Universul, august 1936 (Anul 53, nr. 210-224)
1936-08-01 / nr. 210
-f Anul al ,53-lea Nr. 210 Sâmbătă 1 August 1936 Un sărut primejdios Dacă, șarpele cu ochelari uită că e prietenul ■ XQ3C tinerei chinezoaice ? chilecaiejid Şcolile vara Când ştim cu ce sacrificii se clădesc localurile de şcoală, cât de greu pot să fie înzestrate cu materialul şi mobilierul necesar, să ne gândim la cele aproape patru luni cât stau în vacanţă nefolosite, după cum nefolosiţi rămân şi mulţi profesori, din lipsă de catedre, întreg anul. Cum suntem o ţară cu foarte mulţi neştiutori de carte, chiar la oraşe, ar fi de dorit ca localurile şcolilor să fie mult mai intens folosite. Sunt şcoli care în timpul cursurilor au fost întrebuinţate numai dimineaţa sau numai după amiază, dar un gând bun a izbutit să rotească două echipe de şcolari. In aşteptarea timpului când măcar parte din învăţământ ar avea continuitate în semestre de vară (pentru copii acestea ar urma să fie cât mai mult în aer lber) metodă care a dat roademulţumitoare în apus, ni se pare că ar putea să ia o mai puternică desvoltare şcolile pentru lucrători, cursuri de vară ţinute foarte de dimineaţă, sau seara când încetează arşiţa, pe programe de mult folosite la lucrători în America, şi care programe ar putea fi cerute prin poştă fără să mai trimetem o misiune, adaptarea cursurilor la nevoile româneşti fiind uşor de făcut cu oarecare bun simţ. Ne gândim şi la băieţaşii olteni, câţi dimineaţa cu cobiliţa pe spinare vânzând zarzavat, au fost taxaţi anual până s’a adu- nat un fond de milioane, din care odată şi odată e vorba să se clădească un cămin. Oare până atunci după amiaza se va fi găsind o şcoală azil, unde ei să înveţe puţină slovă, şi paza sănătăţii lor ? E foarte uşor să agiţi o lume sărmană şi trudită, cu făgăduinţi deşarte, e foarte greu să împlineşti o muncă în înţelepciune folositoare. Această „înţelepciune folositoare“ simplă, conştiinciosă, va ridica însă rostul vieţii noastre spre un trai civilizat, respectănd munca, şi cinstind orânduirile. ADRIAN MANHI Citim în „UNIVERSUL” din 30 Iulie 1887 : — Iată, între altele, marile lucrări publice care se efectueaza anul acesta : In construcţie: linia ferată Târgovişte-Pucioasa şi două poduri pe şoseaua naţională care trece Argeşul la Piteşti şi Copăceni. In studiu: liniile ferate Craiova- Calafat, Focşani-Odobeşti, Târgu Ocna-Moineşti şi Dorohoi-Iaşi. La toamnă, planurile acestor linii ferate vor fi gata şi executarea lor se va da in licitaţie. = Berlin. Relaţiile imperiului german au început iar să se încordeze din ce în ce, atât cu Franţa cât şi cu Rusia. Mai mulţi reprezentanţi ai diferitelor case franceze de vinuri au sosit in Bucureşti spre a contracta însemnate cumpărări din viile principale din ţară. SFATURI PENTRUGOSPODINE Dejun. Menu: Salată de vinete; frigărui de came cucartofi şi castraveţi acri; gogoşele de dovlecei; brânză cu smântână; compot de pere. Un mijloc de a împiedica zaharisirea dulceţii. Este bine să păstrăm deja un sezon pe altul, un borcan de peltea de coacăze roşii. După ce se prepară dulceţurile, în timpul verii, şi se răcesc în borcanele lor, se toarnă deasupra fiecăreia, înainte de a lega borcanul, un strat de peltea de coacăze, încălzită uşor la „bain-marie“, până devine lichidă. După ce s-a închegat stratul de peltea, se acoperă borcanul cu hârtie pergament, ca de obicei. Pelteaua de coacăze împiedică aerul să pătrunză în