Universul, septembrie 1936 (Anul 53, nr. 256-270)
1936-09-16 / nr. 256
■PB Asigurarea „FRANCO-ROMANA“ Fondata 1920 (M. O. 182/920) Bucureşt, Oriviţei 23 Tlstăzi Mat» ţi 15 Septemb^îeTo^a' 9,30, se face îr»agei»ea, la care participă toate poliţele cu amortisment şi vremii. Beneficiază de această tragere numai poliţele la curent cu plata primelor. Câştigurile acestora se vor achita imediaţi acelea ale poliţelor, cari nu sunt la curent cu Plata primelor, se vor reporta la tragerea următoare. Rezultatul se va publica in „WSSVERSUE" de mâine 16 Septembrie. Adunarea generală extraordinară a asoc. A. R. P. A. - -. Şedinţă cu ssassdal Duminică la 911 dim., s’a. ţi, Hut la cinematograful A.R.P.A. adunarea g-rală extr.:iordin a ui a Asoc. pentru propaganda aviaţiei (A.R.P.A.). D. MARENESCU NOUR propune să se facă onouă alegere de consiliu, dec .rece vechiul consiliu s’a descomplectat, îndată ce subsecretariatul de statal aerului a diait cLepoziţia ca n’c'un ofiţer să nu mai facă parte din convretul de cunaliu D-nii UDREA POPESCU şi BRANDIŞ, cenzori în vechiul cons’MU, au cerut să fie lăsaţi să citească raportul lor asupra gestiunii vechiului consiliu.Grupuri din adunare au protestat, împiedecând ca raportul să fie citit. D. ing. DRAGOI ANESCU, președintele filialei Câmpina, a cerut cuvântul, spre a propune o listă pentru un nou comitet. Grupul d-lui Marinescu Nour 11 a admis propunerea d-lui Drăguiănescu şi de aci a început scandalul. Vociferări, strigăte: afară, la parchet. Tumult, vacarm, imposibil să se poată înţelege ceva. Grupurile Drăguiănescu, Udrea Popescu, Branduş, înrante cu d. g-ral Henţessu s’au retras şi au părăsit adunarea. Cu cei ce au rămas după scandal în şedinţă, s’a procedat la alegerea noului comitet, constituit astfel: D-nii ing. G. Gigurtu, Grigore Gafencu, Stan Ghiţescu, S. Şerbescu, V. Doneseu, g-ral C. Potescu, g-re.l Părintiiu, Gr. Oghină, C. Stoicescu, T. Alexandrescu, ing. Persu, Bob Vârnav, Damabasi, Marinescu Nour si Pake Protocoascu. D. g-ral PALU.NEANTJ mlţumeşte membrilor pentru alegerea făcută. D. It. DRAGOŞ vorbeşte în numele filialelor. Protestul filialelor Câmpina şi Moreni Din partea d-lor ing. R. Ple- işoianu, N. Machedon şi I. Fio-î rescu, reprezentanţii fiv.a’elor ’ Câmpina şi Moreni’, primim următoare întâmpinare: „Această adunare a fost pro- a vocată de cenzori cari au deaco- î perit grave,nereguli în gestiune î şi au cerut chemarea la răspun- ■' dere a celor vinovaţi. Bala a fost ocupată de im nu- 1 măr de persoane a căror calHa- i te de membri apărea duboasă, si cari au împiedicat printr’o a- 1 titudime provocatoare şi gălăgi- 1 oasă (atitudine care nu cadra cu atmosfera morală pe care ar trebui s’o aibă o astfel de insti- 1 tuţie) desfăşurarea ordinei de zi s făcând imposibile orice desba- î teri. S’a refuzat a se da cuvântul x însăşi comisi’unii de cenzori şi 1 '„reprezentantului celor mai pu-c ternice şi active secţiuni: Câm- 1 pina şi Moreni, singurele cari Rapeltul posedă material aviatic, având în funcţiune o şcoală de pilotaj şi o şcoală de zbor fără motor. Delegaţia acestor secţiuni, reprezentând 500 voturi, în numele celor 4000 de membri pe cari îi au pels 2 secţiuni, au părăsit sala împreună cu d-nii cenzori, socotind că este sub demnitatea lor de a lua parte la desbaterile unei adunări generale, regisată ca cea mai comună adunare electorală de suburbie, menită a acoperi prim zgomote şi scandal, nereguli dureroase pentru o astfel de instituţie. Ni se spun® că, în urma celor petrecute, comisiunea de cenzori se va adresa parchetului pentru cercetarea fraudelor, iar secţiunile Câmpina şi Moreni vor introduce contestație contra incheerilor acestei adunări descompletate prin retragerea membrilor săi." *PP Din raportul cenzorilor" pe •. care‘au "vrut Să-l"citească îh ‘Şedinţă, e xtragam... __...... „Incheerea socotelilor pe un interval numai de şapte luni, este datorit faptului că din ordinul subsecretariatului aerului, •activitatea d-lor administratoridelegaţi ai Asociaţiei, a încetat pe data de 20 August 1936. In această perioadă,spre deosebire de exerciţiile anterioare, rezultatele sunt departe de cele prevăzute în bugetul supus aprobirii în ultima adunare generală. Astfel, din lei 13.054.687 cât s’au apreciat veniturile Asociaţiei, s’au realizat a,bea 2.110.350, din care s’au cheltuit lei 1.655.354, iar excedentul de 455.006. afost integral afectat acoperirii parțiale , a pagubelor produse de exploatarea cinematogirafului, a amortizării cheltuelilor de amenajarea sălii, a grădinii și o parte din sumele învestite în aparate şi instalaţiuni. Spre o mai clară înţelegere, am întocmit alăturatul bilanţ şi cont de rezultate pentru cinematograf, din care rezultă că centrala a avansat până la 31 