Universul, august 1936 (Anul 53, nr. 210-224)

1936-08-01 / nr. 210

-f Anul al ,53-lea Nr. 210 Sâmbătă 1 August 1936 Un sărut primejdios Dacă, șarpele cu ochel­ari uită că e prietenul ■ XQ3C tine­rei chinezoaice ? chilecaiejid Şcolile vara Când ştim cu ce sacrificii se clădesc localurile de şcoală, cât de greu pot să fie înzestrate cu materialul şi mobilierul necesar, să ne gândim la cele aproape patru luni cât stau în vacanţă nefolosite, după cum nefolosiţi rămân şi mulţi profesori, din lip­să de catedre, întreg anul. Cum suntem o ţară cu foarte mulţi neştiutori de carte, chiar la oraşe, ar fi de dorit ca loca­lurile şcolilor să fie mult mai in­tens folosite. Sunt şcoli care în timpul cursurilor au fost întrebuinţate numai dimineaţa sau numai după amiază, dar un gând bun a izbutit să rotească două echipe de şcolari. In aşteptarea timpului când măcar parte din învăţământ ar avea continuitate în semestre de vară (pentru copii acestea ar urma să fie cât mai mult în aer lber) metodă care a dat roade­­mulţumitoare în apus, ni se pare că ar putea să ia o mai puter­nică desvoltare şcolile pentru lu­crători, cursuri de vară ţinute foarte de dimineaţă, sau seara când încetează arşiţa, pe progra­me de mult folosite la lucrători în America, şi care programe ar putea fi cerute prin poştă fără să mai trimetem o misiune, a­­­daptarea cursurilor la nevoile ro­mâneşti fiind uşor de făcut cu oarecare bun simţ. Ne gândim şi la băieţaşii ol­teni, câţi dimineaţa cu cobiliţa pe spinare vânzând zarzavat, au fost taxaţi anual până s’a adu-­ nat un fond de milioane, din care odată şi odată e vorba să­­ se clădească un cămin. Oare până atunci după amia­za se va fi găsind o şcoală azil, unde ei să înveţe puţină slovă, şi paza sănătăţii lor ? E foarte uşor să agiţi o lume sărmană şi trudită, cu făgăduinţi deşarte, e foarte greu să împli­neşti o muncă în înţelepciune folositoare. Această „înţelepciune folosi­toare“ simplă, conştiinciosă, va ridica însă rostul vieţii noastre spre un trai civilizat, respec­tănd munca, şi cinstind orânduirile. ADRIAN MANHI Citim în „UNIVER­SUL” din 30 Iulie 1887 : — Iată, între altele, marile lu­crări publice care se efectueaza anul acesta : In construcţie: linia ferată Târ­­govişte-Pucioasa şi două poduri pe şoseaua naţională care trece Ar­geşul la Piteşti şi Copăceni. In studiu: liniile ferate Craiova- Calafat, Focşani-Odobeşti, Târgu Ocna-Moineşti şi Dorohoi-Iaşi. La toamnă, planurile acestor linii fe­rate vor fi gata şi executarea lor se va da in licitaţie. = Berlin.­­ Relaţiile imperiului german au început iar să se în­cordeze din ce în ce, atât cu Fran­ţa cât şi cu Rusia.­­ Mai mulţi reprezentanţi ai diferitelor case franceze de vinuri au sosit in Bucureşti spre a con­tracta însemnate­­ cumpărări din viile principale din ţară. SFATURI PENTRU­­GOSPODINE Dejun. Menu: Salată de vi­nete; frigărui de came cu­­car­tofi şi castraveţi acri; gogoşele de dovlecei; brânză cu smântâ­nă; compot de pere. Un mijloc de a împiedica za­­harisirea dulceţii. Este bine să păstrăm deja un sezon pe altul, un borcan de peltea de coacăze roşii. După ce se prepară dulce­­ţurile, în timpul verii, şi se ră­cesc în borcanele lor, se toarnă deasupra fiecăreia, înainte de a lega borcanul, un strat de peltea de coacăze, încălzită uşor la „bain-marie“, până devine lichi­dă. După ce s-a închegat stra­tul de peltea, se acoperă bor­canul cu hârtie pergament, ca de obicei. Pelteaua de coacăze îm­piedică aerul să pătrunză în