Universul, decembrie 1936 (Anul 53, nr. 347-359)
1936-12-16 / nr. 347
IIWWIIWI w. mmm, mm1 Ss'emicaniínfpumusBteiÉ! îngrijit, acestea sunt cremele Scherk. • Cold Cream pentru noapte, din ceara fină și uleiuri alese, regenerează pielea, fortifîcând’o. • Crema Trisena, de zi, uscată, acționează în mod uniform făcând tenul mat. Este totodată și cea mai bună bază pentru pudră. * Cremele Scherk se vând în borcane a Lei 93 şi Lei 123 precum şi în tuburi a Lei 47 şi Lei 67. • Cereţi mostră de Cold Cream contra Lei 12 mărci poştale: „Parfex" Calea Moşilor 78, Bucureşti I. Creme cari nutresc epiderma, întăresc ţesutul ţi dau tenului art aspect delicat şi SCHERK Duminică, conferem programului anunţat, hia inaugurat, în saloanele Caseide Credit P. T. T., prima rundă, din semifinala campionatului individual al Capitalei pe 1937. Iată rezultatele parţiale, pe cele 7 grupe . Grupa I. H Eug. Eduard (liber). 2. I. Mocanu — 5. Bernard 34,j^._3. Cazacov— 4. Seb. Dumitrescu (într.). Grupa II. 1. S. Thau (liber). — 2 Al. Negy — 5. Moldoveanu 1:0—3. Toma Popa — 4. Micisscu 1:0. Grupa III. 1. Georggescu D. (liber). — 2. Israelovici — 5. Augutstein A. — 3. Frâncu — 4. Șerbănescu 1:0. Grupa IV. 1. G. Cabîaglia (liber). — 2. Jurmes — 5. M. Alexandrescu (într.). 3. Anatol Gheorghiu — 4. Seb. Grecu (într.). Grupa V. 1. N. Micicu (liber).— a Mihail Rădulescu. — 5. Cernea l:d. 3. Grünblau — Coru 1:0*Grupa VI. î. Al. Kiss (liber).— % Barnessew M.— 5. Butnariu 0:1. Pastor.— 4. Casz 0:1. Giiott V17. î. Gică Alexandrescu1 (liber). — 2. Nae Dumites cu. — 5. Tillea %ţi •—3. Costăcfteî — 4. Bedros (într.). Din* cele 14 partide angajate, 3 și au terminat cu decisivă (1:0), 2 cu remis (A. A), 2 au fost amânate şi 2 întrerupte.. CAMPIONATUL INTERȘCOLAR AL CAPITALEI Runda VII Duminică s’a jucat, la liceul industrial „Regele Carol II“, a Vil-a rundă a campionatului, cu următorul rezultat: I. Mihai Viteazul—Lie. industrial 5 A : A; N. Gh. Lazăr—Lie. comercial 5:0 (1); III. Cantemir—Titu Maiorescu 5:0; IV. Spiru Haret—M. Eminescu 4: 0 (1); V. Gh. Șincai— Sf. Sava 4:1(1); VI. M. Basarab— M. V. Mihai 14 0(2); VII. Sf. Iosif — N. Crețulescu 3 0(3). Clasament general după runda VXI-a: I. Matei Basarab 38 A (3); H. Gh. Lazar 30 A (3); III. Cantemir 30 A (1); IV. Sp. Haret 24*4 (3); V. M. Viteazul 24; VI. Sf. Sava 20 A (4); VII. M. V. Mihai 19 (4); VIII. Lic. industrial 17 (1); IX. N. Creţulescu 15 A (4); X. Sf. Iosif 15 (4); XI. Gh. Şincai 13)4 (2); XII. M. Eminescu 12 (4); XIII. Titu Maiorescu 10)4 (1); XIV. Lic. comerical 5 (2). Campionatul va continua după sărbători. Serbarea de distribuire a premiilor nu va mai fi la 20 Decembrie, deoarece direcţiunile liceelor n’au completat încă tabelele solicitate de FRS, pentru întocmirea dării de seamă statistice. CRONICA ŞAHULUI Canonafid de şah al Capitalei pe 1 S3! Runda Sa „Fazele comerţului românesc, A. dela 1760 până azi“ Conferinţa d-lui Radu Teodorescu Duîbânfei, 1® ara îl dim. d. RADU TEODORESCU, consiliiar al Camerei, de comerţ din Bucureşti, a desrvoltat în cadrul cea predut de atrofiia „Frontului negustoresc al unirii“, o conferinţă tratând despre : „Fazele comerţului românesc dela 1760 până azi”. Subiectul conferinţei a fosit offledat pe marginea unui testament, rămas da la un negustor Nicolae Nicolau, care a trăit pe, plaiuacile noastre între anii 1760 —1819. Conferenţiarul a arătat că acest testament,, — care a făcut, prin importanţa lui, obiectul n- Stii comunicări a d-lui prof. Nicolae Iorga la Academia Română, — este un isvor preţios de înaltă concepţie morală, şi-l citeşte tocmai pentru a oglindi mentalitatea sănătoasă a negustorimii din acea vreme. Sfaturile lăsate de Nicola Nicolau, copiilor şi prietenilor săi negustori, sunt pline de spiritualitate şi rară, filosofic. Ele constituind un îndrumar de mare valoare, nu numai pentru comercianţii de atunci, ci şi pentru acei de astăzi. Din datele rămase, se poate vedea caracterul autohton al comerţulului românesc, concepţiiunile de credinţă profund religioasă, Dumnezeu fiind reazâmul spiritual al oricărei acţiuni în viaţă, concepţiuni asupra creditului, asupra vieţii şi obligaţiunilor familiare a negustorului, dar mai cu seamă in