Universul, noiembrie 1936 (Anul 53, nr. 302-316)
1936-11-01 / nr. 302
% Gospodinele harnice nave se mută acum, precum şi cele care rănăi, să se găndească că o revopsire a camerei de copii, a odăii de bae cât şi a duşumeleor, înviorează şi înveseleşte căminul. VOPSELELE şi LESCURICE noastre sunt cele mai rezistente şi deci cele mai eftine. Le obţineţi cu preţuri de fabrică la magazinele noastre din Bucureşti str. Lipscani 106, Crinţei 80, Rahovei 129 Dorobanţi 84, Cal. Văcăreşti 52-54, Moşilor 211 PLOEŞTI IAŞI Piaţa Fructelor 6 I. I. Fratianu 153 GALAŢI CRAIOVA BRAŞOV Braşoveni 13 Unirea 15 Piaţa Libertăţii 20 ZIMMER & Co. S.A.R. FABRICA DE ULEIURI VEGETALE, LACURI ȘI VOPSELE is m Pentru ABONAŢII Ziarului „UNIVERSUL” Abonaţii „Universului“, care vor trimite direct Societăţii „FRANCOROMANA“ de Asigurări Generale, Bucureşti, Calea Griviţei 23, lei 190, vor primi : 1. Un Borderou, cu care vor lua parte la tragerea clasei la a loteriei a XII a Statului, care se va face la 15 Noembrie a. c., când se vor trage 11.098 câştiguri in valoare de 22.082.714 lei. 2. O poliţă de Asigurare a Societăţii „FRANCO-ROMANA“ pentru cei 50.000, cu rata Noembrie achitată şi anexa cu 8 numere, cu care vor lua parte la tragerea Societăţii din 15 Noembrie a. c. Aceşti abonaţi, achitând Societăţii „FRANCO-ROMANA“ In fiecare lună, suma de lei 190, vor primi: 1. La fiecare din cele 12 trageri lunare a loteriilor a Xll-a, a XlII-a şi a XIV, cari au loc la 15 ale fiecărei luni şi la cari se distribue câştiguri de aproape UN MILIARD lei, câte un borderou, cu care vor lua parte la aceste trageri, putând câștiga jumătate din drentul sfertului de loz. ACEI, INSA CARI VOR ACHITA LUNAR SUMA DE LEI 290, IN LOC DE LEI 190, VOR PRIMI IN LOCUL BORDEROULUI SUS ARATAT UN SFERT DE LOZ ÎNTREG IN ORIGINAL. 2. Chitanța pentru suma de lei 190 la asigurarea de 50.000 Iei cu care vor participa la tragerile lunare ale Societății. 3. La expirarea asigurării — 1 Noembrie 1956 — Iei 50.000. 4. In caz de deces in condițiunile generale de asigurare, Iei 50.000, în mâna beneficiarului declarat de aborit la contractare. De aceste avantaje beneficiază şi acei cari se vor abona la ziarul „Universul“, sau vor reinoi abonamentele, trimiţând lei 1900 sau 290 % după dorinţă, direct Societăţii „FRANCO-ROMANA“ Bucureşti, Calea Griviţei 23, de unde se va expedia poliţa de asigurare de 50.000 lei, anexa şi borderou sau lazul Cititorii din Capitală vor plăti direct la Societatea „FRANCO-ROMANA“ de unde VOR RIDICA POLIŢA DE ASIGURARE, ANEXA ŞI BORDEROUL SAU LOZUL. Costul abonamentului la ziarul „Universal* Anual Lei 750 Pe 6 luni „ 380 Pe 3 luni „ 200 şi se va trimite direct ziarului „Universul este: DE VORBĂ CU CITITORII BON 1 NOEMBRIE 1936 Oricine doreşte să afle soluţia unei chestiuni care il frământă, oricine doreşte o lămurire, oricine are nevoe de un sfat, se poate adresa cu încredere redactorilor acestei rubrici. Specialiştii noştri vor rezolva Întrebarea în timpul cel mai scurt cu putinţă şi răspunsul va fi publicat in rubrică sau intr’una din publicaţiile noastre pe care o vom indica acL Spre a permite cititorilor să primească răspunsul in timpul cel mai scurt, regulamentul rubricii va fi următorul: 1) Nu se acceptă decât două întrebări; 2) întrebările refentoare la chestiuni diferite vor fi scrise pe foi separate. 3) Nu se răspunde decât întrebărilor cu caracter general Corespondenţa privitoare la această rubrici ,f)e vrba cu cititorii“ vai expediaţi pe adresa ziarului Universu.“. Brezoianu 25, Bucureşti I, purtând vizibil menţiunea: Pentru rubrica „Ce orgă cu cititorii’- întrebările vor fi roît de bonni a'“'-irat Fără arest bon, nici o corespondenţă nu va fi 'uită în seamă Consultaţiile juridice care adat Ia această rubrică sunt date de a. avocat Ion I. Nedelescu. Răspunsurile noastre D-lui ST. S. B. Teleor. — Pentru consultaţii grafologice adresaţi-vă revistei „Trup şi suflet“, respectând condiţiile indicate în revistă. D-rei „LICENŢIATA“. — Nu s’a hotărît nimic. D-lui I. G. NIŢULESCU-Ioco. Restăm, dar nu ne putem preta la astfel de combinaţii. Oricât aţi avea, aparent, dreptate, In fond aţi procedat cu uşurinţă la apărarea drepturilor dvs. D-lui A. B. LOBODA-Timişoara. — Prin jurnalul consiliului de miniştri nr. 922, publicat în „Monitorul Oficial“ nr. 111 din 15 Mai 1936, s’a stabilit orariul pentru vară şi iarnă la instituţiile publice. D-lui G. SPIRU MIHAIL. — Credem că n’aveţi nici o şansă. Afară de cazul când dovada nevinovăţiei s’a făcut de curând. D-lui I. POPESCU 69 Loco — Denunţul se face la administraţia financiară a locului. Dar dacă e neîntemeiat, riscaţi rigorile art. 298 c. p. (denunţare calomnioasă). D-lui FAGARAS VNU. — Nu. Dar in orice caz comunicaţi serviciului ca să nu aveţi imputări. D-lui DINESCU, pensionar, Băleni. — Legea pensiilor de Popescu, prim magistrat asistent la înalta Curte de casaţie. D-lui ROMAR. — Aveţi dreptul. Adresaţi-vă corpului de trupă la care aţi servit în timpul războiului. D-lui maior I. PASCU.