Universul, august 1936 (Anul 53, nr. 225-240)

1936-08-16 / nr. 225

In staţiunile climatice şi balneare din ţară se repetă acelaş proces anual. Vizitatorii se plâng de scumpete, de lipsa de con­fort, de absenţa distracţiilor. Hotelierii şi proprietarii de pase închiriate, restaurato­rii, negustorii de toate cate­goriile se plâng de scurtimea sezonului şi de numărul prea restrâns al clienţilor. Reclamanţii imvoacă în re­plică vinovăţiile şi neglijen­ţele din staţiunile de vară, ca o circumstanţă atenuantă, dacă nu chiar ca o­ scuză ab­solutorie, pentru aceia cari pleacă în străinătate în loc să rămână in ţară. * Pârâţii, ripostând, a­tribuie şi acestui export de vilegia­­turişti scumpetea „necesa­ră”, spre a compensa chel­­tuelile făcute în cursul unui an cu veniturile încasate în Cursul a două luni,­­ ampu­tate şi acestea când intem-sieriile împiedică pe multă urne să vină şi pe multă lume să rămână. Ca în toate procesele, se poate susţine şi o temă şi Alta. Şi ca în multe procese, D’ar fi de mirare să se dea Câştig de cauză de o instan­ţă reclamanţilor, iar de alta pârâţilor. Şi cu toate acestea, pacea nu este imposibilă. Dacă virb­egiaturiştii ar ad­mite că în multe localităţi de fără achiziţionarea şi trans­portul alimentelor şi a altor materiale de strictă necesi­tate funcţionează mai greu şi costă mai mult decât in localităţile lor de reşedinţă, imobilele închiriate în Staţiunile climatice şi bal­neare plătesc dări pe tot a­­nul şi, cu excepţia celor frec­ventate şi iarna, nu fac înca­sări de cât timp de două sau de trei luni; că nu este ni­meni vinovat de scurtimea sezonului şi nu stă în puterea nimănui să-l generalizeze pe tot anul; dacă s’ar aprecia cu calm şi cu echitate toate a­­ce­­ste elemente, vizitatorii ar fi mai puţin nemulţumiţi. Dacă, la rândul lor, majo­ritatea proprietarilor de imo­bile închiriate, în localităţile de acest fel şi foarte mulţi dintre negustorii de toate ca­tegoriile ar găsi în ei resor­tul moral capabil să-i împie­dice de a face speculă, men­­ţinându-se la preţurile strict necesare pentru acoperirea cheltuelilor şi a unui câştig ferit de orice lăcomie, în­treaga masă a acelora care-şi pun nădejdea existenţii lor in ceea ce le produce vilegia­tura de vară, şi, în măsură foarte redusă, cea de iarnă, ar ajunge să vadă sporind în mod progresiv numărul cli­enţilor şi reducându-se nu­mărul celor plecaţi în străi­nătate, în măsura in care ar îmbunătăţi calitatea confor­tului, a alimentaţiei, etc. Cine are dreptul şi datoria să facă să se stingă odată a­­cest proces prin împăcarea părţilor ? De­sigur, administraţia. Ea, în unele părţi, face prea puţin; în altele,­ nu face nimic. Legăturile conduceri­lor comunale cu exploatatorii din cele m­ai multe localităţi climatice şi balneare, — de multe ori se confundă, — for­mează una din cauzele cele mai înrădăcinate ale acestui rău cronic, păgubitor şi pen­tru ele şi pentru ţară. Există sancţiuni aspre con­tra judecătorilor cari refuză să facă dreptate. De ce nu s’ar introduce şi sancţiuni aspre contra admi­nistratorilor cari refuză să facă regulă ? Cei cu musca pe căciulă, de sus până jos, au cuvân­tul. 20 de ani de la războ­ul pentru unitatea naţională Un proces de vară REGELE FERDINAND I ÎNTREGITORUL, pitted neBISTATZIN­ STSENESCU Conferinţa Micii înţelegeri se va ţine la Bratislava • Praga, 13 (Radio-Central). — Data întrunirii Consiliului permanent al Micii înţelegeri a fost fixată în mod definitiv pentru 12 Septembrie. Conferinţa