Universul, noiembrie 1936 (Anul 53, nr. 302-316)

1936-11-06 / nr. 307

Paul al 53-lea Nr. 307 Vineri 6 Noembrie 1936 t O PROCLAMAŢIE A D-LUI I ROOSEVELT York, 3 (Radio-Cen­­tgpi). — In vederea alegerilor preşedinţiale de azi, preşe­dintele Roosevelt a dat o pro­clamaţie ale cărei principale puncte sunt următoarele : 1) Nici­ o ură şi nici un sentiment ascuns faţă de i­­namicii politici ; 2) încredere în democraţie şi conducătorii aleşi de majo­rităţi, adică respingerea dic­taturii. Candidatul comunist la vi­­cepreşedinţie, negrul James Ford, a dat şi el un manifest, în care recomandă partizani­lor săi să voteze la preşedin­ţie pe d. Roosevelt, alegerea acestuia fiind asigurată. COTA RĂMĂŞAGURILOR­ ­ New York, 3 (Rador). — Ră­­mâşagurile ce se pun cu prile­jul alegerilor prezidenţiale con­­tinuă să sconteze o victorie a d-lui Roosevelt. Cota rămăşagu­rilor în favoarea sa este de 7 ~3. H­ridurile, restaurantele ş­i berăriile au luat măsuri spre a sărbători rezultatul alegerilor. In timpul operaţiilor de votare, toate debitele de alcool sunt închise, dar vânzarea este lă­sat­ă iarăşi liberă cu începere din seara alegerilor. Trebuie să se noteze că în afară d­e alegerile pentru pre­şedinţia republicii, corpul elec­toral trebuie să desemneze tot azi pe guvernatorii şi parla­mentarii din 33 state, 35 sena­tori federali şi pe toţi repre­zentanţii federali. | ZIUA DE ALEGERI LA NEW - YORK New-York, 3 (Rador)—Oda­tă cu alegerile prezidenţiale au loc alegeri pentru desemnarea vice-preşedintelui, a guverna­torilor statelor, cum şi pentru Camera Reprezentanţilor, care trebue aleasă în întregime. Şi pentru o treime din Senat. Alegerile pentru Camera Re­prezentanţilor se fac din doi in doi ani, pe când Senatul se ale­ge pe timp de şase ani. Azi dimineaţă, întreg oraşul New-York era gata pentru a-şi­­ trăi cea mai memorabilă zi electorală din istoria sa de până azi. Sute de mii de persoane agi­tate străbăteau străzile, flue­­rând sau sunând din trompete, alţii făcea un sgomot asurzitor învârtind în mâini câte o mo­­rişcă din acelea care imită pâ­­râiturile mitralierei. înghesuiala este deosebit de mare în Times Square şi în străzile adiacente, cum şi in cartierul teatrelor. Semnale luminoase se alter­nează în vârful turnului din Times Square, unele roşii, altele verzi sau albastre, indicând rând pe rând care partid are pentru moment o situaţie mai bună. Uriaşe litere luminoase curg peste faţadele imobilelor în care îşi au redacţia marile ziare, a­­nunţând ultimele rezultate. rezultat decisiv obţinând res­pectiv 10 şi 9 voturi electorale în primele două state care au anunţat rezultatele definitive ale alegerilor: Luisiana şi Mis­­sissipi. * New-York, 3 (Rador). — D. Roosevelt conduce de departe într’un număr de state care dau 311 voturi pentru colegiul elec­toral, cu 45 de voturi peste ma­joritatea necesară pentru a îi ales. D. London conduce in 7 state cu un număr total de voturi de 59. New-York, 3 (Rador). — D. Roosevelt conduce în urmă­toarele state: Alabama (11), Colorado (6), Connecticut (8), Florida (7), Georgia (12), Illi­nois (29), Kansas (9), Ken­tucky (11), Maryland (8), Mis­souri (15), New Mexico (3), Ca­rolina de Nord (13), Oklahoma (11), Carolina de Sud (8), Da­kota de Sud (4), Tennessee (11), Texas (23), Virginia (11), Virginia de Vest (8), in total 19 state cu 208 voturi în colegiul electoral. D. Landon, candidatul repu­blican, va obţine voturile in ur­mătoarele state, în colegiul electoral : Massachusetts (17), Michigan (19), Nebraska (7), New Hampshire (4), Rhode Is­land (4), Vermont (3), în total 6 state cu 54 de voturi. Se subliniază