Universul, decembrie 1936 (Anul 53, nr. 332-346)
1936-12-01 / nr. 332
Cel mai puternic anti-nevralgic din lume!!! JOWOL La farmacii și Drogherii Cutia cu 3 tabiete. y * a AA.AAXA I ”TTTtttTTTTTTtTTTTTTTTTti Cetiţi în „UNIVERSUL“ DIN 1 DECEMBRIE 1936 Pag. 2-a SURPRIZA DE CRĂCIUN pentru abonaţii „ UNIVERSULUI“ CISMARII pricepuţi, pentru a-şi mulţumi clientela, întrebuinţează numai aţa curată de in «© fU g* «w «» bts genglezesc, marca ts Ms S3 a 3# W ^&& i. gj Pielării importanţi au primit acum livrări directe din Anglia Adunarea generală a medicilor creştini români Vineri, 27 ort. ,,Asociaţia medicilor creştini din România”, a ţinut adunare generală sub preşedinţia d-lui dr. C. Dănulescu. D. dr. Sava Lăzărescu a vorbit despre „Spiritualitatea creştină şi iudaică în profesiunea medicală”, constatând influenţa nefastă a infiltrării elementului evreesc, ce a deformat concepţia creştină ce stă la baza medicului ideal. La falsificarea înfăţişării etnice a corpului medical au introdus metode şi practici specifice rasei şi geniului lor destructiv, terfelind în mod revoltător probitatea, demnitatea, conştiinţa, şi înalta ţinută morală, prin speculaţiuni de toate genurile, şi reclame deşănţate, cu repercusiun, dezastroase în mediul urban şi mai ales în cel rural. D. dr. intern Dan Crivăţ aduce adeziunea şi solidarizarea integrală a Asociaţiei internilor şi foştilor interni de spitale, la lupta pentru întronarea spiritului naţionalist şi creştin în profesiunea medicală. D. dr. Petre Toma, din partea Asociaţiei generale a medicilor din România face apel la o strânsă colaborare cu Asociaţia medicilor creştini din România. D. dr. C. Dănulescu declară că nu se va putea ajunge la colaborare decât prin adoptarea de către Asociaţia generală a medicilor a tuturor vederilor asociaţiei ce conduce. D. dr. Ştefan Bâlcu citeşte raportul asupra proectului de modificare a legii sanitare, enunţând punctele de vedere ale asociaţiei ce vor fi susţinute în parlamentul medical, de o delegaţie compusă din dr. Dănulescu şi agregat dr. Iancu Jianu. 1. Creiarea unui serviciu sanitar cu caracter preventiv la circumscripţii, cu următorul personal ajutător : o moaşă cu diplomă, o soră de caritate şi un agent sanitar, sub directa conducere şi supraveghere a medicului de circ. 2. înlesnirea medicului de a institui un tratament preventiv şi curativ. Reducerea circumscripţiilor la 4000 locuitori. Funcţionarea unui dispensar pentru depistarea şi tratamentul maladiilor sociale şi trierea bolnavilor. 3. Creerea unei plăşi sanitare, cu mai multe circumscripţii. In fiecare clasă va funcţiona un spital mixt, inclusiv spitalele „Regele Carol I”, cu scop terapeutic, cu două clase: clasa pentru gratuiţi şi a doua cu plată. Conducătorul spitalului va fi un chirurg, iar în capul plăşii va fi un higienist. 4. In fiecare reşedinţă de plasă şi judeţ se va înfiinţa serviciul „Salvarea”. Vehiculele vor fi motorizate, gratuite pentru urgenţe şi boli contagioase iar rostul de cereri de ordin sanitar, după un tarif fixat de minister. 5. Se vor definitiva în posturile ce le ocurpă actualmente, toţi cei ce îndeplinesc condiţiile legii: capacitate, concursuri pe specialişti şi cu propunerea şefilor erarhici. Se va face încadrarea în corpul tehnic medical conform legii. 6. Declararea anuală obligatorie a locurilor vacante şi recrutarea medicilor, dintre medicii români creştini prin concurs. 7. Controlul diplomelor din străinătate şi revizuirea echivalărilor de o comisiune formată din : reprezentanţii m* 1 2 3 4 5 6 * 7 8 9 10inisterului sănătăţii, facultăţii de medicină, Asociaţia generală a medicilor din România şi Asociaţia medicilor creştini din România, din ultimii 20 de ani. 8. Toate aşezămintele spitaliceşti pendinte de ministerul sănătăţii şi cele specificate in partea III a titlului 4 din legea sanitară vor întocmi tablouri de taxe de internare, îngrijire şi operaţii. Sumele rezultate vor fi repartizate medicilor, aşezămintelor şi personalului de ajutor, după cotele instituite de minister. 9. Instituirea carnetului de pauperitate în mediul rural şi urban, eliberat de autorităţile competente, pentru justificarea modului de tratament gratuit sau cu plată. 