Universul, noiembrie 1936 (Anul 53, nr. 302-316)
1936-11-06 / nr. 307
% Dorul unei femei d©a fi iubita i 0 poveste tragică , dar adevărata ..Aveam tot ce o femeie putea flori — bani, bijuterii, rochii scumpe — tot, afară de dragoste. Mă simţeam cât se poate de nefericită şi plictisită de viaţa in hoteluri de lux — singură de tot. Nici un bărbat nu m’a cerut in căsătorie — şi ştiam cauza. Aveam un ten grozav de urât. Pielea mea era acoperită cu coşuri şi pori dilataţi. Am încercat fel de fel de remedii, dar fără folos. Atunci, după sfatul droghistului meu, am încercat Crema Tokaion,culoarea albă, celebra Cremă de Paitis. După puţine zile pielea mea era mai fragedă şi mai limpede. „ După o săptămână, toţi porii dilataţi şi coşurile dispăruseră l — pielea mea era netedă, pati- fedată şi albă. Şi după puţin timp m’am măritat cu bărbatul pe care inima mea îl dorea”. Crema Tokaion, culoarea albă (neunsuroasă), conţine smântână proaspătă şi untdelemn rectificat, care pătrund în pori şi aduc la suprafaţă necurăţeniile ascunse in adâncime, pe care apa şi săpunul nu le pot atinge niciodată. Alte ingrediente conţinute în Crema Tokaion, culoarea albă, hrănesc şi întineresc pielea, strâng porii dilataţi şi fac în trei zile moale, abă şi netedă pielea cea mai întunecată şi aspră. Chiar femeile de o vârstă avansată pot căpăta un ten fraged şi dragă, laş, de care ar fi mândră o fată tânără. Se garantează excelente rezultate, altfel banii se restitue. De vânzare la toate farmaciile drogheriile şi parfumeriile din ţară. Pentru ABONAŢII Ziarului „UNIVERSUL” Abonaţii „Universului'*» cari vor trimite direct Societăţii „FRANCOROMANA“ de Asigurări Generale, Bucureşti, Calea Griviţei 23, lei 190, vor primi : î. Un Borderou, cu care vor lua parte la tragerea clasei I-a a loteriei a XII a Statului, care se va face la 15 Noembrie a. c., când se vor trage 11.098 câştiguri în valoare de 22.082.744 lei._______ 2. O polţă de Asigurare a Societăţii „FRANCO-ROMANA* pentru lei 50.000, cu rata Noembrie achitată şi anexa cu 8 numere, cu care vor lua parte la tragerea Societăţii din 15 Noembrie a. c. . Aceşti abonaţi, achitând Societăţii „FRANCO-ROMANA1 in fiecare lună, suma de lei ISO, vor primi: 1 La fiecare din cele 12 trageri lunare a loteriilor a Xll-a, a XI-a şi a XIV, cari au loc la 15 ale fiecărei luni şi la can se distribue câştiguri de aproape UN MILIARD lei, câte un borderou, cu care vor lua parte la aceste trageri, putând câștiga jumătate din dreptul sfertului de ACEL INSA, CARI VOR ACHITA LUNAR SUMA DE LEI 280 IN LOC DE LEI 190, VOR PRIMI IN LOCUL BORDEROULUI SUS ARATAT UN SFERT DE LOZ ÎNTREG IN ORIGINAL. 2. Chitanța pentru suma de lei 190 la asigurarea de 50.000 Iei cu care vor participa la tragerile lunare ale Societăţii. In caz de ieşire la sorţi a numărului poliţei, societatea achita contractantului suma de lei 50.000. In caz de ieşire la sorţi a unuia din cele 8 numere prevăzute in anexă, societatea achită contractantului Iei 10.000 sau 5.000, potrivit numărului ieşit la sorţi. 3. La expirarea asigurării — 1 Noembrie 1956 — lei 50.000. 4. In caz de deces în condiţiunile generale de asigurare, lei 50.000, în mâna beneficiarului declarat de abonat la contractare. De aceste avantaje beneficiază şi acei cari se vor abona la ziarul „Universul“, sau vor reînoi abonamentele, trimiţând cei 1900 sau 290 % după dorinţă, direct Societăţii „FRANCO-ROMANA“ Bucureşti, Calea Griviţei 23, de unde se va expedia poliţa de asigurare de 50.000 lei, anexa şi borderoul sau lozul. Cititorii din Capitală vor plăti direct la Societatea „FRANCO-ROMANA“ de unde VOR RIDICA POLIŢA DE ASIGURARE, ANEXA SI BORDEROUL SAU LOZUL. * Costul abonamentului la ziarul „Universul” este: Anual Lei 750 Pe 6 luni „ 380 Pe 3 luni „ 200 -și se va trimite direct ziarului „Universul”. Locot, aviator Nicolae Ticuiescu Am arătat, după o corespondenţă din Lugoj că Sâmbătă noaptea spre Duminică, la ora 2 a încetat din Viaţă în spitalul comunal din Lugoj, locotenentul aviator Nicolae Ticuiescu, cea de-a doua victimă din nenorocitul accident de aviaţie, de la manevre. După cum am relatat la timp, în ziua de 11 octombrie ora 10 a. m. o escadrilă de şapte avioane de vânătoare, se întorcea din misiunea pe care o avusese în zorii acelei zile, cu ocazia manevrelor. Misiunea fusese îndeplinită satisfăcător şi bravii zburători se întorceau voioşi spre baza de campanie, pe care o aveau pe câmpul de operaţie al manevrelor. Mai aveau de parcurs circa 15 km, când deodată avionul