dulceaţă, iar aceasta nu se mai zahariseşte. „Bain-marie“. Mod de a fierbe, întrebuinţat pentru felurile de bucate ce nu trebuesc să vie în contact direct cu căldura maşinei de gătit. Vasul ce conţine mâncarea, este aşezat într’alt vas, ceva mai mare, cu apă clocotită. ANDA D'OAZI-POMÂI&C UNUL CARE PROMITE înaintând în miez de vară sezonul sportiv dispare volatilizat de excesiva temperatură a lui Iulie. , Sportivitatea desigur incumbă multe virtuţi. Nu însă şi pe aceia de a rezista căldurilor, şi astfel competiţiile de box, mattchurile de foot-ball au dispărut cu încetul. In locul lor pe maidanul pe care primăria l-a înconjurat cu un gard protectiv şi puştii mahalalei, l-au prevăzut, cui diverse supape de scânduri lipsă, pe maidanul din colţ au loc în fiecare seară reuniunile „particulare" ale micilor derbedei. Dar azi nu e încă timpul începerii partidei de foot-ball, că mingea pleznită în vre-o trei locuri, sufere reparaţiile de rigoare. In schimb pe maidanul pustiu doi desculţi s’au apucat la o păruială în lege. Pumni, picioare curg acompaniate de sudalme şi ameninţări. Un al treilea stă crăcănat şi priveşte interesat lupta, scuipând printre dinţi seminţele de rigoare. O doamnă în etate, trece şi îi vede scandalizată, neputând interveni prin ulucile spaate decât cu vorba. — Staţi la un loc, dracilor. Uite cum v’aţi rupt hainele. Mă, n’auziţi şi, tu că eşti mai mare ce stai şi te uiţi nu sari să-i desparţi. — Eu? Să-i despart? D’aia m’am căznit un ceas să-i admut, ca să se ’ncaere ? Presa la Addis-Abeba „II Giornale di Addis Abeba" care apare în capitala Abisiniei, are înfăţişarea unui mare cotidian european. El nu are însă un tiraj mai mare de o mie exemplare, fiindcă cea mai mare parte dintre etiopieni nu ştiu să citească, şi prin urmare nu-l cumpără. Acest ziar relatează cele mai mici incidente din capitala Etiopiei. Alături de rubrica locală, găsim articole politice, o rubrică sportivă, care de la primul număr dă un interview cu Max Schmeling şi informaţii asupra jocurilor olimpice. In ceea ce priveşte anunţurile, ele fac apel la biologii italienii câţi ar voi să se ducă să lucreze la Addis-Abeba. Distracţiile naturii de ţărmurile lacului Huron, această curioasă stâncă este un foc de pelerinaj pentru excursionişti Sfatul medicului INSOLAŢIA Sub acest nume se înţeleg accidentele provocate de o temperatură foarte ridicată a mediului exterior şi având o mare asemănare cu congestia cerebrală. Cauza cea mai însemnată a acestei boale este căldura, soarelui pe timp de vară. Trebue însă să ştim că accidente de insolaţie se pot întâmpla şi când cerul e acoperit de nori sau chiar într’o încăpere supraîncălzită. In aceste cazuri denumirea este improprie Insă o menţinem pentru completa asemănare a simptomelor. Cineva nu capătă insolaţie numai fiindcă stă la soare sau la căldură ci şi pentru că mai sunt şi alte cauze care înlesnesc acest accident precum hainele groase, marşul în grup strâns, umezerea din aer, munca fizică excesivă, stomacul încărcat, oboseala inimei, centuri strânse pe corp, alcoolism. Accidentul se declară cu dureri de cap, oboseală, ameţeală, congestie a feţei, cădere. In această stare poate intra în comă, cu o temperatură de 39-40 şi mai mult chiar, cu convulsii şi dacă bolnavul mai durează, cu o pneumonie. Când pe vreme de mare căldură vedem căzând pe cineva prima grije a celui ce-i sare în ajutor este să-l ridice de acolo şi să-l