numărul enorm de voturi obţinute de d. Roose­velt In Carolina de Nord unde în 251 de districte diur totalul de 1.272 d. Roosevelt a obţinut 31.207 voturi, iar d. London numai 367. PRIMA VICTIMA New-York, 3 (Rador). — Pri­ma victimă a alegerilor prezi­denţiale este un agent electoral din satul Whi­tesbourg, din re­giunea muntoasă a statului Kentucky. Acesta a fost împuşcat de un poliţist, după ce poliţistul în­cercase să-i ia arma ce o avea asupra sa şi agentul electoral opusese rezistenţă. ■fr Washington, 4 (Rador). — La miezul nopţii (ora a­­mericană), rezultatele cu­noscute ale alegerilor pre­zidenţiale erau următoa­rele : Voturi exprimate: 9.000.000. Pentru domnul Roosevelt: 5.493.124. Pentru domnul Landon : 3.078.112. &­ r New-York, 3 (Rador).—O aflu­enţă extraordinară a domnit la toate localurile de vot din Sta­tele Unite în tot cursul zilei de azi. Se pare că au votat peste 90 la sută din cele 55 de milioane de alegători înscrişi pe listele e­­lectorale. După ştirile cele mai recente, votarea a decurs în linişte. Au fost făcute numeroase a­­restări printre cei cari au încer­cat să voteze de mai multe ori. Deocamdată se cunoaşte nu­mai un singur incident mortal, în California, unde un partizan al preşedintelui Roosevelt a îm­puşcat un republican. , Pentru a evita ciocnirile, ma­­­­joritatea alegătorilor şi-au scos­­ de la butonieră insignele politice.­­ ! Actuala luptă electorală este cea mai înverşunată da la războ­iul civil din 1860. Este vorba în adevăr de o delimitare precisă a atitudinilor politice, de o impor­tanţă mondială. Trebue să se vadă dacă o autoritate centrală va exercita un control asupra în-­­ tregii industrii şi agriculturi, a­­supra patronilor şi lucrătorilor,­­ asupra finanţelor şi comerţului­­ extern, sau dacă se va restabili ■ o descentralizare administrativă aşa cum o susţin republicanii. După ultimele previzi­uni ale experţilor, mini­mul de votur pe care d. Roosevelt l-ar pu­tea obţine ar fi de 277, iar d. Landon maximum 254. Sunt însă multe zia­re care acordă d-lui Roo­sevelt 400 de voturi şi chiar mai mult. Pe baza rezultatelor necomplete, primite la ora 18, preşedintele Roo­sevelt conduce în 14 sta­te cu 162 de voturi, iar d. Landon conduce in şa­se state cu 54 de voturi. * New York, 3 (Rador). — După rezultatele primite până la ora 21,30, nu pot fi precizate tendinţele scruti­nului. După rezultatele definiti­ve din numeroasele oraşe mici şi după rezultatele par­ţiale din marile oraşe, d. Ro­osevelt conduce de departe în statele de sud, care vo­tează în mod obişnuit pen­tru candidaţii democraţi. D. Landon obţine majori­tatea de voturi în statele din Noua Anglie, care vo­tează în mod tradiţional pentru republicani. Singura indicaţie semnifi­cativă în cursul după amie­zii a venit din statul Kan­sas, unde d. Landon este gu­vernator şi unde partidul republican se aştepta la o victorie uşoară. Dar din re­zultatele de până acum, re­iese că d. Roosevelt are un uşor avans asupra d-lui Landon. ULTIMA ORA Alegerea preşedenţială din Statele­ Unite S-au presentat la vot 90 la sută din 55 milioane alegători Cea mai înverșunată luptă electorală Primele rezultate Calcularea voturilor New-York, 3 (Rador).