— Trebue să aveţi amândouă carnetele, şi să plătiţi pentru fiecare taxa. Biletele gratuite rămase de pe un an pe altul, nu mai sunt valabile. Dlui BANU MANTA. — Nu vă putem da niciun sfat, căci nu ştim ce se poate întâmpla în viitor. Deocamdată, piaţa rămâne acolo. D-lui R. CAPITAN-Bucureşti. ( 1) Adresaţi-vă M. A. N. şi dacă veţi obţine un nou certificat de timpul servit, în sensul arătat de dvs., veţi putea cere şi obţine majorarea pensiei, pe calea reviziunii (art. 42 lege). Cererea se va adresa Casei pensiilor însoţită de acel certificat în termen de 60 zile de la liberarea certificatului. ( 2) Cumpărând cartea „Indreptar practic pentru valorificarea drepturilor la pensie“ de dr. I. Coconeţu, ce se găseşte la librăria „Universul“ contra 600 lei, nu mai aveţi nevoe de alte lămuriri. Executarea amenzilor prin muncă Sesizat de organeile de control, asupra situaţiei ce se iveşte în faţa instanţelor judecătoreşti, când condamnaţii la amendă nu pot să-şi execute mandatele de trimitere la muncă publică, deoarece, deşi nu refuză a munci, autorităţile nu le pot procura de lucru, ministerul de justiţie a înştiinţat instanţele judiciare că, până la crearea coloniilor penitenciare, amenda va fi transformată in închisoare, care se va executa în penitenciarele respective (conf. art. 598 noul cod penal). Instanţele au fost înştiinţate totodată că, în conformitate cu textul art. 57 din noul cod penal şi textul art. 92 din legea pentru protecţia vânatului şi reglmentarea vânătoarei, amenzile pentru infracţiunile comise contra legii vânătoarei se vor repartiza după cum urmează: a) Jumătate din amenda pronunţată de instanţa de judecată se va vărsa la „fondul amenzilor” administrat de ministerul justiţiei; b) Cealaltă jumătate se va repartiza, ca şi până în prezent, descoperitorilor şi constatatorilor infracţiunii, după ce se va plăti perceptorilor o remiză de 5 la sută pentru încasarea Întregii amenzi. In conformitate cu aceste dispoziţiuni, urmează ca prin sentinţa de condamnare să se specifice partea care se va vărsa la fondul amenzilor, partea cuvenită descoperitorilor şi constatatorilor şi partea perceptorului. „ • - •:-------— UNIVERSUL Getle^rul^r SAMBATA 31 OCTOMBRIE Revoluţia lui Horia (1784) Ort.: Sf. Apostoli Apelie şi Stachle. Cat.: Sf. Antoniu Episcopul. Prot. : Sârb. Reformaţiunei. Evreesc : 15 Hesvan 5697. Sabath. Mahomedan: 15 Saban 1355. Noaptea Cercetărilor. * Răsăritul Soarelui 6.53. Apusul 17,6. CALENDAR ISTORIC ŞI LITERAR 31 OCTOMBRIE In această zi, în anul, 1784, in mijlocul nemulţumiiiei generale ia naştere revoluţia lui Hora, Cloşca şi Crişan, scânteia fiind aprinsă în satul Mesteacăn din Zarant, ai cărui locuitori uciseră doi subprefecţi cari vroiau să prindă pe Crişan, ţăranii se adună la biserica din Curechiu, unde Crişan le spune că, întrucât nobilii sar opune ca ei să capete arme să pornească cu toţii in contra nobililor, neavând nici o frică despre partea împăratului care ar voi această măsură. Despre cari arme e vorbă? In acel timp făcându-se preparative de răsboi in contra Turcilor, prin o nouă recritre Împăratul vroia să-şi inmulte :că regimentele in Transilvania, iar poporul ţăran, deşi cunoştea - -era desciplină militarănească din acel timp, preferind-o pe aceasta tratării neomenoase a Domnilor (voevozilor), aleargă la recrutare şi în curând sunt trecuţi în registrele armatei locuitorii a 81 sate româneşti. Nobilimea Îngrozită de înarmarea iobagilor, cere sistarea recrutării, iar pe iobagi ii opreşte prin bătăi şi Închisoare de a se mai prezente. Şi astfel, făclia revoluţiei odată aprinsă, ţăranii dau năvala asupra nobilimii din întreg Zărantul şi revoluţia trece apoi cu toate funestele ei urmări prin celelalte judeţe ardelene. _187®, s’a născut ziaristul D. Caselli. in ziaristică a intrat in 1895 ca reporter la ziarul „Liga ortodoxă ’, a colaborat la numeroase cotidiane intre cari: Românul, Independentul, Gazeta liberală, Secolul, Universul, Minerva şi la foarte multe reviste. Fost secretar de redacţie la Secolul. Astăzi la Universuil. Autor al Istoriei mitropoliţilor Ungrovlahiei, a mitropoliţilor Moldovei «Sucevei, a monografiei Bucua^L1" ,vc^nl al XVm-lea etc. A sei is si cateva romane. LUCIAN PREDESrt SAMBATA, 31 OCTOMBRIE RADIO - ROMANIA 160 kHz., 1875 m„ 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz., 364,5 m„ 12 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio Jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) : Paso doble şi vals spaniol de Lucchesi . Când valsez cu tine şi Cutia de Primi. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. v7.30: închiderea emisiunii. 13: Ora. Cota apelor Dunării. Culturale. Sport. 13.10 : Concert de prânz, orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalsky ; Muntele sfânt, uvertură japoneză de Joshitomo; Fantezie din „Povestirile lui Hoffman” de Ofenbach ; Vals vienez de Benatzky; Intermezzo Oriente de Linke; Două foxtroturi de Kochmann pe motive de Strauss și Zeller; Pustnicul de Schumalstich; Melodie de Rubnsteim. 14.10 : Ora. Mersul vremii. Radio jurnal. 14.30 : Continuarea concertului: Potpuriu din „Frederica” de Lehar Vals intermezzo de Siede. Serenadă spaniolă de Micheli. 15 : Ultimele ştiri. 18 : Concertului fanfarei regimentului 7 Dorobanţi „Prahova” din Ploeşti, condus de cpt. C. Teodosescu ; Marşul reg. 7 Dorobanţi, aranj. de cpt. C. Teodosescu ; Dolores, vals de Waldteufel; Kamarinskaya, fantezie de Glinka ; Princesitte, tenge de Petrovici; Când răsare luna, slow de Dendrino; L’andler din opereta „La calul bălan” de Benatzky ; Fantezie din „Norma”, de Bellini : Regăţean şi ardelean, potpuriu naţional, aranj. de cpt. C. Teodosescu ; Menuet de Beethoven. 19 : Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. Actualităţi. 19.15 : Continuarea concertului : Potpuriu din „.Voevodul ţiganilor'' de Joh. Strauss . O clipă de iubire, tango de I. Lafazan. 19.30 : Muzică de dans, Jazzul „Alhambra-Melody” condus de Ion Vasilescu . (Refrene vocale : Agnia Bogoslava-Zirra, Marga şi Didona Rădulescu, Mya Roxan şi Tril Botez) ; Pacific-Expres, fox de Lazzerini; Fugi repede, fox de Ellington ; Am un patefon, tengo de M Constantinescu ; Hai acasă puișor, tango de Ion Vasilescu ; (parafrază de A. Album) ; Mai dă-mi o halbă vals de Vilnov; Floarea albă, slow de G. Albin ; Darling, fox de Petre Romea (ar. de Albin). 20: Ziua economiei de prof Gheron Netta. 20.20 : Continuarea muzicii de dans: Săraca păpuşică plânge tango de Ion Vasilescu ; Nu te plimba, slow de Ion Vasilescu; plimba, slow de Waller; Cum te chiamă, de C. Hawkins (solo saxofon : L Stepcovschi) ; Yvonne, vals de Gordon; Glasul roţilor de tren cântec românesc de Ion Vasilescu (canto: Agnia Bogoslava-Zirra); Prin inimă Iţi vorbesc, fox din filmul „Big Broadcast 1937”; Sărutare dulce, fox din filmul „Valsul şampaniei” ; Dă-mi o fotografie, tenge de Ion Vasilescu (parafrază de A. Albin). 21. Poşta tehnică de Ing. Emi Pătraşcu. 21.15: Concert de muzică distractivă, orchestra de salon Radio dirij. de D. Teodora ; Șase-opt. de Chammel; Vals de Wiga Gabriel; Parada In grădina de copii de Bendix : Fox de Barchent; In noaptea aceasta, tango de Chavou; Seară de vară, vals de Waldteufel; Joc de copii de Garavaglio : Intermezzo , ,Noack : Mars de Lorens ; Muzică norvegiană de Ganne ; Canzonetă de Schuete; Paso doble de Winkler; Tango de Benatzky; Marș spaniol de Smatek ; Vânzătorul de ceai chinez, de Rust. 22.30 : Radio Jurnal. Sport. 22.45 : Concert nocturn al orchestrei Jean Sibiceanu, transmis de la restaurantul Răcani. 23.45: Jurnalul pentru străinătate In limba franceză şi germană. 23.55 . Ultimele ştiri. Varşovia 223 kHz., 1345 m, 12 kw. — 20 30. Concert distractiv ; 21.30. Inf.; 21.45. Radiojurnal; 23 Variaţii (Rachmaninov) ; 23.30 Concert de orchestră. Budapesta 545 kHz., 550,5 m., 120 kw. — 18.45.Orchestră de ţigani; 20. Recital de pian ; 22.45. Plăci; 23.40. Concert de orchestră. Stuttgart 574 kHz.. 522,6 m., 100 kw. — 21.10. Concert de seară: 23 Ora, Inf, Meteor, Sport; 23.30 Leipzig. Concert pentru sfârșitul săptămânii. 1. Concert nocturn. Viena 592 kHz. 508,8 m., 129 kw. — 20.15. „Zum goldenen Kipferl” operetă de Stolz; 22.55. Vorbim despre film; 23 10. Inf.. Meteor ; 23.20. Concert de pian ; 0.10. Muzică de dans pe plăci; 1. Budapesta. Orchestră de țigani Fraga 638 kHz., 470,2 m., 120 kw. ; 20.15. Concert de muzică militară; 21.05. Concert de muzică populară; 22.10. Orchestraă de jazz; 23. Ora, Inf., Cronica zilei. Spart; 23.15. Plăci’; 23.30. M. Ostrava. Roma. 713 kHz., 420,8 m., 50 kw. — 20. (Napoli) Muzică variată; 20. (Roma). Plăci ; 20.49. (Bari) Program special pentru Grecia : 21.05. Ora, Inf., Radiojurnal, Meteor ; 21 40. „H nastro giallo. Operetă de Vaccari. După operetă muzică de dans. Milano 814 kHz., 368,6 m.. 50 kw. — 20. Muzică variată. 