Universul, octombrie 1936 (Anul 53, nr. 271-285)
1936-10-01 / nr. 271
TT NOILE SURPRIZE PENTRU ABONAŢII „UNIVERSULUI" Ca începere dela 15 Iulie 1936 Poliţele de lei 20 000 arordto de VM fuL”Sffl“«rt ^ANCO-ROMANA” abonaţilor darului „U•»dSinH* conf. 0 Ovaţie: pe lângă amortizarea integrală de lef &K s S’KSff.rSfÄ *• im * «• ~'s self's: L1*«to’0° -lef’ fara reducerea capitalului asigurat. SocietateaPse obligră £mn^e,tm cursul fiului an ^igmzre, câte 36 premii de fel ^0 la fiecare grupă de 100 de asigurați din această categorie ceeace revine la aproape 4 din 10. “«sone, ceeace iu ,DfaSemeni» asiguratul, primește GRATUIT, la achitarea ratei a 13-a lunare a asigurării de 20.000 lei ca ratei * O casetă de bani „F IC H E X“ (în formă de de bani) masiv' model ..Franco- Română” ,m romă de cassă Abonatul asigurat mai primeşte, odată cu poliţa, un bloc notes %&J^t£SJâ£Fm din de'Tel* 6o* 103, abonat“ ..Universului6 nuîd scutiți df'taxa'^U^i Suma de lei 103 pentru rata Oct. 1936 se va trimite de ureentă ger« to Bucure?ti’ Grivi^i 23- P«rtn, a Putea tim parte^ t«.15 OCTOMBRIE 1936. de vorba cu cititorii ARON 0. 1 OCTOMBRIE 1936 Oricine doreşte să afle soluţia unei chestiuni care îl frământă, oricine doreşte o lămurire, oricine are nevoe de un sfat, se poate adresa cu încredere redactorilor acestei rubrici. Specialiştii noştri vor rezolva Întrebarea în timpul cel mai scurt cu putinţă şi răspunsul va fi publicat în rubrică sau într’una din publicaţiile noastre pe care o vom indica aci. Spre a permite cititorilor să primească răspunsul în timpul cel mai scurt, regulamentul rubricii va fi următorul: 1) Nu se acceptă decât două Întrebări; 2) întrebările referitoare la chestiuni diferite vor fi scrise pe foi separate; 3) Nu se răspunde decât întrebărilor cu caracter general. Corespondenţa privitoare la această rubrică „De vorbă cu cititorii" va fi expediată pe adresa ziarului „Universul", Brezoianu 25, Bucureşti I, purtând vizibil menţiunea: Pentru rubrica „Decolă cu cititorii“, Intrebările vor fi îroite de bonul alăturat. Fără acest bon, nici o corespondenţă nu va fi luată în seamă. Consultaţiile juridice care apar la această rubrică sunt date de d. avocat Ion I. Nedelescu. Răspunsurile noastre D-lui PENSIONAR - Bucureşti. — Desluşiţi încă odată despre ce e vorba. D-nei GEORGESCU- Loco.— Societatea fiind în lichidare, posibilitatea de plată a acţiunilor se deschide abia după achitarea datoriilor propriu zise. D-nii EMIL. — 1) Conf. art. 141 c. c.: liberalităţile dintre vii nu pot trece de jumătate din averea dispunătorului dacă are un copil legitim; 2) Vă adresaţi judecătoriei de ocol, cu proces de drept comun (e vorba de un împrumut). D-nei „VĂDUVĂ DE COLONEL“. — Adăstaţi până ce proectul devine lege. D-lui GELU. — Intenţia.— desprinsă de fapt şi neîncăpută în vreun art. penal — nu se pedepseşte. D-lui CITITOR. — Prin Casa centrală a asigurărilor sociale. , D-lui NIC. G. G.~Brăila. Luaţi-vi, în serios rolul. Consultaţi din avocat. D-luî SEBASTIAN CREBENIUC — Oricine se poate adresa. Şansele, se vor vedea. D-lui 77 TJ-Ploeşti — Toţi --•mit orn pomeniţi vin cu moş. vj egale la succesiune. drePtu‘, AUREL MINOREANU» i. — Mai încercaţi. Cele Cerna , w ge pot publica. trin1V „OFIŢER SATMAD‘“J. •. - Cereţi direct stalu- REAN . — ,rinţeie ce V2 interetele şi tete tnsg r§ ofiţerii nu seaza. Cred se pot Insert însă că ofiţerii nu e în asociaţiile funcţionăreşti civile din cauze pe cari regulamentele militare ie desluşesc răspicat. D-lui I. M.-Sf. Gheorghe. ( 1) Probabil că se va face acţiune în revendicare (cu anexa ei: daune). In orice caz, neavând dreptul asupra porţiunei, nu cotropiţi ceea ce nu vă aparţine. 2) La un magazin de filatelie din Bucureşti, a cărui adresă o găsiţi în publicitatea ziarului nostru. 2) La un magazin de deailu. D-nei TIT1. — Dacă nu există o obligaţie calificată, testamentară (legat) în favoarea respectivei, nici o constrângere legală nu există contra dvs. D-lui SANDU CALAFATEANU. —Este adevărat că textul ce mi-1 comunicaţi e încă în vigoare. Adresaţi-vă deci, în timp util, Casei pensiilor pentru dovedirea dreptului dvs. şi valorificarea lui. D-lui „VECHI CITITOR AL „UNIVERSULUI". — 1) Vânzare între soţi nu e posibilă. n$a TcfestlOTAiÂ0rP'Âte..i?'