­­*1) Alegerile prezidenţiale se de­cid după numărul de voturi obţinute in colegiul electoral, iar nu după numărul total de voturi obţinute, — adică după votul popular, — şi nici după persoana care obţine majori­tatea în cele 48 de state. Fiecare stat are dreptul la un număr fix de voturi in colegiul electoral, Statul New- York, având cel mai mare număr de voturi și anume 47. In total, colegiul electoral dispune de 531 de voturi, ast­fel că pentru alegerea preşe­dintelui este nevoe de o ma­joritate de 266 de voturi. E posibil ca un candidat să obţină majoritatea voturilor şi să obţină majoritatea şi nu mai mult de jumătate din numărul total al statelor şi totuşi să nu fie ales preşe­­­­dinte. Nu este însă deloc pro­­i­babil ca o asemenea eventua­­­­litate să se întâmple anul a­­cesta. Victoria d-lui Ro­osevelt va depăşi toate victoriile de până acum New-York, 4 (Rador). — A­­genţia Reuter anunţă : După ultimele ştiri publicate de ziare, victoria d-lui Roosevelt se pare că va depăşi toate vic­toriile cunoscute mai înainte in­­ Statele Unite la alegerile prezi­­­­­enţiale, depăşind chiar recor­­dul bătut de d. Roosevelt la ale­gerile din 1932. In felul acesta, politica eco­­nomică a preşedintelui Roose- I­velt — „new deal“ — a primit o aprobare formidabilă din par­tea celor 45 milioane de alegă­tori. Rezultatele definitive vor de­termina mai târziu baza elec­torală exactă a noului preșe­dinte, dar de pe acum pare si­gur că d. Roosevelt va totaliza o cifră în jurul lui 500, din to­talul de 531 de voturi ale sta­telor pentru alegerile prezidne­­ţiale. * New-York, 3 (Rador). — D. Roosevelt a înregistrat primul Ultime Informaţii • Comitetul Ligii Anti­­revizioniste Române este convocat pentru mâine joi, ora 6 d. a., în palatul ziarului „Universul”. Dat fiind importanţa che­­sttiunilor la ordinea zilei, toţi membrii comitetului sunt rugaţi să fie prezenţi.­­ D. Victor Antonescu, mi­nistrul afacerilor străine, a pri­mit de la d. Rüstü Aras, mini­strul afacerilor străine al Tur­ciei, următoarea telegramă pe care d-sa i-a adresat-o cu prilejul sărbătorii naţionale turce: „Viu mişcat de amabila tele­­gramă a Excelenţei Voastre. Vă rog să primiţi mulţumirile inele cele mai sincere şi amin­tirea mea cea mai amicală des­­pre fericita noastră colaborare". RÜSTÜ ARAS © O numeroasă delegaţie de studenţi bulgari, cari urmează cursurile universităţilor noa­­streA s’a prezentat ori d. a. la ministerul instrucţiunii şi a cerut să se facă intervenţii, ca să li se prelungească cu încă un an dreptul da şedere în ţară. re A Încetat delegaţia dată de stat societăţii „Invalizii din războiu” şi au trecut,­in pro­prietatea şi se vor înscrie pe nu­mele Oficiului Naţional I. O. V. toate­ imobilele, mobilierul, le­­donaţiunile ce sunt în­scrise acum pe numele sec. „In­valizii din războiu”. D CI- TU, sigur instrucţiunii, a avut Marţi, la minister, o întrevedere cu d-nii profesori Vasilescu-Kar­­pen şi M Manoilescu. S’au discutat chestiuni în le­gătură cu reorganizarea învă­ţământului politehnic. xox • D. ministru al cultelor a convocat aseară, la minis­ter, pe reprezentanţii pre­sei şi le-a comunicat că a suspendat pe I. P. S. S. mi­tropolitul Gurie al Basara­biei din funcţia administra­tivă şi că a semnat dosarul de trimitere în judecata Ca­saţiei. De Mareşalul Curţii Regale face cunoscut următoarele : In ziua de 3 Noembrie 1936 Majestatea Sa Regele a re­luat reşedinţa în Capitală.­­ După amiază, Majestatea­­ Sa Regele a primit în aud­i­dienţă pe d. Gh. Tătărăscu,­­ preşedintele consiliului de­­ miniştri. I . M. S. Regina Maria a ple­cat, Marţi seara, la Balcic.­­ Comisia interiminsterială însărcinată de consiliul de mi­niştri să studieze nouile proecte de legi ce vor fi supuse apro­bării Corpurilor legiuitoare, s-a întrunit Marţi din nou la lo­cuinţa d-lui ministru Djuvara. S’au discutat proectele de legi pentru reglementarea profesiei de ziarist şi legea răspunderii ministeriale, te D. Stelian Popescu, direc­torul ziarului nostru, a primit următoarea telegramă: Tg.