pilotat de încercatul locat, aviator G. Pienescu se desprinde din formaţie iar când încearcă să revină, ciocneşte avionul pilotat de locotenentul aviator Nicolae Ticulescu. Ambele avioane se prăbuşesc, prinzând sub ele pe ambii piloţi. Se ştie cum în ajutorul lor au sărit acei ţărani dârji, care nu se înfricoşează de para focului, pe care o înfruntă cu bărbăţie şi abnegaţie, izbutind în cele din urmă să scoată pe cei doi aviatori din foc ,cu arsuri grave, însă vii. M. S. Regele a apreciat şi răsplătit personal pe vitejii ţărani. In urma arsurilor foarte grave, Pienescu a murit după o zi de chinuri groaznice. Cel de al doilea, Ticulescu Nicolae, a fost internat imediat în spitalul comunal din Lugoj, unde î s’au dat cele mai atente îngrijiri, pentru a fi scăpat cu viaţă, însuşi A. S .. Principele Nicolae s a interesat personal şi a cerut să i se comunice zilnic mersul boalei. Cu toată îngrijirea ce i s’a dat, după trei săptămâni de chinuri, din cauza, arsurilor grave ce le căpătase, se stinge din viaţă şi Ticulescu. CINE A FOST NICOLAE TÎCULESCU S’a născut la 14 Martie 1904, în com. Cătruneşti (Ilfov), şi visul lui era să se facă aviator. O dovadă că această îmboldire spre zbor nu-i venise târziu şi că nici întâmplare n’a fost, este şi faptul că din cl. IV-a primară, când li s’a dat elevilor la ora de compunere să-şi scrie fiecare biografia, el şi-a scris-o aşa cum simţea, fiindcă în încheere, în loc să-şi încheie fraza cu un punct sau mai multe, cum fac elevii de obicei când nu mai au ce scrie, el rupe fraza brusc şi într’un elan de sinceritate, scrie cu caractere apăsate : „vreau să mă fac aviator“. Şi s’a făcut. Tot pe când era copil s’a suit pe o magazie şi de acolo se aruncă jos cu o umbrelă deschisă, în chip de paraşută. In urma stăruinţelor familiei s’a făcut ofiţer de infanterie, însă numai pentru scurt timp, deoarece neţinând seamă de rugămintele de a nu intra în aviaţie, a trecut la aviaţie. Şcoala de pilotaj a făcut-o la Tecuci ,iar vânătoarea la Buzău. Devenise un maestru în arta zborului acrobatic şi aviaţia pusese mari nădejdi în el. A concurat în „Cupa M. S. Regele Carol II“ în jurul României, a făcut parte din cele mai însemnate escadrile de vânătoare, de experienţe, iar în ultimul timp fusese repartizat în „escadrila de asalt“ comandată de însuşi A. S. Regală Principele Nicolae, care îl aprecia şi care s-a interesat tot timpul de mersul bolii. Pentru marile lui însuşiri de zburător a fost decorat cu „Crucea de Aur, Virtutea militară“ şi „Ordinul Sf. Sava“. De curând fusese trimes într-o ţară din apus să aducă un avion şi-şi îndeplinise misiunea cu punctualitate, cu toate că pe aproape tot parcursul a întâmpinat furtuni de ploae şi zăpadă iar drumul l-a făcut la mică înălţime din cauza plafonului de nori ce se aflau prea jos. El lasă o soţie şi o copilă neconsolate. ------—XO*OX_.'---Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiascâ a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului expirat. LOCOT. TÎCULESCU Got&Ticbur* JOI, 5 NOEMBRIE Ort.: Sf. Martiri Galaction Epistinia (1 350). Cat.: Sf. Emeric. Prot. : Emane. Evreesc : 20 Hescan 5597. Mahomedan : 20 Sabam 1355 Răsăritul 17.0. Soarelui 7.0. Apusul CALENDAR ISTORIC SI LITERAR 5 NOEMBRIE • In această zi, în anul... 1583, e omorit loan I Despot (Iacob Eraclide), Domn al McMorei, 1561-63. Născut pe le 1510 în insula Creta sau Samos, unde tatăl său era marinar, Despot intră de timpuriu in slujba unui nobil grec, Iacob Eraclide, care purta titlul de despot de Samos şi Paros. Acesta ii dete oarecare educaţie şi-l făcu moştenitor. La moartea lui, Despot se dădu fiul lui legitim şi moşteni titlul de principe. După ce peregrină prin diferite ţări, ajunse în curtea lui Alex. Lăpuşneanu al Moldovei. Uneltirile lui la tronul Moldovei sunt descoperite şi Lăpuşneanu îl alungă în Ardeal. Aci, cu ajutorul nobilului ungur Laski, Despot face prima încercare de a bate pe Lăpuşneanu, dar nu izbuteşte din cauza intervenţiei polonezilor. A doua oară, ajutat şi de împăratul Ferdinand, Despot bate pe Lăpuşneanu la Verbia (1561) şi se urcă pe tronul Moldovei. Ca să se pue bine cu turcii, ridică tributul. Dar ţara e nemulţumită, Laski deasemenea. Sigismund al Ardealului nu izbutise a căpăta îndărăt cetăţile Cieiul şi Cetatea de Baltă pe care le stăpânise Lăpuşneanu în Ardeal, protestantismul lovia în biserica ort. din Moldova, boierii erau înlocuiţi prin consuli străini, toate acestea contribuiră la căderea lui Despot. In fruntea nemulţumiţilor se pune hatmanul Ştefan Tomşa. Despot e asediat 3 luni în cetatea Suceava şi piere de buzduganul lui Tomşa. Istoria lui Despot a fost dramatizată de V. Alecsandri In piesa cu acelaş nume. 1762, logofătul Gheorgachi a scris la Iaşi o Condică ce are întru sine obiceiuri vechi şi nouă a prea înălţaţilor Domni. In această condică se descriu ceremoniile la: înscăunarea Domnilor şi a boierilor, la întărirea anuală a domniei lor de către Poartă, în ajunul maehiului,la praznice, Anul Nou, Bobotează, posturi, săptămâna patimilor, înviere, Sf. Gheorghe, etc. LUCIAN PREDESCU eunucii (Beethoven). 