î£oîf» sultaţi însă un avocat pentru redactare. D-lui „26.IV.1917“. — Amnistia a stins toate efectele pomenitei condamnări. Nu pierdeţi nimic, totuşi, aşteptând scurgerea timpului—de un an — la care vă referiţi. Dimpotrivă. Veninddinspre Câmpuli W 51 dacă treci de Rucăr un draM* desprinde din şosea spre Dovicioara, unde în 1916 ai comandamentul tuturor trupeidin această regiune. înainte, însă de a ajunge la peşteră, străbaţi defileul Dâmbovicioarei, despre care voi încerca să dau o slabă idee în spaţiul limitat al unui articol de gazetă. Priveliştea ce se desfăşoară înaintea ochilor, la fiecare cotitură a drumului, ce şerpueşte dealungul stâncilor e de o sălbăticie şi de o măreţie romantică şi pitorească, ce lasă cu mult în urmă splendorile ce mi-au fost dat să întâlnesc prin ţările continentelor, pe care le-am cutreerat. Străbătând acest feeric defileu al frumuseţilor ce înfioară, nu mi-am putut reţine gândul ca In străinătate, un asemenea peisaj ar fi fost pus de mult în valoare de iscusinţa omenească, in timp ce în mâna noastră, aceasta podoabă fără pereche e aproape ignorată de marele public. Defileul Dâmbovicioarei e străbătut de o şosea destul de bine întreţinută, având în partea dinspre apă, bare de fier pentru siguranţa drumeţilor, iar in partea cealaltă bănci de piatra, foarte apreciate de pietoni. Pe o întindere de aproape trei kilometri drumul se strecoară printre doi pereţi de stâncă, a căror înălţime variază între 250-300 metri, deasupra capului drumeţilor şi care sunt atât de apropiaţi încât, sus de tot, cerul se zăreşte numai ca o fâşie de mătase albastră întinsă între munţi. Urmând cursul apei repezi şi spumegânde, şoseaua se încolăceşte în jurul colţurilor de stâncă, strecurându-se adesea printre pereţii atât de apropiaţi, încât pare că se curmă brusc, dându-ţi impresia că nu va mai putea ieşi din acest cleşte stâncos. Pe pereţi aproape verticali se vede ici şi colo, susţinut de un colţ eşit mai afară, câte un brad crescut acolo ca prin minune, din piatră. Dacă te opreşti, nu auzi un jur alt sgomot decât acela pe care-l face apa rostogolindu-se spumoasă şi pe care ecoul îl repetă prelung. Din când în când, câte un păstrăv speriat, epintecă valurile căutându-şi un refugiu. Dar, deodată, după ce străbaţi defileul, ieşi ca dintr’un tunel, într’o poiană largă, înconjurată de munţi încununaţi cu o vegetaţie bogată şi astfel te găseşti In faţa peşterii. L Gura peşterii, destul de largă, se deschide asupra unei galerii de aceiaşi lărgime şi lungă cam de vreo sută de metri. Galeria la rândul ei se bifurcă, formând două braţe cari pornesc în sens opus. Intre aceste două braţe atârnă un enorm ciorchine, ca un candelabru cu o circonferinţă de vreo deametri. Braţul stâng al galeriei are o lungime de. Vreo 20 metri, iar cel drept de vreo 11o metri. In cel din stânf® găsesc săpate în stâncă, culcuşurile pusnicilor, cari se zice că locuiau pe vremuri aci. Nu lipsesc nici mesele, nici scaunele făcute din piatră. Tot în aceiaşi galerie mai e o încăpere destul de adâncă săpată în stâncă, în care se zice că pustnicii îşi făceau rugăciunile. Intrând în galeria din dreapta, ai impresia că te-ai afla la Pompei sau Herculanum... In adevăr, aci se găsesc două scobituri adânci, care se afirmă că ar fi fost cuptoarele în care îşi coceau pâine pustinicii refugiaţi, de teama năvălitorilor. Tot în galeria din dreapta, de o parte şi de alta, se înşiră mai multe figuri ciudate, în care se distinge foarte desluşit un ţap, un leu şi un balaur. După câte mi s’a spus, peştera Dâmbovicioara ar fi fost pe vremuri deschisă până la Bran, dar cu timpul stalactitele şi stalacmitele, mărindu-se, s’au unit şi au astupat calea. Ele continuă de altminteri şi azi să crească, năzuind să se unească, dar fiind mereu tăiate, calea a rămas liberă. MIHAI TICAN HOTE DE DRUM Dâmbovicioara şi Peştera — —- -XOfcOX—---- Mişcarea vapoarelor la portul Constanţa Vapoare intrate Harpico, englez, cu 134 lăzi* cu lămâi dela Harfa; Konstantino, elen cu 377 tone diverse la Pireu; Tancuri sosite să încarce produse petrolifere: Harpa, englez deşert dela Veneţia; Nausica, elen, deşert dela Alexandria. Vapoare ieşite Dacia, român cu diverse mărfuri şi pasageri la Alexandria; Albano, italian, cu 44 cai şi 300 tone combustibil la Odessa; Larissa, german, cu 800 tone turte la Hamburg; Tucuri încărcate cu produse petrolifere; Superga, italian, cu 8.500 t. la Alger; Katherine Maersk, danez cu 8.591 tone la Londra. Qcdxyndctr MIERCURI 30 SEPTEMBRIE Ort.: Sf. Părinte Grigore Episcopul Armeniei Mari. Cat. Sf. Ieronim. Prot.: Ieronim. Evreesc : 14 Tisri 5697. Ajun de Sucoth. Mahomedan : 14 Regele 1356. *■ Răsăritul Soarelui 