se va ţine la Bratislava şi va dura până la 14 Septembrie. Programul conferinţei n’a fost fixat încă. Iugoslavia va fi reprezentată prin d. Stoiadinovici, preşe­dintele consiliului şi ministru de externe, iar România prin d. Titulescu, ministru de ex­terne. In cadrul conferinţei, d. Be­­neş, preşedintele republicii, va primi la castelul Topolcanky, în audiență, pe reprezentanții Statelor aliate. JBombardarea oraşului San Sebastian Hendaye, 13 (Rador). — Trimisul special al agenţiei Havas la frontiera franco­­spaniolă comunică : Pe frontul Iran n’a inter­venit nici o schimbare. Bom­bardamentul continuă, însă se pare că el este mai puţin intens decât în ultimele zile. Mai multe avioane rebele au zburat deasupra localităţii San Sebastian aruncând 5 bombe. Tirul avioanelor era îndreptat spre postul de co­mandă al jandarmeriei, spre piaţa centrală din San Se­bastian şi Caile Alemada, una dintre principalele căi de co­municaţie din oraş. Bombele nu au atins obiec­tivele, una din ele căzând a­­supra bisericii San Martial. Pagubele sunt numai mate­riale. Avioanele şi-au continuat raidul şi au aruncat 3 bombe de mare calibru pe aerodro­mul Lasarte, situat la 6 km. de San Sebastian. Bombele nu au atins nici hangarele și nici avioanele de pe aero­drom. La San Sebastian situaţia este neschimbată. Oraşul este calm, autobuzele şi tramvaele circulă normal. Aproviziona­rea cu apă suferă fiindcă conductele care aprovizionea­ză oraşul continuă să fie tăiate. Circulaţia pe şoseaua San Sebastian-Hendaye nu prezintă pentru moment nici­un pericol. Frontiera conti­nuă să rămână închisă. * Hendaye, 13 (Rador). — Trimisul special al agenției Havas transmite: Bombardamentul efectuat­­de avioanele rebele asupra orașului San Sebastian de­vine tot mai intens. Astăzi a­u fost aruncate peste 60 de bombe, care au făcut nu­meroase victime în oraş. Circulă svonul că vasul de război rebel ,,Almirante Cervera“ a sosit în faţa portului San Sebastian. Co­mandantul vasului a adre­sat guvernamentalilor din oraş un ultimatum, amenin­ţând că San Sebastian va fi bombardat dacă nu se pre­dă până la miezul nopţii. Avioanele rebele au bom­bardat de asem­enea localită­ţile Irun, Renteria şi Pasa­­jes, dar fără a face victime. La ora 18, două avioane rebele au dat ocol aces­tor localităţi aruncând mai multe bombe. Atunci a a­­părut la orizont un avion guvernamental, plecat de pe aerodromul de la Sarte pentru a ataca avioanele rebele. Acestea însă n’au voit să deschidă lupta, ci au preferat să se îndepărteze spre Palpeluna, după ce-și îndepliniseră misiunea. NELINIŞ­TE PRINTRE STRĂINI Bayonne, 13 (Rador). — Tri­misul special al agenției „Havas“ la pontiera panco-spaniolă dec­lară că la San Sebastian a înce­put să se manifeste oarecare ne­linişte printre străini, cari se grăbesc să părăsească oraşul. Numeroşi comercianţi străini, stabiliţi de mult timp la San Sebastian, au închis magazinele, abandonând comerţul lor. Aceste magazine vor fi confiscate de au­toritățile guvernamentale. A DOUA dezrobire: Se împlinesc azi douăzeci de ani, de" când poporul ro­mân, stiivit în frontiere ce nu erau ale lui, dar plin de bărbăţie, a­ luat hotărîrea sa­crificiului suprem, spre a­ dez.4 robi milioane de fraţi, pe cari jugul strain îi asuprea de se­cole. .