direcţia solidaritaţei profesionale, ui factor determinant în evoluţia comerţului nostru. Conferenţiarul, în mod comparativ, a arătat desbinarea care nărue solidaritatea de breaslă a negustorului de azi. După ce străbate etapă cu e- etapă, evoluţia comerţului românesc, arătând rolul preponderent ce l-a avut comerţul în desvoltarea economică şi culturală a ţării româneşti, d-sa se opreşte la situaţia de azi ,insistând mai mult asupra necesităţii solidarizării profesionale, a tuturor negustorilor, sub steea- I gur „Frontului negustoresc al Se va înfiinţa o şcoală de pescărie şi la Constanţa D. dr. Anghelescu, ministrul educaţiei naţionale, a delegat pe d. dr. P. P. Daia, fost administrator general al pescăriilor Statului şi preşedinte al asociaţiei pentru încurajarea pisciculturii, să se ocupe, in conformitate cu legea de organizare şi funcţionare a învăţământului secundar industrial, de organizarea şcolii de pescărie, piscicultura şi marină din Giurgiu. Tot deodată, d-sa a mai fost însărcinat, ca împreună cu un reprezentant al ministerului de agricultură şi domenii să se ocupe şi de înfiinţarea unei a doua şcoale similare la Constanţa, pentru care Camera de comerţ a dat un prim fond de 100.000 lei. D. căpitan N. Ştefan, preşedintele Camerei de comerţ din constanţa, a vizitat ieri dimineaţă Giurgiul, unde a venit pentru a vedea şcoala de pescărie, piscicultură şi marină din Giurgiu, in vederea organizării unei şcoli similare la Constanţa. D-sa însoţit de d. C. Geranta, prefectul jud. Vlaşca şi Mincu Popescu, preşedintele Camerei de comerţ-Giurgiu, a fost primit de d. dr. P. P. Daia, preşedintele comitetului şcolar, precum şi de corpul profesoral înpunte cu d. Dem. Constantinescu, directorul şcolii, Alex. Daia, c&p. C. Lascăr, dr. Rusov, Hoarcă, etc. D. dr. Daia a arătat oaspelui, laboratoriile şi muzeele şcolii, clasele de curs atelierele de plăţi, vasele de studii şi laborator, eleşteul in construcţie efe EM Es* «plienta asupra programului şcolii aşa cum el a fost aprobat de consiliul inspectorilor din ministerul educaţiei naţionale. După vizitarea şcolii d. N. Ştefan a vizitat portul de petrol şi instalaţiile Camerei de comerţ din Giurgiu. _TM_xoxOxos— 1 G Dela Asociaţia absolvenţilor şcoalei de exploatare c. f. r. Asociaţia absolvenţilor şcoalei superioare de exploatare C. F. R. a ţinut Sâmbătă o şedinţă extraordinară. După ce s’a dat descărcare bugetului pe anul 1935-1936, s’a luat în discuţie chestiunea reîncadrărilor. S’a hotărât să se susţină mai departe hotărârea direcţiei generale c.f.r. din trecut de a 11 se rectifica reîncadrările, în conformitate cu pregătirea ce o au, reînmorânduse în categoria IX clasa ii. In cazul când direcţiunea generală şi ministerul comunicaţiilor nu vor ţine seama de aceste drepturi legale recunoscute, să se intervină pe lângă forurile superioare pentru legiferarea acestui deziderat. In ce priveşte decretul regal privind modificarea reîncadrărilor din 1934, prin care s’a omis să se menţină cele două avansări acordate absolvenţilor, s’a hotărât să se propună studierea constituţionalităţii decretului din acest punct de vedere. r . etic? rclar MARŢI, 15 DECEMBRIE Ort. : Sf. Martir Eeutheriu (f 226). Cat : Sf. Eusebiu . (370). Prot.: Valeria. Evreese : 30 Kislev 5697. Cha- nuka, ziua Vl-a. Mahomedan : 1 Seval 1355. Curban-Bairam, (Bair cel Mare) | ziua I-a. Răsăritul Soarelui 7,47 ; Apunul 16,35, 6/£ctc/1U? MARŢI, 15 DECEMBRIE RADIO-ROMANIA ISO kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 1823 kHz. 364.5 m. 12 kw. 6.30 . Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) : Rândunelele satului, vals de: Joh. Strauss. Parafrază de jazz pe două cântece englezeşti. 1 | Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 17.30 : închiderea emisiunii. 13 : Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10 : Concert de prânz. Or chestra Cristal, dirij. de Villnov (canto : Mia Braia şi Fetre Alejxandru) ; Tempo, Tempo, paso doble de Villnov; Hai barcagiu, tango de Villnov; Orchestra îndrăgostită, intermezzo de Plessow ; Hai acasă puişor, tango de Vasilescu; Lunecuş, foxtrot de Villnov; Trandafiri albi şi roşii, tango de Basile Lupu ; Baba oarbă, foxtrot de Villnov ■; Eu râd plângând, tango de Desideriu; Cântecul haimanalelor, de Ferme: O clipă de noroc, tango de Villnov; Povestea căpriţelor, marşfox de Villnov. 