6,13 ; Apusul 17,58. CALENDAR ISTORIC ȘI LITERAR 30 SEPTEMBRIE In această zi, în anul... 1722, s’a zidit în Bucureşti biserica Greţulescu. Iată inscripţia de-asupra,oişii de intrare din pridvor în biserică: „Doamne, cela ce proslăveşti pre cei ce iuibsscu podoaba casii tale şi locul lăcuinţei Mărirei Tale, priimeaşte sfântul lăcaş , acesta, care întru slava Mărirei Tale şi întru lauda şi prăznuirea Adormirei prea-curate Maica Tale şi pururea fecioară Măriei şi săborului Sfinţilor Arhangheli l-au zdit den temelie şi înfrumuseţat cu toată podoaba bisericească cucernicii şi pravoslavnicii robii tăi dumnealui jupan Iordache Creţulescu Vel Logofăt şi soţie a dumnealui Doamna Safta, fiica fericitului Intru sfârşit şi de a pururea pomenitului Io Costandin Basaraba Voevod, pentru a lor şi a neamului vecinică pomenire, care după râvna lor cia dumnezeiască cu ajutorul tău l-au săvârşit în anii de la zidirea Lumii 7231, iar dela Naşterea Mântuitorului Hristos 1722, luna lui Septemvrie 30 dnci, şi ispravnic Pârvanut Logofăt Loipescul”. 1837, s’a născut Mihai Calinescu, în Cernăuţi. A fost profesor de teologie morală la Cernăuţi, consilier consistorial, arhimandrit, stavrovor, microfor şi rector supl. la seminarul clerical. A mai fost membru, secretar şi vicepreşedinte la „Soc. pentru cultura şi literatura rom. din Bucovina”, şi deputat. Un merit deosebit şi-a câştigat prin culegerea, sistematizarea şi publicarea unei colecţii de documente din arhiva comnistarului arhidiecezan, cari s’a tipărit în opera, în mai multe volume, întitulată: „Normalien der Bucovinaer gr.-or. Diocese von 1777-1886, Cernăuţi 1887-93. LUCIAN PREDESCU 6&ctdcm? MIERCURI, 30 SEPTEMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6,30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio Jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7,30: închiderea emisiunii. 13,30: Ora. Cota apelor Dunării. Bursa. Culturale. Sport. 13,40: Concert de prânz. Muzică variată (discuri): Poloneza No. 1 op. 40 de Chopin, (orch. simfonică dirij. de Weissman); Dans lui slave No. 3 şi 4 de Dvorak, (orch. simfonică din Londra, dirij. de Jaroslav Ridky); La isvorl lui Ceaikowsky, fantasie de Urbach, (orch. Marek Weber); Chhloe, cântec de Kaim şi Moret şi Selecţiimi din cântecele lui De Sylva, Brown şi Henderson, torch. New May Pair). 14:15: Radio Jurnal. 14:30: Muzică uşoară (discuri): Dansul păpuşilor de Trucker şi fan: Rudy. fStarlift); ’Madrigal spaniol de Huarte şi Jota de De Palla, (voce: Tito Schipa); Mazurka de Arlendo și Vals serenadă de Thomé, (mandolină: Gargano); Foxtroturi de Shields și Elizade. 15: Ultimele știri. 16.30—17.45: Matchul internațional de l’Fotbal Admira (Austria)-C. F. R. (partea II-a) cu ocazia inaugurării stadionului C. F. R. (șos. Ciulești). 19: Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. 19.04: Concert de după amiază. Orchestra Radio, dirij. de C. C. Nottara; Uvertură la opera „Martha” de Flotow; Suită internaţională de Ceaikovsky; Dansslav No. 8 de Dvorak; Gopak de Mussorgsky; Două arabescuri de Debussy; Ţara minunii, suită de Löhr; Mică suită rococo de Masson; Uvertură la „Răpirea din Serai” de Mozart. 20,20: Prof. Dimitrie Gusti. 20,40: Tablourile unei expoziţii de Mussorgsky-Ravel (discuri): Orchestra simfonică din Boston, dirij. de Serge RousseVitsky: 1) Promeadă; 2) Piticii; 3) Promenadă);4) Vechiul castel; 5) Promenadă; 6) Tuilleries; 7) Bydlo; 8) Baletul puilor de găină; 9) Samuel, Goldenberg şi Schmuyle; 10) Piaţa din Limoges; 11) Catacombele; 12) Colibă lui Baba Jaga; 13) Marea poartă din Kiev. 21,15: Poşta Radio. 21,30: George Cocea, violoncel: Sonată în si bemol major (4 părţi) de Vivaldi; Caro, mioben de Giordan!; Moment muzical de Schubert; Cântec trist de Ceaikovsky; Floare de lotus de Schumann; Joc ţărănesc de Popper. 22:05: Actualităţi. 22,10: George Folescu, canto: Monologul lui Boris din opera „Boris Godimow” de Mussorgsky; Blestemul, melodie populară de G. Cucu; Cântec sfânt de Emil Riegler-Dima; Mândru mea făr’ de noroc, de Kiriac. 22:30: Radio Jurnal. Sport. 22:45: Concert de seară. Orchestra de salon Radio, dirij. de D. Teodoru; Marș de Ailbout; Intermezzo de Fröhlich; Menuet sentimental de Demarty; Intermezzo de LUling; Cântec de leagăn de Norden; Dans țărănesc alsacian de Merkling; Vieha d’aşul visurilor mele de Sieczynski; Potpuriu de Kernbach; Serenadă de Wismar; Joc marinăresc de Gelder; Cântec de leagăn de Wayne; Vals de Benatzky; Grotescă de Czenik, Fortissimo, galop de Waldteufel. 