transporte îmtr’un loc răcoros, bine aerisit unde îl va întinde în poziţie orizontală. Ii va desface apei hainele şi-l va stropi cu apă rece,* învelindu-l chiar într’un cearceaf înmuiat în apă rece. Dacă nu-şi revine i se vor face tracţiuni ale limbei, 18-20 pe minut, în scopul de a i se restabili în mod artificial respiraţia. După aceste prime ajutoare va fi rolul mediului să continue înviorarea prin injecţii cu cafeină şi deuă camforăt, prin revulsive (muştar) la picioare UNTVERSAC Prieterea unui periculos spărgător la Ileanda (Someş) Ileanda. 28 Acum două două săptămâni din locuinţa d-lui Valerie Roşca, prim-procurorul tribunalul Someş, sau fiuruit mai multe lucruri de valoare. Da la început bănuelile au fost îndreptate asupra individului TothVincze, un tânăr de 24 ani, fiul denaturat al unui servitor din serviciul d-lui colonel Gheorghiade, actualmente cu domiciliul în Ocna Dejului. Cum acesta trăia o viaţă de vagabondaje, poliţia a întreprins cercetări şi în alte localităţi. In urma unor minuţioase cercetări de comisar, T. Burariu, a pus mâna pe spărgător tocmai în Satu-Mare. Dar pe când îl transporta cu trenul personal Satu-Mare-Cluj, în dreptul localităţii băilor Bi- Izuşa, hoţul, profitând de neatenţia poliţaiului, s’a aruncat de pe geamul vagonului luând-o la fugă. Datorită d-lui Alexandru Checicheş, şef de post, care se afla la băi, hoţul a fost urmărit, dându-i-se de urmă tocmai în momentul când încerca trecerea râului Someş cu barca unor pescari. Şeful postului nefiind în serviciu, nu avea arma la dânsul, însă pentru a simula împuşcarea hoţului a luat un băţ cu care l-a ameninţat. Hoţul văzând că n’are încotro s’a aruncat în apă şi a fost nevoe ca şeful postului,, a-i dea ajutor să iasă fiindcăaltfel se îneca. Scos, flamal a fost chemat în grabă d. dr. Alexandru Wagner, care i-a dat primele ajutoare şi prin aplicarea respiraţiei artificiale a fost adus în simţire. După aceasta a fost legat în lanţ şi transportat sub excortă la postul de jandarmi şi de acolo la parchetul tribunalului de Someş, Toth Vincze, de origine ungur, deşi tânăr are la activul său nenumărate furturi prin spargere. Igiena, in viaţa zilnică Conferinţa d-lui dr. V. Dragoşescu, la universitatea populară „N. Iorga“ Vălenii de Munte, 27 Iulie Toţi învaţă igiena în şcoală, spune d-sa, par puţini o aplică în viaţa de toate zilele, corect. Obiceiurile au atâta putere asupra oamenilor, încât îi fac să desconsidere prescripţiile igienice, atunci când acestea nu se potrivesc cu ele. De pildă, sunt cunoscute prescripţiile asupra timpului cel mai potrivit de somn şi a duratei lui, după vârstă, etc. Cu toate acestea, foarte mulţi se abat de la aceste reguli şi unii fac nopţile zile şi zilele nopţi. Englezii au împărţit ziua în 3 părţi egale: 8 ore somn, 8 muncă şi 8 recreaţie. In orele de recreaţie se cuprind timpul întrebuinţat, pentru spălat, îmbrăcat, drumuri la locul ocupaţiei şi înapoi, timpul meselor, timpul întrebuinţat cu cititul, sau altă distracţie. In ceea ce priveşte spălatul, igiena pretinde mai mult decât facem noi. Anume, dimineaţa cere să se spele nu numai faţa, ci şi corpul, până la mijloc. In timpul zilei, mâiinile trebuesc bine spălate cu săpun, înaintea fiecărei mese. Afară de acestea, sunt băile generale. Nu toată lumea poate avea o cameră de baie; mulţi trebue să se mulţumească a se îmbăia odată pe săptămână, la baia publică, iar foarte mulţi n’au nici această