dulceaţă, iar aceasta nu se mai zahariseşte. „Bain-marie“. Mod de a fierbe, întrebuinţat pentru felurile de bucate ce nu trebuesc să vie în contact direct cu căldura maşi­­nei de gătit. Vasul ce conţine mâncarea, este aşezat într’alt vas, ceva mai mare, cu apă clo­cotită. ANDA D'OAZI-P­OMÂI&C UNUL CARE PROMITE înaintând în miez de vară se­zonul sportiv dispare volatilizat de excesiva temperatură a lui Iulie. , Sportivitatea desigur incumbă multe virtuţi. Nu însă şi pe aceia de a rezista căldurilor, şi astfel competiţiile d­e box, mattchurile de foot-ball au dispărut cu în­cetul. In locul lor pe maidanul pe care primăria l-a înconjurat cu un gard protectiv şi puştii ma­halalei, l-au prevăzut, cui diverse supape de scânduri lipsă, pe mai­danul din colţ au loc în fiecare seară reuniunile „particulare" ale micilor derbedei. Dar azi nu e încă timpul înce­perii partidei de foot-ball, că mingea pleznită în vre-o trei locuri, sufere reparaţiile de ri­goare. In schimb pe maidanul pus­tiu doi desculţi s’au apucat la o păruială în lege. Pumni, picioare curg acompaniate de sudalme şi ameninţări. Un al treilea stă cră­cănat şi priveşte interesat lupta, scuipând printre dinţi seminţele de rigoare. O doamnă în etate, trece şi îi vede scandalizată, neputând in­terveni prin ulucile spaate decât cu vorba. — Staţi la un loc, dracilor. Uite cum v’aţi rupt hainele. Mă, n’auziţi şi, tu că eşti mai mare ce stai şi te uiţi nu sari să-i des­parţi. — Eu? Să-i despart? D’aia m’am căznit un ceas să-i admut, ca să se ’ncaere ? Presa la Addis-Abeba „II Giornale di Addis Abeba" care apare în capitala Abisi­­niei, are înfăţişarea unui mare cotidian european. El nu are însă un tiraj mai mare de o mie exemplare, fiindcă cea mai mare parte dintre etio­pieni nu ştiu să citească, şi prin urmare nu-l cumpără. Acest ziar relatează cele mai mici incidente din capitala Etio­piei. Alături de rubrica locală, găsim articole politice, o rubrică sportivă, care de la primul număr dă un interview cu Max Schme­­ling şi informaţii asupra jocu­­­rilor olimpice. In ceea ce priveşte anunţurile, ele fac apel la biologii italienii câţi ar voi să se ducă să lucreze la Addis-Abeba. Distracţiile naturii d­­e ţărmurile lacului Huron, această curioasă stâncă este un foc de pelerinaj pentru excursionişti Sfatul medicului INS­O­LAŢI­A Sub acest nume se înţeleg ac­cidentele provocate de o tem­peratură foarte ridicată a me­diului exterior şi având o mare asemănare cu congestia cere­brală. Cauza cea mai însemnată a acestei boale este căldura, soa­relui pe timp de vară. Trebue însă să ştim că accidente de in­­solaţie se­ pot întâmpla şi când cerul e acoperit de nori sau chiar într’o încăpere supraîn­călzită. In aceste cazuri denu­mirea este improprie Insă o menţinem pentru completa ase­mănare a simptomelor. Cineva nu capătă insolaţie numai fiindcă stă la soare sau la căldură ci şi pentr­u că mai sunt şi alte cauze care înlesnesc acest accident precum hainele groase, marşul în grup strâns, umezerea din aer, munca fizică excesivă, stomacul încărcat, oboseala inimei, centuri strânse pe corp, alcoolism. Accidentul se declară cu du­reri de cap, oboseală, ameţeală, congestie a feţei, cădere. In a­­ceastă stare poate intra în co­mă, cu o temperatură de 39-40 şi mai mult chiar, cu convulsii şi dacă bolnavul mai durează, cu o pneumonie. Când pe vreme de mare căl­dură vedem căzând pe cineva prima grije a celui ce-i sare în ajutor este să-l ridice de acolo şi să-l transporte îmtr’un loc