iulie a. c. pentru chirie, locaţii, filme, lucrări de amenajare, renovare, înzestrare, impozite, etc. 1.524.603 lei şi că mai datorează la diverşi furnizori, fisc, etc., 1.635.849 lei, sau în total 3 milioane 160.452 lei, sumă ce va trebui recuperată primfera o exploatare mai bine gospodărită în restul de 3 ani şi 3 luni cât au mai rămas din contractul de închiriere cu Cercul Militar. Din această cauză, din nerealizarea celorlalte venituri pre- văzută în buget, au rămas în suferinţă atât propaganda aviatică, cât, şi şcoala noastră de pilotaj de la Baneasa, iar toilantul general al Asociaţiei şi contul de profit şi pierdere ce vă prezentam, se închee la 31 Iulie 1936, cu o pagubă de lei 588.018. Am verificat la diferite perioade valorile din cassa Asociaţiei şi a cinematografului cât şi registrele sale şi am constatat nereguli în gestiunea cinematografului neglijenţe în conducere, plăţi în afara prevederilor bugetare, ce le-am adus la cunoștința comitetului de direcție, care însă, cu regret am constatat că nu a luat la timp măsuri de îndreptare, motiv pentru care nu vă putem cere a da comitetului de direcție descărcare pentru gestiunea ce vă prezentăm ; din contra, supunem aprobării dv. punerea în mişcare a acţiunii în răspundere prevăzută de art. 42 şi 43 din statute, contra comitetului de direcţie, pentru aceste fapte. De asemenea şi pentru abateri de la art. 34-33 din statute. Totodată vă rugăm să binevoiţi a aproba aceeaş acţiune pe baza aceloraşi articole 42 şi 43 din statute, contra fostului director general care nu şi-a făcut cu destulă vigilenţă datoria de conducător de fapt şi permanent al asociaţiei şi a încuviinţa ca funcţionarii vinovaţi să fie deferiţi organelor competente. Mircea Brânduş, expert contabil; T. Popescu Udrea, avocat; Dan Condeescu doctor în drept. (Ict/ott-cht)* MARŢI, 15 SEPTEMBRIE Ort.: Sf. Martir Nichita Românul (1330) .şi Sfântul Visarion Episcopul Larisei. Cat.:7 dureri ale Măriei. Prot.: Constanţia Evreesc: 28 Elul 5696. Mahomedan: 28 Gemadi-el-Ahir 1355. % Răs. soarelui 536 Apusul 16,24. CALENDAR ISTORIC ȘI LITERAR 15 SEPTEMBRIE In această zi, în anuL.. •1621. ,se întoarce şi solul Zelinski, trimis la Vizirul. Și tot într’aceea zi Turcii iar au lovit tabăra Leşească, la poarta Litvei, ce făcuse Leşii în cele trei zile o tabie, adecă o baştă den afară de şi ţuiri, de care nu luase Turcii minte. Ci şi den şanţuri şi dei tabie dând tare Leşii foc, au căutat Turcilor a se dare îndărăpt” scrie cronicarul Miron Costin, în Letopiseţul său. Asistăm la o luptă de luni de zile, lângă Nistru, între trupele turceşti şi tătăreşti, pe de o parte, şi trupele leşeşti şi căzăceşti, pe de altă parte (vezi şi Calendarele din 21 August şi 3 Septembrie 1621). 1872, s-a ţinut, în casa lui T. Maiorescu, următoarea şedinţă a faimoasei societăţi Junimea din Iaşi: „Presenţi: Maiorescu, Pogor, Negruzzi, Buicliu, Vârgolici, Lambilor, Panu, Roiu. S’a cetit o poezie de Cerchez, respinsă. O traducere din Eneida de Virgil (Cartea XX) de M. Străjanu, care s’a admis. S’a cetit critica bibliografiei a lui Branza contra zoologiei lui Mândru. S’a hotărît a se ceti din Istoria, critică a lui Hâjdeu în fiecare şedinţă”. Lecturile admise erau publicate în revista „Convorbiri literare”, oficioasa Janimei. 1878. Adunările legiuitoare ale României, convocate în şedinţă extraordinară, au luat act de hotărîrea congresului de la Berlin şi, supunându-se ei, în interesul păcei, au autorizat guvernul a i se conforma. Prin acea hotărîre dela Berlin, Ruşii ne-au răpit Basarabia. 1898, apare la Constanţa prima revistă literară dobrogeană, întitulată Ovidiu, bilunaru, având director şi fondator pe Perru Vulcan, iar secretari de redacţie (dela 1902) pe C. P. Demetrescu şi N. Varone. Spicuim din colaboratorii revistei: Gr. Tocilescu, I. L. Caragiale, Rădulescu-Niger, Nuşi Tulliu, D. Nanu, N. Batzaria, A. C. Cuza, V. Diamandi, Leontin Iliescu, G. Murnu, D. Teleor, G. Tutoveanu, Papa Hagi, Alex. Vernescu, D. Stoica, Opran Potârcă, etc. 1916. Germanii dau atac (cu o zi mai înainte atacaseră fără succes poziţiile române dela Merişor) contra armatei române, dar fără succes. Dealul Branului, pentru care s’au dat lupte crâncene, a trecut din mână in mână, rămânând în cele din urmă al Romănilor. LUCIAN PREDESCU MARŢI, 15 SEPTEMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz.. 1875 m.. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz.. 364.5 m. 12 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio Jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 730. Închiderea emisiunii. 13.30. Ora. Cota Dunării. Bursa. Culturale. Sport. 