10. Salarizarea medicilor de circumscripţie, în raport cu gradul de vechime, şi a personalului ajutător, conform cu nevoile şi gradul câştigat prin încadrarea în corpul medical. D. dr. Vasiliu D. şi Gh. Sârbulescu susţin raportul asu-, pra mobilizăriimaleilor în caz de război, propunând : Ierarhizare după specialitatea ce practică în timp de pace : Acordarea de grade medicilor civili, corespunzătoare seriei de. clasă cu medicii militari activi, Profesorilor medicilor primari, directori de servicii sau şefi, să 11 se acorde gradul corespunzător şefilor militari din spitalul militar Regina Elisabeta. In ce priveşte medicii minoritari, să 11 se aplice proporţionalitatea etnică şi să se ţină seama de situaţia fiecăruia în parte, iar medicilor evrei să nu li se acorde nici un grad, ci să fie integraţi cu titlul de medici auxiliari. D. dr. C. Găiţulescu prezintă raportul său asupra corpului tehnic medical, bazat pe următoarele principii. Corpul tehnic medical este o organizare administrativă, în care fiecare medic are un loc, fiecare loc e determinat de un titlu, fiecare titlu este obţinut prin concurs, în baza lui, medicul exercită o funcţiune. Pentru prezent, funcţia conferă titlul celor cari nu-l au, iar pentru viitor, titlul conferă funcţiunea. Instituţia depinde de ministerul sănătăţii, încadrarea se face de un consiliuformat din medici de toate gradele. Sunt 4 grade : medic primar, medic de spital, medic preparator şi medic practician. Legătura dintre formaţiuni o face corpul tehnic, prin identitatea lui de titluri şi salarizări. Controlul îl face ministerul sănătăţii, prin consilii, înscrierea in corpul tehnic se va face pentru evrei şi minoritari, avându-se în vedere proporţionalitatea etnică şi siguranţa naţională. Cine nu este înscris în corp, nu poate profesa medicina pe cuprinsul României Mari. D. dr. C. Dănulescu închide şedinţa, anunţând participarea a doi delegaţi ai asociaţiei medicilor creştini la şedinţele parlamentului medical, în persoana d-lor d-un agregat Ion Jianu şi C. Dănulescu A apărut Munţii Apuseni de d-nii Doctor I. L. CIOMAG şi VALERIU POPA NEACŞA Ingineri agronomi inspectori gentrali Lucrarea conţine cercetări asupra stării economice din Munţii Apuseni şi e prefaţată de d-l Al. Vaida-Voevod PREŢUL LEI 100 De vânzare la toate librăriile. Comenzile se primesc la librăria Ziarului Universul 1—wfs to enpnces wwt C UNIVERSUL cvc&ndcvT* LUNI, 30 NOEMBRIE Ort.: Sfântul Apostol Andrei întâiul chemat. Cat.: Sfântul Apostol Andrei. Prot.: Apostol Andrei. Evreesc: 15 Kislev 5897. Mahomedan: 16 Ramazan 1355. Răs. soarelui 7,33. Apusul 16,36. LUNI, 30 NOEMBRIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (dscuri) : Cântece de toamnă, vals de Waldteufel şi Liniştea pădurii, vals de Favilla. Cortegiul de nuntă al marionetelor de Rathke şi Foxintermezzo de Ferras. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 13. : Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.15 : Concert de prânz — Muzică variată (discuri): Suită de balet de Gluck-Mottl. (arch. Operei din Berlin, dirij. de Leo Bloch) ; Arie din „Flautul fermecat” de Mozart. (voce: Schmidt); Vânătoarea de Liszt-Paganini, (pian : Carlo Beech); Nocturnă din quartetul în re major de Borodin, (Quartetul Lener); Preludiu in do diez minor de Rachmaninow, (orchestra simfonică dirij de Coppola); Către muzică de Schubert și Cântecul de noapte al călătorului de Rub'mstein, (voce: Ursula van Diemen); Uvertura 1812 de Ceaikowsky (arch. Filarmonică din Berlin şi Corul Operei de Stat). 14.10 : Ora. Mersul vremii. Bursa. Radio jurnal. 14.30 : Muzică distractivă (disc.); Foxtrot şi Vals lent de Engel ; Ochii tăi de Nottara şi Haiduceasca de Borgovan, (voce: Georgowsky); Manolita, tango de Llossas şi Ce visează femele, tango de Graff; Vals de Magine şi Foxtrot de Weems. 15 : Ultimele ştiri. 18 : Lectură din romanul „Oraşe înecate” de F. Aderca. 18.15: Concert de după amiază — Orchestra Radio, dirij. de C. C. Nottara. Uvertură la opera „Armurierul” de Lartzing; Suită de balet din ,Dama de p'că” de Csaikowsky; Scene de nuntă de Smetana; Intimitate de Stan Golestan (vioară: D. Teodoru). 19 : Ora. Mersul vremii. 19.03: Comemorarea lui Gh. Carada de Mircea Cancicov, ministru de finanţe. 