14.10 : Radio jurnal: Ora. Mersul vremii. Bursa,. Ştiri interne şi externe. 14.30 : Continuarea concertului: Să fii steaua norocului meu, slow de Brown; Am adormit în zori plângând, tango de Villnov; Fetiţo mi-e dor, foxtrot. de Villnov; Mai dă-mi o halbă blondă, vals de Villnov; Când pisica nu-i acasă, slow de Cireşeanu; Inimile noastre le-am unit, marş-fox de Villnov. 15: Ultimele ştiri. Bursa cerealelor. 18: Lectură din volumul »Domnişoara Christina1* de Mircea Eliade. 18.15 : Concert de muzică variată (discuri) : Uvertură la „Căsătoria secretă“ de Cimarosa (arch. simfonică din Milano, dirij. de Molajoli); Gavotă, de Gluck Brahms şi Cutia cu muzicuţa, de Friedman (pian: Ignatz Friedman) ; Odaia copiilor, suită de Elgar (orch. simfonică din Londra, dirij. de autor); Dansuri spaniole No. 1 şi 2, de Granados (orch. simfonică dirij. as Goossens). 19. Ora. Mersul vremii. Actualităţi. 19.10; Muzică uşoară (discuri): Estudiantina şi Espara, valsuri de Waldteufel; Signorina, de Jurman-Kaper (voce: Albert Prejean); Fragment din „Suita japoneză“, de Koichi Kishi (arch. Filarmonică din Berlin, dirij. de autor); Două cântece din opereta „Ţara surâsului, de Lehar (voce: Schmidt); Foaie verde lin pelin (voce: Petre Alexandru). 19.40 : Cum trăesc animalele iara şi fenomenele de hibernaţie, de prof. Ion Simionescu. 20: Quartetul de balaiii „Bateai“ cond. de Boris Cemigov; Li- I curie», de Lizistrata; Dumca, de ‘ Prisowsky; Rapsodia albastră; Jango de Stock; Sălcioară; Trei peri; Potpuriu ucrainian; Romanţe şi arii ruseşti. 20.30: Cărţi şi reviste. 20.35: Simfonia Haffner de Mozart (arch. Filarmonică din New-York, dirij. de Toscanini, discuri). 20.53: Cercetările monografice ale echipelor şi institutelor sociale de Traien Herseni. 21.15: Concertul Asociaţiei învăţătorilor cond. de N. Oancea şi Orchestra Radio; solişti : d-na E. Nanu, d-ra Maria Diaconescu, Emil Fanea, N. Şerbănescu şi P. Gherman (transmisie de la Ate-tueul Român) . Suspine de Benana; Ad majorem Dei Gloriam ■ de S. Niculescu. In pauză: Radio jurnalul, Sport. 1 Continuarea concertului: Ţiganii de Becker. Supuşii se închină de Savel Herceag. 23.05 : Concert de muzică distractovă (discuri): Delir şi Vals de Iosef Strauss; Lied, de Bussmarm (voce : Franz Hoffman); Viaţa reîncepe; fox de Flanagen şi Domnilor, regele !, de Ray; Potpuriu de tangouri, aranj. de Telico ; Două ţigarete in intruneric, de Pollack (canto: Jean Clement) şi Vino să dansăm, de Delettre (canto: Magny Fred) ; Romanţa unui basm de amor, de Anghel Miclescu şi Dacă ai cunoaşte pe Miora, de Ronny (voce : Sylvian Florin); Cântec popular şi Dans spaniol (voce: Maria Basca). 23:45 : Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultimele știri. * Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 21.10: Orchestră de dans. 22.40 : Concert Straus. 23.30: Concert nocturn. 24:Orchestra de dans. Varșovia, 223 kHz. 1345 m. 120 kw.—18.15 : Recital de canto. 13.50: Monolog. 20.20: Concert de orchestră. 21.15 : Concert simfonic. 23.45: Orchestră de dans, Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. 19.30: Recital de tarogato. 20.30: „Fidelio” operă de Beethoven. 23.15: Orchestră de ţigani. 0.10: Orchestră de salon, Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. 21.10: Civil și militar. Concert. 23.20: Quartet de coarde in Cisemole op. 131 (Beethoven). 0.05 : Plăci. Straga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. 18.30: Concert variat. 19.10: Emisie germanxr. 20.10: M. Ostrava. 21.15 : Brno. 22: Poem dramatic (Ponchkine). 23.15: Muzică variată. 23.45 : Brno. Belgrad, 686 kHz. 437,3 m. 2,50 kw. 19.35 : Melodii populare. 20.30: Ora naţiunii. 20.50: Concert. 21.15: Melodii populare. 21.55: Teatru radiofonic. 22.30: Concert de orchestră. 23.20: Concert de orchestră. Roma, 713 kHz, 420,8 m. 50 kw. 20. (Napoli) Muzică variată. 20. (Roma) .Plăci. 20.49: (Bari) Program special pentru Grecia. 21.40: Concert simfonic. 22.50: Varietăţi. 23.40: Muzică de dans. 24: Radiojurnal. 