13.40. Concert de prânz — Orchestra Vasile Juisa (canto: Mia Braia şi P. Alexandru); Arii naţionale; Estudiantina, vals de Waldteufel; Să-mi dai batista ta, tango de Corologos; Am adormit în zori plângând, tango de Viilnov; Norocul l-am pierdut pe drum, tango de Mia Braia; Arii naţionale. 14.15. Radio Jurnal. 14.30. Continuarea concertului: Arii naţionale; Hai barcagiu, tango de Vilinov; Nu vrei să ’nţelegi, tango de Bolneanu; Busuioc, floare cu dor, romanţă de Petrescu; Romanţe şi arii naţionale. 15. Ultimele ştiri. 19. Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. 19.04. Concert de muzică variată (discuri): Carnavalul, uvertură de Dvorak, (orch. simfonică din Londra, dirij. de Coates); Dansul florilor, vals de Delibes, (orch. din Lucerna); Preludiu şi Polichineile de Rachmaninoff (pian: Pouishinoff); Fantazie pe motive de Mozart, de Urbach, (orch. Weber); Arleziana, suită de Bizet, (arch. simfonică din Filadelfia, dirij. de Stokowsky). 20. Cronica ştiinţifică de prof. V. Vâlcovici. 20.20. Muzică de două piane — Vilnov şi Rackmayer: Tempo!... Tempo! pase doble; Miţa, sa cuminţit fetiţa, slow; Mai da-mi o halbă blondă, vals; Baba oarba, foxtrot; Am adormit in zori plângând, tango; Povestea crăiţelor, fox; Marşul inimilor. 20.05. Naţionalism şi sport de Ovidiu Papadima. 21.05. D-ra Lisetta Dima, canto: Nimfe şi silvani de Bemberg; Arie din „Bărbierul din Sevilla” de Rossini; Variaţiuni de Mozart- Adam; Buchetul dragostei, romanţă veche românească. 21 26. Actualităţi. 21.30. Concertul simfonic al orchestrei Radio, dirij. de Ionel Perlea; Uvertura „Titus” de Mozart; Concerto grosso de Filip Lazăr; concert în mi bemol major pentru vioară şi orchestră de Mozart (solist: Anton Sarvaş). 22.30. Radio Jurnal, Sport. 22.45 Continuarea concertului: Colţul copiilor de Debussy; Toamna, uvertura de Grieg. 22.30. Radio Jurnal, Sport. 22.45. Continuarea concertului simfonic. 23.20. Muzică distractivă (discuri): Tangoul geloziei de Maskeroni şi Tango de Albert; Dragostea mea, tango de Daia (canto: Raul Ionescu) şi P. Alexandru şi De dragul d-tale, fox de Vilinov; Calea spre inimă şi Marş de Freundorfer; Radu mamei şi Verde sălcioară. (taraful Marin Matache Cristal). 23.45. Jurnalul pentru străinătate în limba franceză. 23.55: Ultimele știri. Deutschlandsender, 191 kHz., 1571 mp 60 kw. — 20: Concert de plăci; 21.10: Sunete prin amurg. Concert; 22: Piesă muzicală; 23: terem., inf., Sport; 23.30: Concert .nocturn; 23.45: Inf. locale; 24: Orchestră de dans. Varşovia, 223 kHz., 1345 m„ 120 ..w. — 20: Concert simfonic; 21: .Faust”, operă de Gounod; 24: Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 545 kHz . 550,50 m., 120 kw! — 19.40: Orchestră de ţigani; 22.20: Concert de orchestră; 23.10: Orchestră de salon; 0,20: Orchestră de țigani. Viena, 592 kHz., 506 3 m 120 kw. — 20: Ora. Inf. N Meteor.V-21: Concert de valsuri; 23: Tnf Meteor.; 23,10: Concert de vioară; 23,50: Inf.; 0,05: Orchestră de jazz Praga, 638 kHz., 470,2 m 120 kw. — 20,10: M. Ostrava; 22: Concert de orchestră; 23: Ora Inf., Cronica zilei, Sport; 23,15: Recital de pian. Roma, 713 kHz., 420,8 m., 50 kw. 20: (Roma) Plăci; 20: iNapoli) Muzică variată; 20,20: Concert; 2049 (Bari) Program special pentru Grecia; 21,06: Ora, Inf., Radiojurnal, Meteor.; 23,15: Muzică de dans. Milano, 814 kHz., 368,6 m., 50 kW. 20: Muzică variată; 21.05; Ora, ££., Radio jurnal, Meteor.; 21,45 Ita Giara” operă de Cosello și ■lansel și Gretel”, operă de Hum■erdinck. După operă muzică de Kans. Paris-Turnul Eiffel, 1182 kHz, 252 m, 60 kw. — 20: Inf., Ora, meteor.; 20,20: Jurnal vorbit; 20.45 Revista presei. 21,30: Teatru radiofonic. MIERCURI, 16 SEPTEMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 833 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6,30: Deschiderea emisiunii Gimnastică ritmică. Radio Jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7,30: închiderea emisiunii. 13,30: Ora. Cota apelor Dunării. Bursa. Culturale. Sport. 13,40: Concert de prânz — Muzică variată (discuri); Uvertură la „Regele din Lahorei” de Massenet, (arch. Operei Scalei, dirij. de Sabarno); Poloneza din „Boris Godunow” de Mussorgsky, (corul şi arch. Covent Garden, dirij. de Belleza); Selecţiuni din „Boema” de Puccini, (arch. Marek Weber); Balet din „Haanlet” de Thomas, (arch. Odeon). 14,15: Radio Jurnal. 14 30: Muzică uşoară (discuri); Cântecul escadrilei şi încetaţi focul; două foxtroturi de Donaldson şi Deutch; Vals de Honnegger. (voce: Lys Gauty); Slowfox şi Vals de Skalden; Frumoasa mea cu ochii verzi de Nelo Manzatti. (voce P. Alexandru) şi Dacă ai şti, bostan de Villnov. (voce M. Dumitrescu). 15: Ultimele ştiri. 19: Ora. Mersul vremii. Bursa, cerealelor. 19.04: Concert de muzică distractivă. Orchestra Radio, dirij de Th. Rogalsky; Suita „Cockney” de Ketelbey; Caravana, de Niemann; Potpuriu din opereta „Frumoasă e lumea” de Lehar; Polka pizzicatto de Johan şi Josef Strauss; Ezitare, vals de Colvery, 19,55; Actualităţi. 