19.18 : Cântece româneşti — Emil Fanea, canto : Ingereiul da Gh. Dima; Cântec de leagăn de N. Oancea; Ce te legeni codrule de Skeletti; Leană mândră de N. Oancea; Crizanteme de S. Drăgoi; M’a luat neamțu cătană de Oancea; Eu te joc pe tine iele de Brediceanu. 19.40 : Continuarea concertului Orchestra Radio ? Uvertură la opera „Maricana” de Wallace ; Jocuri populare româneşti de Bartók, şi jocuri româneşti, de „Slj'Vestri; Trei 'dansuri ’rave de‘ Dvorak. 20.15 : Unitatea culturală a Ardealului şi a ţărilor româneşti în preistorie de Dinu V. Rosetti. 20.30 : Cântăreţi celebri: Ema Sack şi Helge Roswaenge (discuri); Arie din „Bărbierul din Sevilla” de Rossini (voce : E. Sack) Două arii din „Maeştrii cântăreţi” de Wagner (Roswaenge); Arie din „Don Paquals” de Donizetti ; Arie di „Hughenoţii” de Meyerbeer; Arie din „Martha” de Flotow şi Vorbeşte, vals de Arditi. 21.10 : Criza poeziei, de Al. Dima. 21.25 : Muzică de cameră—Quartetul Gărzii Palatului (A. A. Sareaş, vioara I-a, Victor Predescu, vioara II-a, M. Romeo, violă şi G. Iarosevici, violoncel) : Quartetul in sol major de Grechaaninov). 22.05 : Cărţi şi reviste. 22.10: D-ra Lisette Dima — Cântece româneşti de Mihăilescu- Toscani (la pian: d-na Aglaia Mihăilescu-Toscani); Astăzi bură (I-a audiţie); Măi coloane (I-a audiţie); Apeolele Măre; Garofiţa; Foaie verde tufăniţă; Şi mi-e dor. 22.30 : Radio jurnal. Sport. 22.45 : Concert nocturn al jazzului James Kok, transmisie de la Terasa Cercul Militar. 23.45 : Jurnalul pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23.55 : Ultimele ştiri. Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 20: Concert de seară. 21 : Inf. 21.05 : Anecdote muzicale despre Verdi şi Strauss. 22: Concert de solişti. 23: Meteor, Inf. Sport. 23,30: Concert nocturn. 23,45: înf. locale. 24: Concert variat. Varşovia, 223 kHz 1345 m. 120 kw. — 20,30: Concert de orchestră. 21,45: Radiojurnal. 22: Audiţie literară-muzicală. 22 30: Concert coral. 23 : Concert simfonic. 24: Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 18,30: Concert coral. 20 : Plăci. 21,30: Concert de orchestră. 23: Concert variat. 0.06 Orchestră de țigani. Stuttgart, 574 kHz. 522,6 m. 100 kw. — 19 : Concert vocal. 21,10 : Leipzig. Caleidoscopul Leipzigului. 23: Ora, Inf., Meteor, Sport. 23,45: Recital de canto. Plăci. 1: Concert nocturn. Viena, 592 kHz. 508.8 m. 120 kw. 21 : Oră de muzică tiroleză. 22 : Concert din opere. 23,35: Concert coral. 0,20: Inf. 0,30: Muzică de dans. Praga, 638 kHz. 470.2 m. 120 kw. 20,25: Muzică din filmele sonore. 21,25 : Potpuriuri muzicale. 23 : Ora. Inf. Cronica zilei. Sport. 23.15: Plăci. 24: Preludiu şi fuga in si minor (Bach). Belgrad, 685 kHz 437,3 m 2.5 kw. 20.30: Ora naţiunii. 20.50: Concert variat. 21.50: „Luiza” operă de Charpemtier. 23.20: Concert de orchestră. Roma, 713 kHz. 420 8 m. 50 kw. 20. (Napoli). Muzică variată 20,49: • Bar.). Program special pentru Grecia. 21,10: Ora, Inf., Radiojurnal. Meteor. 21,45: Muzică variată. 22,55 : Concert de muzică de cameră. 23,45: Muzică de dans. 24 : Radiojurnal. 0.30: Muzică de dans. München, 7740 kHz 405.4 m 100 kw. — 21,10: Concert ..Kraft durch Freude”. 23: Ora. Meteor. Inf. Sport. 23.50: Suită radiofonică. 24: Concert de muzică de dans. Katovico, 758 kHz. 398,8 m 12 kw. 17.15: Program general. 19.30: incert vocal. 19.50 : Program general 785 kHz. 382,2 m. 120 kw. — concert vocal. 21.10: Caleidesec ai Leipzigului. 23 . Inf.. Snort.. 23.sp. Breslau, concert nocturn. MARŢI 1 DECEMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio Jurnal. Concert de dimineaţă (discuri): Sârba şi Bara din Tecş şi Hora lui Telssaniu. Carenţa potpuriu naţional de Gh. Danicu. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7 30: închiderea emisiunii. 10 30 : Inaugurarea Arculuî de Triumf în prezenţa M. S. Regelui. 13.: Ora. — Culturale. — Sport. — Cota Dunării. 13.15 : Concert de prânz de muzică românească — Orchestra, Jean Sibiceanu (canto: Ion Luncan) ; Hora Unirii; Două ardelene şi Două Învârtite; M’ai ieşit mândruţe ’n cale, de Mihail Negrescu; Amintiri din Carpaţi, potpuriu de Cautistia; Colea ’n vale la fânfâră şi Hora boerească de Jean Sibiceanu ; Măzărica şi De do!, jocui populare de Brediceanu- La pârleazul din ogradă de Al. Bojenescu; Hora boştească de Zamian şi Hora de la Corbeni; Două brâuri aranjate de Brediceanu. 14.10 : Ora. — Mersul vremii. — Bursa. — Radio Jurnal. 