- ! " V- a fi pornit la luptă grea, cu credinţa în Dumnezeu şi in dreptatea cauzei sale,, poporul­ român, restrâns,la număr,işi-a’ vărsat sângele fără precupe­,­ţire, cu pieptul înainte şi cu neclintita voinţă de a învinge, chiar de ar­­ fi fost să piară pănă la cel din urmă. ■ Au fost zile grele, au fost ceasuri de adâncă durere şi au fost şi­ zile de chinuitoare umilinţă impusă de un ina­mic mai numeros şi pe care la un moment dat soarta ar­' melor îl ajutase* Dar n’a­u întârziat niței - ziua triumfului, ziua mare­ a răs­­platei, ziua fericită a victo­riei, care a strâns o­ daltă pe­ toţi românii, care a­ statorni­cit pe vecie România între­gită în frontierele ei naturale de la Nistru pân’ la Tisa. E suficientă amintirea a­­cestui trecut, ca inima ori­că­rui român să tresalte de e­­moţie în această zi, când se împlinesc două decenii de la primul glonţ pornit din puşca ostaşului român pentru libe­rarea fraţilor săi. Cu adâncă durere mărtu­risesc însă, că în sufletul meu azi, nu e de­cât amărăciune, adâncă tristeţe şi multă în­grijorare. Năpădesc în mine aminti­rile zilelor din timpul neu-,­tralităţii. Revăd pe marii români, Ion I. Brătianuu, Take Ionescu, N. Filipescu, Barbu Delavrancea, frământaţi de grija ceasului istoric prin care trecea neamul nostru. II revăd pe nemuritorul Take Ionescu, alergând din oraş în oraş, întreţinând entuziasmul mulţimii pentru­­gaza na­ţională, rostind cuvinte de o clasică elocinţă în care inima lui dn mare român închidea speranţele şi voinţa unui neam întreg. II revăd alături de Niculae Filipescu, omul'­i care a închinat scumpei sule­­ ţări, „puterea lui de muncă şi puterea lui­ de­­ iubire”, îi revăd­ topind­­împreună la căldura a­c­eluiaş ideal, toate neînţelegerile­­trecutului, ,şi mână ,în mână, cu forţele, unite,, şi, strigând, ca să se audă peste Carpaţi : „Fraţi­lor, . nu­­pierdeţi curajul,­ vom veni!.” . ■ \y Au trecut de­-atunci două­zeci de ani. Unde suntem, ce suntem şi cum suntem azi, mare popor român sub condu­cerea­­ micilor români cari alcătuiesc * pepiniera dirigui­torilor politici ai vremurilor prezente ? : : Mă îngrozesc* la gândul tra­gicului bilanţ pe care trebue să-l rezum în rândurile ce '■urmeapăv V , Ţara, întreagă dezbinată în multiple­, partide şi grupări politice,­­ ce se duşmănesc cu gând de distrugere şi nu pen­tru­ deosebiri profunde de doctrine şi de principii, ci pentru dorinţa de întâetate la putere, pentru setea de stăpânire, sete care se poto­leşte, mai totdeauna , după cum a dovedit trecutul şi după cum martor este pre­zentul, ----cu rotunjiri de a­veri, cu procopsiri de parti­zani, cu fără­de­legi, cu vio­lenţe în loc de autoritate, care provoacă anarhie în loc să întroneze ordinea. Munca, cinstea, patriotismul, devotamentul faţă de ideea naţională sunt scoase de sub ocrotirea celor cari ar tre­bui din potrivă să le înscrie în fruntea datoriilor lor. Şi în acest timp, ce se pe­trece înăuntru şi ce se pe­trece în afară ? Norii negri se adună şi duş­manii noştri, cari nici o clipă n’au stat cu braţele încrucişa­te în aceşti douăzeci de ani, dar cari au împletit din min­ciună şi calomnie, din ură şi sete de răzbunare, idealul re­vizionismului, stau gata să profite de dezlănţuirea unui nou război spre a se năpusti asupra frontierelor româ­neşti. Am făcut desigur o po­litică externă plină de griji pen­tru­.. secu­rităţea noastră, şi, pe cât ,omeneşte a fost posibil, această securitate a­ fost­­ întărită cu alianţe, faţă de­­care trebue să ră­mânem credincioşi fiindcă ele sunt conforme cu interesele noastre şi sentimentele noa­stre. Dar din ciocnirea de in­terese între puterile europene, din afirmarea ambiţiilor u­­nora şi din