2105. Ora, Enf„ Radiojurnal, Meteor ; 21.45. „Danil”, Operă de Muie. După operă muzică de dans. Paris, Turnul Eiffel 1182 kHz., 252 m., 60 kw. — 20.45. Un sfert de oră muzical; 21. Inf., Meteor; 2130. Jurnal vorbit; 22.30. Teatru radiofonic. DUMINICA, 1 NOEMBRIE RADIO - ROMANIA 160 kHz.. 1875 m., 150 kw. RADIO - BUCURESTI 823 kHz.. 364,5 m., 12 kw. 7.30 . Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio Jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) . Potpuriu de şlagăre, de Dostal. Tu eşti stăpânul inimii mele, de Stolz şi Intrarea florilor de primăvară, de Kockert. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 8.30 : închiderea emisiunii. 11.30: Clopote. 1135 : Predică, de pr. Toma Chiricuţă. 11.50: Muzică religioasă (discuri) : Cuvine-se cu adevărat, de Cesnokov, (corul Bisericii Domniţa Bălaşa, dirij. de I. Chirescu). 11.55 : Cronica vieţii religioase, de Gh. Cront. 12.10 : Concert religios. Corul bisericii „Sf. Gheorghe Nou” când, de Ştefan Mureşanu ; Sfinte Dumnezeule, de Baton ; Răspunsurile mari, de Chirescu; Bre Tine Te lăudăm; Tatăl nostru, de Chirescu ; Suitu-s’a Dumnezeu, de Kiriac, (solo : d-ra Aneta Iliescu); Răspunsurile finale, de Kir.ac. 12.40 : Ora. Cota apelor Dunării. Culturale. Sport 12.50: Concert de prânz, Orchestra Grigoraş Dinicu : Arii naţionale ; Aur şi argint, vals de Lehar ; Requiemul dragostei, tarago de Sentis; Menuet de Mozart (vioară Gr. Dinicu); Arii naţionale ; Pacse-pied de Henri Parsons ; Vals din „Clo-Clo”, de Lehar; Niciodată nu te voi uita, tenge de Halm; Foxtrot, de Streker; In aul, de Iwanov; Idilă pasionată, de Razigade; Arii naţionale. 14.10 : Ora. Mersul vremii. Radio jurnal* 14.30 : Continuarea concertului: Romanţe şi arii naţionale ; Ofranda, tango de Santis; Cântec indian, de Rimsky-Korsakow (vioa Gr. Dinicu); La fântâna cu găleata, de Monţia ; Arii naţionale. 15: Cunoştinţe folositoare, de dr. Popa Păun. 15.15 : Muzică populară Gheorghe Felea-Roşcani (finer) : Valsuri vechi moldoveneşti; Dansuri vechi moldoveneşti’; Căsuţa noastră; Arii naţionale. 1525—1535 : Transmisiune din Bratislava. 15.35: Ion Dongorozi de vorbă cu sătenii. 15.50 : Gazeta sătenilor, de Alex. Lascarov Moldoveanu. 16 : Muzică populară, Taraful Ioniţă Bădiţă : Dragă’mi eşti puicuţă dragă ; Dă-i Doamne şi omului; Horaltd Fulea din Sibiu; Coborii din deal la vale; Geaba mai mă scol de noapte; Drumul dracului; Cine a fost ‘stăpân pe Gorj ; Foaie verde sălcioară ; Sârba din Piteşti. 16.50: Cronica vieţii economice şi nefricoICri IR—18.20 : Omagiul poporului cehoslovac adresat M. S. Regelui Carol n. 19 : Ora. Mersul vremii. Actualităţi. 19.15—19.30 : Reportaj. 19 30 : Jazul Radio vă pofteşte la dans (canto : Eugen Walton) ; Dansul fericirii, fox de Coslow ; Femeile sunt o enigmă, slow de Rotter ; Cer senin, rumba de Lara; Ninon, vals de Eugen Florea; Băieţaşul tatii, fox de Simons ; Tangoul nostru, de Elly Roman ; Trebue să ştii să dansezi; Vreau o fotografie, vals de Beneş; Să rămânem prieteni, tango de Elly Roman ; Cine e acolo ? fox de Dopez : Pierdut, slov de Mercer; Să-mi dai batista ta, tango de Corologos; Nimic nu-i albastru ca ochii tăi, fox de Speria: Am adormit gândind la tine, tango de Dendrino ; Aţi ascultat Jazzul Radio ?, fox de Elly Roman. 20.30 : Ora naţiunii. 20.45: Teatru: „Viforul”, de Barbu Delavrancea, dramă istorică prelucrată pentru Radio. Distribuţia: Ştefănţă Vodă, I. Gheorghiu; Luca Arbore, Dem. Psatta ; Vornicul Cărăbăţ, Al. Mitric ; Ţugulea Moghilă, C. Duţulescu; Mogârdici, Ion Mana; Logofătul Trotuşanu, Gh. Maziu ; Comisul Toma Cătăleanui, Coco Demetrescu ; Rivel-Vistiernicul Sima, Teodor Scarlat; Nichita, I. Frumuşanu; Cătălin, Ion Gh. Dămian ; Toader, V. Grigorescu ; Ungurul, Al. Mitric ; Doamna Tana, Marta Mohor ; Oana, Eug. Zaharia; Contele Jamski, Silvia Hodoş ; Regia artistică : V. Bumbeşti; Regia technocă : AL Lolian. 22.05: Concert coral al Asociaţiei „Cântul Nostru”, cond. de Gh. Niculescu ; Cerurile spun, de Davidov ; La gura sobei, de Gh. Niculescu ; Nani, nani, de Pope cu- Runcu (solo : N. Secăreanu) ; Foaie verde fir de nalbă, de Givurescu ; Cuculeţ, drăguţul meu, de Popescu Brăneşti; Lelişcaxă lele dragă, de Stoenescu; Ţiganii, de Popescu-Runcu (solo : Const. Teodorian). 