24: Orchestră de dans. Varşovia, 223 kHz 1345 m. 120 kw. — 20: Melodii populare sueziene. 20.30: Audiţie muzicală. 22: Sluete de compozitori polonezi. Concert. 23,10: Plăci. 23,25: Orchestră de dans. Budapesta, 545 kHz. 550 5 m. 120 kw. 20,10: Recital de canto. 21,10: Concert de orchestră. 22,30: Orchestră de jazz. 23,45: Orchestră de salon. Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. 20,15: Concert vocal. 22: Seară de piese într’un act. 23,20: Concert de pian. 24: Inf. Orchestră de jazz. Praga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. 20,25: Concert variat. 21 : Concertul Filarmonicei. 22.30: Recital de orgă. 23,15: Muzică distractivă. Belgrad, 686 kHz. 437,3 m. 25 kw. 20.30: Oră naţională. 20,50: Plăci. 21: Concert. 21,50: Recital da canto. 22,20: Concert variat. 23,20 : Plăci. Roma, 713 kHz. 400,8 m. 50 kw. 20. (Nanoni) Plăci. 20. (Roma) Plăci. 20,45: Concert. 20,49 (Bari) Program special pentru Grecia. 21,40 : „Conswelo” operă de Rendano. 23: Concert simfonic. 23,45: Muzică de dans. 0,15: Muzică de dans. Leipzig, 785 kHz. 382,2 m. 120 kw. 19 : Cântece şi dansuri ţărăneşti. 20: Teatru radiofonic. 21,10: Melodii şi dansuri populare. Milano, 814 kHz. 368,6 m. 50 kw. 20,45: Muzică variată. 21,40: Teatru radiofonic. 24: Radiojurnal. 0, 15: Muzică de dans. Berlin, 841 kHz. 356,7. m 100 kw. 19: Concert de orchestră. 20,20 : Concert Straus. 21,10: Concert de orchestră. 23,30: Stuttgart. Concert de orchestră. VINERI, 6 NOEMBRIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (dis cord) : Foxtrot şi Vals de Velloras. Potpuriu de şlagăre de Spoliansky. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13 : Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.15 : Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri) ; Fierarul vesel, de Peter şi Până la cinci dimineaţa, marş de Lineke; Coboară in gondolă, de Wellonss (voce : Tino Rossi1); Tu eşti raza mea de soare, de Stolz şi Primăvara îmi aduce aminte de tine, de Rotter (voce : Richard Crocks); Rumba şi Tango de Pavel (voce : Maria Basca) ; Cartierul distracţiilor din Osaka, de Koichi Kishi (arch. Filarmonică din Berlin, dirij. de autor) ; De dragul d-tale de Villnov (voce: P. Alexandru) şi Dragostea mea, ele Daia, (voce: Raul Ionescu); Pe râu în jos, de Rodgers; Vals de Vogel, ex. de Quartebul Kedroff ; Potpuriu de valsuri pe motive de Lehar. 14.10 : Ora. Mersul vremii Bursa, Radio jurnal. 14.30 : Muzică variată (dineuri) ; Vals de Lineke şi Vals din „Soldatul de ciocolată”, de Oscar Strauss (arch. Internaţională); Vocaliză de Rachmaninoff şi Capriciu în mi bemol major, de Wieniawski (vioară: Mischa Elman) ; Primăvară in Manciuria, de Weinberger (duet: Jarmila Novotna şi Marcel Wittisch) ; Fantezie din „Paiaţe”, de Leono Rivalo (orchestra Marek Weber). 15 . ‘ Ultimele ştiri. 18. Concert de după amiază. Orchestra Teodor Sibiceanu (canto : Ioan Luican, Marga și Didona Radulescu); Puchungiuita, rumba de A. Orefichet Tanya, tango de D. Petrovici; Vals din filmul „Regele valsului” de F. Doelle; Da-mi o fotografie, tango de Vasilescu ; Foxtrot hawayan, de Stassy Tombulis; Celebra mazurcă variată, de Migliavacca; O floare, tango de Anghel Miclescu; Parafrază de concert, de Cueu (solo xilofon, autorul); Tango din filmul „Boccacio” de F. Doelle; Ceaikowsky în ratm de loxurot, ae Rapper (două piane: Th. Sibiceanu și Valentin); Mirabella, paso doble de Wiga - Gabriel. 19 . Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. Actualităţi. 19.15 : Continuarea concertului ; Un tango argentinian, de C. Loubé; Nayla, tango, de S. Richard; Spiridusid, foxtrot de F. Riedel (pian: Th. Sibiceanu) ; Decât să ai o casă mare, tango de Ion Vasilescu; Fetiţa din Spania, eu te iubasc, paso doble de E. Evans; Te-am înşelat şi-mi pare rău, tango de Ion Vasilescu; Tangoul tristeţii, de Th. Sibiceanu ; Pasiune, carioca de Guido Coen. 19.50 : Prof. Nicolae Iorga. 