0.30: Muzică de dans. Leipzig, 75 kHz. 382,2 m. 120 kw. — 18.30: Intermezzo muzical. 19: Plăci. 19.45: Conf. 20: Berlin. Selecţiiui din jocurile olimpice. 23.30: Muzică de dans. Berlin, 841 kHz. 356,7 m. 100 kw. 10: Concert de orchestră. 20. Se- UNIVERSUL MIERCURI 16 DECEMBRIE RADIO . ROMANIA 160 kHz., 1875 m, 150 kw. RADIO - BUCURESTI 823 kHz., 364,5 m, 12 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio Jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Trei dansuri sincopate, de Billy Mayerl (pian, autorul). Idilă in pădure, de Esslinger şi pustnicul, de Schmalstich. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13 : Ora. Culturale. Sport. Cota apelor Dunării. 13.10 : Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri): Foxtrot, de Kalthoff şi Fox, de Buchholz ; Paso doble, de Vilajos şi Canzpaetta, de Maduro (voce : Pilar A.SOS); Cântă-mi ţigane, fox de Kennedy şi Foxtrot, de Carter; Frumosul rosmarin şi Bucuria dragostei, de Kreisler (vioară : To eha Seidel); Două cântece din filmul „Nu mă uita”, de Melichar (voce : Eshjamino Gigîi); Trandafir de pe răzoare, de Drăgoi şi Dimineaţa lui Crăciun, de Brăiloiu (voce : Emilia Guţianu); Dans, de Wiener (pian : autorul) şi Foxtrot, de Doucet (pian: autorul); De ce nu vrei să mă iubeşti, de Ioanin Lupescu (voce : Alexandru); Sârba craiovenilor. 14.10 : Radio,Jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30 : Muzică variată (discuri); Ca un fluturaş, de Woods şi Cântec rusesc de leagăn, de Berlin; Melodii, de Paul Robeson (voce, autorul); Fantazie pe motive de Chopin. 15 : Ultimele ştiri. Bursa cerealelor. 18 : Lectură din volumul „Dobrostea”, de d-na Pia Alimănișteanu. 18.15 : Cântece populare din toată lumea (discuri) : Lied napolitan, de Tagliaferri (voce: Jos. Schmidt); Un cântec popular polonez (Syrem); Cântec finlandez (voce : Ova Soini); Cântec englez, aranj. de Collingwood (voce: Florence Austral) ; Cântec rusesc (voce: Saliapin); S’a plimbat prin grădină, cântec ceh; Răsări lună, cântecpopular românesc şi Spune-mi codrule, de Monţia (voce : Aurel Alexandrescu); Cântec tirolez (ţiteră: Freundorfer); Cântec mexican, de Elisondo şi Cântec brazilian (voce: Armand Crabbe);. Două cântece populare spaniole, de Fernandez. 19 : Ora. Mersul vremii. 12.03 : Istoria, muzicii (III) . Muzica franceză simfonică a sec. XIX. Explicaţiuni de Emanoil Ciumac : Muzică executată de orchestra simfonică Radio, dir. de Th. Rogalski: Simfonia in re, de Cesar Franck (discuri): Orchestra. Dansul silfidelor şi Dansul licuricilor din „Damnaţiunea lui Fauri”, de Berlioz; Fusul Reginei Omfala, de Saint-Saens; Uvertură la „Regele Ys-ului” de Ialo; Suita „Peleas şi Melisandra”, de Gabriel Fauré ; Espapa, rapsodie de Chabrier. 20.55 : Tuberculoza la tineri şi răcelile, de dr. Marius Nasta. 21.15 : Muzică de cameră: Alfred Alessandrescu (pian) şi Alexandru Theodorescu (vioară) : Sonată de Guillaume Lekeu. 21.50 : Actualităţi germane, de prof. Ion Sân-Giorgiu. 22.10 : D-na Mansi Barberia-Plâcînţeanu (canto).: Schubert: Către muzică: Tueşti liniştea; Nerăbdare; Nu pai, pricepe, de Schumann; Peste noapte, de Hugo Wolf; Cântec trist, de Henri Dispare. 22.30 : Radio-jurnal. Sport. 22.45 : Concert nocturn al orchestrei Vasile Julea, transmis de la restaurantul Coşna (canto: Mia Braia şi P. Alexandru). 23.45 : Jurnal pentru străinătate in limba franceză si germană. 23.55 : Ultimele știri. __________■» Deutschlandsender, 191 KHz. xotom. 60 kw. — 19.20: Poetul vorbeşte. 20: Concert, de seară. 21.45: Intermezzo muzical. 22: Roma. Concert. italiano-german. 23.30: Concert nocturn. 24: Berlin. Concert. Varşovia, 223 kHz. 1345 m. ,120 kw. — 18.15 : Concert deorchestră. 20.20: Muzică variată. 21 : Plăci. 21.45 : Radio-fuma. 21.85 : Actualităţi. 22: Concert Chopin. 23.30 : Povestiri. 33.15: Concert de muzică distractivă. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. 18: Orchestră de ţigani. 20.05: Potpurii din operete. 22 : Concert de orchestră. 23.20: Orchestră de jaas. 0.18: Orchestră de ţigani. Viena, 592 kHz. 506.8 m. 120 kw. 18.66 : Concert dn operele compozitorilor austriaci contimporani. 18.55: Vizităm un artist. 20.30 : Concert de plăci. 2180: Simfonia in F-moll (Ceaikovski). 