22.30 : Radio jurnal 22.40 : Rezultatele sportive, de Virgil Economu. 22.55 : Concert de seară. Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalsky , (canto: D-ra Sofia Munteanul, Uvertura ,Raamunda”, de Schubert ; Două melodii de Brahms : a) In curtea bisericii; b) Tot mai lin mine somnul; Valsurile iubirii, de Brahms; Două melodii de Richard Strauss; a) Viziune prietenoasă, b) Cecilia, Fantezie din „Burghezul gentilom”, de R. Strauss ; Două cântece de Joseph Marx : a) Cântec japonez de ploaie; b) Eri mi-au adus trandafiri ; Foaie de album, de R. Wagner; Vals din „Cavalerul Rozelor” de R. Strauss. 0.05 . Ultimele știri. * Moscova 174 kHz., 173,4 Btt., 500 kw. — 19.15. Concert; 22. Emisie germană; 22.56. Clopotele Kremlinului; 23.05. Emisie engleză ; 24. Emisie germană; 1. Emisie spaniolă. Paris 182 kHz., 164,8 m„ 75 kw— 21. Ora veselă; 2130. Concert variat; 22. Recital de violoncel ; 22.45. Teatru radiofonic; 0.45. Concert de muzică franceză. Deutschlandsender 191 kHz., 1571 m„ 60 kw. — 19. Muzică ușoară; 20. Suită radiofonicii ; 20.40. Sport; 21. Hamburg. Concert de muzică populară; 23.30. Concert nocturn : Trio de coarde in g-moll (Berger) ; 24. Orcherstră de dans. Varșovia 223 kHz., 1345 m, 120 kw. — 18. Concert simfonic ; 20. Program variat; 21.40. Revista politică ; 22. Plăci; 22.30. Schițe literare ; 22 45. Concert de muzeă italiană; 23.15. Concert de seară. Budapesta 545 kHz., 550,5 m., 120 kw. — 16 50. Recital de violoncel; 18. Orchestra de salon; 19. „Requiem” (Verdi) ; 21.30. Concert de orchestră; 22.40. Inf. Viena 592 kHz., 506,8 m. 120 kw. — 18. Concert de orchestră; 20.10. Recital de canto ; 21. Balade ; 21.10. Teatru radiofonic ; 22.20. Program variat; 23.30. Concert de seară (Plăci). Fraga 638 kHz., 470,2 m„ 120 kw. — 15.30. „Povestirile lui Hoffmann” operă de Ofenbach ; 19.55. Plăci ; 20.05. Concert variat; 20.20. Brno ; 21.05. Concertul Filarmonicei „Requiem” (Verdi). Belgrad 686 kHz.. 437.3 m. 2.5 kw. — 10.50. Concert de vioară; 20.50. Plăci; 21.45. Melodii populare 22.15 Concert de orchestră ; 23110. Concert variat; 2350. Muzică de dam. pe plăci. Roma 713 kHz., 400,8 m., 50 kw. — 1730. Concert de orchestră; 2030. Plăci; 2130. Plăci; 21.45. Conchita, operă de Zandonai. Dupa operă muzică de dans. Leipzig 785 kHz , 382,2 m., 120 kw. — 1930. Concert Weber ; 20. Suită radiofonică; 21. Concert vocal ; 23.30. Muemchen. Orchestră de dans. Milano 814 kHz., 368,6 m„ 50 kw. — 2130. Plăci; 21.40. Teatru radiofonic: 22.20. Concert de orchestră ; 23.40. Muzică de dans. Berlin 841 kHz., 355,7 m„ ICO kw. 17. Concert de după amiază : 19. Concert de șlagăre ; 1950. Quintet in G-dur (Pfitzner); 21. Leipzg. Concert; 23.30. Muenchen. Or chestră de dans: 1. Concert nocturn. _____v rit v A TAIAT NASUL NEVESTEI, DIN GELOZIE Satu-Mare, 29 Octomb. Zilele acestea, s’a judecat la tribunalul local, procesul ţăranului Alexandru Varga, din Terebeşti (Satu-Mare), care, într un moment de gelozie, a tăiat cioase neves^ necredin-111 loc să-și vadă de ce n ncepuse să facă ochi dulci chiar unui cumnat al băr-Knnrini fei’, *,nume Ars*andru Kondor, fugind de acasă. După câteva zile, bărbatul ei s’a dus s’o aducă cu forţa înapoi. In drum spre casă, aflân-du-se singuri, bărbatul, înfuriat a trântit-o la pământ şi, scoţând un cuţit din buzunar, a întrebat-o : „Să-ţi tai gâtul sau nasul ?“ Femeia a răspuns: „Nasul“. Atunci Varga n’a mai stat mult la gânduri şi dintr’o mişcare i-a tăiat vârful nasu-i lui- - -internată în sp£al, femeeia"' necredincioasă, după 2 săptămâni s’a vindecat, dar a rămas fără nas. La proces, soţii lui Varga şi-a recunoscut greşeala declarând că a păcătuit şi că merită pedeasa. Acuzatul a declarat şi el că a tăiat nasul nevestei sale, ca, să n’o mai placă şi alţi bărbaţi, ci să-i rămână, numai lui. Tribunalul l-a condamnat la 6 luni închisoare. * Sinuciderea unui elev de liceu Dej, 29 Octombrie ( O tragică sinucidere, care pasionează cercurile locale, s-a întâmplat în oraşul nostru. Tânărul Romul Hango, elev în clasa VI-a la liceu)! „Andrei Mureşanu“, şi-a pus capăt zilelor, trăgându-şi un foc de revolver în piept, în regiunea inimii. Hango, care era unul din cei mai buni elevi ai liceului, a plecat de acasă încă de Marţi d. a., fără să se înapoieze. El s-a dus la hotarul oraşului, numit „Ighişiu“, unde a săvârşit funestul gest. Fapte a rămas nedescoperită până azi după amiază, când un sătean care venea la oraş, a zărit cadavrul. A anunţat autorităţile şi s-a dus la locul nenorocirii d. Tira, şeful poliţiei şi ds. Roşea, prim procuror, care au dispus transportarea cadavrului la casa părintească. --------poO • * . 