20. Continuarea concertului: Farandola, suită de Th. Dubois; Chansonette de Primi. 20,20: Viaţa universitară engleză de prof. V. Ispir. 20,40: Arii lirice şi de coloratură (discuri); Variaţîuni de Adam, pe otemă de Mozart, (voce: Giulleimetti); Arii din „Manon” de Massenet, (voce: Georgew.'kyj; Arie din „Lakmé” de Delibes (voce: Margherita Salvi) ; Arie din „Tosca” de Puccini, (voce: Enzo de Muro Lomanto); Cântec cu variatiîScrial Arie dinxermecat*’ de Mozart, (voce:Gu-' gliel-meeti). 21,15: Posta Radio. 21,35: D-ra Madeleine Cocorâscu, pian: Sonată în si minor de Chopin. 22,10: Petre P. Ştefănescu-Goangă. (canto): Invocaţia din ,,Faust” de Gounod; Lebăda de Grieg; Iubire nemărturisită de Wolf; Rugăciune de Marx; Nun me sceta, de Tagliaferi. 23,30: Radio Jurnal. Sport. 22 45: Concert nocturn al Orchestrei de salon Radio, dirij. de D. Teodorui: Vals de Mănneke; Un mic eveniment de Rust: Canţonetă de Kapplitch; Niciodată nu te voi uita, tango de Max Halm: Fox de Roland; Fiametta de Weitinger; In stil ţigan de Watitz; Cât îmi eşti de dragă, romanţă de Borchert Bella Fiametta de Ocelle; O lacrimă de Mussorgsky; Vals de Lehr. 23,45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză, și germană. 23,55: Ultimele știri.& Deutschlandsender. ISI kHz. 1571 m. 60 kw. — 22,15: Concert de seară. 23: Meteor. Inf., Sport. 23 30 Concert nocturn. 23,45: Inf. locale. 24: Orchestră de dans. Varșovia. 223 kHz. 1345 m. 120 kw. — 20,10: Concert de vioară. 20,30: Recital de canto. 21: Plăci. 21,45: Radiojurnal. 22: Concert Chopin. 22,30: Recital de canto. 23: Snort. 23,15: Instantanee muzicale. 24: Muzica, de dans pe ndlăci. Budapesta. 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 19 30: Orchestră de jazz. 20.40: Recital de canto. 22: Concert de orchestră. 23.20: Orchestră de salon. 24: Muzică de dans pe plăci, Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. 20.20: Revista șlagărelor 1919- 1925. 21.20: Zece minute distractive. 22: Concert variat. 23.10: Concert de plăci. 24: Inf. 0,15: Concert de orchestră. Praga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. — 19,55: Plăci. 20: Ora, Inf., Meteor. 20,10: Actualități. 20,20: Bratislava. 21,15: Brno. 22: Concert de orchestră. 23: Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23,15: Plăci. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.— 20: (Roma) Plăci. 20,49: (Bari) Program special pentru Grecia. 21,05: Ora, Inf., Radio jurnal, Plăci. 21,40: Concert variat. 23 30: Muzică de dans. 24: Radio jurnal, Milano. 814 kHz. 368,6 in. 50 kw. — 20: Muzică variată. 21,05: Ora, Inf., Radio jurnal, Meteor, Plăci. 21,40: Varietăți. 22 50: Concert de orchestră. 0,15: Muzică de dans Paris Turnul Eiffel. 1182 kHz, 252 m. 60 kw. — 20: Inf., Ora, Meteor. 20,20: Jurnal vorbit. 20,45: Revista presei. 21,30: Concert. ---------X• X # X------- UNIVERSUM__JAnil al 53-lea Mr. 251p Miercuri 16 Septembrie 1935 Stomacul prin lenevia intestinului, hiperaciditatea, rea as fmctionare a fierii si a ficatului sunt infrun-S.al?JÎLprin aPa "»tura!« purgativă" „FRANCISC - IOSIF'1 și primejdia congestiilor cerebrale ale ochilor, ale plămânilor și inimii sunt înlăturate. Recomandată de medici.......................... 5022 X * X BIBLIOGRAFII — A apărut No. 5—6 din „Revista cursurilor şi conferinţelor“, cu bucăţi semnate de d-nii profesori : I. Petrovici, G. G. Antonescu, C. I. Urechia, D. Paulian, I. M. Marinescu, Trancu- Iaşi şi M. Ştefănescu şi de d-na Alex. Cartacuzino, cum şi de d-nii Valer Roman, P. Alexandrescu-Roman........................... Redacţia şi adiţia str. Leonida 31.. Buc..III, A apărut „Albina“ Nr . 36 cu un bogat cuprins. Andrei Bârseanu ca preşedinte al „Asociaţiunii“ (tratare din pagina 1-a) Braşovul mutându-se la Sibiu, spre a-şi putea închina restul vieţii ca o jertfă curăţă pe altarul acestei instituţiuni culturale, socotite cu drept cuvânt ca expresiunea unităţii şi solidarităţii naţionale a Românilor din Transilvania. La cârma „Asociaţiunii“ aducea distinsul profesor braşovean aceeaş dragoste neţărmurită pentru limba, istoria şi cultura românească, aceeaş însufleţire pentru valoarea lor educativă, aceeaş hotărâre nestrămutată de a munci fără preget pentru apărarea şi propăşirea lor. Pe lângă simţul datoriei şi tactul excepţional de fin, cu care înţelegea să conducă aparatul administrativ, destul de complicat, al acestei vaste organizaţiuni culturale, sporindu-i în timp de 15 ani (1906—1921) veniturile anuale dela 37.130 cor, la 428.662 lei, Bârseanu a reuşit să învioreze atmosfera intelectuală a „Asociaţiunii“ prin farmecul personalităţii şi al preocupărilor sale de ordin cultural