pasivitatea uneori de neînţeles a altora, a eşit în evidenţă imperativul că în primul rând securitatea, noa­stră trebue să se întemeieze pe propria noastră forţă. Prefer să acopăr cu tăcere ceea ce ar trebui să spun cu privire la ceea ce a trebuit să se facă şi nu s-a făcut în­ interesul acestui po­tenţial moral şi material, in­dispensabil străduinţelor şi angajamentelor pe terenul diplomatic, înăuntrul ţarei, spectacolul , cel puţin tot atât de în­tunecat. Sub protecţia unui „tratat al minorităţilor”, pe care sen­timentul nostru de umani­tate şi de justiţie l-a admis la incheerea păcii, deşi el jignea adânc demnitatea unui popor a cărui gene­rozitate este proverbială, minorităţile cari trăesc in cuprinsul ţării, şi-au înte­meiat aci, în propria intră casă, sub ochii noştri şi din nepăsarea noastră, o viaţă a lor naţională şovină, ireden­tistă, sfidătoare faţă de le­gile româneşti, îndrăzneaţă faţă de autorităţile ţării. Pe de altă parte, aceleaşi minorităţi etnice şi religioa­se au pătruns în toate arte­rele organismului nostru e­­conomic şi social, s’au infil­trat în şira spir­ărei ţării, pa­­ralizându-i mişcările şi evo­luţia, au pus stăpânire şi în­cearcă s’o desăvârşească­­ pe directivele vieţii noastre eco­nomice şi spirituale şi, prin consecinţă logică, şi pe cele politice. Tineretul românesc, munca românească, înţelep­ciunea şi cu­ltura românească sunt stăvilite în evoluţia lor de zăgazurile cupidităţii mi­noritare. O ţară cu un ca­racter esenţial merite naţio­nal, cu un popor compact, o­­mogen şi plin de vlagă, cu rădăcini adânci în desfăşu­rarea istorică din­­ cuprinsul frontierelor lui, cu drepturi imprescriptibile şi cu un vii­­tor care-i aparţine în între­gime, este lăsată, fără voia ei, în contra ei şi cu toate protestările ei — să fie specu­lată de cei puţini şi străini, dar îndrăzneţi. Iată pentru ce, în această zi, când se împlinesc două de­cenii de când s’a pornit lupta pentru desrobirea neamului, nu s’a putut naşte în sufletul meu — din împletirea aminti­­­rei entuziasmului care a însu­fleţit în acel ceas, pe ostaşi şi pe oameni politici, pe toţi ro­mânii, de la vlădică până la o­­pincă, cu conştiinţa primej­diei ce ne ameninţă în ceasul jde, faţă din afară şi a slăbi­­ciiunei morale în care ne zbatem înăuntru,­­ de cât amărăciune şi profundă în­grijorare pentru ziua de mâine. Dar, am totuşi o speranţă, care mă oţeleşte şi mă încu­rajează în lupta ce o duc zi de zi pentru triumful ideei naţionale, pentru cauza ro­mânească, pentru consolida­rea noastră naţională, atât teritorială cât şi internă. Am speranţa că semnele repetate de redeşteptare naţională, pe care le dau toate clasele so­ciale ale poporului român, entuziasmul şi vigoarea cu care au răspuns la chema­rea noastră pentru cea de a doua desrobire a neamului, săteni şi orăşeni, de la cel mai umil muncitor până la cel mai distins intelectual, bunii români, vor trezi pe toată lumea şi vor grăbi vic­toria finală a românismului prin consacrarea efectivă şi definitivă a comandamentu­lui naţional. Români, stăpâni în Ro­mânia! STELIAN POPESCU r Realizările bugetului general pe primele patru luni Declaraţiile d-lui ministru Victor Antonescu Problema realizărilor bugetu­lui general al statului pe exer­ciţiul curent 1936/1937 prezintă aspecte mult mai optimiste ca cele de anul trecut, apreciind că suntem oarecum într’o e­­pocă defavorabilă încasărilor. In expunerea făcută joi seară reprezentanţilor presei de d. ministru al finanţelor, Victor