23,45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23,55: Ultimele știri. 41 Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 in, 60 kw. — 20: Concert de plăci. 21,15: Sonată în f-moll (Brahms). 22,15: Concert variat. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,30: Concert nocturn. 23,45: Inf. locale. 24: Orchestră de dans. Varşovia, 223 kHz. 1345 m. 120 kw. — 20,10: Concert de orchestră. 21: Plăci. 21,30: Microfonul călător. 22: Concert Chopin. 22,30: Quartet de pian în mi bemol major (Schumann). 23: Sport. 23,15: Lwow. Audiţie. 24: Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 20,20: Recital de vioară. 23,10: Concert de orchestră. 0,30: Muzică de dans pe plăci. 1,05: Ultimele inf. Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. — 20,55: „Electra” operă de Strauss. 22,35: Zece minute distractive. 22,45: Concert de orchestră. 23: Inf., Meteor. 23,10: Continuarea concertului. 0,05: Inf. 0,20: Concert de muzică distractivă.Praga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. — 19,55: Plăci. 20: Ora, Inf., Meteor. 20,10: Actualităţi. 20,20: Melodii populare slovace. 20,50: Concert de muzică militară. 23,15: Concert coral. Opere din antichitate. Belgrad, 686 kHz. 437,3 m. 2,5 kw. — 20,30: Ora naţiunii. 20,50: Concert de orchestră. 21,25: Plăci. 22,30: Plăci. 23: Inf. 23,20: Concert de orchestră. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.— 20: Plăci. 20,20: Muzică , variată. 20,49: (Bari) Program special pentru Grecia. 21,05: Ora, Inf. Radiojurnal. Plăci. 21,40: Concert de orchestră. 23: Recital de canto. 23,30 Muzică de dans. Milano, 814 kHz. 368,6 m. 50 kw.20: Muzică variată. 21,05: Ora, Inf. Radiojurnal. Meteor. Plăci. 21,40: Concert de orchestră. 23: Concert de violoncel. După concert, muzică de dans. JOI, 1 OCTOMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio Jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7,30: închiderea emisiunii. 13,30: Ora. Cota apelor Dunării. Bursa. Culturale. Sport. 13,40: Concert de prânz. — Muzică variată (discuri): Dimineaţă, amiaza şi noaptea la Viena, uvertură de Suppe, (arch. Filarmonică din Viena, dirij. de Robert Heger); Tip-Toes de Gershwin, (voci mixte, The Revellers şi Sunny, de Kem (voci de la opera Light, colecţia vocilor alese);. Selecţiuni din Rose-Marie de Fri-vil (arch. New Maay fair); Sumatra, de Jessel (orchestra Marek Weber). 14,15: Radio Jurnal 14:30: Muzică uşoară (discuri): Banjo, banjo, de Gaito, şi Rumba, de Cagliero; Paso doble de Padilla şi Cuplet de Rodrigo, (voce: Pilar Arcos); Kuyawiak de Wieniawski, balalaică şi pian); Funiculi-Fimicula de Denza şi Pulcinella de Peccia, (voce: Beniamino Gigli); Cântec din revista „Paris- Madrid” de Guerrero). 15. Ultimele ştiri. 19:04: Concert de după amiază. Orchestra Gigă Ştefănescu: Romanţe şi arii naţionale; Comoara, vals de Joh. Strauss; Nu-mi pasă, tango de P. Sabin; Gipsy Violin, foxtrot de C. D’Aflin; Visare de toamnă de C. Bece; Mică conversaţie, de Ochi Albi; Romanţe şi arii naţionale. 19,55: Actualităţi. 20: Continuarea concertului: Melodie Appasionata (solo violină I. Zaman); Solo Ţambal (Ca la Zimnicea, Gică Ştefănescu, de Iancu Cârlig); Romanţe şi arii naţionale. 20.20: De la congresele de istoria artelor, de prof. G. Oprescu. 20.40: Cântăreţi celebri italieni (discuri); Arie din „Ernani” (act. I) de Verdi şi arie din „Puterea destinului” (act. 4) de Verdi (voce Rosa Ponselle); Sextet din „Lucia de Lamermoor” de Donizetti şi arie din „Rigoletto” de Verdi (voce: Galli-Curci, Homer, Gigli, De Luca, Pinza şi Bada). , 21: Ion Conca: In Ţara Almajului. 21,15: Concert de seară de muzică distractivă. — Orchestra Radio dirij. de Th. Rogalski: canto. D-ra Valentina Creţoiu: Uvertură la „Puterea destinului” de Verdi; Două arii din „Manon” de Massenet. D-ra Valentina Creţoiu: Suită romantică de Bullerian; Aria lui Cherubin din „Nunta lui Figaro” de Mozart; Aria nebunieidin „Lucia de Lamermoor” de Donizetti; Fantasie din „Boris Godunow” de Mussorgsky. 22,30; Radio Jurnal. Sport. 22,45; Concert nocturn al Orchestrei Jean Marcui, transmis de .16 'periirti ' sw'at.i» ,tate în limba franceză și germană. 23,55: Ultimele știri. * Dfcutsclilandsender, 191 kHz. 1571 in. 60 kw. — 20: Concert de fieară. 21: Inf. 21,10: Piesă muzicală. 22,10 Concert de muzică de dans. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,30: Concert nocturn. 23,45: Inf. locale. 