20.10 : Muzică uşoară. (Viorica Vrioni, canto) : Tristă Duminică, de Seress; De doi lei floricele, slowfox de Ottov-Mirea; Când aud marea cântând, java de Dendrino ; Glasul roţilor de tren, de Ion Vasilescu. 20.35 : Aspecte din viaţa omului modern, de prof. Mihail Balea. 20.50 : „André Chenier”, dramă lirică în 4 acte de Umberto Giordani (discuri) . Distribuţia : Madeleine de Colguy, Bruna Rasa, André Chénier, Luigi Marini; Charles Gérard, Carlo Galeffi; Contesa de Coigny, Ana Masseth- Bassi; Roucher de Fouquier-Tinville, Salvatore Baccaloni; Orchestra şi corurile Operei Scala, dirij. de Molaroli. In pauza l-a (21.25 - 21.36): Cărţi şi Reviste. In pauza n-a (22.05 - 22.15) : Sport. In pauza m-a (22.55 - 23.05) : Radio-jurnal. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55 : Ultimele știri. Moscova, 175 kHz. 1714 m. 509 kw. — 19.15: Concert. 22: Emisie cehă. 22.55: Clopotele Kremlinului. 23 05: Emisie engleză. 24: Emisie germani. 1 : Emisie spaniolă. Paris, 182 kHz. 1648 m. 75 kw. 21,30: Concert simfonic. 21,30 : Cronică teatrală. 22: Recital de canto. 22,40: „Ziua și noaptea”, operă de Lecocq. 1 : Concert nocturn. Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. 21,10: Stuttgart. Concert de muzică cerută. 23 30 : Concert nocturn. 24: Orchestră de dans. Varşovia, 223 kHz. 1345 m. 120 kw. — 20,20: Audiţie. 21,15 : Concert variat. 22,30: Muzică uşoară (Plăci). 23: Concert de muzică de cameră. 23 30 : Sketch radiofonic. 23,45 : Orchestră de dans. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 18,30: Orchestră de salon. 20: Recital de tarogate. 20,30: Retransmitere de la Operă. 23,30: Orchestră de jazz. 0,05 : Orchestră de țigani. Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. 20 20: Concert Wolf. 21: Concert de muzică distractivă. 23,20: Serviciul pentru străinătate în esperanto. 23,30: O oră in bar. Concert distractiv. 0,40: Concert de plăci. Praga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. 19,40 : Teatru radiofonic. 21,35: Kokes. 22,35: Bratislava. 23,10: Baletul cavalerilor (Schmelzer). Belgrad 688 kHz. 437,3 m. 2,5 kw. 19,20: Concert de orchestră. 20,30: Ora naţiunii. 21 : Teatru radiofonic. 23,30: Melodii populare. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. 20. (Napoli) Plăci. 20. (Romia) Plăci. 2® 49. (Bari) Program special pentru Grecia. 21,40: „La signorima del cinematografe’ ’ operetă de Weinberg. După operetă muzică de dans. Leipzig, 785 kHz. 382,2 m. 120 kw. 19 : Concert de orchestră. 2050 : O privire asupra serii. 2110: Seară de dans. 23.30: Program variat. 0.20: Stuttgart. Concert de orchestră. Milano, 814 kHz. 368,6 m. 50 kw. 20: Muzică variată. 2130: Cronică. 21.40: Concert de vioară. 22.30: Concert variat. 23.40: Muzică de dans. Berlin, 841 kHz. 355,7 m. 100 kw. 18: Concert vocal. 19 : Concert de plăci. 20,15: Sonată în c-mall. 21,10 : Hamburg. Muzică de dans. 23: Meteor. Inf., Sport. 23,30: Seară de dans. si . JOI, 5 NOEMBRIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) : Sardana, de Seié, şi Roseta, de Rambau; Vals lent de Box; Pustnicul, de Schmaltisch şi Idilă în pădure, de Esslinger. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.15 : Concert de prânz — Muzică variată (discuri) . Uvertură la „Russian şi Ludmilla” de Glinka (arch. sifonică din Chicago, dirij de Frederic Stock); Foi de album. In leagăn, Orientală, de Cezar Cui şi Gopak de Moussorgsky) (orch. Radio dirij. de Tit. Rogaiky); Islamey, fantazie orientală, de Balakiref (orch. Simfonică dirijată de Goossens); Opt istorioare ruseşti, de Lyadow (orchestra Simfonică din Londra,, dirijată de Coates) ; Toamna din baletul „Anotimpurile”, de Glazunow torch, dirij. de Glazunow). 14.10: Oia. Mersul vremii. Bursa. Radio jurnal. 14 30: Muzică distractivă (dire.); Melodii populare româneşti; Doreşte-ţi ceva, tango de Plato; Două foxtroturi din filmul „Flirt”, de Dixon; Când inima zice da !, de Sylviano şi Teodor, dar deces de Erwin (voce: Charles Rich.). 15 . Ultimele ştiri. 18 . Concert de muzică populară şi distractivă. Orchestra Vasile Julea (canto: Mia Braia şi P. Alexandru) ; Arii naţionale: Gitanella, vals de Moreira; Plânge marea, tango de Max Halm; Hai acasă puişor, tango de Ion Vasiescu; Plâng iubirea pierdută, tango de Lupescu; Ţi-a pus flori la curgătoare, de Boldeanu; Drag mi-e Gheorghe militar, de Mia Braia ; Nebun eşti de ceri fericirea, tango de Mia Braia; E noapte şi e prea târziu, romanţă de Hugo; Nu pot să ’nţeleg, tango de Boldeanu ; Arii naţionale. 