22.35: Concert de orchestră. Fraga I, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw.— 17.10 : Muzică de dans. 19,55: Plăci. 20.10: Actualităţi. 20.20: M. Ostrava. 31.40: Scene. 22: Simfonia in Fa major (Jirka). Belgrad, 686 kHz. 437,3 m. 3 kw. 19,30: Ora națiunii. 20,10: Recital de havaiană. 21,30: Humor. 22,30: Muzică de dans pe plăc. 23,20 : Quintet (Fauré). Roma. 113 kHz. 420.8 m. 50 kw. — 20. (Roma) Plăci. 20,45: Muzică variată. 20,49: (Bari) Program special pentru Grecia. 21,39: Cronică. 31,45: „Lohengrin“ operă de Wagner.Leipzig, 785 kHz. 382,2 m. 130 kw 18,30 : Intermezzo muzical. 18,35 : Pentru femei. 19 : Concert de orchestră. 30: Concert de seară. Roma. Concert de muzică italiană ș. germană 23,30: Cronică. 23,40 : Berlin. Orchestră de dans. Berlin, 841 kHz. 356,7 m. 100 kv 19: Concert de orchestră. 20.30 Recital de melodii de Crăciun 21,45: Deutschlandsender. Concert 22 : Roma. Concert. 23,30: Concer Anul al 53-lea Nr. 547 Miercuri 16 Decembrie 1936 Şedinţa consiliului general al Uniunii avocaţilor din România Duminică, la ora 9 dim., au continuat lucrările consiliului Uniunii avocaţilor,sub preşedinţia d-lui Gr. Polieţeanu. . S’a hotărât convocarea tuturor barourilor din ţară in adunare generală, pentru 31 Ianuarie 1937, iar în cazul când la acea dată nu va răspunde la apel un număr suficient de delegaţi, adunarea se va amâna pentru 7 Februarie 1937.Aceasta,din vederea precizării şi formulării dezideratelor corpului de avocaţi cu privire la situaţia elementului etnic naţional în barouri, pe baza datelor ce s’au putut culege de uniune şi a celor furnizate de cele 33 barouri, care s’au conformat rezoluţiei congresului , dela Tg. Mureş, şi pentru stabilirea mijloacelor eficace ca, pe căi legiuite, să se ajungă la fixarea unei proporţionalităţi raţionale, • care să asigure în barouri preponderenţa elementului etnic pur naţional. Pentru 20 şî 21 Februarie 1937, s’a fixat şedinţa consiliului general ali Uniunii, care să ia în discuţie răspunsurile barourilor la ceile de mai sus, fixâu dezideratele şi trecând la înfăptuiri. S’a trecut apoi la examinarea şi discutarea bugetului general aî Uniunii avocaţilor şi al Casei centrale de pensiuni al avocaţilor pentru anul 1937, care a fost la urmă votat cu unanimitate, minus o divergenţă. La ora 12 jum., şedinţa s’a suspendat, ^ • s’a. Nu e plăcut lucru să vizitezi un spital. Pare că durerea, parcelată în zeci de saloane, fărămiţată în sute de paturi, te întâmpină la tot pasul, cu ochi mari, încercănaţi, cu obrajii de ceară, cu respiraţia şuerătoare. Un spital e un „panopticum“, cu figurine vii, cu sânge cald, cu cărnuri simţitoare, — un armestec ciudat de sfâşieri şi ali- I nări, de speranţe şi descurajări, de binecuvântări şi blesteme. I • Şi mai e ceva : aerul îmbibat cu formol şi creolină, pereţii albi, j lăcuiţi, pardoseala de ciment ne- I gru-cenuşiu, scuipătorile, zmăleţuite, la fiecare zece paşi, miro- I Sul de eter in dreptul sălilor de operaţie, — parfumul acela pă- I trunzător, aspru, iritant, care tre- zeşte în adâncul pielei amintirea tuturor bisturielor şi a tuturor seringelor cari ţi-au sfârtecat trupul. J Spitalul, pentru cei mai mulţi din noi, rămâne un loc de care nu ne putem apropia fără o strângere de inimă (Poate de aci, şi acel cumplit blestem: „Să mori pe patul spitalului!...“) Totuş, la Iaşi am vizitat spitalul Central al Epitropiei Sf. Spiridon (cu faimoasa-i clinică chirurgicală a II-a, de sub conducerea prof. I. Tănăsescu), precum şi celelalte, spitale ale instituţiei, fără prea multă emoţie. Poate că ritmul accelerat (minimum zece leghe pe oră) cu care d. Răileanu m’a condus prin tot locul, a contribuit în bună măsură la aceasta; poate iarăşi meritul să-l fi avut ziua aceea, — care era o sărbătoare, — şi înăbuşea oarecum activitatea doftoricească. Cred însă că mai curând meritul Atmosferei simpatice îl poarta lucrurile în sine. Clinica d-lui prof. Tănăsescu, de pildă, care este nouă nouţă şi instalată potrivit celor mai moderne cerinţe, pare mai curând un hotel de lux decât un spital. Saloanele sunt mici, — prin urmare intime, familiare, — instalaţiile luxoase, elegante. Din loc în loc se văd uşi