24: Muzică de dans pe plăci. Varșovia, 223 khhz. 1345 m. 120 kw. — 20,30: Concert de orchestră 21,45: Radiojurnal. 22: Recital de canto. 22 30: Concert de muzică religioasă. 23,25: Sport. 23,30: Muzică de dans pe plăci. 24: Orchestră de dans. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 18: Recital de canto. 19,30: Recital de flaut. 20,15: Plăci. 21:10■ Concert. 23,15: Orchestrâ de salon 0,20: Orchestră de țigani. 1,65: Ultimele inf. Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. — 21: Ora veselă. 22: Londra. Concert de promenadă. 22,40: Concert de orchestra. 23: Inf.. Meteor. 23,10: Continuarea concertului. 0,15: Inf. 0,30: orchestră de jazz. Fraga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. — 19,55: Plăci. 20: Ora, Inf., Meteor. 20,25: Brno. 21,06: Concertul Filarmonicei. 23: Ora, Inf., Cronica zilei. Sport. 23,15: Plăci. 23,30: Concert de quartet. Belgrad, 686 kHz. 437,3 m. 2,5 kw. — 20,30: Ora naţiunii. 21: Concert simfonic. 23: Inf. 23,20: Plăci. 24: Concert de orchestră. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.— 20: (Roma): Plăci. 20: (Napoli) Plăci. 20,20: Muzică variată. 20,45: Concert. 20,49: (Bari) Program special pentru Grecia, 21,05: Ora, Inf., Radiojurnal. 21,45: „Maruf”, operă de Rabaud. După operă, muzică de dans. Milano, 814 kHz. 368,6 m. 50 kw. — 20: Muzică variată. 20,45: Concert 21,05: Ora, Inf., Radiojurnal, Meteor. 23,45: Muzică de dans. 24: Radiojurnal. --------x ■# x -------- Ce s’a întâmplat la percepţia din Beriu CALVARUL CELOR DOI PERCEPTORI Orăştie, 27 Sept. Arătăm mai jos un caz condamnabil şi în acelaş timp dureros, petrecut la percepţia Beriu. Din casa de fier a percepţiei s’a furat anul trecut 85.000 lei. Casa neprezentând semne de violare, perceptorul-gestionar a fost înaintat parchetului din Deva, judecat și suspendat. Acum câteva zile cazul s’a repetat, sustrăgându-se în acelaş mod 60.000 lei, acte de valoare, rente, etc. Perceptorulgestionar Ceuşescu Milan, care, la deschiderea casei, a observat că a umblat cineva la casă, a raportat imediat cazul autorităţilor, care l-au arestat. Cazul este viu comentat de populaţia acestui ţinut, care ştie şi de furtul de anul trecut, al cărui autor n’a putut fi descoperit încă, cum şi de împrejurarea că acum câţiva ani când casa de fier era folosită de gestionarul comunei Beriu a cărei proprietate era, cheia dela casa de fier s’a pierdut. Atunci s’a procurat cheia-duplicat dela prefectură, care a fost întrebuinţată până în prezent, iar de cheia dispărută în mod misterios s’a uitat. Ambele furturi au fost săvârşite, deci de cel care are cheia dispărută în mod misterios. S’a constatat o lipsă de 167.000 lei de pe urma defunctului casier al primăriei Arad Suma a fost ’împrumutata unor prieteni. — Familia fostului casier va acoperi Arad, 26 Septembrie In urma morţii casierului municipiului Arad, Iosif Halmoş, care, după cum se ştie, a căzut mort pe peronul gării din localitate, oficialităţile, îndată ce au luat cunoştinţă de acest trist fapt, au procedat la sigilarea casieriei ce fusese condusă de defunctul funcţionar. Zilele acestea s’a făcut verificarea casei, spre a se da familiei defunctului cuvenita descărcare. Cum fostul casier se bucura de unanime simpatii şi de întreaga încredere a superiorilor săi, nu mică a fost mirarea verificatorilor aflând că din safeurile primăriei lipseşte o sumă importantă, şi anume 167.000 lei. Faptul a fost adus imediat la cunoştinţa familiei defunctului, care şi-a , luat angajamentul să restitue această sumă în întregime. Părerea generală este că această sumă nu a fost însuşită de fostul casier, ci a fost dată prietenilor acestuia, ajunşi în jenă financiară. Această prezumţie a fost de altfel confirmată şi prin unele chitanţe de ale prietenilor fostului casier care s’au găsit în casele de fier ale primăriei. Dela primărie ni s’a refuzat orice lămurire în această chestiune, sub pretextul că cercetările nu sunt încă încheiate. Totuși, pe cale particulară, aflăm că primăria nu va lua nici o măsură cu caracter mai alarmant, având în vedere intențiunea şi promisiunea familiei de a acoperi lipsa constatată. Anul al 53-lea Nr. 271 Joi 1 Octombrie 1936 PROPAGANDA PRIN RADIO-DIFUZIUNE (Urmare din pagina I-a) „New-York Times Magazine“, d. Sheford Stone, — care a fost în Ungaria, într’o călătorie de studii, — recunoaşte că Ungaria face cea mai îndrăzneaţă şi primejdioasă propagandă prin presă şi prin radio, împotriva tratatului