ră­coros, bine aerisit unde îl va întinde în poziţie orizontală. Ii va desface apei hainele şi-l va stropi cu apă rece,* înveli­n­­du-l chiar într’un cearceaf în­muiat în apă rece. Dacă nu-şi revine i­ se vor face tracţiuni ale limbei, 18-20 pe minut, în scopul de a i se restabili în mod artificial respiraţia. După aceste prime ajutoare va fi rolul me­diului să continue înviorarea prin injecţii cu cafeină şi d­eu­ă camforăt, prin revulsive (muş­tar) la picioare UNTVERSAC Prieterea unui periculos spărgător la Ileanda (Someş) Ileanda. 28 Acum două două săptămâni din locuinţa d-lui Valerie Roşca, prim-procurorul tribunalul Someş, sau fiuruit mai multe lucruri de valoare. Da la început bănuelile au­­ fost îndreptate asupra individului TothVincze, un tânăr de 24 ani, fiul denaturat al unui servitor din serviciul d-lui colonel Gheor­­ghiade, actualmente cu domici­liul în Ocna Dejului. Cum acesta trăia o viaţă­­ de vagabondaje, poliţia a întreprins cercetări şi în alte localităţi. In urm­a unor minuţioase cer­cetări de comisar, T. Burariu, a pus­ mâna pe spărgător tocmai în Satu-Mare. Dar pe când îl transporta cu trenul personal Satu-Mare-Cluj, în dreptul localităţii băilor Bi- Izuşa, hoţul, profitând de neaten­ţia poliţaiului, s’a aruncat de pe geamul vagonului luând-o la fugă. Datorită d-lui Alexandru Che­cicheş, şef de post, care se afla la băi­, hoţul a fost urmărit, dân­­du-i-se de urmă tocmai în mo­mentul când încerca trecerea râului Someş cu barca unor pes­cari. Şeful postului nefi­ind în serviciu, nu avea arma la dân­sul, însă pentru a simula îm­puşcarea hoţului a luat un băţ cu care l-a ameninţat. Hoţul vă­zând că n’are încotro s’a aruncat în apă şi a fost nevoe ca şeful postului,, a-i dea ajutor să iasă fiindcă­­altfel se îneca. Scos, fla­mal a fost chemat în grabă d. dr. Alexandru Wagner, care i-a dat primele ajutoare şi prin aplicarea respiraţiei artifi­ciale a fost adus în simţire. După aceasta a fost legat în lanţ şi transportat sub excortă la postul de jandarmi şi de a­­colo la parchetul tribunalului de Someş,­­­­ Toth Vincze, de origine ungur, deşi tânăr are la activul său ne­numărate furturi prin spargere. Igiena, in viaţa zilnică Conferinţa d-lui dr. V. Dragoşescu, la universitatea populară „N. Iorga“ Vălenii de Munte, 27 Iulie Toţi învaţă igiena în şcoală, spune d-sa, par puţini o aplică în viaţa de toate zilele, corect. Obiceiurile au atâta putere a­­­­supra oamenilor, încât îi fac să­­ desconsidere prescripţiile igieni­­­­ce, atunci când acestea nu se potrivesc cu ele. De pildă, sunt cunoscute pres­cripţiile asupra timpului cel mai potrivit de somn şi a duratei lui, după vârstă, etc. Cu toate aces­tea, foarte mulţi se abat de la a­­ceste reguli şi unii fac nopţile zile şi zilele nopţi. Englezii au împărţit ziua în 3 părţi egale: 8 ore somn, 8 muncă şi 8 recreaţie. In orele de re­creaţie se cuprind timpul între­buinţat, pentru spălat, îmbrăcat, drumuri la locul ocupaţiei şi înapoi, timpul meselor, timpul întrebuinţat cu cititul, sau altă distracţie. In ceea ce priveşte spălatul, i­­giena pretinde mai mult decât facem noi. Anume, dimineaţa cere să se spele nu numai faţa, ci şi corpul, până la mijloc. In timpul zilei, mâiinile trebuesc bine spălate cu săpun, înaintea fiecărei mese. Afară de acestea, sunt băile generale. Nu toată lumea poate avea o cameră de baie; mulţi trebue să se mulţumească a se îmbăia o­­dată pe săptămână, la baia pu­blică, iar foarte mulţi n’au nici această posibilitate. In