posibilitate. In oraşele din ţările civilizate, s’a început a se face de fabrici, locuinţe eftine pentru lucrători, pe care ei le pot cumpăra în rate mici şi timp îndelungat. Aceste locuinţe au 3—4 camere, nu mari, ci numai pentru strictul necesar vieţii. Cu toate acestea, au băi de metal lângă maşina de gătit, deasupra căreia este un cazan, ca cele de la băile din casele celor cu mijloace, pentru ca baia să nu ocupe tot timpul locul, se ridică vertical într’o firidă din zid, unde este şi canalul de scurgere. De sigur, că pentru a se ajunge şi la noi la această stare de lucruri, trebue neapărat stimulată bună voinţa întreprinderilor de tot felul, printr’o lege cât mai categorică. Până atunci, pe lângă faptul că se ştie, este necesar să se şi ţină seamă de prescripţiunile igienice, în cea ce priveşte curăţenia._______________________ Aplanarea parţială a grevei de la Mediaş Atitudinea pilduitoare a muncitorilor români.— Noul tratative de împăciuire Mediaş, 28 Iulie Am relatat că aplanarea grevei muncitorilor de la fabrica „Irti" a eşuat, cu toate sforţările depuse de autorităţile superioare, din cauza atitudiniei intransigente a greviştilor pe chestiunea contractului colectiv, condiţie impusă de sindicaliştii roşii, însă respinsă categoric de conducerea întreprinderii. Totuşi, autorităţile au continuat tratativele cu muncitori. D. Al. Bariu, subinspector regional al muncii, din Sibiu a reuşit să determine o parte dintre lucrători să se prezinte la lucru. Ceilalţi văzând aceasta, s’au prezentat de bună voie la fabrică, unde însă s’a făcut un triaj, la care au fost respinşi peste 60 de muncitori, în deosebi cei consideraţi ca instigatori ai grevei. Aceştia s’au prezentat la poliţie, unde a fost chemat directorul întreprinderii In urma stăruinţelor d-lor subinspector Al. Baciu şi N. Petringenar, şeful poliţiei ’judeţene, directorul s’a declarat gata să reprimească pe toţi muncitorii, condiţie ce i-a fost pusă de alfel şi de d. inspector general C. N. Căldurescu şi pe care a acceptat-o fără rezervare. In felul acesta, cel mai important grup de muncitori grevişti — 565 —a fost scos din grevă şi îndrumat spre muncă. Fabrica ,Jrti” şi-a reluat azi activitatea în mod normal, fără incidente. Autorităţile au îndeplinit formalităţile preluării lucrului, şi d. inspector general Căldurescu a promis să vegheze personal ca toate condiţiile acceptate de conducerea întreprinderii să fie strict respectate. De altfel, tranşarea acestui conflict de muncă se datoreşte sforţărilor depuse de d. inspector general C. A. Căldurescu, care a luat măsura binevenita ca inspectoratul muncii din Sibiu să supravegheze în permanenţă aplicarea acordului realizat pe teren. Vom urmări de aproape dacă într’adevăr li se face dreptate muncitorilor şi vom semnala orice abatere, pentru că, odată conflictul de muncă tranşat prin înţelegere comună, muncitorii nu pot fi persecutaţi sau traşi pe sfoară din pricina faptului că au înţeles să-şi apere drepturile lor grav lezate. UN MERITAT CUVÂNT DE LAUDA PENTRU MUNCITORI Şi acum un cuvânt despre muncitorii români. In tot timpul grevei, deşi puţini la număr (65 faţă de 400 unguri şi 100 saşi), au stat cot la cot lângă colegii lor minoritari şi au apărat cu demnitate şi ordine revendicările lor. Din rândurile lor n’a pornit nici cel mai mic gest ostil autorităţilor şi, ceea ce merită în deosebi subliniat, e faptul că nu s-au lăsat seduşi de