şi literar-ştiinţific, la nivelul cerinţelor avansate ale timpului său. Adunările generale, pe cari le-a prezidat el dela 1906—1921, de la cea de la Braşov până la cea din Sighetul Maramureşului, au fost adevărate, sărbători naţionale — în vechiul înţeles creştinesc, care prin puterea morală a credinţei şi a sacrificiilor înfăţişate în paginile scripturilor sfinte, ţine să transforme fiecare prilej de rugăciune în clipe de reculegere şi înălţare sufleteasca, învăţămintele pe cari ştia să le culeagă din istoria noastră naţională, din scrierile şi faptele înaintaşilor, ca şi din viaţa actuală a poporului nostru, le înveşmânta totdeauna într’o formă literară foarte îngrijită, izbutind a le presăra cu măestrie în discursurile sale de deschidere astfel, încât ascultătorii rămâneau adânc şi durabil impresionaţi de accentul cuvintelor lui entusiaste. Cu fiecare prilej năzuea să fie bun îndrumător al poporului încurajându-i la luptă şi jertfă pentru progres, lăudându-i iscusinţa şi vrednicia, care i-a îndemnat să-şi creeze, din proprie iniţiativă, fără nici un sprijin din partea statului duşman, o serie întreagă de aşezăminte necesare pentru ocrotirea şi desvoltarea culturii sale naţionale. Statornica lui preocupare de educaţia poporului şi-a aflat rostirea potrivită şi în „cuvântul cătră Maraturăşeni“ întocmit pentru adunarea de la Sighet, în 1921 — cea din urmă adunare generală sub preşidenţia sa. „Şi când vorbesc de lumină, de învăţătură — zicea Bârseanu — nu înţeleg numai cunoştinţele practicei ci ori şi ce cunoştinţă care ne înalţă sufletele... şi ne face mai buni, mai iubitori faţă de alţii, mai înţelegători ai frumosului, mai pricepători ai tainelor naturii, mai apropiaţi de Dumnezeu. O ştiinţăpur utilitarista ne fate de egoişti, materialşti, d dispreţuitori ai moralei şi ai poruncilor niabile, şi prin urmare o asemenea ştiinţă nu poate fi spre folosul, ci numai spre stricăciunea societăţii şi a statului“. Astfel preşedinţia lui Andrei Bârseanu poate fi considerată ca una din cele mai rodnice şi mai binecuvântate din cursul primelor şase decenii de existenţă a „Asociaţiunii“ cu toate că valurile vrerii, rai ales în timpul războiului mondial, porniseră la isloi vijelios şi în această cetăţue culturală. Ca preşedinte al ei Bârseanu s’a simţit îndemnat, cu destulă revoltă, şi amărăciune în suflet, să întărească,prin iscălitura sa mincinoasă declaraţiune comandată, de contele Ştefan Tisza, la începutul anului 1917, înalte, lor feţe bisericeşti şi intelectuali, lor români, pe cari i-a putut îndupleca să vestească lumii, că neamul românesc din Transilvania şi Banat nu ar dori să fie desrobit din cătuşele coroanei ungare. Dar şi cu prilejul acestei iscălituri Andrei Bârseanu a avut totuş curajul să adauge lângă numele său observaţiunea personală, că semnează cu rezervă, întrucât textul declaraţiei faimoase nu exprima adevărul deplin. Pentru suferinţele de ordin moral, ce a trebuit să îndure în calitatea sa de preşedinte al „Asociaţiunii“, a fost însă răsplătit cu prisosinţă prin nespusafericire, de care a fost stăpânit în Maiu 1919, când cu prilejul vizitei regale, i-a fost dat să proclame pe Ferdinand, desrobitorul rege al tuturor Românilor, ca cel dintâi preşedinte de onoare al Asociaţiunii In această calitate a participat regele Ferdinand la adunarea generală din Câmpeni (1924) comemorând împreună cu membrii Asociaţiunii întâiul centenar de la naşterea lui Avram Iancu şi dăruind suma de 100.000 lei „penajutorarea tinerimii la învăţarea meseriilor şi industriei casnice“. Nici în testamentul său generos, prin care a dispus a se distribui suma de 50.000.000 lei pentru scopuri culturale şi caritative, nu a dat regele Ferdinand uitării „Asociaţiunea“, al cărei prim preşedinte de onoare devenise la 1919. In amintirea vrednicului preşedinte Andrei Bârseanu s’a înfiinţat o fundaţiune specială, contribuind la capitalul ei de temelie văduva dânsului cu suma de 50.000 lei, Asociaţiunea cu 10.000 şi Banca Albina cu 10.000 lei. MembriiAsociaţiunii, întrunindu-se în adunare generală festivă, să prăsnuească împreună realizările celor trei sferturi de veac de organizare culturală românească, nu vor uita să înfăşoare amintirea celor 10 preşedinţi, decedaţi, ai acestei instituţiuni dela Sibiu în vestmântul gratitudinii, adresându-le cuvintele prin cari talentatul Andrei Bârseanu a reuşit să exprime ,ob-, ştescul sentiment de recunoştinţă" naţională faţă de ctitorii,,aşezămintelor culturale româneşti dela Tainici: fiori ne străbat, spre voi când privim cu uimire. Vrednici români, ce i în piept dorul de neam aţi purtat! Tinere buze rostesc cu evlavie numele vostru Şi-astfel rosti-l-vor în veci, graiu românesc cât va fi... I. LUPAș Congresul internaional de