oraşele din ţările civilizate, s’a început a se face de fabrici, locuinţe eftine pentru lucrători, pe care ei le pot cumpăra în rate mici şi timp îndelungat. Aceste locuinţe au 3—4 ca­mere, nu mari, ci numai pentru strictul necesar vieţii. Cu toate acestea, au băi de metal lângă maşina de gătit, deasupra căreia este un cazan, ca cele de la băile din casele celor cu mijloace, pentru ca baia să nu ocupe tot timpul locul, se ridică vertical într’o firidă din zid, unde este şi canalul de scurgere. De sigur, că pentru a se a­­junge şi la noi la această stare de lucruri, trebue neapărat sti­mulată bună voinţa întreprinde­rilor de tot felul, printr’o lege cât mai categorică. Până atunci, pe lângă faptul că se ştie, este necesar să se şi ţină seamă de prescripţiunile i­­gienice, în cea ce priveşte cură­ţenia._______________________ Aplanarea parţială a grevei de la Mediaş Atitudinea pilduitoare a muncitorilor români.— Noul tratative de împăciuire Mediaş, 28 Iulie Am relatat că aplanarea gre­vei muncitorilor de la fabrica „Irti" a eşuat, cu toate sforţă­rile depuse de autorităţile supe­rioare, din cauza atitudiniei in­transigente a greviştilor pe ches­tiunea contractului colectiv, con­diţie impusă de sindicaliştii roşii, însă respinsă categoric de con­ducerea întreprinderii. Totuşi, autorităţile au conti­nuat tratativele cu muncitori. D. Al. Bariu, subinspector re­gional al muncii, din Sibiu a reuşit să determine o parte din­tre lucrători să se prezinte la lucru. Ceilalţi văzând aceasta, s’au prezentat de bună voie la fabri­că, unde însă s’a făcut un triaj, la care au fost respinşi peste 60 de muncitori, în deosebi cei con­sideraţi ca instigatori ai grevei. Aceştia s’au prezentat la poliţie, unde a fost chemat directorul întreprinderii In urma stăruin­ţelor d-lor subinspector Al. Ba­­ciu şi N. Petringenar, şeful poli­ţiei ’judeţene, directorul s’a de­clarat gata să reprimească pe toţi muncitorii, condiţie ce i-a fost pusă de alfel şi de d. ins­pector general C. N. Căld­ures­­cu şi pe care a acceptat-o fără rezervare. In felul acesta, cel mai impor­tant grup de muncitori grevişti — 565 —a fost scos din grevă şi îndrumat spre muncă. Fabrica ,Jrti” şi-a reluat azi activitatea în mod normal, fără incidente. Autorităţile au înde­plinit formalităţile p­reluării lu­crului, şi d. inspector general Căld­urescu a promis să vegheze personal ca toate condiţiile ac­ceptate de conducerea întreprin­derii să fie strict respectate. De altfel, tranşarea acestui conflict de muncă se datoreşte sforţă­rilor depuse de d. inspector ge­neral C. A. Căld­urescu, care a luat măsura binevenita ca ins­pectoratul muncii din Sibiu să supravegheze în permanenţă a­­plicarea acordului realizat pe teren. Vom urmări de aproape dacă într’adevăr li se face dreptate muncitorilor şi vom semnala ori­ce abatere, p­entru că, odată con­flictul de muncă tranşat prin în­ţelegere comună, muncitorii nu pot fi persecutaţi sau traşi pe sfoară din pricina faptului că au înţeles să-şi apere drepturile lor grav lezate. UN MERITAT CUVÂNT DE LAUDA PENTRU MUNCITORI Şi acum un cuvânt despre muncitorii români. In tot tim­pul grevei, deşi puţini la nu­măr (65 faţă de 400 unguri şi 100 saşi), au stat cot la cot lân­gă colegii lor minoritari şi au apărat cu demnitate şi ordine revendicările lor. Din rândurile lor n’a pornit nici cel mai mic gest ostil autorităţilor şi­, ceea ce merită în deosebi subliniat, e faptul că nu s-au lăsat seduşi de sirenele ameţite,ş­i ale