Antonescu, d-sa a ţinut să pre­cizeze totuşi, că realizării© din primele patru luni ale anului n’ar putea duce la concluzia fi­nală a executării bugetului, căci în această vreme, preocu­parea de seamă in marea mas­sa a ţării este facerea munci­lor şi strângerea recoltelor ; ca urmare, mişcarea în viaţa eco­nomică este mai slabă şi fireşte cota încasărilor inferioare faţă cu prevederea bugetară cores­punzătoare. Totuşi realizările din anul 1936/937 în comparaţie cu cele din anul trecut pun la înde­mână un element d­e judecare asupra excutării bugtului ÎNCASĂRILE Rezultatele pe patru luni din 1936/937 şi cele din anul tre­cut pe aceiaşi perioadă repre­zintă următoarea situaţie­­. In luna Iulie 1936, încasările au fost de lei 1927 milioane, iar în cele trei luni anterioare, Aprilie—Iunie, lei 5.268 mi­­lioane. In aceste patru luni dar tot­­alul realizărilor a fost de lei 7195 milioane, cam­ față de cota bugetară corespunzătoare de lei 7658 milioane, reprezintă un deficit de lei 463 milioane. Încasările în Aprilie—Iulie am fost de 6.260 milioane lei, ia­r prevederea bugetară pe aceste luni fiind de 6.890 milioane lei, realizările dau astfel un minus de lei 630 milioane. Și în anul 1935/1936 deci, la 31 Iulie, cota corespunzătoare bugetară nu era acoperită, e ca­racteristica lunilor de început de an, ceia ce a făcut ca la prima dare de seamă a situaţiei încasărilor din acel an să arate perspectiva unui deficit, care însă a fost înlăturat prin plusul realizărilor din lunile următ­­oare. In anul în curs situaţia este mai îmbucurătoare, căci bu­getul deşi mărit faţă de cel al anului trecut cu 11%, minusul realizărilor este numai de 463 milioane faţă de 630 în exerci­ţiul 1935/936. Echilibrarea bugetului Ţinându-se însă seamă ex­clusiv de realizările de până acum şi dacă în lunile urmă­toare nu s’ar acoperi decât cota bugetară, anul financiar s’ar încheia cu un deficit. Sunt speranţe însă că în cotele prevederilor bugetare, a­­viitor realizările vor întrece coperind ca şi a anul trecut lip­sa " Inceputului ni de an şi astfel vom putea avea şi în 1936/937 un buget echilibrat Şi sunt începuturi cari con­firmă această nădejde. Minu­sul de încasări al celor­­patru luni în mare parte este din luna Aprilie, când din cota bu­getară corespunzătoare de lei 1915 milioane s’a încasat 1531, o lipsă deci de lei 384 milioane. In cele trei luni următoare însă, deși din cele slabe ca realizări, cota lunară a fost a­­proape de acoperire. In Mai s’a realizat 1895 milioane, în Iunie 1840 milioane iar în Iulie 1927 întrecând cota bugetară cu 13 milioane. Afară de aceasta în anul în curs sunt încă la îndemână venituri disponibile în afară de cele bugetare, care aproape acoperă minusul de încasări al celor patru luni. Astfel, numai taxele de 12% ad-valorem înființate prin le­gea din 1 Aprilie 1936 deocam­dată dau un plus de 350 mi­lioane, care pe temeiul legii ci­tate şi al legii pentru asigu­rarea şi menţinerea echilibru­lui bugetar din 7 Aprilie 1936 a şi fost înglobat în veniturile bugetului ordinar prin jurnalul consiliului de miniştri din 4 August 1936. Realizările anului în curs, în proporţie cu cifra bugetului sunt superioare celor din anul trecut, iar plusul realizărilor la taxele de 12% ad-valorem dau putinţa acoperirii lipsei din primele trei luni. Păstrând cumpăna şi în chel­­tueli, bugetul anului 1936/937 se va încheia în condiţiuni prielnice. Fondul apărării naţionale Cipa acestui fond în anul 1935/936 a