14.30 : Continuarea concertului : Suită de jocuri popri’nre aranj. de Jean Sibiceanu: 1) Ţărăncuţa; 2) Tropotită; 3) Hora din Banat; 4) Ciuleandra; 5) Ghiripe’e; 6) Vi- Leanca; 7) Areiuî; 8) Hora moldovenească; Bate’n frunză deasă de Paul Enescu; Poşovalca şi învârtită dela Răşinari; Tudorică şi Arii naţionale. 15 . Ultimele ştiri. — Bursa cerealelor. 17 : Şedinţa solemnă a Parlamentului. (Transmisiune de la camera Deputaţilor). 19 : Ora. — Mersul vremii. 19.03 : Lectura de I. A. Basarabescu. 19.15: Concert de după amiază. Muzică populară românească. Orch. Petrică Moţoi; Arii Naţionale. Doine şi jocuri din Ardeal; Romanţe şi arie naţionale; Arii iraţionale, Solo Ţambal, Mitică Ciucu: Cântece româneşti de pretutindeni. 2005 * 1 Decembrie. 2025 : Doine din Ardeal — Alexandru Grozută, canto: Foaie veros săteţoară, de Monţia: De ce nu-mi vii ? de Dima: Gândul meu ş’al dumitale de Mintia: Mult mă hitreabă inima de Bredioşanu :■ Ochi albaştri drăgălaşi de Caut del®. 20.50 : Concert coral — Societatea „Carmen“ cond. de prof. Ion Chirescu; Suis Români de I. Chîrescu; Răsunet din Crişana de L Vidu (solist Maxim Vasiliu); Bănăţeană, de Sabin Drăgoi; Moţul la drum de I. Vidu (solist) : Maxim Vasiliu); Of şi iarăş of de E. Mandicevschi; Lugojeana de I. Vidu; Tricolorul de C. Porumbencu; Unire nfftfctă de I. Chirerov. 2120 : Aviaţia şi Unirea Ardealului, de comandor aviator Andrei Popovici. 2140 : Concert simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de Th. Roga’eki; Paza frontierii, mars de C. C. Nottara (I-a audit d. Uvertură „Ştefan cel Mare" de Iacob Mureşeanu; Sultă românească în 6 părţi de G. Enacoviei. 22.39: Radio Jurnal. — Sport. 22.45 : Continuarea concertului simfonic : Preludiu şi dannei din opera „Seara mare” de Tabariu Brediceanu. Serena,Aă, pentru orchestră mică de I. Sibienu;1 Sui** Tla pentru orchestră de coarde de D. Cucan. Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 21.10. Onihestrâ de dans; 23. Meteo”, Inf.. Snort: 23.30. Concert n cot urm: 234)5. Inf. locale: 24. Concert de plăci. Varșovia. 2*3 kHz. 1345 m. 120 kw. — 20.20. Concert variat: 20.40. 211. Centert de orcbe?*1”5; 22.55. „Five o’ctock muzical; 0.30. Muzică de dans pe plăci. Budanesta 545 kHz. 550.5 m. 123 kw. — 20. Recital de canto; 2140. Orchestră de igani; 27.35. Inf. ; 23. Recital de orgă; 24. Orchestră de Jazz. Stutt'm.rt 574 kHz. 522,6 m 100 kw. — 20. Muz'eă distractivă: 21.10. Concert pentru vioară şi archetă; 22. Bucuraţi-vă cu noi”. Concert: 23. 0'a. Inf., Meteor. Sport: 23 40. Hamburg. Concert de muzică variată şi populară. Viena. 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. — 21. Concert de archetivă . Recita. de canto; 23.10. Inf., Meteor; 28.10. Concert de mrrs’ci variatâ. Fraga. 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. — 20,,5 Concert de nur’’ă militară; 21 05. Concert de ga’ă ; 23. Ora Inf., Cronica zilei. Sport: 23.15. Plăci; 23.45. Brno. Belgrad 686 kHz. 437,3 m. 25 kw. — 20.30. Ora nat.ivn.ii; 21.30. Muzică variată; 23.20. Melodii populare. Roma, 713 kHz. 420,8 m 50 kw. 20. (Napol’). Muzică variată: 2049 (Bari). Program special pentru Grecia; 21.10. Ora. Inf- Rad’oh’maî; 21.45. „Tucandot“ Operă de Busoni. După operă muzică de dans; 24. Radiojurnal; 0.30. Muzică de dans. Muenchen, 740 kHz. 495,4 m. 100 kw. — 21.10. Omert vocal; 23. Ora, Meteor. Inf.; 23.30. Pe marginea programului; 24. Muzică de dans. Katovice 758 kHz. 395,8 m. 12 kw. — 19.50. Pogram general; 2040. Plăci; 21. Program general. Leipzig 785 kHz. 382,2 m. 121 kw. — 19. Melodii și dansuri populare; 20. Suită radiofonică ; 21.10. Seară versetă; 23. Inf., Sport. 23.30. Muzică de dans. -------X » X -------- VIAŢA SPORTIVĂ LA CLUJ Cluj, 27 Noembrie Anul acesta Federaţia sporturilor pe ghiaţă a suferit importante modifcari. Astfel, urmând exemplul F R.F.A., ea s-a reorgeiniziat după principiile acesteia subdivizându-se in Ligi şi formând o divizie naţională a claimpionatului de hockey pe ghiaţă. Ardealul şi Banatiul au fost înglobate în Liga de Vest, care şi-a ales următoarea comducere : preşedinte dr. A. Buteanu, iar membri cpt. dr. Aurel Nemeş şi un advocat. In cursul săiptămânii viitoare, Liga de Vest se va întruni într’o şedinţă, alegând şi restul membrilor. Totodată se va hotărî şi felul în care va fi organizată