teatru din Viena Sub auspiciile „Societăţii Universale de Teatru”, s-a organizat anul acesta la Viena, de la 3 la 9 Septembrie, al IX-lea congres internaţional de teatru. Personalităţi culturale numeroase şi importante, din toate ramurile activităţii teatrale, au luat parte la lucrări. Şedinţa solemnă a deschiderii congresului a avut loc în sala de festivităţi a Academiei de ştiinţe, în prezenţa preşedintelui de onoare al congresului, cancelarul von Schusehnig. , Printre personalităţile compunând delegaţiile ţărilor participante, se remarcau, în delegaţia franceză, d-nii Henry Clerc, H. R. Lenormand, Paul Blan,chard, A. Mauprey, Paulette Pax, etc. Delegaţia Italiană avea în frunte pe Nicolae de Niro, Silvio d'Amico, Bragaglia. Din partea României au luat parte, ca delegată oficială a ministerului de arte şi a ministerului de externe, d-na Maria Filotti, profesoară la conservator şi societară de onoare a teatrului Naţional, care este membră în comitetul internaţional al societăţii universale de teatru şi d. Ion Livescu profesor la conservator, delegat de Sindicatul artiştilor dramatici, pe care îl prezidează. D-na Maria Pilotti şi d. I. Livescu au prezentat un raport, asupra teatrului 1?. sate. RAPORTUL D-NEI MARIA FILOTTI D-na Maria Filotti în raportul prezentat congresului a subliniat în primul rând legăturile artistice ale teatrului românesc şi ale teatrului vienez, legături întărite în decursul anilor prin prezenţa atâtor mari artişti români pe scena Burgtheater-ului şi a Operei de Stat, ilustrate de tragediana Agata Bârsescu, de marele bariton Popovici-Beyreuth şi tenorul Traian Grozăvescu, de Viorica Ursuleac, şi alţii.D-sa a analizat apoi mişcarea teatrală din România în cursul stagiunei 1935/936. Ocupându-se de activitatea operei române, d-sa a subliniat marea operă de educaţie, realizată printr’un efort prodigios, datorită varietăţii repertorului şi a operelor de mare prestigiu artistic înscenate în ultimul timp. In concluzie d-na Filotti a subliniat repertoriul interesant anunţat de teatrele româneşti pentru stagiunea viitoare, repertoriu caracterizat prin marele interes acordat pieselor clasice şi care îngădue cele mai bune nădejdi pentru viitorul teatrului. Referatul d-nei Filotti s-a bucu- ■ rat de un deosebit succes, întreaga presă vieneză sublimând, în dările de seamă făcute, interesul datelor prezentate de d-sa, asupra activităţii teatrale din România. ‘ In urma unei intervenţiuni şi a expunerei făcute de d-na Maria Filotti arătând necesitatea unei reviste teatrale internaţionale care să prezinte în fiecare lună dări de seamă asupra activităţii teatrale din toate ţările, făcând astfel o trăsătură de unire între diversele mişcări teatrale, — s-a obţinut sprijinul ministerului de Instrucţie Francez pentru a se edita, la Paris, o revistă internaţională teatrală, destinată punerii în valoare a realizărilor teatrale din diferitele ţări membre ale Societăţii Universale de teatru. REPREZENTATII FESTIVE. — EXPOZITIA TEATRALA In cadrul congresului de la Viena au avut loc mai multe spectacole festive, printre care, la Opera de Stat, opera lui Wolf Ferari „Die vier Grobiane“, iar la Burgtheater „Das Goldene Vlies“, de Grillparzer. Deasemeni au avut loc 3 reprezentaţii date în cadrul congresului de trupe străine, venite special la Viena şi anume: un spectacol dat de artiştii Comediei franceze „Jeu de l’amour et du hasard“ de Maraviaux şi „Le Pélerin“ de Charles Vildrac, un spectacol al trupei italiene în frunte cu Guido Salvini, cu piesa lui Pirandello „Astă seară se improvizează“ şi un spectacol al teatrului Naţional din Budapesta cu piesa „Ro-Nin", de Kallay. Deasemeni s-a inaugurat la Viena, cu prilejul congresului, la biblioteca Naţională, o expoziţie teatrală internaţională cuprinzând : machete de costume şi decoruri, desemnuri, schiţe şi numeroase piese istorice. Un singur regret ar fi cazul să fie însemnat aci: acela că n’am profitat şi noi de acest prilej ,trimiţând la expoziţia de la Viena materialul care ar fi putut, să reprezinte cu cinste arta teatrală din România. Ar fi fost deasemeni prilejul unui efort interesant dacă o trupă românească s’ar fi deplasat la Viena, prezentând una din capodoperile literaturii noastre dramatice în cadrul acestui congres. -----------XXX# XXX---------Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni „ 200 pe 3 luni Morala unei crize (Urmare din pag. 1a) ţelegerea Balcanică, alianţele Franţei, României şi Poloniei stabileau în fundl focarelor revizioniste, un solid cordon de apărare- „ „ _raşul a început sa se complice când a fost vorba să se adapfte acestei coaliţii Rusia Sovietică. Fără îndoială, conducătorii Moscovei aveau mare interes să se opună, la orice încercare de a schimba