-Jiu, 3 Noembrie Preoţimea gorjanâ adunată în sesiunea de toamnă a renaş­­­ terii, urează vajnicului luptător­­ pentru cauza naţională şi creş-­­ tină, din fruntea „Universului“,­­ sănătate întru mulţi ani, cu de­plina izbândă a idealului ce vă animă şi se declară alături de d.voastră. Preşedintele biroului, protopop GRIG. PREJBEANU • D. general de brigadă Traian Grigorescu a fost numit adjutant onorific al M. S. Re­gelui, cu dreptu­l de a purta e­­eghileţi cu cifra Suveranului. POLITICE . D. Iuca, ministrul interne­lor, a vizitat Marţi pe d. profe­sor N. Iorga. Din străinătate de Belgrad, 3 (Rador). __ D. I. Cristu, ministrul plenipoten­ţiar şi directorul secţiei econo­mice din ministerul afacerilor străine al României, a sosit la Belgrad, spre a pregăti terenul negocierilor menite să ducă la încheierea unui nou acord co­mercial între Iugoslavia şi Ro­mânia. Actualul acord comercial din­tre cele două ţări expiră la sfârşitul anului şi de aceea este necesară încheierea unui nou acord.­­ Tokio, 3 (Rador) — săp­tămâna viitoare d. Anita, mi­nistrul de externe, va supune aprobării imperiale acordul în­cheiat de curând între Mos­cova și Tokio, cu privire la pescuit. ---------ooo -• • . CRUCIȘETORUL „EMDEN“ IA ISTANBUL Istanbul. 3 (Rador), __ cru­cișătorul german „Emden”, ve­nind dela Varna, a sosit astăzi­­ la Istanbul, unde va rămâne­­ până la 10 Noembrie. De aci,­­ „Emden“ va pleca într’o călă- j torie în Asia orientală, via Port­­ Sudan, Bombay, Colombo și­­ Singapore.­­ — I UNIVERSUL LA NEW-YORK New-York, 4 (Rador). — La ora 4 şi 15 dimineaţa, printre alte re­zultate cunoscute, era şi acela din New-York, unde d. Roosevelt a avut 1.560.090 voturi, iar d. Landon 910.000 voturi. Se pare că preşedintele Roose­velt va obţine în total pe tot în­tinsul Statelor­ Unite 25 milioane voturi, cifră fără precedent. In statul New-York, chiar şi în regiunile rurale, cunoscute ca republicane, preşedintele Roose­velt domină. In schimb, In loca­litatea Hydepark, unde d. Roose­velt îşi are locuinţa de vară, d-sa nu a avut decât 1957 voturi, iar I d. Landon 1233 voturie ! La ora 23 (ora New-York) , circa o jumătate milion de per­­­­soane se îngrămădeau pe Times­­­ Square, aşteptând rezultatele a­­legerilor. Ultimele rezultate erau primite cu aplauze frenetice. * Washington, 4 (Rador). — Co­­respondents Agenţiei „D. N. B.“ , anunţă că până acum preşedin-­­­tele Roosevelt domină în 45 sta­­t­­e. Se pare că majorităţile cele­­ mai importante le-a întrunit în ■ statele industriale şi cu populaţia cea mai deasă, cum sunt Penn­sylvania, Ohio, New-York, etc. Realegerea d-lui Roosevelt sigură New-York, 4 (Rador). — Agenţia „Havas“ anunţă: La­ ora. 2 şi 45 noaptea, rea­legerea d-lui Roosevelt părea sigură. „New-York American“, co­tidian al consorţiului Hearst, „Chicago Tribune“ şi „Kansa City", toate trei ziare înflă­cărate partizane ale d-lui Landon recunosc că d. Roose­velt va fi reales. La ora aceasta, d. Roose­velt obţine un total de 401 mandate, contra 81 ale d-lui Landon. După primele rezultate, de­mocraţii îşi menţin controlul şi în Senat, cu 54 senatori democraţi cari au fost aleşi până acum. Numărul total al membrilor Senatului este de 93. D. Rydz Singly, mareşal al Fotei Varşovia, 4 (Rador).