metalice, verzi, comandate de butoane electrice multicolore, ascensoarele. Iar la colţurile coridoarelor sunt instalate nişte scuipători monumentale şi atât de frumoase, încât, socot, nici un bolnav nu cutează să scuipe în ele. Despre anexele din.di s’ar putea scrie articole întregi: sunt sălile de operaţii şi cele de sterilizări electrice, sălile de pansamente, de consultaţii ambulante, laboratoriile de analize, instutul de radiologie, sala de ortopedie, cabinele de hidroterapie şi, mai ales, sala de operaţie în cristal, unică în România şi pe care d. Răileanu mi-o arata cui o stranie mândrie : —Nu-i aşa că e frumoasă ?... magnifică ?... — Mda! îngân eu, gândindumă la acel fotograf ingenios de lângă spitalul Hotel Dieu, la Paris, care-și făcea reclamă lipind un afiș mare în vitrină: „E mai bine să fii operat aci, decât peste drum!...“ Și goana prin spital continuă. Urc scări după scări, străbat culoare interminabile, — largi, albe, proaspăt uleiate. Tot felul de institute clinice şi de servicii cu denumiri bizare, etichete savante pe compartimentele omeneştii dureri, sunt astfel vizitate în grabă. Spitalul central al Spiridoniei e uriaş (numără 690 paturi) şi funcţionează fără greş, în pofida greutăţilor pe care Epitropia le întâmpină. Mai interesant este încă şi faptul că el se desvoltă. Astfel, clinica d-lui prof. Tănăsescu a fost creată de curând. Alte servicii, cum ar fi şcoala superioară de surori infirmiere şi supraveghetoare de spital, de sub direcţia d-lui docent dr. Em. Hurmuzachi, numără abia doi ani de existenţă. In sfârşit, tot pe lângă spitalul Central mai funcţionează un institut care merită o menţiune specială. Este vorba de serviciul de asistenţă socială la domiciliu, organizat şi condus de d. director general Gh. Răileanu. Aci se formează minunate samarinene — îngeri ai alinării suferinţelor, — care, mergând prin cele mai înfundate mahalale, pătrunzând până în cele mai sărmane cocioabe, răscolesc mizeria, caută să descopere tăinuitele dureri, aduc cu ele sfatul, mângâerea, tămăduirea. Sunt atâtea boale, a căror cauză nu este numai de natură clinică, încât este absolută nevoe ca ele să fie urmărite la domiciliu şi după ce bolnavul a părăsit spitalul. In străinătate, aceasta se face, încă de mult. La noi, abia acum, prin devotate stăruinţe, se încearcă organizarea unui atare serviciu. ...Un alt spital al Spiridoniei, — abia refăcut în toamna aceasta, — este Cantacuzino-Paşcanu, de sub conducerea d-lui dr. C. Barth. Este instalat cu o eleganţă şi un confort adevărat occidentale. S’ar crede că s’a făcut risipă de faianţă, într’atât belşugul de plăci albe, imaculate, izbeşte ochiul. Dar ceea ce e mai minunat încă la acest spital, este capelaparaclis... O biserică în miniatură, zugrăvită proaspăt de mâna meşteră a pictorului Popovici, un local de reculegere şi închinare, unde bolnavii veni-vor să ceară lui Dumnezeu mângâerea şi nădejdea pe cari mâna omenească, oricât de meşteşugită ar fi ea, nu o poate da pururea. — Leacul e dela medic; vindecarea dela Dumnezeu! îmi spunea d. Răileanu. Câtă adâncă înţelepciune şi mai ales, ce frumoasă lecţie de modestie din partea oamenilor de ştiinţă, cari, ştiu să-şi măsoare puterile! Am înţeles lucrul acesta şi mai bine, când am văzut pe d-rul Barth, — un om micuţ, vioi, numai nerv şi suflet, — umblând „cu pantahuza" prin oraş, spre a aduna banii necesari terminării capelei-paraclis. — Din păcate, — mi-a mărturisit-o stingherit, — generozitatea contimporanilor nu e prea mare. Dacă ţi-aş da lista de subscripţie pe mână, te-ai ruşina şi d-ta de ruşinea atâtor persoane simandicoase, cari nu mai ştiu găsi în punga lor, modesta danie pentru o biserică.... Am întins mâna, hrăpăreţ, lacom, către lista ruşinii. Dar d-rul Barth nu mi-a datr.. . — La ce bun!... Să fim discreţi Facă-se voia doctorului..Ion Dragomiir DELA NISTRU PAN’ LA TISA Icoane răzleţe III. *— împărăția durerii xox Hrisov de danie voevodala.. Şedinţa de după amiază Reluându-se şedinţa, la ora 2 jum. d. a. după câteva, propuneri de ordin tehnic, a luat cuvântul d. Istrate Micescu, decanul baroului de Ilfov. CUVÂNTAREA D-LUI ISTRATE MICESCU ‘ Lăsând la o parte disensiunile politice, cer