divizia naţională de hockey pe ghiaţă. După toate probabilităţile în această competiţie vor figura şase echipe din fiecare localitate câte una. Din Cluj se dă ca sigură intrarea echipei de hockey a universităţii, care până în prezent a realizat pe tărâmul acestui sport performanţe frumoase. -rxxX ft Xxxx——«*» INFORMAŢII • Directorul muzeului militar, „Regele Ferdinand I“ din Craio-va, d. colonel dr. A. Meţulescu, aduce la cunoştinţa persoanelor purtătoare ale ordinului „Crucea Regina Maria“, cari s’au înscris spre a participa la omagierea M. S. Regina Maria, cu ocazia împlinirii a 20 ani de la înfiinţarea acestui ordin, că festivitatea se amână pentru o dată ulterioară. „ Şcoala politehnică „Regele Carol II“ din Bucureşti invită pe inginerii cari posedă certificate de absolvire de la nr. 1—740 să se prezinte la secretariatul şcoalei, între orele 5—6 d. a., spre a-şi ridica diploma de inginer. D. docent dr. Liviu Câmpeanu medic primar al spitalului comunal „Gh. Mârzescu“ din Braşov, care a făcut o călătorie de studii în Italia, în Franţa şi în Germania, cu privire la progresele chirurgiei, a sosit în ţară, reluându-şi ocupaţiunile. „ In ziua de 22 Ianuarie 1937, se va ţine concurs la înalta Curte de conturi pentru ocuparea a două locuri de referendari-stagiari. Condiţiunile examenului sunt prevăzute în regulamentul publicat în Monitorul Oficial nr. 59 din 13 Martie 1930. In Monitorul comunal nr. 47 din 22 Noembrie 1936, s’au publicat condiţiunile şi termenul de depunere a proiectelor concursului de gradul al doilea, pentru construcţia palatului primăriei municipiului Bucureşti. „ Asociaţia „Casa Femeii“ aduce la cunoştinţa publicului că dispensarul său medical, complet reorganizat, funcţionează zilnic cu secţii pentru bărbaţi, femei şi copii. Se dau consultaţiuni şi se fac tratamente pentru tot felul de boli acute şi cronice. Deasemeni, secţiunea pentru dentistică şi boli de gură, funcţionează zilnic de la orele 8 dim.18 seara. Intrarea prin str. Imprimeriei 17. © D. Mihail Enescu, directorul general al Casei centrale a asigurărilor sociale, numit expert tehnic de Biroul internaţional al Muncii din Geneva pentru problemele de asigurări sociale şi care a luat parte la lucrările acelui birou, s-a înapoiat în Capitală. © D-na Ana Eftimie din comuna Cocioc-Periş a donat şcoalei de gospodărie rurală din acea comună, 9 icoane frumoase in rame de stejar şi geam. Casa şcoalelor şi a culturii poporului îi aduce mulţumirile sale, pentru interesul deosebit arătat şcoalei. © Casa şcoalelor şi a culturii poporului aduce mulţumiri pe această cale d-lui profesor pensionar I. Niculescu-Brăiliţeanu, care a donat bibliotecii Maria Brezeanu, de sub administrarea să,întreaga sa bibliotecă ştiin- ţifică.______ ‘ ‘ “ • Ministerul industriei, direcţiunea reglementării comerţului exterior, aduce la cunoştinţa importatorilor, că cererile de import pentru trimestrul I, 1937, se vor primi la înregistrare dela data de 1 Decembrie până la 31 Decembrie 1936, la ghişeurile registraturilor din localul direcţiunei reglementării comerţului exterior ,localul Băncii Marmorosch Blank. Cererile vor purta menţiunea „cota pe trim. I. 1937“ . Delegaţia corpului tehnic al metrologiştilor, chimiştiloşi verificatorilor de măsuri şi greutăţi din ţară, compusă din d-nii insp. Gh Anania, Al. Popescu, S. Manolescu, Gh. Banca, subinspector Vasile Ionescu, Gh. Costescu, verificator şef Gh. Profiriu, St. Aristide, N. Vanitopol, Al. Sireteanu, Gh. Ionescu, St. Rafail şi C. Acosio.... sub conduceaa d-lui profesor C. Slătescu, directorul măsurilor şi greutăţi-i s’a prezentat ori d-lor miniştri ai industriei şi finanţelor, depunând câte un memoriu, referitor la îmbunătăţirea situaţiei materiale a acestui corp de funcţionari tehnici. Asociaţia profesorilor de desemn aduce la cunoştinţa membrilor săi şi colegilor din toată ţara cari doresc să ia parte la Salonul din 1937, că data deschiderii lui s’a fixat pentru ziua de 31 Ianuarie 1937. Lucrările se primesc la sediul asociaţiei, strada Elie Radu, 6, cu începere dela 1—10 Ianuarie 1937, între orele 17 şi 19. Asociaţia stărue a se trimite cât mai multe lucrări cu caracter etnografic, desenuri alb şi negru, desenuri colorate sau acuarele (costume, coafuri, tipuri). Lucrările vor fi trimise