sirenele ameţite,şi ale agitatorilor roşii. Au înţeles să ducă lupta pentru drepturile lor pe cale pur profesională şi au refuzat orice amestec al politicii în aceste împrejurări. Au dat dovada unei desăvârşite solidarităţi şi au ocolit orice ispită. La reluarea lucrului, însă, ei au fost aceia cari au stăruit mai mult pentru, reprimirea în ateliere a tuturor muncitorilor fără excepţie. Iată o atitudine ce poate fi dată drept pildă celor mulţi, mai ales în aceste vremuri grele. Prin aplanarea grevei dela fabrica „Irti”, de unde au pornit conflictele de muncă, s’a produs o spărtură puternică în zidul greviştilor şi o parte din ei a şi urmat exemplul dat de muncitorii acestei uzini, prezentându-se la lucru. Autorităţile se ostenesc acum să ajungă la o înţelegere cu conducătorii’ întreprinderilor, unde greva mai persistă. Ar fi de dorit că să se termine cât de curând cu aceste conflicte de muncă, ce durează de 24 zile, într’un centru industrial atât de important, ca totul să-și reintre în normal . -----xxxaxxx----- Sărbătorirea unui preot octogenar Duminică s’a făcut în com. Lipia-Bojdani, jud. Ilfov, sărbătorirea pr. Nicolae Sachelarie, pensionar, pentru împlinirea a 80 de ani de vârstă şi 58 de ani de preoţie. La ora 11 s’a săvârşit un Te- Deum în biserica din satul Lipia. A vorbit pr. Vasile Ionescu, scoţând în evidenţă activitatea sărbătoritului ca preot. S’a servit apoi o gustare în casele sărbătoritului, unde a toastat pr. P. Georgescu. NOU: Pentru a obţine Hori frumoase, citiţi pin uni IOAN VRÂNCEANU, grădinar L 10. 60 din Biblioteca agricolă a ziarului Preţul 10 Lei. — Cereţi gratuit catalogul bibliotecii. ■ ■ Lumea se ferea de ea ca de ciumă! D-na Desjardins ne trimite miş- Cătoarea istorisire a salvării sale: „Având pe faţă nişte bubuliţe In urma unei febre contagioase, eram pentru toţi un obiect de repulsiune ! Nimic nu putea să mă scape ! Una din rudele mele mi-a vorbit de Pomada Cadum pe care a întrebuinţat-o cu succes la co_____________ pilul său. Deşi Mme B. Desjardins am 58 ani, Po- Mousseaux (s.-etc.) -mada Cadum a făcut şi de data aceasta minuni! Bubuliţele au dispărut complectamente!“ Un scurt tratament cu Pomada Cadum vă va scăpa de iritaţii, de afecţiunile cele mai rebele ale pielii: coşuri, acnee, pecingine, herpes, urticaria. Căutaţi să vi-o procuraţi şi citiţi cu atenţiune notiţa explicativă. La farriacii şi droguerii, ,ri CRIMA PENTRU UN PORUMB Craiova, 29 Iulie Săteanul Nicolae Popa, din com. Albeşti, prinzând pe femeea Ghitza Drăgan, rupând un porumb de pe un loc al lui, a lovit-o cu un ciomag lăsând-o în nesimţire. In stare gravă ea a fost dusă la spital, iar criminalul arestat. UN ASASINAT PUS LA CALE Rădăuţi, 28 Iulie Evreul Eisenstein Leib, nutrea de multă vreme o ură grozavă contra brutarului Gotlieb Phoebus, pe care şi-a pus în gând să-l suprime. Pentru că-i era foarte uşor să-şi păteze cu sânge conştiinţa dar nu şi mâinile, s-a gândit să-l vâre în joc pe un creştin... Astfel s-a adresat d-lui Emil Goian, care este cunoscut în oraş ca un foarte corect şi conştiincios cetăţean, încercând să-l cumpere ca unealtă pentru 5.000 lei. Prefăcându-se că primeşte propunerea, d. Goian îl înştiinţează pe camaradul său Pantelimon Prelipcean, cu care pleacă apoi la poliţie spunând toate cele puse la cale de Eisenstein şi cerând instrucţiunile necesare. Cum Leiba fixase ca loc de predarea sumei, casa d-lui Goian, unde trebuia să se