agitato­rilor roşii. Au înţeles să ducă lupta pen­tru drepturile lor pe cale pur profesională şi au refuzat orice amestec al politicii în aceste îm­prejurări. Au dat dovada unei desăvârşite solidarităţi şi au o­­colit orice ispită. La reluarea lu­crului, însă, ei au fost aceia cari au stăruit mai mult pentru, re­primirea în ateliere a tuturor muncitorilor fără excepţie. Iată o atitudine ce poate fi dată drept pildă celor mulţi, mai ales în aceste vremuri grele. Prin aplanarea grevei dela fa­brica „Irti”, de unde au pornit conflictele de muncă, s’a pro­dus o spărtură puternică în zi­dul greviştilor şi o parte din ei a şi urmat exemplul dat de muncitorii acestei uzini, pre­­zentându-se la lucru. Autorităţile se ostenesc acum să ajungă la o înţelegere cu conducătorii’ întreprinderilor, unde greva mai persistă.­­ Ar fi de dorit că să se termine cât de curând cu aceste con­flicte de muncă, ce durează de 24 zile, într’un centru industri­al atât de important, ca totul să-și reintre în normal . -----xxxaxxx-----­ Sărbătorirea unui preot octogenar Duminică s’a făcut în com. Lipia-Bojdani, jud. Ilfov, săr­bătorirea pr. Nicolae Sachelarie, pensionar, pentru împlinirea a 80 de ani de vârstă şi 58 de ani de preoţie. La ora 11 s’a săvârşit un Te- Deum în biserica din satul Li­­pia. A vorbit pr. Vasile Ionescu, scoţând în evidenţă activitatea sărbătoritului ca preot. S’a servit apoi o gustare în casele sărbătoritului, unde a toastat pr. P. Georgescu. NOU: Pentru a obţine Hori frumoase, citiţi pin uni I­­OAN VRÂNCEANU, grădinar L 10. 60 din Biblioteca agricolă a ziarului Preţul 10 Lei. — Cereţi gratuit cata­logul bibliotecii. ■ ■ Lumea se ferea de ea ca de ciumă! D-n­a Desjardins ne trimite miş- Cătoarea istorisire a salvării sale: „Având pe faţă nişte bubuliţe In urma unei febre contagioase, eram pentru toţi un obiect de repulsiune ! Ni­mic nu putea­­ să mă scape !­­ Una din rudele mele mi-a vor­bit de Pomada Cadum pe care a întrebuinţat-o cu succes la co­_____________ pilul său. Deşi Mme B. Desjardins am 58 ani, Po- Mousseaux (s.-et­c.) -m­ada Cadum a făcut şi de data aceasta minuni! Bubuliţele au dispărut complectamente!“ Un scurt tratament cu Pomada Cadum vă va scăpa de iritaţii, de afecţiunile cele mai rebele ale pie­lii: coşuri, acnee, pecingine, her­pes, urticaria. Căutaţi să vi-o procuraţi şi citiţi cu atenţiune notiţa explicativă. La farri­acii şi droguerii, ,ri CRIMA PENTRU UN PORUMB Craiova, 29 Iulie Săteanul Nicolae Popa, din com. Albeşti, prinzând pe fe­­meea Ghitza Drăgan, rupând un porumb de pe un loc al lui, a lovit-o cu un ciomag lăsând-o în nesimţire. In stare gravă ea a fost dusă la spital, iar criminalul arestat. UN ASASINAT PUS LA CALE Rădăuţi, 28 Iulie Evreul Eisenstein Leib, nutrea de multă vreme o ură grozavă contra brutarului Gotlieb Phoe­bus, pe care şi-a pus în gând să-l suprime. Pentru că-i era foarte uşor să-şi păteze cu sânge conştiinţa dar nu şi mâinile, s-a gândit să-l vâre în joc pe un creştin... Astfel s-a adresat d-lui Emil Goian, care este cunoscut în oraş ca un foarte corect şi conştiin­cios cetăţean, încercând să-l cumpere ca unealtă pentru 5.000 lei. Prefăcându-se că primeşte propunerea, d. Goian îl înştiin­ţează pe camaradul său Panteli­­mon Prelipcean, cu care pleacă apoi la poliţie spunând toate cele puse la cale de Eisenstein şi ce­rând instrucţiunile necesare. Cum Leiba fixase ca loc de predarea sumei, casa d-lui Goian, unde trebuia să se prezinte Luni 26 Iulie orele 4 p. m.., poliţia