de la Trianon şi a statelor vecine, o propagandă dirijată şi controlată de guvernul din Budapesta. Prin delegaţii săi trimişi la conferinţa internaţională de radio-difuziune dela Geneva, Ungaria s’a arătat dispusă să adere la convenţia prin care se interzice propaganda antireligioasă, dar a atras cineva atenţia în acea conferinţă, asupra propagandei îndrăzneţe şi primejdioase ce o face acest stat, prin radio, împotriva tratatelor, a ordinei stabilite şi a păcii europene? Delegaţii noştri — dacă au fost trimişi acolo — au luat ei cuvântul în această chestie importantă ? Și alte posturi vecine, cure este cel sovietic de la Tiraspol, fac propagandă împotriva noastră, folosind atât limba rusă cât și cea română. A ridicat cineva glasul la Geneva împotriva acestui fel de propagandă intercontinentală prin radiodifuziune, care numai în interesul apropierii popoarelor şi al păcii nu poate fi ? Apoi, propaganda pacifistă, în împrejurările de astăzi, când toţi se înarmează, poate sluji mai mult interesele celor ce urmăresc slăbirea mijloacelor de apărare ale naţiunilor ameninţate de revizionişti. Putem noi să organizăm o asemenea propagandă, când suntem pacifişti şi avem nevoe de o altă contra-propagandă în străinătate, ca să ne apărăm drepturile noastre ? R. SEIŞANU CRONICA SPORTURILOR .............................. ii »«■'■■■■ Jocurile balcanice de atletism de la Atena Atena, 28 Septembrie Jocurile balcanice de atletism, organizate anul acesta de Uniunea societăţilor de gimnastică şi atletism greacă S.E.G.A.S. au fost deschise Duminică 27 Sept., cu un fast neobicinuit în analele atletismului balcanic. Pe splendidul stadion de marmoră albă, reclădit de patriotul grec Averof după planurile şi în locul stadionului antic al vechei Elade, s’au strâns, pentru prima zi a jocurilor, peste 65.000 de spectatori entuziaşti care au ovaţionat furtunos toate fazele ceremoniei de deschidere precum şi probele atletice desfăşurate. Au participat atleţii celor 5 naţiuni balcanice: Grecia, Yugoslavia, România, Turcia şi Bulgaria fiecare cu echipe de 25— 30 de atleţi şi cu un mare număr de oficiali şi suporteri. In prima serie concurentul nostru Maesciuc s’a clasat al 2-lea, dar răsturnând 3 garduri, a fost descalificat. Finala cursei alergate mai târziu, a dat următoarele rezultate: 1. Mantikas (gr.) în 15 sec. 5; 2. Buratovic (gug.) în 16 sec.; 3. Skiadas (gr.) 16 sec. 10 ; 4. Doicef (bulg.); 5. Faik (Turcia). CURSA DE 100 m. PLAT Cursa de 100 m. plat a fost alergată în 2 serii eliminatorii cari au dat următoarele rezultate : 1. Frangudis (gr.); 2. Liess (rom.); 3. Kovacevic (yug.). In a doua serie s’au clasat: 1. Sakellarion (gr.); 2. Bauer (yug.); 3. Tzapagor (bulg.). Concurentul român Schmidt s’a clasat al 5-lea necalificându-se în finală. Finala cursei de 100 m. s’a disputat în ovaţiunile entusiaste ale mulţimei şi a dat următorul rezultat : • .... 1. Frangudis (gr.) 11 sec.; 2. Sakellarion (gr.) II sec. 3; 3. Liess-(rom.) 11 sec.' 5; 4. Bauer (yug.) li 6/10; 5. Kovacic (yug.). ARUNCAREA GREUTĂŢILOR Aruncarea greutăţilor a fost viu disputată şi s’a terminat cu v-rr'Aavtiyrpici iyug.) cu 14 metri 13; 2. Stefanakis (gr.) cu 13 m. 90; 3. Irfan (Turcia) cu 13 m. 75 ; 4. Guran (Rom.) cu 13 m. 61; 5. Veyssi (Turcia) 13 m. 22. Atletul nostru Gurău reuşise până la ultima aruncare să se claseze al 3-lea când turcul Irfan a reuşit o neaşteptată aruncare care l-a clasat in locul al 4-lea. CURSA DE 800 m. PLAT între echipa română şi echipa turcească a fost foarte grea pentru al 3-lea loc. Dacă am fi avut un mai bun săritor şi mai puţin nenoroc la cursa de garduri, am fi reuşit să ne clasăm cu un mai mare număr de puncte, în locul al 3-lea pe care totuşi nădăjduim să-l păstrăm până la urmă. Luni la ora 5 d. a. toţi atleţii vor participa la o escursiune la Olimpia cu vaporul. In bogatul program al jocurilor balcanice sunt prevăzute şi o serie de recepţii date în onoarea echipelor. Ministrul României d. Lungu- Răşcanu, care a asistat la jocuri interesându-se de aproape de performanţele atleţilor noştri va da o recepţie în cursul căruia d. Neagu Boerescu, vice-preşedintele comitetului balcanic sportiv şi şeful misiunii române va remite d-lor Yorgakopoulos, ministrul instrucţiei şi membru în comitetul S. E. G. A. S.