19 : Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. Actualităţi. 19.15 : Continuarea concertului : Potpuriu românesc din Ardeal, de Mureşeanu; Ai adormit crâşmare la tejghea, tango de Mircea Alexe; De ce zâmbeşti, tango de Andreescu ; De ce nu vrei să mă iubeşti, romanţă de Lupescu; Bordeiaş, bordei, de Boldeanu; S’a sfârşit povestea de iubire, tango de Max Halm; Arii naţionale. 20: Există un clasicism românesc ? de prof. Simion Mehedinţi. 20.20 : Alfred Cortot cântă la pian (discuri): Malaguena şi Seguedilla, de Albeniz; Variaţiuni simfonice, de Cesar Frank (Cortot şi orchestra Filarmonică din Londra, dirij. de Ronald). 20.45 : Cărţi noi. 21 : D-na Aida Heltta, canto ; Arie din „Alceste”, de Gluck; Ave Maria, de Gounod; Arie din „Oraşul mort”, de Korngold; Arie din „D-na Butterfly”, de Puccini. 21.20 : Concert de seară. Orchestra Radio, dirij. de C. C. Nottara ; Uvertură la „Fédra”, de Massenet; Suită de balet din „Hans cel lenes”, de Nedbal; Cântec de seară, de Schumann; Danisul orelor din „Gioconda”, de Ponchielli; Angelus, de Debussy; Dansuri din „Mireasa vândută” de Smetana. 22 : Radio jurnal. Sport. 22.45 : Concert nocturn al Orchestrei Sandu Marcu. 23.45 : Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55 : Ultimele știri. Moscova, 175 kHz. 1714 m. * 500 kw. — 18.30: Retransmiterea unei opere. 22 : Emisie germană. 22,55: Clopotele Kremlinului. 23,05: Emisie franceză. 24 : Emisie spaniolă. Paris. 182 kHz 1648 m. 75 kw.— 21: Plăci. 21,30: Săptămâna sentimentală. 22 : Recital de canto. 22,45: Concert de orchestră. 0.45: Orchestră de dans. 1,15: Concert nocturn. Deutschlandsender. 191 kHz 1571 m. 60 kw. — 19: Concert coral. 20: Concert de seară. 21,15 : Concert vocal. 21,45: Concert de orchestră. * universul De la Comisunea centrală sanitară Primim următoarele: Având în vedere starea de insuficienţă în care se găsesc anrenele sportive, din punct de vedere sanitar şi al înzestrării cu materiale strict necesare cazurilor de prim-ajutor medical, comisiunea centrală sanitară obligă grupările, proprietare de terenuri, să aibă până la data de 13 Noembrie c., un post de prim ajutor pentru accidente, înzestrat cu următoarele: Un brancard, aţele diferite de lemn, gouttiere de sârmă, o trusă medicală cu: un bisturiu, un foarfece, o sondă canelaită, 2 pense disecţie, 2 pense hemostatice, o siringă de 10 sau 20 cm, una cutie pansament® sterile, fractură de iod, apă oxigenată, alcool rectificat, ether, colodium, agrafe de nichel cu pensa resp., una cutie hansaplast, faşi diferit® mărimi şi hole de ser antitetanic. Acest post va fi instalat într’o încăpere anume destinată, în imediata apropiere a terenului de sport. Membrii comisiunei centrale sanitare sau delegaţiilor, sunt însărcinaţi cu controlul acestor posturi. Grupării© proprietare de terenuri, care nu vor executa prezentele dispoziţiuni, vor fi puse în situaţia de a li se retrage omologarea terenurilor. Universitatea liberă Programul toamnei 1936 Pentru toamna aceasta „Universitatea liberă“, de sub preşedinţia d-nei Sabina Cantacuzino, anunţă două cicluri de conferinţe: unul despre „Horaţiu“ şi altul referitor la „Figuri revoluţionare române“. Marele poet român, cu prilejul a două milenii de la naşterea sa, va fi comemorat, ca pe tot întinsul latinităţii, şi de români. In cele şase conferinţe închinate lui Horaţiu, conferenţiarii „Universităţii libere“ — profesorii Burileanu, Naum, Herescu, Pipidi şi Ussani (acesta din urmă aducând însuşi glasul Romei eterne, la cărei Universitate profesează) — vor prezenta, pe rând, publicului românesc: „Viaţa şi epoca“ lui Horaţiu, „Odele“, „Ideile literare şi filozofice“ ale poetulu; apoi, influenţa pe care au exercitat-o scrierile lui Horaţiu „în literatura română“, „in literatura franceză“ şi „în literatura italiană“ Ciclul al doilea, despre „Figuri revoluţionare române“ ne informează despre sforţările pentru libertate şi creaţie ale autohtonismului nostru carpatic. Horia, Cloşca şi Crişan, Tudor Vladimirescu, Ion Câmpineanu, Nicolae Bălcescu, fraţii Brătianu, — iată numele unor personalităţi de care este legată indestructibil istoria renaşterii noastre politice şi culturale şi a căror amintire o vor reînvia profesorii Iorga, P. P. Panaitescu, Lapedatu, Marcu, Cretzeanu, şi cari vor da acestor conferinţe — pe lângă adevărul ce trebue să-l conţină — suntem siguri, şi însufleţirea necesară vremurilor prin care trecem. Şi de data aceasta, „Universitatea liberă“, prin alegerea ciclurilor de conferinţe cât şi prin conferenţiarii