prezinte Luni 26 Iulie orele 4 p. m.., poliţia a trimis în acelaş loc pe d-nii Molzheimer şi Saghin, cari s’au ascuns într’o cameră alăturată pentru a aştepta pe Eisenstein. La ora fixată evreul apare, scoate 500 lei pe cari îi întinde celor doi, adăugând că restul de 4.500 lei îl vor primi la comiterea faptului. In acest moment ies cei doi trimişi din partea poliţiei şi declarându-l arestat îl duc la poliţie unde d. comisar Cudla a început cercetările. restru combaterea GAZELOR cU STOMAC LEOPUl există multe mijloace, foarte puţine însă sunt atât de eficace ca Leopitis. Acest preparat compus din substanţe pur vegetale face să dispară în cel mai scurt timp toate simptomele neplăcute ale gazelor. Leopitis, medicamentul cel mai eficace împotriva formării gazelor. De vanzare la toate fantaciile si drogheriile. Cutia mare 80 Lei. — Cutia mică 30 Lei. ♦ ♦♦»♦fff+ ff + + f f+fftf+f++f++ +■■» + + + + ++ + + »+ Mătreaţa înăbuşe rădăcina părului! Pe lângă faptul că este inestetică, mătreaţa este şi foarte nesănătoasă, fiindcă înnâbuşă rădăcina părului, împiedecându-1 astfel de a se dezvolta normal. 75% din cazurile de chelire prematură, incărunţirea precoce şi îmbătrânirea părului se datoresc mătreţii. Singurul mijloc care previne La farmacii, droguerii şi parufumerii, 1512 formarea mătreţii şi o face să dispară, este regeneratorul de păr „MONOPOL“. Monopol, datorită compoziţiei lui, redă părului culoarea naturală, îi opreşte căderea şi într’un cuvânt îl întinerește. Contrabanda e sufletul comerţului in Maramureş Sighet (Maramureş) 28 iulie D, inspector vamal Banu, în urma dispoziţiilor ministerului de finanţe, a cerut concursul parchetului Maramureş şi al poliţiei din Sighet, spre a face depiinderi la toţii comercianţii din Sighet şi Maramureş, spre a stabili provenienţa mărfurilor aflătoare în fiecare magazin. Aceasta ca pe viitor să se cerceteze mai cu uşurintat, dacă s’au introdus mărfuri prin contrabanidă. Din nenorocire însă toţi comercianţii din Maramureş aveau cunoştinţa de hotărîrea ministerului de finanţe, cu vreo zece zile mai înainte. De aceea, mărfurile care fusese lilitroidruse prin conrtrabandă nu se mai aflau prin prăvălie de mai bine de o săptămână. Ciorapii de mătase, cămăşile tricotate de vară, mătasea vegetală, etc., nu se mai găseau, oricât siar fi plătit pentru ele.. Şi totuşi se ştie că mărfurile cari se vând in magazine în proporţie de 60 la suită, siut din Cehoslovacia, aduse pe căi lăturalnice şi comercianţii din Maramureş prosperează destul de bine, pe când comerţul în restul ţării stagnează. Ca exemplu se citează cazul unui comerciant care din comerţul de contrabandă, din om sărac a ajuns în cinci ani, cu avere de mai multe milioane. Sub conducerea d-lui Dr. Baciu, procuror şi a d-lui Banu Inspector vamai, destcinderile vor continua, cu speranţa că se vor găsi măcar urme ale vinovăţiei contrabandiştiilor şi în orice caz, în scop de a se face rândiuială cel puţin pentru viitor. Această măsură erade mult necesară, deoarece în judeţul nostru se petrec de multă vreme fapte cari par de necrezut. Un condamnat la muncă silnică, poliţist la Brăila Un senzaţional denunţ primit de autorităţi Brăila, 29 iulie Zilele trecute parchetul local a primit un senzaţional denunţ, în care se arată ca un condamnat la muncă silnică se află în serviciul chesturei locale, înderind funcţia de gardian pub- Denunţul preciza că poliţistul a fost condamnat