-ului, decoraţia meritul cultural pentru sport care i-a fost acordată de M. S. Regele Carol II-lea. M. S. Regele George al Greciei, care se va întoarce la Atena în cursul săptămânei viitoare, a binevoit a decerne membrilor comitetului balcanic sportiv insignele ordinului Phoenix în gradulde comandor. Joi 1 Sept. va fi proba aruncării ciocanului iar Sâmbătă 3 şi Duminică 4 Oct. se vor desfăşura probele zilei a 2-a şi a 3-a a jocurilor balcanice. N. B. ASISTENŢĂ Pe lângă numerosul public, care a bătut anul acesta recordul asistenţii jocurilor balcanice, au fost de faţă la ceremonia de deschidere d. Goebbels, ministrul propagandei Reichului german. D-nii Metaxas, I. P. S. S. Damian mitropolitul Greciei, Jorgakopouministru tie "star’şi guteluiorul Atenei, Grropoulos, ministrul comunicaţiilor, Şefii caselor militare şi civile ale M. S. Regelui George, D. Langa Răşcanu, ministrul României, Resit Safvet preşed. comit, olimpic turc, întreg corpul diplomatic şi toate notabilităţile civile şi militare din Atena. CEREMONIA DE DESCHIDERE Uniunea federaţiilor de sport greacă SEGAS care împreună cu comitetul balcanic, sportiv a organizat jocurile balcanice, s’a întrecut pe ea însăşi în alcătuirea unei ceremonii de deschidere a cărei măreţie reamintea pe aceea a jocurilor olimpice din Berlin. La ora 3 d. a. sute de surle şi tobe au vestit sosirea în stadion a drapelelor tuturor cluburilor sportive din Grecia care au defilat în faţa lojei oficiale şi au făcut turul stadionului aşezându-se pe latura opusă. La ora 3 şi 15 echipele reprezentative ale celor 5 naţiuni, având în cap drapelele respective şi-au făcut apariţia în ovaţiunile şi uralele nesfârşite ale mulţimii. Cursa de 800 m. plat a dat naştere la o luptă aprigă între cei mai buni reprezentanţi balcanici. Reprezentantul nostru Lăpuşan a făcut o cursă foarte frumoasă şi euragioasă, reuşind să se claseze al 3-lea la mare luptă după grecul Georgeakopoulos şi iugoslavul Gorsek. Manea, cel de al 2-lea reprezentant al echipei româneşti, a făcut o cursă foarte puţin reuşită, rămânând de la început în coada plutonului şi neputând remonta pe alergători. Rezultatul tehnic a fost următorul : 1. Georgeakopoulos (Gr.) în 1 min. 59 sec. 8/10 ; 2. Gorsek (Y.) în 2 min. 2 sec. 1/10; 3. Lăpu-Intr’o ţinută marţială echipele şan (Rom.) 2 min. 3 sec. 5/10 ; 4. au defilat în faţa oficialităţilor şi a numeroasei asistenţe salutând cu salutul roman. Apoi muzicile militare şi municipale, însoţite de corul filarmonic atenian au cântat imnurie naţionale ale ţărilor participante, în timp ce pe frontispiciul stadionului se înălţau mândre drapelele tuturor ţărilor balcanice. D. RARIOPOULOS, preşedintele comitetului balcanic sportiv şi al SEGAS-ului şi d. JARGAKOPOULOS, ministrul instrucţiei publice au rostit cuvântări de bună venire arătând importanţa jocurilor balcanice de atletism. D. METAXAS, preşedintele consiliului de miniştri grec, în lipsa M. S. Regelui George, aflat în manevre la Corfu, a urat bun venit reprezentanţilor tineretului balcanic şi a declarat solemn jocurile balcanice deschise. In acest moment tunurile de pe muntele Ardyttos au tras 15 lovituri, s-a dat drumul la peste 10.000 porumbei aduşi din diferitele ţări balcanice, muzicele au intonat imnurile olimpice balcanice iar surlele şi tobele au vestit deschiderea jocurilor în timp ce pe catartul olimpic se ridica pentru prima oară drapelul balcanic. Drapelele naţiunilor s’au întrunit apoi în faţa altarului de unde un atlet grec a rostit in mod solemn jurământul balcanic de a respecta toate regulele onoarei şi a lupta în mod pacinic pentru faima sportului şi al naţiunilor balcanice. PRIMA ZI A TOCURILOR La ora 4.30 a început desfăşurarea probelor primei zile a jocurilor. ţimei. Sosirea s’a făcut în întu- Cursa de 10.000 metri a fost ultima cursă a zilei, căci, din cauza întârzierii produsă de lunga desfășurare a programului de deschidere, nu s’au putut disputa toate probele. CUrsa a prilejuit o luptă strașnică între atletul Kyriakides, faimosul alergător de fond grec şi românul Dinu Cristea. Până la kilometrul al 9-lea ambii alergători s’au succedat la conducere disputându-şi aprig primul loc. Pe ultimele 5 tururi, Kiriakides a iuţit alura şi a terminat detaşat de restul plutonului într’o ovaţie frenetică a nameric. Dinu Cristea care a suferit şi ocriză de ficat, a făcut totuş o cursă admirabilă. Labni, reprezentantul nr. 2 al echipei noastre s-a clasat al 5-lea, după o luptă aprigă cu turcul Riza Macset. • Rezultatul tehnic: 1.Kirikides (Gr.) 33 min. 5; 2. Dinu Cristea (Rom.); 3. Vartzakis (Gr.; 3. Riza Macsut; 5. Labni (Rom.). CLASAMENTUL DUPĂ PRIMA ZI