săi, dă dovadă că merge în ritmul timpului şi slujeşte cu tenacitate opera de educaţie ştiinţifică şi naţională căreia şi-a dedicat întreaga sa activitate. Anul al 53-lea Nr. 307 Vineri 6 Noembrie 1935 RUBRICA ŞCOALEI SECUNDARE Această rubrică a „Şcoalei secundare“ va apărea în fiecare foi, sub îngrijirea „Asociaţiei generale a profesorilor secundari în România“. Ea este închinată dezbaterii rublic pe mulciprnplinie învăţământ, chestiunilor pedagogice şi tuturor intereselor şcoalei româneşti şi ale corpului didactic secundar. D-nii profesori, cari vor să trimită articole, propuneri sau informaţii pentru această rubrică sunt rugaţi să înainteze manuscrisele direct Asociaţiei generale, (str. Elie Radu 6). Pentru soldarea profesională de I. NISIPEANU preşedintele Asociaţiei generale a profesorilor secundari Un corp de profesionişti intelectuali, cum e acela al profesorilor de şcoale secundare — şi putem generaliza spunând acelaş lucru despre toate corpurile profesionale, — nu poate să-şi îndeplinească întreaga lui menire în Stat, decât bizuindu-se pe cea mai desăvârşită solidaritate a membrilor lui. Oricât de strălucit ar fi pregătit un profesor pentru cariera didactică, şi oricât de bine şi-ar exercita-o, în munca lui, de zi cu zi, el nu poate da totul acestei cariere, dacă trăeşte izolat de colegii lui, departe de organizaţia sa profesională. Nu mă gândesc numai la binefacerile de natură practică, materială, pe care el le-ar putea avea, fiind în Asociaţie, de pe urma luptelor ei pentru îmbunătăţirea tratamentului de salai’, deşi nici acestea nu sunt de neglijat (şi în fond toţi s’au folosit de bunele rezultate ale acestor lupte, toţi, şi cei ce au stat totdeauna acasă nepăsători, ba poate chiar au criticat şi au fost adversari). Mă gândesc întâi, şi mai presus de toate, la binefacerile de ordin moral şi spiritual, care, azi, numai prin acţiune solidară şi totalitară de corp se pot înfăptui. Mă gândesc ce forţă culturală uriaşă reprezintă toţi profesorii, dacă toţi s’ar angrena mai adânc în activitatea Asociaţiei ! Ei ar putea răscoli şi frământa culturaliceşte toată ţara, răspândindu-se în calitate de conferenţiari popularizatori în toate ungherele ei, în care se simte mai multă nevoe de lumină, ducându-se acolo în numele instituţiei, cu prestigiul şi autoritatea pe care aceasta li le poate da. Cât e de adevărat că această Asociaţie a noastră, în care treptat se înscriu din ce în ce mai mulţi colegi, s’a impus ca o putere peste care nu se poate trece, e faptul că, la orice nevoe, toţi recurg la sprijinul Asociaţiei. In vremurile grele, care se vestesc mai totdeauna în preajma bugetului, toţi se ’ntreabă: „Ce face Asociaţia ?“ Se produce vreun atac, mai mare, sau mai mic, chiar, la adresa profesorimii, toţi, şi cei ce obişnuesc să stea acasă şi să aştepte, ca beneficiari pe gratis, rezultatele luptelor Asociaţiei, se întreabă: „Ce face Asociaţia ?“ Nu e iritaţie, nemulţumire, vexaţie, nedreptăţire, care să nu ceară acţiunea reparatorie a Asociaţiei. Iar aceasta a sărit totdeauna în ajutorul tuturor, chiar a acelora care nu fac parte din ea şi nu o ajută măcar cu infima cotizaţie statutară. Ba, în ultima vreme, Asociaţia e căutată chiar şi de familii, de părinţi, şi aceştia au început să-şi reverse nemulţumirile lor la Asociaţie şi să ceară sprijinul ei pentru a le înlătura. Citez un singur exemplu: Au început să sosească la Asociaţie plângeri formulate de părinţi în potriva orarului pe ziua întreagă, orar care azi, într adevăr, din punct de vedere economic şi social, constitue un izvor de justificare şi profunde nemulţumiri. Vom interveni, desigur, convinşi că e îndreptăţită plângerea. Vreau, însă, acum să arăt, că Asociaţia noastră a început a fi preţuită ca o forţă şi de către cei străini de corp. Iar solidaritatea corpului e, desigur, în vădită creştere, şi e de sperat ca în scurt timp ea să ajungă un fapt general. Fiindcă trebue să se pătrundă toţi de ideea, că spiritul de corp nu-l face faptul că toţi servim aceeaşi şcoală, sub oblăduirea aceleiaşi legi. Numai sub semnul oficialităţii, el nu poate avea profunzimea şi amploarea pe care i le pot da numai propria lui organizare, propriile legi de disciplină, demnitate şi onoare, şi camaraderie spontană, toate calităţi de spirit supralegale. Cu atât mai bine, cum e acum cazul, că şi oficialitatea înţelege acest spirit, îl aprobă şi-l susţine. Şi ce program uriaş de muncă, pentru generaţii întregi de profesori, stă înaintea acestei solidarităţi şi-i