în 1920 de consiliul de război al diviziei X-a. Faţă de gravitatea celor arătate în scrisoarea anonimă, s’a procedat la facerea investigaţiilor spre a se stabili numele celui denunţat. In urma cercetărilor făcute de poliţie, s’a constatat că în serviciul chesturei locale se află lacob Gheorghe, care îndeplineşte funcţia de gardian cu postul în incinta portului. Totodată, s’a dovedit că lacob Gheorghe e persoana arătată un denunţ. Fiind arestat, poliţistul a declarat că într’adevăr în războiul pentru întregirea neamului fiind soldat în reg. 36 inf., pe când se afla pe frontul de luptă de la Jiu, a fost luat prizonier de armatele inamice. Comandantul companiei din către facea parte, observând lipsa l"a declarat dezertor, înaintând actele autorităţilor militare superioare . După încheierea armistiţiului consiliul de război al diviziei I-a, care a judecat procesul, l-a condamnat în lipsă la muncă silnică pe viaţă. Gardianul public Iacob Gheorghe a mai mărturisit anchetatorilor, că aflând despre condamnarea lui, a făcut opoziţie. Prezentându-se în faţa instanţei militare s-a constatat că e amnistiat prin legea din 1928. După ce poliţia l-a cercetat, sub stare de arest, gardianul Gheorghe Iacob a fost înaintat parchetului. In timp ce era interogat de reprezentantul parchetului, s-a prezentat o rudă a lui care a adus o copie legalizată de pe sentinţa prin care a fost amnistiat pentru dezertare la inamic. In consecinţă, Gheorghe Iacob a fost pus în libertate şi şi-a luat postul în primire. Crimă comisă asupra unui soldat Bumu, 29 Iulie Soldatul Chelaru Bie, din Meteleu, venind în concediu acasă, a fost omorât cu lovitei de ciomag de Gheorghe Anghel, Ilie Vlad şi Iancu Preda din aceiaş comună. Mobilul crimei e răzbunarea. Criminalii au fost arestaţi. 1 »♦♦»♦*♦♦♦»+♦+ ♦♦♦»•♦»♦♦♦♦♦♦ IPAFUS Mereu inovator a creat o nouă nuanţa de pudră !ER'Â a I d o a m n «1 m u n t a, p a.raj R / V Tovarăş fidel la mare şi la fumat cu Douce-France Ocean • Ble Fu M. H. MARTIN tratează PSIHONEVROZELE: Nevroza sexuală: Insuficienţa sexuală Nevroza inimei şi a stomacului Spalpitaţie sughiţ vărsături aerofagie, insomnie, tremurători). Neurastenia Hysteria Frica Timiditatea Melancolia. Reeducatia copiilor impulsivi, vicioşi, ticuri gângăveală Incontinenţă de urină. Tratamente Psiho-Fizice: Hypnotism auto* sugestie. Electroterapie - înaltă frecvenţă. Consult. 8-11, 2-8 B-dul Elisabeth 3. A Etaj HI ascensor. Telefon 40539. Citiţi Naufragiaţii dragostei, studiu psiho-sexual ptr. educaţia sexelor. SE ÎNLĂTURA CU DE PILATOR RADICAL Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclauaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului expirat. Abonamentelor se dă curs la 1 şi 16 ale fiecărei luni. Ocazie, unică de a vizita MOSCOVA şi LENINGRAD • în timpul marilor FESTIVALURI ARTISTICE 1 — 10 Septembrie 1936 Plecarea din Bucureşti: Sâmbătă 21 August 1936, orele 22 55 înapoierea la Bucureşti: Luni 14.Sept . 17,44 Preturile Tiraspol — Tiraspol cuprinzând: trenul, cuşeta, mesele pe drum, hotel cu pensiune completă, ghizi, vizitări, intrările la spectacole. Lei 17.540. — pentru particulari 11 14.740.— „ artişti de profesie Cereţi programul festivalurilor şi înscrieţi-va imediat la Ziarul „UNIVERSUL“ şi la toate agenaţiile WAGONS LITSU BOOK din Bucureşti, Arad, Braşov, Cernăuţi, Chişinău, Cluj Cons- tanţa Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Ploeşti, Sibiu, Timişoara.