A JOCURILOR După prima zi a jocurilor, deşi mai rămâne de alergat una de ştafete de 4 x 400 m., clasamentul pe naţiuni este următorul: 1. Grecia 41 puncte ; 2. Iugoslavia 21 puncte; 3. România 13 puncte; 4. Turcia 12 puncte; 5. Bulgaria 3 puncte. După cum se poate vedea lupta 110 m GARDURI Prima probă a fost eliminatoriile cursei de 110 m. garduri în care s-au clasat: l-a serie 1. Skiadas (Grecia), 2. Bulatovic (Yugoslavia), 3. Dolceff (Bulgaria); 2-a serie: 1. Mantikas (gr.), 2. Faik (Turcia), 3. Ehrlich (Yugoslavia. De la trimisul nostru special Velkopoulos (Gr.) 2 min. 3 sec. 7/10; 5. Recep (T.) 2 min. 6 sec. 2. SĂRITURĂ IN ÎNĂLŢIME Săritura în înălţime a fost pentru echipa noastră o mare decepţie. Reprezentantul nostru Baco nu a reuşit să sară mai mult de 1 m. 70, pe când 6 atleţi balcanici au sărit peste 1 m. 75, iar doi peste 1 m. 80. Rezultatul tehnic este următorul : 1. Pantazis (Gr.) 1 m. 85; 2. Palat (Turcia) 1 m. 80 ; 3. Mohr (Iug.) 1 m. 75; Bulatovic (Iug.) 1 m. 75; Panayotof (B.) 1 m. 75. CURSA DE 10.000 M. Distribuirea premiilor la jocurile jandarmereşti aux'aun general al jandarmeriei solemnitatea distribuirei premiilor ,celor care s’au remarcat cu ocazia serbării jandarmereşti care s’a ţinut Duminică după amiază pe stadionul O.N.E.F. Au asistat: d. general Barbu Pârâianu, It. col. Pavlid, Vasile Canarache şi numeroşi ofiţeri ai inspectoratului. După ce au primit premii în bani şi medalii reangajaţii, dresori ai celor mai buni câini de urmărire şi însoţire, d. lt. Suciu, comandantul secţiunea de dresaj a primit un frumos obiect de artă reprezentând un câine din argint. Au mai primit: O statuetă reprezentând „Gloria" d. locot. Ion Cioarbă, care a pregătit ansamblul de gimnastică; O statuetă reprezentând -‹ — ,— ‹-«*‹. Ionei Fagaş, care a condus piramidele şi Cifrul R*gal; O sculptură reprezentând un „Ciobănaş“ d. copit. Sveteanu care a condus jocurile nationale; O plachetă „Beethoven“ d. loc. Macovei dirijorul corurilor- O statuetă jandarmul Martin Gavrilă, câștigătorul cursei de viteză; O statuetă reprezentând un boxeur jandarmul C. Ștefănescu, cel mai bun boxeur al inspectoratului; O cupă challenge 3-5 ani, ştafeta reg. de jand. pedeştri. ziarului , Umvmul lui Pimine Plachetele şi diplomele ziarului nostru au răsplătit eforturile celor mai meritoşi atleţi, cari au remarcat în curamanicestui concurs. AUTOMOBILISM Înscrierile la cursa de coastă de la Feleac întrecerile automobiliste şi motocicliste ce se vor ţine Duminică 4 octombrie la Feleac (Cluj), au întrunit numeroase adeziuni. Vor participa şi câţiva alergători străini, astfel că alergarea fâgădueşte să pasioneze. Până în prezent s-au înscris următorii : AUTOMOBILE (CAT. „SPORT") Sever Alexandrescu (Auburn) M. Singer (Ungaria) M. G. E. Festetisch (Ungaria) B. M. W. M. Festetisch (Ungaria) B. M. W. Col. A. Berlescu, (Ford). Petre Cristea (Ford),. Sanielevici (Auburn). Dinu Frumușanu (Adler* Triumf junior). Dinu Frumușanu (Adler- Triumf). Matei Ghica - CantacAlZino (Desotto). CATEGORIA CURSE A. S. R. Principele Nicolae, (Duessenberg). A. S. R. Principele Nicolae, (Steyer). Ing. Petre Carp (Bugatti). E. Festetitsch (Ungaria) Bugatti). Milenovici (Iugoslavia) Bugatti. Petre Cristea (Ford). George Ghica (Maseratti). MOTOCICLETE B. B. Assan I, R. A. ştefan Popp D. K. W. Ludovic Fory A. J. S. Teo Keen Ariel. Iosif Roman Rudge. Nicolae Nicolici Harley. CU ATAŞ B. B. Assan, I R. A, ştefan Popp, A. J. s. Englishy, B. S. A. Kovács şi Goedri au sosit la Bucureşti Ski-eurii Iosif Kovács şi Gavril Goedri au efectuat un raid pe distanţa Braşov-Bucureşti (172 km.), aplicând la ski-urile lor, câte cinci rotile. Cei doi ski-euti au parcurs distanţa în 22 ore 10 minute, dar cred că, la o nouă tentativa vor reuşi sa modifice acest record, cu șase ore. -----XODfcOX--------- Un mecanic electrocutat la Ciumani Gheorgheni, 28 Sept. Ieri, la ora 7 d. a„ s’a înregistrat o groasnică nenorocire în comuna. Ciumani, din judeţul dac. Mecanicul ştefan Felix data, din Ciumani, ce conducea maşina de treerat dela locuitorul Mihai Boroş, dând curent dela dinamul ce mâna maşina, din cauza unui defect al conductei, a fost electrocutat, rămânând mort pe loc. Soţia mecanicului, auzind trista veste, a fost atât de impresionată încât nu şi-a revenit în fire, vorbind şi gesticulând fără şir. Se crede că şi-a pierdut minţile. Au rămas fără nici un sprijin opt copii de pe urma acestei nenorociri, între 3-15 ani. ------y # x —- /