090------- Anul al 13-lea Nr. 302 Duminică 1 Noembrie 1936 IN JURUL INCIDENTELOR DELA PALATUL DE JUSTIJIE In legătură cu Incidentele petrecute în ziua de 28 Octombrie pe sălile tribunalului Ilfov, Camera de muncă ne roagă să publicăm următoarele precizări: „Miercuri, pe la ora 3 şi jumătate, d. Hier. Calciu, însoţit de mai mulţi consilieri, s’a prezentat la tribunal pentru a asista la judecarea contestaţiei făcută împotriva alegerii din ziua de 4 octombrie. In faţa secţiei V care urma să se pronunţe asupra contestaţiei introdusă, staţiona un grup de cunoscuţi agenţi ai dezordine». . . . . . La un moment dat, şeful acestei bande, Nicu Petrescu a început să înjure pe d. preşedinte Calciu şi pe consilieri, ameninţându-i cu moartea. Altul, Gh. D. Firimide, fost ceasornicar, fost pe vremuri membru în comisia de examinare la Camera de muncă şi izgonit pentru traficul ce-l exercita cu eliberări de carnete de profesiuni, cunoscutul complice în escrocheria cu bonurile de rechiziţie şi autor al mai multor mici potlogării, s’a repezit spre grupul d-lui Calciu, încercând a lovi pe un consider. O persoană din grup a replicat imediat. D. Ilie P. Calciu a cerut intervenţia poliţiei şi comisarul de serviciu a ridicat pe derbedei conducându-i la comisariat unde după ce Ti s’a făcut perchizitie Ii s’au dresat actele de trimitere in judecată. La orele 6, cunoscutul bătăuş Lică din acelas grup, fiind beat, a venit la localul Carcerei de muncă, unde a provocat scandal, adresând cuvinte insultătoare preşedintelui instituţiei consilierilor şi funcţonarilor". De la asociaţia patriotică „Vitejii Neamului“ Aseară s-a ţipuit la sediul său din canea Griţad 177 adunarea extraordinară a asociaţiei „Vitejii Neamului“ de sub preşedinţia d-lui deputat L Modreanu. Au luat parte şi preşedinţii filialelor din ţară. şedinţa a fost deschisă de d. cen. de dnv. ştefan Ganea (vicepreşedinte), care constată că în ciuda uneltirilor de desoolidarizare a membrilor încercată, in ultimul timp, de elemente străine de asociaţie, aceştia sunt mai mult hotărâţi astăzi să întregească programul de realizări conceput încă de la înfiinţarea asociaţiei. Carnetul de gratuitate pe cfr. obţinut este numai un simbol al doleanţelor acestei categorii de ofiţeri, dat fiind că partea doua a programului de lucru începe la 15 Noembrie odată cu deschiderea Corpurilor legiuitoare. In incheere d-sa adiuce laude d-lui deputat Modreanu pentru „niurtea depusă in înfăptuirea legii ce gratuitate, opera iniţia-* tivei sale. D. pri. Em. Boteanuu prinftr’o scurtă «conferinţă a vorbit despre Rege, Neam şi Ţară. In legătura cu asociaţia „Vitejii Neamului“. p-mii profesori Tutfîi R. şi Ră- Aescu, preşedinţii filialelor Cluj I şi Craiova au arătat stadiul în care se găsesc filialele respective. „ „ _ D. tog. Inspector g-rav C. Buruiană dă citire raportului d-lui avocat Ticus Stoica, preşedintele filialei Chişinău, asupra organizării filialelor din Basarabia. Au mai luat cuvântul d-n.i col. Ioan Caragea, avocat col. Gh. Bâgu, av. Ionescu-Dobrogeanu, av. Dobrovici, av. Tomegaru, dr. Paul Constantinescu şi alţii. Cu această ocaziune comitetul desminte versiunea lansată că asociaţia „Vitejii Neamului“ ar intenţiona să federalizeze cu vreo asociaţie de luptători, oricare ar fi ea. Această asociaţie cuprinde numai ofiţerii distinşi pe câmpul de luptă, cu ordinele de război Steaua şi Cotroana României cu spade şi panglică de Virtutea Militară. Comitetul face apel la toţi posesorii acestor ordine, membri ori nu ai asociaţiei, să trimită de îndată pe adresa asociaţiei adeziunile pentru sărbătorirea d-lui deputat I. Modreanu, iniţiatorul şi făptuitorul legii de gratuitate pe cfr. Viitoarea şedinţă va n Miercuri, 4 Noembrie ,ora 6 d. a Cronica sporturilor RUGBY C. F. R. a învins P. T. T. cu ÎS-O (O-O) (O-O) Contând ca sfert de finală în cupa „General Gabriel Marinescu“, s-a jucat joi matchul dintre feroviari şi P. T. T. De data aceasta echipa condusă de ing. Lăzărescu a reuşit să tranşeze în favoarea sa o rivalitate care promite să se prelungească. Performanţa reuşită de C. F. R. este foarte meritorie şi marchează un progres ascendent în cariera tinerei formaţiuni, mai ales că echipa P. T. T.-ului, fostă campioană naţională, este deţinătoarea trofeului pe anul în curs. Partida, cam dură, s-a rezumat la o luptă între înaintaşi şi a desemnat pe învingători în prelungiri In prima repriză, jocul a fost egal, arbitrul refuzând o încercare marcată de postaşi necorect. In repriza doua iniţiativele aparţin P. T. T.