fără rame, încadrarea lor rămânând în sarcina asociaţiei, care şi-a asigurat şi un însemnat număr de premii pentru lucrările din secţia etnografică. In secţia artistică se primesc lucrări de desemn şi pictură, încadrate cu rame poleite, precum şi sculpturi cu piedestalele lor. S’a publicat în „Monitorul Oastei“ n-rele 20—21/933, Regulamentul pentru funcţionarea căminului militar „Regele Carol II“ din Sinaia. Acest cămin e proprietatea ministerului apărării naţionale şi este amenajat în scopul de a servi ofiţerilor activi de rezervă, invalizi şi veterani, ca local de reuniune, recreaţie şi hotel, în tot timpul anului. D. Emil Isac, cunoscutul poet ardelean şi distins colaborator al ziarului nostru, va scoate în curând o nouă carte, cu titlu „Poeme în Proză". Lucrarea, de al cărui succes meritat nu ne îndoim, este tipărită de editura „Cartea Românească“. La Ateneul Român se deschide expoziţia de pictură a d-nei N. Delavrancea-Dona, de la 1—28 Decembrie. inaugurarea monumentuui eroilor din Bosanci Suceava, 27 Noembrie In comuna Bosanci s-a sfinţit Duminică monumentul eroilor. Daşi timpul era rău, totuşi a asistat o mulţime de lume în frunte cu învăţătorii şi autorităţile judeţene. Serviciul religios a fost oficiat de un sobor de preoţi, în frunte cu: păr. N. Valeanu, protoereul judeţului Suceava, Eugen ■Sârbu, paroh local, Mihai Ioachimciuc şi Cl Baranai. Monumentul a fost desvelit de d. Dimitrie Cojocariu, prefectul jud. Suceava. Păr. E. Sârbu a salutat asistenţa, iar păr. Mihai Ioachimciuc, preşedintele comitetului pentru ridicarea monumentului, a rostit o cuvântare, proslăvind faptele eroilor jertfiţi pentru ţară. După ce încredinţează d-lui primar monumentul, oratorul mulţumeşte tuturor celor cari i-au dat sprijin material şi moral la ridicarea acestui monument. D. D. Cojocariu, prefectul judeţului, a arătat însemnătatea zilei, îndemnând asistenţa la respectarea legilor divine şi umane, luând de pildă eroii al căror monument s’a ridicat. Păr. Nicanor Valeanu a făcut apologia sentimentului naţional, asemănându-l cu un torent pornit din munte şi care prinde totul în calea lui. D. maior Tarălungă a adus salutul premilitarilor. Au mai vorbit d-nii: locot. Zaharescu, în numele armatei, Varzariu, în numele arcăşiilor, Ştefan Boca, în numele şcolii. D. deputat Cârlan a lăudat caracterul cinstit al locuitorilor din Bosanci şi a adus mulţumiri d-nei Ucrainei, care nu lipseşte de la marile îndatoriri cetăţeneşti, cum şi d-lui notar Neamţu. Au vorbit apoi d-nii: Donisă, fost primar al oraşului Suceava, şi Cucu, învăţător. A urmat defilarea premilitarilor, arcaşilor şi a pompierilor din Bosanci, sub comanda d-lui subit. Modest Borosán, în frunte cu muzica militară a reg. 69 inf. Suceava S’a servit, apoi, o masă de peste 170 tacâmuri în sala de festivităţi a „Cabinetului de lectură“. S’au ţinut mai multe toasturi. S’au expediat următoarele telegrame : M. S. Regelui Carol al II-lea, Bucureşti Cu ocazia inaugurării monu- mentului eroilor din corn. Bosanci, jud. Suceava, imensa asistenţă îşi îndreaptă gândurile către Majestatea Voastră rugând pe Atotputernicul să Vă ţină in deplină sănătate spre fericirea Neamului şi spre gloria României pe veci întregite. Preşedinte, (ss) Preot Ioachimoiuc Secretar, (ss) A. Neamţu -----Domnului Stelian Popescu, Bucureşti Inaugurându-se astăzi monumentul eroilor din com. Bosanci, vă rugăm să primiţi sincere urări de deplin succes în lupta de redresare naţională ce o duceţi şi vă asigurăm că suntem alături de d-stră la datorie. Secretar, (ss). Neamţu Preşedinte, (ss). Preot Ioachimciuc I. P. S. Mitropolit Visarion, Cernăuţi Inaugurându-se monumentul eroilor din com. Bosanci, întreaga asistenţă îşi aclamă înalt Preasfinţitul Stăpân, rugându-L să primească omagii de adâncă supunere fiiască Preşedinte, (ss). Preot Ioachimciuc Secretar, (ss). Neamţu D-lui ministru dr. Constantin Angelescu, Bucureşti Sfinţindu-se monumentul eroilor din com. Bosanci, vă rugăm să primiţi sincere urări de deplină sănătate, spre fericirea şi prosperarea şcolii, pe care o ocrotiţi părinteşte. Secretar, (ss). Neamţu Vice-preşedinte, (ss). E. Ucrainei Amul al 53-lea Nr. 332 Marti 1 Decembrie 1936 Scrisori din Londra (Urmare pag. 1-a a pus ca să urmeze sfatul regesc. A profitat de chestiunile