fost de lei 2.000 mi­lioane, iar în anul în curs s’a ridicat la lei 2.600 milioane, din care 300 milioane vor fi reali­zate nu din încasările obici­nuite, ci din venituri excepţio­nale, cu sume din plăţile lotu­rilor şi realizări din participă­rile Statului la unele întreprin­deri economice, care vor intra în casa Statului în cursul a­­nului bugetar. Cota lunară de acoperit tre­­bue socotită la lei 2.300 milioane — care pe cele patru luni Apri­lie—Iulie reprezintă lei 760 mi­lioane, încasările în Aprilie—Iulie fiind de lei 768 milioane, re­zultă un plus de lei 8 milioane. La aceiaşi dată în Aprilie 1935/936, realizările erau de lei 507 milioane, care faţă de cota bugetară corespunzătoare de lei 664 milioane a dat lipsa de lei 156.7 milioane. Situaţia în 1936/937 este dar mult mai bună; realizările în chiar lunile de slabe încasări. Aprilie—Iulie au întrecut cota bugetară şi se crede că în lunile următoare ele vor fi superioare. Se poate afirma clar de acum că bugetul apărării naţionale va avea un plus de realizări. MONETE METALICE DE NIVEL Cu prilejul acestei expuneri, d. ministru Victor Antonesecu a adăugat că se vor con­fecţiona cât de curând noui monete de nikel de 50 şi 100 lei, spre a înlocui pe cele de ar­gint de 100 lei, care se falsifică foarte uşor. Nikelul se pretează mai greu la falsificări şi va uşura mult schimbul pe piaţă. Nouile monete vor apărea în maximum trei luni și vor adu­ce statului un beneficiu de a­­proape 100 milioane lei. Mare furtună la Giurgiu Numeroase case inundate Giurgiu, 13 August Azi, pe la ora 5 d. a., o ploaie torenţială, însoţită de o violen­tă furtună, s-a abătut asupra oraşului şi portului nostru. A­­valanşe mari de apă au inun­dat străzile oraşului făcând circulaţia impracticabilă timp de două ore. In cartierul Principele Nico­­lae, apa a pătruns în adăpos­turile comercianţilor balceni, veniţi de Sf. Maria, inundân­­du-le complet. Numeroase locuinţe de la pe­riferiile oraşului au fost inun­date, din care cauză s-au ava­riat. In port, furtuna a fost foar­te violentă. Şlepul „Gand 1”, încărcat cu mărfuri pentru im­port, a fost smuls de valuri şi dus în largul Dunării. Graţie prezenţei de spirit a soţiei câr­maciului, în lipsa acestuia, care a înfruntat cu un curaj vijelia, vasul a fost salvat prin lansa­rea ancorei. După puţin timp, şlepul a fost remorcat de a­­sul motor „Clarice” şi adus în port. Pe şoseaua Giurgiu-Rama­­dan, numeroşi copaci au f­st distruşi. La Rusciuc, furtuna a des­­velit numeroase clădiri, iar firmele magazinelor au fost duse la mari depărtări. O dragă bulgară, ce se găsea în port, a fost smulsă din ata­cată şi răsturnată. Dea­sem­e­­nea, a fost luat de valuri , înecat, un ceam bulgar. Victime omenești ri’au fost --------xxx®xxx-------­ I Manifestaţiile interzise in zona de frontieră, in Franţa Paris, 13 (Teta). — Minis­terul de interne francez a dat ordin tuturor prefecturilor de departament, să nu admită nici o demonstraţie, adunare manifestaţie ,etc., într’o zona largă de 5 km. dealungul fron­­tierelor. Acest ordin a fost luat în urma unui protest ger­­man contra unei manifesta­­ţiuni a frontului popular, care în faţa oraşului german Saar­­brücken a manifestat dealun­gul frontierei ostil faţă de Germania. -----------XXX O XXX----------­ Mare incendiu la Praga Praga, 13 (Radio-Central). „ Azi după amiază a izbucnit un incendiu violent la un mare de­­pozit din cartierul Karlin. Au ars 200 vagoane iarfuri. Pagubele sunt considerebile.

Next