să nu se sugereze soluţiuni, cu ocaziunea consultaţiunilor în ce priveşte atitudinea avocaţilor, faţă de problema proporţionalităţii etnice. Nu sunt nici un mâncător de semiţi,nici un duşman al altor naţiuni, ci un iubitor al naţiei mele. In ce priveşte pe evrei, am ■constatat din practica mea profesională că ei nu prezintă un pericol de concurenţă intelectuală. Dialectica lor nu se sprijină pe idei, ci pe răcnete. ■ Stimez „numerus valahicus”, iar în d. Vada Voevod un curaj ,fără precedent şi admir pe patriarhul naţionalismului, ci prof. A. C. Cuza. Dar problema pentru noi este alta. Faţă de principiul naţionalităţilor, atitudinea noastră este aceea a partidei naţionale de la 1848, a Memorandului şi a partidei naţionale a lui Kogălniceanul. Nihil de nobis sine nobis. E vorba de a veghia, să nu ne trezim cu conducere străină la barourile care sunt ale noastre. Mijloacele, cari ar asigura o conducere românească şi o compunere asemănătoare, sunt a se remedia. Nu trebue să ne ocupăm de drepturile românilor în barou, ci de ale străinilor. Când căutăm un principiu de bază, trebue să avem in vedere soarta elementelor româneşti in barouri. Şi în aceste condiţiuni, socotim că principiul proporţionalităţii nu poate servi ca temelie a discuţiilor decât in mod tranzitoriu. Până acum insă, consultarea dv. nu poate avea drept obiect decât românizarea barourilor. Dacă propuneţi modificarea legii avocaţilor, vom avea dificultăţi. Baroul este stăpânul tablourilor de avocaţi şi atunci, această putere poate deveni cuţit cu două tăişuri, putând servi la eliminarea românilor. Convingerea mea este aceasta : Europa se sbate astăzi intre individual şi colectiv, între internaţional şi naţional. Echilibrul între Individual şi colectiv este transpunerea la timpurile moderne a problemei libertăţii şi autorităţii de odinioară. In fond, lupta între naţionalism şi internaţionalista este tot lupta de puteri pentru supremaţie. Raţionalismul nostru este autohton, fără nici o influenţă de la mişcările asemănătoare străine. Consultarea asupra caracterului românesc ce trebue redat, sau — in fine — dat barourilor române, trebue să fie făcută cu cea mai mare libertate spre a avea un răspuns conform realităţii. D. preşedinte PERIEŢEANU spune că părerea d-lui decan l’a convins şi propune ca. adunarea consiliului să se pronunţe asupra românizării baroului, apoi să se supună parlamentului legea avocaţilor spre a fi modificată în acest sens. In urmă, s’a discutat asupra pensiilor avocaţilor, hotărînduse ca. pensionarea să se facă 1a60 de ani sau la 35 de ani de exerciţiu profesional, de la primul jurământ, indiferent de vârstă. In caz de incapacitate de a lucra, să se ofere pensionarea după minimum 15 ani de profesie. Regulamentul să fie modificat în sensul ca pensionarea să fie un drept, nu un ajutor pentru cei cari îndeplinesc condiţiunile. Apoi, s’a discutat asupra măririi valorii timbrului de pledoarie, hotărîndu-se ca aceasta să fie mărită la toate instanţele. Timbrul va fi depus la primul termen şi grefierul va observa îndeplinirea acestei obligaţiuni, semnalând în jurnalul de şedinţă abaterile. Decanul baroului va proceda la aplicarea sancţiunii care va fi o amendă înzecită a valorii timbrului. Pentru stimularea stagiarilor cari controlează aplicarea timbrelor, se va acorda o primă din aceste amenzi celor cari vor semnala pe avocaţii cari nu depun timbrele. Apoi, s’a mai hotărit: decanii barourilor vor face de drept parte din consiliul general al Uniunei. La sfârşit, d. preşedinte Perieţeanu a propus sâ se păstreze un minut de reculegere în memoria lui Ştefan Graur. Apoi, a anunţat ca lucrările de elaborare a codului de morală profesională simt pe terminate şi se crede, in urma informaţiilor primite din străinătate, că acest cod va fi adoptat de întreaga lume, astfel că va deveni un cod internaţional, spre onoarea României care l-a creiat. Şedinţa soc. române de ginecologie D. dr. Voronoff a făcut o comunicare Societatea română de ginecologie a ţinut Duminică dim şedinţă, în amfiteatrul spitalului Colţea, la care a participat şi cunoscutul profesor dr. Voronoff, care de câteva zile se află în Capitală. D. prof. dr. DANIEL a