desbătute în Camera comunelor, ca să anunţe un program de nouă lucrări şi o nouă sforţare de a atrage industriile noui în aceste regiuni deprimate. Evenimentul îşi are însemnătatea. Suntem in prezenţa unei intervenţii active a Suveranului, în domeniul rezervat, prin tradiţie, numai guvernului. Pentru cine cunoaşte Marea Britanie, evenimentul care s’a produs e foarte însemnat. Dacă, în adevăr, măsurile făgăduite vor fi luate acum în Ţara Galilor, se va răspândi mai mult ideia că o intervenţie directă a coroanei în viaţa naţională e ne dorit. Vizita în Ţara Galilor a slujit, fără îndoială, la sporirea popularităţii Regelui Eduard. OBLIGATIVITATEA SERVICIULUI MILITAR Al doilea eveniment petrecut a fost, după cum am spus, discursurile miniştrilor pe tema serviciului militar obligator. D. Duff Coper, ministru de războiu şi lordul Stanhope, de asemenea membru al guvernului, au declarat făţiş că, sistemul serviciului voluntar aplicat armatei era pe cale de a nu mai da rezultate. Fapt este că văzduhul şi marina atrag o sumedenie de tineri, pe cari îi interesează cariera militară. Nu rămân destui pentru armata de uscat. Cu foarte mari greutăţi, se pot "învie cadrele armatei actve, dar serviciul zis teritorial, care are misiunea de a pregăti un număr suficient de rezervişti, în caz de război, prezintă un mare deficit. E drept că, scăzându-se nivelul fizic cerut, se poate găsi un anumit număr de soldaţi pentru serviciile auxiliare. Totuşi, situaţia e atât de gravă, încât şefii armatei sunt serios alarmaţi. De aceea sumt nevoiţi să examineze necesitatea unei recrutări, bazată nu pe voluntariat, ci pe o lege a serviciului obligator. Pentru cine cunoaşte Anglia, faptul trebue să pară surprinzător că miniştri îndrăznesc să ridice, în public, problema serviciului obligator. Naţiunea, prin tradiţia ei, se opune. In timpul ultimului război, n’a fost introdus decât în 1915, după ce pierderile uriaşe de pe frontul francez au făcut din aceasta o necesitate. Dar, îndată ce pacea a fost semnată, s’a revenit la vechiul sistem al voluntariatului. Azi, când ţara se înarmează şi sporeşte efectivele armatei, lipsa candidaţilor se simte mult Revenirea la prosperitate, atât de pronunţată în Marea Britanie, atrage generaţia tânără spre industrie şi comerţ. Tot ce s-a făcut de un an, spre a face armata mai populară, a fost fără importanţă. Rezerva specială, creiată acum 18 luni, şi care trebuia să dea 17 mii de oameni, n’a dat decât 846. Cifreie acestea sunt oficiale. Faptul că marina şi aviaţia au tot ce le trebuie nu face decât să scoată în evidenţă lipsa armatei. Cu toate acestea, — o repetăm. — psv.rvrhmă’or făptui că miniştrii îndrăznesc să vorbească în public, în favoarea unui serviciu obligator. O schimbare profundă, fireşte, e pe cale de a se produce în mentalitatea naţiunii. Această schimbare în starea mintală se datoreşte, in parte, desigur, recunoaşterii târzii dar profunde, în sfârşit, a ameninţării pe care o reprezintă starea actuală a Europei. Totuşi, aceasta nu ajunge ca să o explice. Trebuie ca masele muncitoreşti şi şefii lor, mai ales, să-şi fi schimbat felul de a vedea în aceasta chestiune, o anchetă în privinţa acestui punct important ne permite să spunem că fruntaşii socialiştilor, în Anglia, cap.4 într’un război inevit abil, într’un viitor nu tocmai îndepărtat. Ei îşi spun că atunci, serviciul militar obligator devne o necesitate. Şi-şi mai spun că, introdus după cp, p. izbucnit războiul, serviciul militar devine un instrument al partidelor de dreapta, în vreme ce, dacă e aplicat în timp de pace, va servi la democratizarea armatei, care, până atunci, e prea ..aristocratică“, după ei. Guvernul cunoaşte foarte bine aceste noui tendinţe printre conducătorii opoziţiei. Nu le acordă decât valoarea indiciilor unei schimbări posible, a unei slăriri a rezistenţei încăpăţânate şi tradiţionale, contra unei măsuri recunoscute azi ca necesare. E motivul principal al propagandei, pe care încep s-o facă membrii guvernului. Aceasta nu însemnează că reforma este încă bine pusă la punct, ci înseamnă numai că, însfărşit, poate fi discutată în public, fără ca să atragă indignarea generală. DISCURSUL D.LUI EDEN Spre a completa tabloul evenimentelor petrecute, să menţionăm şi discursul d-lui Eden. In străinătate, s’a acordat o imensă importanţă acestei declaraţii, care, în adevăr, e plină de bun simţ. D. Eden n’a făcut decât să revete adevărul, de multe ori vestit de el însuşi şi de colegii lui. In adevăr, nu e nimic nou in faptul confirmat de el că Marea Britanie, deşi e stăpână absolută pe hotărîrle ei, nu exclude posibilitatea de a veni în ajutorul altor puteri în Europa, dacă c.cestea sunt atacate pe nedrept. a cesta este tnnd.