statutul european. Dar era greu să-i socoteşti ca unui factor de ordine sigur în care se putea pune o încredere desăvârşită, în vreme ce ei întrupau propaganda revoluţionară. Nimeni, desigur, n’a avut un sentiment mai precis alprudenţei impuse de acest echivoc decât d- Titulescu. Pe cât se arăta de convins de nevoia de a-şi asigura un concurs util, pe atât a arătat grija de a păstra libertatea de acţiune indispensabilă mai ales vecinilor imediaţi ai unui element tulbure. Acest echilibru s‘ar fi putut menţine şi statornici dacă împrejurările n‘ar fi făcut să apară primejdia propagandei bolşevice. Desigur, frământările spaniole sunt o înştiinţare foarte gravă. Dar râul ar fi fost numai pe jumătate dacă s’ar fi dat impresia că există un stăvilar puternic asupra Pirineilor. Dimpotrivă, alegerile din 26 Aprilie şi 3 Mai au adus în tendinţele politicii franceze schimbări atât de mari, încât ne putem întreba dacă nu vor avea ca urmare o repudiere a principiilor de ordine, fără care nu se poate concepe vreo garanţie neclintită a menţinerii ordinei stabilite. Iată unde francezii capabili de a gândi asupra înlănţuirii cauzelor şi efectelor nu pot scăpa de neliniştea răspunderii lor. Şi trebuie să recunoască sincer, de ar fi numai spre a justifica încrederea pe care au cerut-o şi s-o revendice pe viitor ca şi în trecut. Să fie oare atât de surprinzător că invidia şi critica ce pândesc toate prilejurile — mai ales cândau fost rare datorită meritelor strălucite — au prins mingea din sbor, când au putut spune: „de ce nădejdi vă agăţaţi?”. De o parte adversari ireductibili ai ordinei burgheze, de alta o organizaţie de ordine care slăbeşte. Răspunsul era uşor, atât de uşor încât nu i s-a îngăduit să se exprime, atât era de firesc că ar fi făcut tabula rasa de toate obiecţiile şi ar fi dejucat toate intrigile Preferă cineva să se arunce în gura lupului? E Un fapt necontestat că afară de Franţa nu ne putem sprijini decât pe factori revizionişti al căror dinamism progresiv, nespus de neliniştitor, va deveni cu atât mai cumplit cu cât îi va lipsi contraponderea şi că-i vom deveni prizonieri. Oricât ar fi de tulburătoare enigma franceză, numai de partea ei rămâne singura cale de scăpare. Trebuie să ne menţinem, în ciuda tuturor neplăcerilor. Franţa a dat destule exemple de tresăriri de energie reperatoare, spre a i se face credit. Un francez patriot poate spune că înţelege temerile prietenilor ţării lui, cu atât mai mult cu cât le împărtăşeşte Dar el are datoria să afirme credinţa lui desăvârşită în revenirea bunului simţ şi în reacţiunile binefăcătoare, cărora pericolele externe le vor sluji de stimulente. In acest fel se vor regăsi temeliile unei trăinicii rezistente la orice încercare a operei d-lui Titulescu. Slăbiciunea care s’a putut exploata împotriva lui e superficială. Dedesubt e stânca. O credem cu tărie în ce priveşte România şi cerem românilor să fie tot atât de convinşi în ce priveşte Franţa. ■ SAINT BRICE Vodă Moruzi, auzind că cei bănuiţi de fapte netrebnice sunt ţinuţi la gros zile şi săptămâni întregi numai pentru cercetarea faptelor şi mai aflând că nu rămâne unul fără a nu fi sperţuit, nu spre a scăpa de la gros, ci numai spre a i se face cercetarea mai iute, dă poruncă spătăriei şi agiei ca cercetarea culpei să nu ţie mai mult de 24 ceasuri şi numai dacă, netrebnicul nu va mărturisi, atunci sâ-1 poată ţine până la dovedirea deplină, fără însă ari pipăi la pungă. Iată porunca:1 PITAC LA SPATARIE ŞI AGIE DIN 3 MARTIE. 1.798.Cinstit şi «credincios, boerul Domniei Mele Enache Văcărescu vel spătar ! C-tin Filipescule biv vel vist, epistatule al agiei, să-' natate! Dreptatea şi străşnicia, cum că sânt 2 din cele ce pricinuiesc la obşte bună vieţuire şi liniştită petrecere, nu este îndoială. Aceste două trebuincioase, bunătăţi, când nu vor fi amestecate cu luări şi cu prăzi, cu răutăţile cari schimbă numele mai sus ziselor bunătăţi şi de faimă şi ipdlipsis al celor ce le unesc pe acestea, sântem încredinţaţi că sânt ştiute şi cunoscute cu deadinsul la d-voastră şi fără de îndoială că veţi şi urma şi le veţi păzi după cuviinţă şi fără de catachrisis. Cu toate acestea, Domnia Mea în vreme ce mai presus de toate râvnim de a împărţi dreptatea întru toate şi a fi prin străşnicie cunoscută la obştee, pentru ca să înflorească buna vieţuire la toţi supuşii noştri, ce i-am încredinţat sub ocrotirea şi umbrirea D-Voastre, să cercetaţi pricinile runcii, ca să fiţi privighetori şi în zi şi în noapte de a primi cu braţe deschise jălbile ce îşi vor cere dreptate de la judecata D-Voastră, să cercetaţi pricinile lor cu toată cuviincioasa scumpătate să le descoperiţi dreptatea, să înfricoşaţi cu căzuta străşnicie pre cei năpăstuitori, să înţercaţi jafurile