— Agen­ţia „Pat“ transmite următorul comunicat oficial: ca semn de recunoştinţă pentru victoriile repurtate cu prilejul luptelor pentru cuceri­rea independenţei, şi pentru marile merite câştigate în ser­viciul naţiunii şi al statului de generalisimul succesor al pri­mului mareşal al Poloniei, Jo­seph Pilisudiski, răspunzând la dorinţa generală a naţiunii şi a armatei, preşedinte® repu­blicii, în calitate de şef suprem al forţelor armate, a hotărit să confere generalului Rydz.Smigly titlul de mareşal al Poloniei. Remiterea solemnă a basto­nului de mareşal de către preşe­dintele republicii va a­vea loc la Castelul regal din Varşovia la 10 Noembrie, in faţa drapelelor militare şi în prezenţa celor mai înalţi demnitari ai statului, ai clerului şi a delegaţilor tuturor regimentelor, precum şi a re-­­ prezentanţilor naţiunii. Procesul asasinării şi jefuirii d-nei Fărcăşanu Viena, 4 (Rador). — Curtea cu Juraţi din Leoben a început ieri procesul asasinării şi jefu­irii d-nei Fărcăşanu. Acuzatul este un student de 24 ani, numit Strasser, născut în Ungaria. El este învinovăţit că a atacat pe d-na Fărcăşanu in trenul Viena,Innsbruck, că a jefuit-o de toate bijuteriile şi obiectele de valoare pe care le avea asupra sa după care a a­­runcat-o pe fearastra vagonu­lui. Cadavrul victimei a fost găsit pe marginea liniei ferate, de un jandarm, în apropiere de staţia Admont. Fiind arestat, Strasser a fă­cut mărturisiri parţiale. Juraţii siirieni au de stabilit şi rolul pe care l-a jucat în a­­ceastă crimă un oaercare Traian Teodorescu, care este socotit de unele ziare drept autor moral al asasinatului. Regentul Horthy va face vizite la Roma şi Viena Viena, 3 (­Radio-Central) — Ziarele vieneze anunţă din cer­curile guvernamentale londo­neze că regentul Horthy va face, în ultimele zile ale lunei Noembrie, o vizită oficială la Roma Horthy va fi însoţit de primul ministru Doranyi. La înapoiere, regentul se va opri la Viena, unde va face o vizită oficială președintelui Miklas. —..— ■ Două încercări de sinucidere la Constanţa Amândouă sinucigaşele au fost scăpate Constanţa, 3 Noembrie Azi dimineaţă, pescarii, cari stăteau în preajma digului nou ce se construeşte pentru consoli­darea malurilor, au zărit o fată, care se aruncase în mare, în dreptul băilor moderne. Câţiva aruncându-se în apă au reuşit să prindă în ultimul mo­ment, pe sinucigaşă, ducând-o la spital unde i s’au dat îngrijiri. Cercetată de poliţie, s’a aflat, că fata se numeşte Florica I. Despa, din str. I. C. Brătianu şi că a încercat să-şi pună capăt zi­lelor din cauza unei dragoste ne­împărtăşite. — Tot azi, femeia Cristina Al. Chiriţoiu, din str. C. A. Rosetti nr. 9, s’a hotărît să termine cu viaţa, din cauza neînţelegerilor familiare şi a băut spirt dena­turat. Fiind apucată de dureri, Cris­tina a început să ţipe. Auzită de o vecină, aceasta a dat alarma. Sinucigașa a fost ridicată și dusă la spitalul ,,Dr. Sion“, unde i s’au făcut pătaturi stomacale. Starea ei e destul de gravă. * ■ cu d. Ciano Paris, 3 (Rador).—Corespon­dentul din Londra al ziarului „L’Echo de Paris“ anunţă că în cercurile bine informate din ca­pitala Marei Britanii se vorbeş­te de o apropiată întâlnire în­tre d-nii Eden, ministrul aface­rilor străine şi contele Ciano, ministrul afacerilor străine. al Italiei. Se anunţă deasemeni că Du­minică, ministrul de afaceri străine al Italiei se va duce la Viena pentru a avea convorbiri cu cancelarul Schuschnigg. --------x it x---------­ Roma, 3 (Rador). — Discursul rostit de d. Mussolini a produs uimire în cercurile diplomatice şi ale presei străine, datorită to­nului şi conţinutului său. Chiar comentariile presei italiene în­cearcă să diminueze efectul dis­cursului. „D. Mussolini nu a spus un cu­vânt care să tindă a învrăjbi sau care să alimenteze o stare născătoare de discordie sau de scopuri tendenţioase“,­­ afirmă in editorialul său „Tribuna“. „Giornale dItalia“, oficiosul palatului Chigi, relevă că d. Mussolini a pus pe tapet, în mod foarte limpede şi hotărit, proble­ma revizuirii: revizuirea tuturor problemelor, sistemelor şi ideolo­giilor inventate de „democraţiile plutocratice“, a dezarmării, a pă­cii indivizibile, a securităţii co­lective, a Societăţii Naţiunilor, a revizuirii teritoriale. Italia fas­cistă nu vrea războiu, dar res­pinge pacea echivocă. Ea voeşte o pace chibzuită, concretă şi vi­rilă, în funcţiune de interese re­ciproce recunoscute,­scrie „Gior­nale dTtalia“. Cu privire la declaraţiile revi­zioniste în favoarea Ungariei, u­­nele ziare, printre cari „Corriere della Sera“, „Stampa“ şi „Gior­nale dTtalia“, se abţin de la orice fel de comentarii. Altele, printre cari şi „Tribuna“, se mărginesc să parafrazeze pasagiul respectiv din discursul d-lui Mussolini. Dar dacă editorialele redacţio­nale ale presei italiene se abţin mai mult sau mai puţin de a co­menta declaraţiile privitoare la Ungaria, in schimb coresponden­ţele italiene de la Budapesta re­dau starea de spirit exultantă a cercurilor politice şi a opiniei publice ungare. In cercurile de la Budapesta, spune corespondentul lui „Cor­riere della Sera“, declaraţiile d-lui Mussolini sunt puse în le­gătură cu vizita contelui Ciano la Budapesta, ce se va produce în zilele de 14 și 15 Noembrie. In cercurile presei străine, dis­cursul d-lui Mussolini este con­siderat ca un prim rezultat al re­centului acord italo-german. # Roma, 3 (Rador). — Ziarele comentează azi primirea făcută în Franţa şi Marea Britanie a discursului rostit de d. Musso­lini Duminică. „Stampa” precizează că Du­cele nu a voit ca să mai dăinu­iască actualul haos din Europa, înţelegând să-i aducă o soluţio­nare printr-o colaborare care ar trebui să cuprindă, mai îna­inte de toate, marile puteri. „Se poate oare ca Franţa să nu poată să se scape de forma­lismul ei care a făcut-o tot­deauna să ajungă prea târziu, atunci când problemele se află în afara tracatoriei lor?”. Vorbind de atitudinea Marei Britanii acelaşi ziar declară: „Este nevoie să repetăm pen­tru toţi din Europa: Dacă nu se ajunge la ameliorarea atmosfe­ră italo-britanice în marea Me­­diterană şi Africa, posibilităţile de discuţie a unei înţelegeri pe continent devin foarte proble­matice. Guvernele francez şi britanic, conştiente de respon­sabilităţile lor în faţa agravării continui a situaţiei, vor avea ele oare un spirit mai înţelegător decât ziariştii din ţările lor? Noi am dori să se întâmple aşa, dar nu sperăm”. „Gazeta del Popolo” scrie: „înţelegerea italo-germană este axa în jurul căreia se va făuri colaborarea statelor europene cari doresc pacea, — aşa cum a spus-o d. Musolini. Franţa şi Marea Britanie au prilejul deo­sebit de favorabil de a dovedi în mod pozitiv voinţa lor de co­laborare”, CE SCRIE ZIARUL IUGOS­LAV „VREME“ Belgrad, 3 (Rador). — Zia­rul „Vreme" comentează cu satisfacţie cuvintele din dis­cursul de la Milano al d-lui Mussolini referitoare la Iu­goslavia. „Trebue să ne bucurăm, scrie ziarul, de aceste cuvinte de cuminţenie. Ele vestesc că etapa vorbelor amabile este trecută şi că acum se poate întrevedea o serie de acte fo­lositoare şi favorabile". PRESA SOVIETICA Moscova, 3 (Rador). — Agenţia „Tass“ transimte: Comentând discursul d-lui­­Mussolini, „Isvestia“ scrie că ni­meni nu va fi speriat de tonul agresiv al acestui discurs, desti­nat mai ales opiniei publice in­terne. Violenţa tonului, adaugă ziarul, nu reflectă decât nemulţu­mirea care se manifestă în mas­­sele populare italiene. „Declaraţiile d-lui Mussolini în privinţa politicei externe a gu­vernului italian dovedesc, conti­­nuă „Isvestia“, nu consolidarea poziţiei internaţionale a Italiei, ci dimpotrivă izolarea ei progresivă. D. Mussolini