav şi şomer, de curând eştt din spital, neavând nici un sprijin de nicăeri, d. Moscuna face un apel desperat la inimile miloase să-l ajute, trimițând obolul pe numele său. XXX# XXX