a trimis în acelaş loc pe d-nii Molzheimer şi Saghin, cari s’au ascuns într’o cameră alăturată pentru a aştepta pe Eisenstein. La ora fixată evreul apare, scoate 500 lei pe cari îi întinde celor doi, adăugând că restul de 4.500 lei îl vor primi la comiterea faptului. In acest moment ies cei doi trimişi din partea poliţiei şi declarându-l arestat îl duc la poliţie unde d. comisar Cudla a început cercetările. restru­ combaterea GAZELOR cU STOMAC LEOPUl există multe mijloace, foarte puţine însă sunt atât de eficace ca Leopitis. Acest preparat compus din su­b­­stanţe pur vegetale face să dispară în cel mai scurt timp toate simptomele neplăcute ale gazelor. Leopitis, medicamentul cel mai eficace împotriva formării ga­zelor. De vanzare la toate fa­ntaciile si drogheriile. Cutia mare 80 Lei. — Cutia mică 30 Lei. ♦ ♦♦»♦fff+ f­f + + f f+fftf+f++f++ +■■» + + + + ++ + + »+ Mătreaţa înăbuşe rădăcina părului! Pe lângă faptul că este ines­tetică, mătreaţa este şi foarte nesănătoasă, fiindcă înnâbuşă rădăcina părului, împiedecân­­du-1 astfel de a se dezvolta nor­mal. 75% din cazurile de chelire prematură, incărunţirea precoce şi îmbătrânirea părului se dato­­resc mătreţii. Singurul mijloc care previne La farmacii, droguerii şi paru­f­umerii, 1512 formarea mătreţii şi o face să dispară, este regeneratorul de păr „MONOPOL“. Monopol, datorită com­­poziţiei lui, redă părului culoarea naturală, îi o­­preşte căderea şi într’un cuvânt îl întinerește. Contrabanda e sufletul comerţului in Maramureş­­ Sighet (Maramureş) 28 iulie D, inspector vamal Banu, în urma dispoziţiilor ministerului de finanţe, a cerut concursul parchetului Maramureş şi al poliţiei din Sighet, spre a face depiinderi la toţii comercianţii din Sighet şi Maramureş, spre a stabili provenienţa mărfuri­lor aflătoare în fiecare maga­zin. Aceasta ca pe viitor să se cerceteze mai c­u uşur­intat, dacă s’au introdus mărfuri prin contrabanidă. Din nenorocire însă toţi co­mercianţii din­ Maramureş a­­veau cunoştinţa de hotărîrea ministerului de finanţe, cu vreo zece zile mai înainte. De aceea, mărfurile care fu­sese lil­itroidruse prin conrt­ra­­bandă nu se mai aflau prin prăvălie de mai bine de o săp­tămână. Ciorapii de mătase, cămăşile tricotate de vară, mătasea vegetală, etc., nu se mai găseau, oricât siar fi plă­tit pentru ele.. Şi totuşi se ştie că mărfurile cari se vând in magazine în proporţie de 60 la suită, siu­t din Cehoslovacia, aduse pe căi lăturalnice şi comercianţii din Maramureş prosperează destul de bine, pe când comerţul în restul ţării stagnează. Ca exemplu se citează cazul unui comerciant care din co­merţul de contrabandă, din om sărac a ajuns în cinci ani, cu avere de mai multe milioane. Sub conducerea d-lui Dr. Baciu, procuror şi a d-lui Banu Inspector vam­ai, destcinderile vor continua, cu speranţa că se vor găsi măcar urme ale vinovăţiei contrabandiştiilor şi în orice caz, în scop de a se face rândiuială cel puţin pen­tru viitor. Această măsură era­­de mult necesară, deoarece în judeţul nostru se petrec de multă vre­me fapte cari par de necrezut. Un condamnat la muncă silnică, poliţist la Brăila Un senzaţional denunţ primit de autorităţi Brăila, 29 iulie Zilele trecute parchetul local a primit un senzaţional denunţ, în care se arată ca un condam­nat la muncă silnică se află în serviciul chesturei locale, înde­r­ind funcţia de gardian pub- Denunţul preciza că poliţis­tul a fost condamnat în 1920 de consiliul de război al diviziei X-a. Faţă de