aşteaptă realizările: 1. întemeierea de biblioteci publice în toate centrele unde secţiile noastre activează; 2. Crearea de internate pentru elevii de la ţară, spre a contribui noi, profesorii, efectiv la naţionalizarea şcoalei; 3. Organizarea de conferinţe publice şi de şezători culturale, în periferiile oraşelor şi în satele învecinate, cel puţin; 4. înălţarea palatului cultural al Asociaţiei la Bucureşti; 5. Organizarea de excursii culturale şi pedagogice în alte ţări; 6. Creeara unei mari reviste pentru profesori, şi a uneia pentru elevi şi familii; 7. Patronarea şi organizarea tuturor mişcărilor culturale şi educative pentru tineret. Şi câte şi mai câte ! Acest program cere forţe multe, cât mai multe. Virtual avem multe. Noi le aşteptăm să se actualizeze, cu răbdarea cu care ne-am obişnuit în atâţia ani de când ni se face onoarea conducerii, în care timp am avut satisfacţia de a vedea sporind an cu an, valurile de unire şi solidaritate profesională. Termin prin a mulţumi călduros ziarului „Universul“, care, dându-ne în fiecare săptămână, odată, ospitalitate pentru problemele şcoalei secundare, ne dă prin aceasta un sprijin efectiv şi pentru solidaritatea noastră. Coloanele puse, aici, la dispoziţia profesorilor secundari, vor fi un nou centru de convergenţă a străduinţelor lor spirituale. INFORMAŢIUNI Secţiunile din ţară ale Asociaţiei au început cu multă râvnă să organizeze acordarea de burse, esclusiv din contribuţia profesorilor, pentru cei mai buni elevi, fii de ţărani sau orfani de război. Aceasta, ca aplicare practică a principiului primatului românesc, cerut şi votat în ultimele congrese ale Asociaţiei. „Cercul profesorilor secundari din Bucureşti“ va înscrie în acest scop o sumă în bugetul său şi va lansa zilele acestea liste de subscripţie printre profesorii din Capitală pentru ca adunând un fond mai important să poată acorda cel puţin 4 burse. In şedinţele Cercului Bucureşti s’a dezbătut în ultimul timp chestiunea înfiinţării unei mari reviste pentru tot tineretul şcoalelor secundare din întreaga ţară. Proectul, alcătuit de d. N. N. Creţu, a şi fost prezentat d-lui ministru al instrucţiunii, care a aprobat această iniţiativă. Chestiunea se află în studiu şi se speră ca în curând să se poată trece la înfăptuirea acestei iniţiative cu înalt rost educativ. Ciclul de conferenţe publice sub auspiciile Cercului Bucureşti va începe în curând, cu programul următor: D. Petre Haneş. Năzuinţe şi realizări. D. Victor Papacostea. Subiect rezervat. D. Vasile Băncilă. Metoda cultivării maselor. D. N. Georgescu-Tistu. O nouă disciplină ştiinţifică. Bibliologia. D-na Elena Bungeţianu. Să ne cunoaştem mai bine ţara (cu proecţiuni). Conferenţele se vor ţine la Fundaţia Carol I, Vinerea, orele 6—7, între 20 Noembrie şi 18 Decembrie. * Al doilea Salon plastic al artiştilor plastici din învăţământul secundar va fi organizat anul acesta prin noua „Asociaţie a profesorilor de desemn şi caligrafie“, cu concursul larg al Asociaţiei generale şi al Cercului Bucureşti, care pune la dispoziţia expozanţilor saloanele sediului său. Profesorii de specialitate din întreaga ţară sunt rugaţi să anunţe din timp câte lucrări vor expune. Expoziţia, care va începe in ianuarie, va avea şi o secţie etnografică. _____ Organizarea centrelor de învăţământ practic La ministerul instrucţiunii s’bstrucţie va stabili localităţi1® ţinut Marţi d. a. o consfătuire cu respective din fiecare judeţ, privire la organizarea centrelor , ministerul de agricultură va de învăţământ practic pentru elevii şi elevele cursului complimentar (supraperimar). Au luat parte inspectorii generali ai învăţământului primar şi inspectorii primari şefi de secţie la regiunile şcolare. La discuţii au luat parte şi d-nii M. Berceanu, subsecretar de stat la domenii şi Tr. Mândru, director general al agriculturii. S-a decis ca în fiecare judeţ să se fixeze câte zece centre de învăţământ practic din care cinci să fie pentru învăţământul agricol. După ce ministerul denpune la dispoziţia centrelor agricole personalul agronomic necesar şi le va înzestra cu uneltele trebuitoare. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamare sau schimbare de adresă, să binevoească a ne trimite eticheta cu care primesc statul, iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului expirat. O meritată distincţie pentru vaporul „Oituz" Pe vaporul „Oituz“ al S. M. R. care se află sub încărcare de iută la Port Said, din cauza unui balot aprins de un scurt circuit a luat foc iuta din două magazii. Comandantul, d. P. Lateş, ajutat de echipaj şi înfruntând flăcările, a înăbuşit focul, scoţând vasul la larg, inundând magaziile şi a revenit în port prin propriile mijloace ale bordului Ce însemnează un incendiu la bord, mai ales cu o asemenea încărcătură, îşi poate închipui oricine. Vrednicia şi curajul marinarilor noştri au stârnit admiraţia în cercurile maritime locale. Pentru aceasta, Liga navală română a decernat d-lui P. Lateş, comandantul vaporului, şi echipajului, câte o diplomă pentru a răsplăti iscusinţa, curajul şi devotamentul până la sacrificiu, dovedite cu acest prilej. Sperăm că noua medalie militară maritimă, de curând înfiinţată, va desăvârşi modesta răsplată acordată de L. N. R. MAREA NOASTRA Liga navală română nu are decât un singur organ de propagandă, revista „Marea noastră“ care apare lunar şi se distribue gratuit membrilor L. N. R. Pentru comemorarea a patruzeci de ani de la înfiinţarea S. M R., va apare un număr festiv al revis- I tei, care va fi oglinda întregii activităţi naţionale în legătură cu apa_________________________ Scrisori din Londra (Urmare din pagina 1-a) Poate că d. von Ribbentrop va continua să mai aducă ajutorul său preţios. Indiciile sunt favorabile. Sunt pe cale pregătiri pe o scară importantă care vor transforma ambasada într’o uzină de propagandă extrem de puternică. Nu ştim dacă e drept să cuprindem în numărul acestor măsuri pregătitoare faptul că d. von Ribbentrop a închiriat, pentru răstimpul în care se pregătesc sălile de recepţie, locuinţa particulară a d-lui Neville Chamberlain, ministrul de finanţe şi succesorul desemnat al d-lui Badwin. Englezii cei mai bogaţi acceptă cu o uşurinţă surprinzătoare pentru un străin, să-şi închirieze reşedinţele particulare; d. New’lle Chamberlain posedă o reşedinţă oficială în Downing Street şi speră să ocupe curând în aceeaş stradă, celebra casă cu nr. 10, unde, prin tradiţie, locuieşte primulministru. El a dat deci instrucţiuni unei agenţii să-i găsească un locatar pentru locuinţa particulară. Bineînţeles, nu credea să găsească un chiriaş atât de distins ca noul ambasador al Reichului. Nu vom face nici d-lui von Ribbentrop injuria de a pretinde că această închiriere reprezintă o manevră subtilă de propagandă Totuş, incidentul ar fi putut fi evitat in interesul celor două părţi. Predecesorul d-lui von Ribbentrop, defunctul von Hoesch, se mulţumea cu un ataşat de presă pe lângă ambasada sa. Succesorul său va avea doi, spre a dovedi importanţa pe care o acordă presei. Poate că în acest fapt este şi o indicaţie a unei uşoare nemulţumiri împotriva d-lui Göbels şi a ministerului său de propagandă. In orice caz, d. von Ribbentrop se pregăteşte să joace un rol de frunte în viaţa politică a acestei ţâri. Va reuşi? Va reuşi în sensul în care o doreşte ? Iată ce am fi curioşi să vedem. Dar să revenim la socialişti. După cum am spus-o, ei sunt convinşi de nevoia unei reînarmări suficiente spre a rezista efectiv asaltului militarismului german. Dar nu e suficient să acumulezi arme şi muniţii. Trebuie deasemeni să ştii să reînarmezi sufletul, să creezi din ziou o mentalitate de luptă in locul stării de spirit, care a urmat cu consecinţe atât de funeste de când politica internaţională a fost făcută sub egida Genevei. Pentru ca aceasta să se întâmple, trebuie să mai avem răbdare. Dar declaraţii de felul acelora ale ambasadorului Germaniei, vor grăbi această schimbare folositoare. Nenorocirea acestui partid stă în necunoaşterea faptelor reale ale situaţiei internaţionale, însorită de un puternic simţ al vanităţii, această ignoranţă constituie un obstacol neutru ca orosiţia parlamentară să aibă mai multă importanţă în desbateri şi în ţară. —■—xxx#xxx-------AUGUR Un foc mistuie gospodăriile a cinci locuitori din Chiselei Oltenița, 3 Noembrie In noaptea de 2 Noembrie crtc. un foc a izbucnit în ograda locuitorului Costică Soare din com. Chiselei, mistuind gospodăriile locuitorilor : Tudor Gh. R. Florea, Vasile Gh. R. Florea, Constantin A. Dinu, Gheorghe D. Dinu şi Costică Soare. Focul a fost pus de copii lui Costică Dinu şi Gheorghe Untescu, cari s’au jucat cu focul lângă o şiră de paie. Pagubele se ridică la 85.000 lei. Datorită energiei pr. Gagiu şî ajutorului dat de administraţia moşiei regale Mănăstirea, care a dat la timp o pompă de incediu, focul nu s’a mai întins și astfel au fost salvate gospodăriile vecinilor cari erau amenințate cu mistiarea. CITIŢI Azi în VESELIA, noua rubrică: Anchetele „Veseliei ”