prezentat celor prezenţi pe oaspele strein, menţionând că d. prof. Sergie Voronoff este fondatorul chirurgiei fiziologice şi chirurgul întineririi. D. dr. VORONOFF, după ce a mulţumit pentru primirea ce i s-a făcut la Bucureşti, a făcut o expunere a activităţii sale ştiinţifice în domeniul chirurgiei ginecologice, exemplificând re-,zultatele cercetărilor sale cu câteva din cazurile în care operaţiunile asupra glandelor interne au avut succes. D-sa înfăţişează, istoric, desfăşurarea cercetărilor sale în această direcţie, rezumând câteva experienţe asupra glandelor sexuale feminine, asupra grefei tiroidiane şi a celei paratiroidiane — făcând anumite precizări în privinţa metodei sale de regenerare a organismului prin operaţiunile asupra acestor glande D. dr. A. BABEŞ a făcut apoi o comunicare despre: „Tumori multiple ale organelor genitale: fibro-miom uterin, adeno-carcinom al vaginului, al colului și corpului uterin al ovarului. Congresul Federaţiei generale a presei din provincie Cernăuţi, 13 Decembrie Azi, s-a ţinut, la Cernăuţi, congresul Federaţiei generale a presei din provincie. Au participat preşedinţii asociaţiilor federalizate din întreaga ţară. Cu această ocazie, Sindicatul presei din Ţara de sus a Moldovei a organizat un festival antirevizionist şi anticomunist, la teatrul Naţional. Afară de congresişti, au particicipat autorităţile locale în frunte cu d-nii general Florea Ţenescu, prefect Gh. Vântu, D. Marine- Iliuc, primarul municipiului şi un public select. După cuvântarea d-lui Eusi Vicol, preşedintele Sindicatului local, care a urat oaspeţilor bun sosit, a urmat la cuvânt d. Şte- fan Vlădescu, preşedintele Fe- j deraţiei generale a presei din provincie ,care a spus că înţe- lege să colaboreze real şi ami-ical cu toate organizaţiile prof.- ID. Marmeliuc, primarul oraşului şi preşedintele Ligii Antirevizioniste din Bucovina, a vorbit despre revizionism şi antirevizionism şi despre propaganda desfăşurată de Ungaria şi ţelul cum ştiu să reacţioneze românii faţă de aceste uneltiri. După conferinţă a urmat o audiţie muzicală, dată de conservatorul de muzică din localitate, de sub conducerea d-lui Onciu, directorul conservatorului, care a ţinut o scurtă cuvântare cu caracter antirevizionist. A impresionat conferinţa d-lui Em. Hagi Mosco care a vorbit despre: „Bolşevismul şi primejdia lui“. Cu date precise şi bine documentate, conferenţiarul a ţinut încordată atenţia auditorului aproape două ceasuri. După ce festivalul a luat sfârşit, congresiştii au fost invitaţi la hotelul Palace, unde li s-a oferit un banchet de primăria municipiului____________ _ NII * D-ra Leny Caler in turneu cu „Absenţe nemotivate99 Comedia „Absenţe nemotivate“, prelucrată de d-nii Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu, a constituit revelaţia stagiunii teatrale din Capitală. Ceea ce a contribuit în largă măsură la acest succes a fost distribuţia fixată din primul moment, o distribuţie cuprinzând o serie de numiri consacrate în teatrul românesc. Aceeaş distribuţie de la premieră va lua parte şi în turneul pe care direcţiunea teatrului „Comedia“ de sub conducerea d-lui Sică Alexandrescu îl pregăteşte pentru partea a doua a lunii ianuarie 1937. In fruntea ansamblului, deosebita desfătare a provinciei, va fi d-ra L©ny Cater, artista de real talent, binecunoscută din turneele anterioare. Rolul lui Suzi Iaeger din „Absenţe nemotivate,, constituie cel mai mare succes al Cliferti d-Jfim Iaeger este genul care se acordă perfect de bine cu posibilităţile sale, fiind un rol bogat, de mare anvergură, dându- i prilejul să desfăşoare o în- t treagă gamă de stări sufleteşti* D. Sică Alexandrescu, harnicul şi priceputul director al teatrului Comedia, cu prilejul turneului proectat, va da publicului provincial ocazia de a vedea, pe d-ra Leny Caler în cel mai desăvârşit rol al carierii sale. In provincie d-ra Leny Caler a cunoscut mari succese. Provincia a răsplătit-o prin prezenţa sa numerică, precum şi prin aplauzele şi elogiile cu care a întâmpinat-o de fiecare dată. Prin turneul cu „Absența nemotinite“ d-ra Oajax oferi un nou prilej provinciei da a-și manifesta simpatia pentru d-sa. ... 1 „ ,f- ■ - V. % j ' "