-ii prov**ctt britanice de totdeauna. Dar. a conchide din faptul că d. Eden a vorbit ds o acţiune în cadrul Ligii Naţiunilor, că Marea Britanie rămâne ataşată în mod sincer minciunilor de la Genma, ar fi. o greşală. I a fost dat Ligii Nat.hmi'or să a’be zi'e arde gd. N~meni vine M crr’d.e în ea. Totuşi, e avantanios de p norul de Lină, spre a fac?, să tremei, sub urma ei. ii ei cari, p’m^^eri, ar putea sup.ria pe mulți oameni. La Rochefoucauld a sus că ipocridn est? un om/iaiu pe care vițiul V ad?'"? r/rt.utii. Vr~% snvne mal degrabă că. în roH. tică. ivocmzia. re*?rez*ută comprnmi^ri între . nccesi/aten de nei^iă+ura.t si ideen vrec^ecpvtă 1- aceia a căror enO?"“e . mlnfa’ă e In' în*fa r»*e~.e față de mersul real al faptelor:, i AUGUR Soleimbatsa de la liceul epiercial „Ncolae Kretzulescu“ In aula liceului comercial „Nicolae Kretzulescu“ a fost ieri comemorarea patronului şcoaei. Au asistat d. şi d-na Alex. Em. Lahovary-Kretzulescu, d. prof. Gr. L. Trancu-Iaşi, prof. Em. Brancovici, preşedintele comitetului şcolar : Alex. Pandele, Alex. Machedon, Aurelius Marinescu, Petre Drăgănescu-Brateş, Niţă Ionescu, mare comerciant, întregul corp profesoral, al elevilor, părinţilor, etc., etc. Serbarea a fost deschisă prin cuvântarea d-lui director Dem. Rădulescu, care a justificat denumirea acestui liceu prin marea activitate culturală desfăşurată de fostul ministru al instrucţiunii Nicolae Kretzulescu şi care este creatorul legii înînvăţământului comercial în România. D-sa a arătat că serbarea patronului şcoalei coincide şi cu 72 de ani de la înfiinţarea acestei şcoale. D. profesor Alex. Ţuţuianu a vorbit despre Nicolas Kretzulescu arătându-l ca un ctitor la temelia României moderne de astăzi. El este fondatorul Academiei Române, creatorul neatârnării bisericii naţionale şi departamentul instrucţiei, creator al culturii naţionale. In cinstirea lui Nicolae Kretzulescu regăsim vechea cucernicie a strămoşilor faţă de morţii iluştri.___ D. Alex. Pandele, profesorpensionar a reamintit despre solidaritatea ce trebue să lege diferitele serii de absolvenţi pentru propăşirea şi dăinuirea şcoalei i crearea de valo economice naţionale. D. P. Drăgănescu-Brateş, directorul revistei de comerţ şi contabilitate, aduce salutul d-lui Nicoae Buteulescu, venerbilul decan al corpului contabiliorai România. D-sa aduce un omagiu foştilor profesori şi îndeamnă pe şcolari la o activitate fără de preget pentru cucerirea demnă a locurilor de frunte din economia ţării noastre. Dr. Alex. Ionescu-Cluj, inspector general al învăţământului comecial din Româna, crede că printr’o aplicare hotărita a nouei legi a învăţământului comercial se vor putea pregăti elemente solide in slujba neamului. D. Grig. L. Trascu-Iaşi, prof la Academia de înalte studii comerciale şi fost profesor al liceului comercial ,Nicolae Kretzulescu“, arată că aceasta sărborire a patronului şcoalei coincide cu sărbătorirea cuceritei Plevnei dar românii trebue sa se străduiască pentru cucerirea Plevnei economice D-sa arată jertfa şi dragostea boeumii din veacul trecut pusă în serviciul ideei economice româneşti. Omagiază pe d-na Ana Lahovary-Krstzu’escu, fiica ilustrului discărut, care contin-’ă opera acestora în domeniul practic. Coruri admirabil reușite sub conducerea maestrului Gh. Budailă, au încununat de succes această pioasă și solemnă sărbătorire. sfinţită Sipet Duminică 22 Nov. Sa anmnna (Ba»»*» -----xoxfixox—— Cercetaşii din Roman, la radio .Roman, 27 Noembrie In cadrul cirei străjeriilor si amnţase pentru Sâmbătă 21 Noembrie, ora 5 da„ cohorta Cercetaşilor din Roman, cu o evocare muzicală. In această zi fiind serbarea Uniirii Bucovinei, evocarea ,Intoarcerea din jamboree” a fed amânată, cu 2iogilas program ps Sâmbătă 5 noiembrie, în cadrul orei străjeriilor. Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni „ 200 pe 3 luni