gravitatea celor ară­tate în scrisoarea anonimă, s’a procedat la facerea investigaţii­lor spre a se stabili numele celui denunţat. In urma cercetărilor făcute de poliţie, s’a constatat că în ser­viciul chesturei locale se află lacob Gheorghe, care îndepli­neşte funcţia de gardian cu pos­tul în incinta portului. Totoda­tă, s’a dovedit că lacob Gheor­ghe e persoana arătată un de­nunţ. Fiind arestat, poliţistul a de­clarat că într’adevăr în războiul pentru întregirea neamului fiind soldat în reg. 36 inf., pe când se afla pe frontul de luptă de la Jiu, a fost luat prizonier de ar­matele inamice. Comandantul companiei din către facea parte, observând lip­­sa l"a declarat dezertor, înaintând actele autorităţilor militare superioare . După încheierea armistiţiului consiliul de război al diviziei I-a, care a judecat procesul, l-a condamnat în lipsă la muncă silnică pe viaţă. Gardianul public Iacob Gheor­­ghe a mai mărturisit anchetato­rilor, că aflând despre condam­narea lui, a făcut opoziţie. Pre­­zentându-se în­ faţa instanţei militare s-a constatat că e am­nistiat­ prin legea din 1928. După ce poliţia l-a cercetat, sub stare de arest, gardianul Gheorghe Iacob a fost înaintat parchetului. In timp ce era interogat de reprezentantul parchetului, s-a prezentat o rudă a lui care a adus o copie legalizată de pe sentinţa prin care a fost amnis­tiat pentru dezertare la inamic. In consecinţă, Gheorghe Iacob a fost pus în libertate şi şi-a luat postul în primire. Crimă comisă asupra unui soldat Bumu, 29 Iulie Soldatul Chelaru Bie, din Meteleu, venind în concediu acasă, a fost omorât cu lovi­tei de ciomag de Gheorghe Anghel, Ilie Vlad şi Iancu Pre­da din aceiaş comună. Mobi­lul crimei e răzbunarea. Crimi­nalii au fost arestaţi. 1 »♦♦»♦*♦♦♦»+♦+ ♦♦♦»•♦»♦♦♦♦♦♦ IPAFUS Mereu inovator a creat o nouă nuanţa de pudră !­E­R'Â a I d o a m n «1 m u n t a, p a.raj R / V Tovarăş fidel la mare şi la fumat cu D­ouce-France O­c­e­a­n • B­l­e F­u M. H. MARTIN tratează PSIHONEVROZELE: Nevroza sexuală: Insuficienţa sexuală Nevroza inimei şi a stomacului S­­palpitaţie sughiţ vărsături aero­­fagie, insomnie, tremurători). Neu­rastenia Hysteria Frica Timidita­tea Melancolia. Reeducatia copiilor impulsivi, vicioşi, ticuri gângăveală Incontinenţă de urină. Tratamen­te Psiho-Fizice: Hypnotism auto* sugestie. Electroterapie - înaltă frec­venţă. Consult. 8-11, 2-8 B-dul Eli­sabeth 3. A Etaj HI ascensor. Te­lefon 40539. Citiţi Naufragiaţii dragostei, studiu psiho-sexual ptr. educaţia sexelor. SE ÎNLĂTURA CU DE PI­LATOR RADICAL Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice recla­­u­­aţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentu­lui să lipească pe cuponul mandatului poştal etiche­ta abonamentului expirat. Abonamentelor se dă curs la 1 şi 16 ale fiecă­rei luni. Ocazie, unică de a vizita MOSCOVA şi LENINGRAD • în timpul marilor FESTIVALURI ARTISTICE 1 — 10 Septembrie 1936 Plecarea din Bucureşti: Sâmbătă 21 August 1936, orele 22 55 înapoierea la Bucureşti: Luni 14.Sept . 1­7,44 Preturile Tiraspol — Tiraspol cuprinzând: trenul, cuşeta, mesele pe drum, hotel cu pensiune completă, ghizi, vizitări, intrările la spectacole. Lei 17.540. — pentru particulari 11 14.740.— „ artişti de profesie Cereţi programul festivalurilor şi înscrieţi-va imediat la Ziarul „UNIVERSUL“ şi la toate agenaţiile WAGONS LITSU BOOK din Bucureşti, Arad, Braşov, Cernăuţi, Chişinău, Cluj Cons- tanţa Craiova, Galaţi, Ia­şi, Oradea, Ploeşti,­­ Sibiu, Timişoara.

Next