dela zapcii ce sânt sub ascultarea dv. de care cumva le-au şi obişnuit până acum. Pe cei ,ce îi vor afla în fapte netrebnice, vrând a-i aduce la dumneavoastră spre cercetare, să nu-i mituiască sau să-i jefuiască şi să-i slobodă necercetaţi. După CS vor fi aduşi la grosurile Dv. până în soroc de 24 ceasuri, negreşit să le cercetaţi pricina pentru care s’au adus la închisoare şi apoi, de va fi trebuinţă a fi închişi, veţi urma după cuviinţă cercetarea; însă negreşit să li - se facă într’acest soroc şi toţi cei ce vot fi, aduşi la închisorile Dv. prin cercetarea, şi judecata Dv., când la vremea hotărâtă se vor slobozi, să nu fie jefuiţi cu luări de banii, şi geremele fără de numai, măcar , că din vechime se obişnuia a li se lua acestora câte 15 parale bani grosului. Acum, pentru ca să nu mai rămână pricinuite pentru aceasta, hotărâm să iasă de la aceştia câte jumătate taler banii grosului şi nu mai mult, căci este destui. Acei ce vor avea trebuinţă de a umbla ziua şi noaptea, să fie slobozi când vor umbla cu felinare după cuviinţă, să fie însă întrebaţi şi ştiuţi şi aceştia. Acei ce vor umbla fără felinar, fiindcă se aseamănă cu cei ce vor fi având gând de descareva fapte rele, să fie aduşi la D-voastre şi cercetaţi de D-voastre şi, după trebuinţă, să le faceţi hotărîrile. Toate acestea poruncim D-voastre să vă rămâie bine înfipte în cap, că nu voesc a se ţine netrebnici mai mult de 24 ceasuri la gros, dacă a mărturisit adevărul şi se ştie unde găzdueşte, iar la caz de nesupunere, să fie arestuit până va mărturisi. Pipăial? să piară. Poruncim Domnia Mea să le urmaţi întocmai, pentru ca să fie ocârmuirea dumneavoastră O pildă de cinste în toată vremea, bine plăcută la Domnia Mea. 1793 Martie 3. Colonel POPESCU LUMINA (Vezi „Analele Academiei Române“, seria II Tom. XV, pag. 471). DIN ALTE VREMURI Netrebnicul să fie arestat în 24 de ceasuri!. Şedinţa comisiei interimare a municipiului Arad şi Arad, 12 Septembrie de Ip faţa şedinţei comisiei interimare de Sâmbătă, a venit cererea Camerei de Agricultură, prin care solicită permisiunea de a ridica in faţa primăriei două barăci unde să expună fructele în timpul săptămânii fructelor. Comisia interimară a permis clădirea numai a unei singure ba- * răci cu ‘ două faţade, urla" spre Camera de muncă şi una spre primărie, obligând Camera de agricultură să aşeze în baracă 2 cutii pentru adunarea murdării ‘ lor şi a resturilor de fructe. Tot atunci, preşedintele Camerei agricultură, d. dr. Adam Iancu, care a participat la şedinţă, a cerut primăriei să acorde un a■jutor pentru săptămâna fructelor, întrucât prefectura judeţului le-a acordat 20.000 lei iar Camera de industrie şi comerţ de asemenea suma de 20.000 lei. • Primăria neavând fonduri pentru astfel de scopuri, a acordat numai suma de 3000 lei şi aceia din fondurile pentru propaganda culturală. S-au discutat apoi măsurile ce urmează să se ia în vederea alegerilor pentru consiliul comunal, precum şi sumele ce vor fi necesare pentru a se face faţă cheltuelilor afectate acestor alegeri. D. Grigorie Popa, şeful serviciului administrativ, a fost delegat cu studierea chestiunii şi facerea unui raport detailat asupra acestei chestiuni, raport care va fi prezentat comisiei în şedinţa viitoare. Tot în şedinţa viitoare se, va studia şi posibilitatea detaşării câtorva funcţionari , la serviciul adminsitrativ în vederea lucrărilor necesare alegerilor. __ La urmă, d. dr. David Popovici, prim medic veterinar, a arătat situaţia epizootiei de pestă porcină, pneumonie infecţioasă şi brâpea porcilor ce bântuie în oraş. Situaţia e următoarea: 189 curţi contaminate, 287 porci Îmbolnăviţi, 217 porci morţi, 14 porci ucişi, 8 vindecaţi, 30 rămaşi bolnavi, 143 sero-viralizaţi şi 422 porci sănătoşi. In 90 curţi, boala a fost stinsă. Comisia interimară a invitat pe prim-medicul veterinar să prezinte un raport în care să arate măsurile eficace pentru stârpirea epizootiei, întrucât la 15 octombrie va începe campania de export în judeţul şi oraşul nostru. -------xoxoxux_____ S’a ensânat asuarea generală a Sindcatului Presei Române din Ardeal şi Banat Cluj, 13 Septembrie Suntem informaţi că, din cauza serbărilor jubifetre ale ,,Astrei“, ce se ţin la Blaj în zilele de 19-20-21 Sent., adunarea generală a Sindicatului presei române din Ardeal şi Banat, convocată pentru 200... nu se va putiea ţine, majoritatea membrilor activi ai indicatului anunţându-şi participarea la serbările de la Blaj. In special, vor pleca la Blaj ziariştii din Cluj, cari formează de obiceiu majoritatea plenului adunării generale. În consecinţă, adunarea generală a Sindicatului, conform statutelor se va ţine cu oricâţi membrii, în ziua de Duminică 27 Sept., la aceiaşi oră şi cu aceiaşi ordine de 20. 4