-ului care domina insistent insă fără rezultat concret. O inimoasă in- 1 trare a lui Walter este pierdută de Georgescu, care scapă cu te- I renul de marcat. Matchul se I termină nedecis in timpul regulamentar și necesită prelungiri. In prima prelungire o scăpare pe linia de atac a feroviarilor aduce o încercare marcată de Roșea. Din acest moment matchul este jucat. Echipa poştei luptă din greu cu jucătorii loviţi şi nu reuşeşte să împiedice ridicarea scorului. Mai marchează Zamfir şi din nou Roşea. Echipa C. F. R.-ului s-a prezentat în aceeaş condiţie cu care a obţinut frumoasele succese din ultimul timp. Au jucat bine Roşea, Sfetescu, Clinciu şi Zamfir, iar dela P. T. T. au muncit Walter, Epure, iar dela înaintare Anastasiade şi Domnescu au căutat să suplinească pe ceilalţi. D. G. Gonnerant a arbitrat corect următoarele formaţiuni: P. T. T.: Florian, Tănăsescu, Zisu, Georgescu, Walter, Epure, Manoliu, Anastasiade, Naum Statoiu, Vişan, Buican şi Georgescu. C. F R.: Ionescu, Jansen, Ontică, Roşea, Zamfir, Sfetescu, Ionescu, Clinciu, Tenescu, Răduţ şi Scopilide. — Scrisori din Londra (Urmare din pagina I-a) rentă. Dar să nu ne bizuim pe această impresie de slăbiciune. Îndată ce d. Baldwin, care in declinul carierei lui di dovada unei nenotării penibile, îşi va ceda locul unui succesor puternic, Europa va avea surpriza. In noua ordine care se pregăteşte, înţelegerea ci Franţa va supravieţui desigur. Nu vom spune acet lucru despre anumite alte concepţii poetice, cari dela încheierea păcii figurau In chip permanent in repertoriul politicienilor britanici. CE S’A PETRECUT LA BERLIN Dar să vorbim de prezent. In săptămâna care s’a scurs, centrul interesului a fost la Berlin. Contele CiMano, ministrul de externe al Italiei, s’a întâlnit la Berlin cu conducătorii ponticii Reichull. Cooperarea italo-germană s’a precizat. Nu s’a făcut încă lumină desăvârşită in privinţa convorbirilor. Totuş ştim că cele două guverne s’au înţeles asupra a două puncte capitale. Recunoaşterea de către Germania a cuceririi italiene a Etiopiei era prevăzută. De altfel, celelalte mai puteri invidiază Germania că a fost liberă să îndeplinească un gest pe care îl recunoşteau ca necesar, dar pe care sunt împiedicate să-l realizeze prin legăturie lor cu cadavrul de la Geneva. Dar, fireşte, la Berlin s’a vorbit dea-emenea despre viitorul relaţiilor internaţionale în Europa. Comunicatul oficial lasă să se înţeleagă că Germania şi Italia sunt de acord spre a conţinua consultaţia lor strânsă în ce priveşte chestiunile de la Locarno cât şi reforma Ligii Naţiunilor. In definitiv, nu-i decât o singură chestiune, aceea a reformăm pactului, căci Locarno depinde de ceeace poate fi făcut în această chestiune. Acum suntem siguri că niciodată Germania nu va reveni în sânul unei Ligi a Naţiunilor, chiar realcătuită, dacă articolul 16 din pact păstrează o părticică a caracterului său colectiv. Locarno se înfăţişează în chipul următor: Noul tratat nu va fi refăcut, fără ca Germania să nu revină pe malul lacului Leman. Dar nu va face aceasta, afară doar dacă pactul va fi definitiv emasculat. Deci, Marea Britanie şi Franţa, dacă în adevăr doresc un nou tratat localnian, trebuie să accepte ideea unei Ligi a Naţiunilor redusă la un organ de cooperare culturală ş i socială, dar lipsită de caracterul politic pe care-l posedă in prezent. Acordul Italo-german este contul de îngropare al tratatului de la Locarno. Aceasta e impresia care se desprinde din conversaţiile Comno-Nevrath. Altă problemă discutata la Berlin a fost, fără îndeală, aceea a Spaniei. Cele două guverne au constatat apropierea triumfului generalului Franco asupra forţelor armatelor roşii. Nu e deci departe momentul când caracterul naţional al regimului va putea fi recvnn'ment. Aceasta duce la constatarea paralelă a întrăncrerii n-v-M-y ruse. Cruciada pe care Wiler a voit s’o proclame la Nürnberg se dovedește mutat. Dar e vorba de a împinge spada în spinarea învinsului, pentru a împiedica orice reîntoarcere la ofensivă. Din aceasta redută necesitatea unui acord itatogerman, spre a continua rezistenta la orice încercare din parim Moscovei, de a provoca vre-o normă tulburare in statul quo politic al Europei. E logic de a încheia că schimbul de felicitări pentru felua desfăşurării situaţiei în Spania nu putea ajunge nici la Roma nici la Berlin. E vorba pentru cele două guverne de a-şi defini politica comună faţă de guvernul pe care generalul Franco