este obligat să sus­ţină revendicările revizioniste ale Ungariei, dar acestea nu pot fi realizate decât în paguba terito­riilor Cehoslovaciei, Iugoslaviei şi României. A susţine revendicările revizioniste ale Ungariei înseam­nă a consolida şi mai mult legă­turile care unesc ţările Micei în­ţelegeri“. Referindu-se la atacurile îm­potriva Angliei şi Franţei din acelaş discurs, „Isvestia“ ajunge la concluzia că d. Mussolini nu poate să obţină decât rezultate tocmai contrarii celor urmărite de d. Hitler, care a încercat sa provoace o despărţire între Fran­­ţa şi Marea Britanie. „Dacă judecăm după discursul d-lui Mussolini, acordul care s a încheiat cu prilejul şederei conte­lui Ciano la Berlin, reaminteşte tovărăşia călăreţului cu calul, iar în această „alianţă“ d. Mussolini Paris, 3 (Rador). — Agenţia „Havas“ transmite: „ Discursul ţinut la Milano de d­­­ Mussolini şi reacţiunile din di­feritele capitale europene reţin atenţiunea presei franceze de azi dimineaţă. „Petit Parisien“ scrie: „Singu­rele care şi-au manifestat satis­facţia, au fost Berlinul şi Buda­pesta. Noi ne aşteptam la un pro­gram de pace, la date pozitive, pe baza cărora s’ar fi putut even­tual lucra. Or, Ducele a spus mai ales ce nu vrea. Poate că a voit să clarifice situaţia internaţiona­lă, care actualmente este foarte confuză. Dar, judecând după di­feritele reacţiuni la care a dat naştere discursul său, el a contri­buit mai curând să încurce şi mai mult situaţia şi cauza păcii Budapesta, 3 (Radio-Central).­­ Numeroşi studenţi budapes­­tani din asociaţia „Turul“ au­­ organizat astă seară o retrage­­re cu torţe în faţa palatului­­ legaţiei Italiene. O delegaţie de­­ studenţi a fost primită de mi- I nistrul Collona, in sala de fes­nu joacă desigur rolul călăreţu­lui“, termină „Isvestia“. „Pravda“ scrie: D. Mussolini a arătat cu o sinceritate vrednică de elogii sensul real al politicei externe italiene, care urmăreşte distrugerea Societăţii Naţiunilor şi a sistemului securităţii colec­tive. Discursul d-lui Mussolini ilustrează în chip elocvent cum politica de toleranţă faţă de agre­sor desleagă mâinile şi limbile celor cari îşi imaginează a fi ar­bitrii destinelor lumii, n’a câştigat nimic din acest fapt". In „Le Journal“, Saint Brice constată că condamnarea trecu­tului este categorică, dar că, dim­potrivă, programul destinat să-l înlocuiască este foarte neprecis. „Asupra acestui punct, d. Musso­lini s’a arătat tare discret. Degea­ba am căuta cea mai mică aluzie la faimosul directorat al puteri­lor, la defunctul pact în patru. Este oare această rezervă o do­vadă că Ducele nu vrea să brus­cheze nimic şi că doreşte mai ales să se revină la gruparea pu­terilor occidentale? Nu este oare bătător la ochi că ceia ce obse­dează pe şeful guvernului italian este grija faţă de Mediterana, pentru cazul când nu se revine la colaborarea amicală tradiţiona­lă?“ Invitaţi­a legaţiei. Preşedintele asociaţiei studenţeşti a ţinut o cuvântare, la care a răspuns, mulţumind, ministrul italian. In timpul acesta, studenţii din stradă strigau: „Eviva Ita­lia! Eviva Mussolini!“ M m ■■ ■ Discursul d-lui Mussolini a provocat uimire in cercuri­ diplomatice din Roma­n­ie Presa italiană încearcă să micşoreze efectul discursului Alte comentarii ale presei franceze Manifestaţia de la legaţia italiană din Bu­dapesta Rănit din explozia unei maşini de benzină Brăila, 3­m­brie In corn. Brăiliţa, s’a întâmplat o nenorocire . Pe când lucrătorul zugrav Iacob Banu din această comună ardea cu o maşină de benzină nişte vopsea de pe o uşă, lampa a făcut explozie, iar benzina a­­prinsă i-a cuprins îmbrăcă­mintea. In ajutorul victimei au sărit tovarășii cari au stins hainele. Victima s’a ales cu arsuri grave pe corp și față și in stare gravă a fost transportată la spitalul municipal. — XXX - XXX-----------­ 15 D. Eden se va întâlni 0 FATĂ ELECTROCUTATA LA INEU Arad, 3 Noembrie in Fata Ana Sârbu, de 15 ani, dela institutul de debili mintali din Ineu, a fost găsită moartă lângă un robinet, într’una din camerele institutului. S’a constatat că ea a fost e­­lectrocutată, robinetul de apă, din greșeala unui electrician de la uzina electrică locală, a fost pus în contact cu firul e­­lectric. Când Ana Sârbu a voit să se spele a atins robinetul cu mâna. Căzând în nesimţire, ea a stat mai mult timp pe locul unde a căzut şi apoi a murit. Familia Colonel Spacu şi Ut.­­ Colomei Alexandrui Metrişanu, a­­duce pe această ctale mulţumiri Comerdaliei Pieţii Bucureşti, Regimentului 4 din Roşiori, Ofi­ţerilor Fabrice­ de Pulberi şi tuturor camarazilor, prieteniilor­ şi cunoştinţelor, care prin pre­zenţă, flori şi condoleanţe, au adus o alinare a durerii, de care au fost loviţi prim pierde­rea iubitului şi neuitatului nos­tru frate LT, COLONEL Constantin Merişanu Ofiţer de ordonanţă al M. S. Reginei Maria îndrăzneţul furt de la baroul din Brăila Brăila, 3 Noembrie Un furt de rară îndrăzneală s’a săvârşit in localul baroului avocaţilor din localitate, situat în imobilul palatului administra­tiv al judeţului. D. Cociaş, casierul baroului, procedând la verificarea gestiu­nii, a constatat cu surprindere lipsa sumei de 500 lei. La al doilea control, d. Cociaş a constatat că lipseşte 1000 lei. Duminică venind la serviciu a procedat la o nouă verificare, dar de astă dată a stabilit că-i lipseşte alte câteva mii lei. Dându-şi seama că banii sunt sustraşi sistematic e o persoană din serviciul baroului, casierul Cociaş, a adus cazul la cunoştinţa d-lui avocat Ionel Constantines­­cu, consilier al baroului şi a d-lui decan Const. T. Petrescu. La rândul său, a sesizat poli­­­­ţia judiciară, arătând că bănueşte­­ pe Mihail Atila, om de serviciu,­­ care de câteva zile n’a mai venit la slujbă. Un poliţist s’a transportat la domiciliul hoţului împreună cu casierul baroului, dar locatarii imobilului le-au spus că Mihail Atila n’a mai venit acasă de câ­teva zile. Anchetatorul, în urma cercetă­rilor, a aflat că Atila voeşte să părăsească oraşul şi în consecinţă a luat măsuri ca toate trenurile ce pleacă din gara locală, să fie cercetate. Azi dimineaţă Mihail Atila a fost prins în momentul când voia să se urce într’un vagon de el. III-a. Asupra lui s’au găsit cheile false cu cari a deschis cassa de fier. Hoţul a recunoscut furturile, arătând că cu chei potrivite a deschis casa de nenumărate ori şi a­­furat. Cercetările continuă. : •*** Doamna Eufrosina Doctor Zissu, împreună cu copii şi fa­milia, ad­ult sincerile lor mulţu­miri tuturor acelora cari au fost alături de ei la marea du­rere ce au încercat prin pier­derea iubitului lor DOCTOR Gheorghe Zissu din Târgovişte, şi in­­special Colegiului Medical local, pen­tru frumoasa expresiune a spi­ritului de colegialitate. 10 Doamna Lucreţia G. Ionescu cu familia anunţă un serviciu religios pentru odihna sufletu­lui mătuşei lor Anette I. Cesărescu (NĂSCUTĂ CHERUVIM) care se va oficia în proprieta­tea de veci a familiei: Nestor­ Cheruvim, în cimitirul Bellu, Figura 64 şi la Pâinea zilnică, în ziua de Joi 5 Noembrie 1936, ora 11 a. m. 1 Doamna Eliza G. Georges©« anunţă rudelor şi prieteniilor parastasul de 40 zile pentru ne­uitatul şi iubitul său soţ George G. Georgescu (BOERUL) care se va oficia Joi 5 Noembri, orele 10, in Sfânta Biserică Silvestru. $

Next