II instalează în Spania şi către care se îndreaptă toate simpatiile. Văzută aci din Londra, situaţia nu-i lipsită de picanterie. Căci este evident că Germania şi Italia, contrariu intervenţiilor ce li se pretează cam pretutindeni, au fost nevoite să se pună la unison, spre a declara dorinţa lor de a respectă integrata,ten teritoriului national al Spaniei in peninsula Iberică şi în toate coloniile ei. Aceasta poate părea neaşteptat celor cari n’au de lucru, dar experţii înţeleg că o asemenea atitudine devine inevitabilă, pentru statele cari vor să sprijine regimul Franco. E greu să te vretinzi drept campion al unui regim şi în acelaş timp să umbli ră.1 despoie patrimoniul său naţional. AUGUR PLOILE AU REÎNCEPUT TEMPERATURILE In cursul zilei de joi cerul a început să se acopere treptat, mai întâi în Banat şi Oltenia apoi în restul ţării şi precipitaţiunile s’au pornit din nou, aşa cum de altfel ziarul nostru a publicat în numărul trecut, ploile vor continua cu intermitenţă, pentru un moment situaţia atmosferică fiind prielnică producerii lor. In Capitală, ori dimineaţă timpul a fost cum nu se poate de frumos ,însorit şi cald. La amiază termometrul s’a ridicat până la 19 grade. Cerul senin şi vântul abia adiind, lăsa să se întrevadă o zi cum puţine am întâlnit în toamna anulod acesta. Pentru cei ce urmăresc buletinele meteoro’omce schimbarea din cursul după amiezei n’a fost însă o surprinzi. Norii au invadat în mai putin de o oră tot cerul Capitalei şi odată cu ei vântul rece a transformat aspectul frumos al dimineţii într’un mohorît a wnmnBun IN SCĂDERE murg de toamnă sburlită. Ploaia a început măruntă către orele 4 fiind urmată de o scădere apreciabilă a temperaturii. Ploile căzute ori au fost mai abundente în Banat şi Oltenia, în timp ce în Moldova deocamdată burniţează. Totuşi şi aci precipitaţiunile se vor intensifica pe ziua de azi. Din telegramele primite până acum, cantităţile cele mai mari de apă s’au măsurat la Turnu Severin (12 mm.) şi Timişoara (11 mm.). Prin înaintarea dinspre Marea Nordului a unei masse de aer rece şi de origină maritimă, temperaturile vor trece iarăşi de la valorile relativ ridicate de eri şi alaltăeri, la valorile coborîte de acum o săptămână. Precipitaţiunile vor continua cu intermitenţă pe ziua de azi, pentru ca în câteva zile să avem o nouă schimbare. întâmplări in Capitală Drama unui soldat Fiind dezertor, de teama urmărilor şi-a tras un glonte in cap O impresionantă dramă s’a desfăşurat in cartierul Filantropia. In star, Vasile Gherghel 97 locuesc părinţii soMatului Nicolae Occoramdă, de la legiunea de jandarmi Ilfov. MUharud s’a dus ori pe noia părinţi, spunând a căpătat o permisie de câteva zile. El era însă cam abătut. Şi părinţii, cari ştiau că fiul lor mai absentase şi aâtă dată, fără voe de la serviciu, au voit să afle amănunte. S’a iscat o ceartă, în toiul căruia Nicolae Cocorandă a recunoscut că este dat dezertor şl că are frică de considiul de război El a mai adăugat însă că,„ e tare plictisit de viaţă. Apoi s’a retras In trio cameră. Părinţii nu l-au luat In serios „plictiseala“, dar n’a trecut nici o jumătate de oră şi o detunătură de armă a alarmat pe ai casei. Când au năvălit în odoe, Nicolae Cocorandă zăcea fără suflare, scăldat in sânge. El sprijinise patul armei Mandicher de podea, lipise ţeava de frunte şi apăsase pe trăgaci. Glontele a trecut prin tâmplă, prin tavan şi prin acoperiş. La locul nenorocirii au venit comisarul şef al circumscripţiei şi d. căpitan Tenţu, comisar regal, cari au făcut ancheta stabilind că soldatul, fiind dezertor, s’a împuşcat de teama consecinţelor. Acestea sunt lămuririle familiei şi vecinilor. Ancheta continuă. Căruţă lovită de tramvai O căruţă, condusă de Mihai Duţulescu, de 46 ani, de str. Meseriaşilor 20, trecând pe calea Văcăreşti în dreptei cu No. 37, a fost lovită de un vagon de tramvai de Pe linia 19. Căruţaşul»a ales cu piciorul drept rupt . A fost dus la spitalul Brâncoveni0 m Grav accident de automat pe şes. Piteşti-Târgovişte Patru răniţi Piteşti, 29 Octombrie Astă seară la ora 7, d. Icc-tcolonel N. Constantinescu, dea cercul de recrutare Argeş, însoţit de soţia şi fiica sa, a pucat cu maşna la Târgoviştce. După ce au trecut linia ferită din com. FloricaMuscel, s’a rupt bara de direcţie*• maşinei, care s’a oprit îndl? marginea şoselei sfaramandu -se. Şoferul a fost grav rănit, deoarece i-a intrat bara în piept .D. lt. colonel Consta ntinescu şi soţia sunt uşor răniţi, iar fiica lor mai grav. Cu.jft •^aş’nă ce venei’ * dl J