Universul, ianuarie 1937 (Anul 54, nr. 1-14)

1937-01-01 / nr. 1

■r Anul al 54-lea Nr. 1 Vineri 1 Ianuarie 193? Curse pentru purici „Moarte insectelor!“, acesta e strigatul care rezumă progra­mul ligilor formate in diverse state civilizate împotriva muş­telor, ţânţarilor şi altor para­ziţi. Dar, în acest domeniu, ca in multe altele, China ne-a lu­­at­-o in.fx. In diferite provincii ale Chi­nei, asociaţiile filantropice im­part săracilor curse pentru pu­rici, adevărate minuni de inge­­niozitate şi simplicitate in ace­­laş timp. Aceste curse se com­pun din două bastonaşe de bambus, lungi de vreo treizeci de centimetri şi care intră unul intr’altul. Secţiunea exterioară e largă de 5 centimetri şi pre­zintă pe pereţii săi mici deschi­zături longitudinale. Bambusul interior nu are decât 2 centri­­metri în diametru şi e uns cu un fe­l de clei mirositor, care a­­trage insectele. Puricii intră prin deschizături şi se prind in clei. Aceste mici aparate sunt puse prin paturi şi prin colţu­rile mai întunecoase ale locuin­ţelor şi în foarte puţin timp distrug cu desăvârşire supără­toarele insecte. k. ----------­ Moda Bluzele se fac în foarte va­riate feluri. Cu rochia de dimi­neaţă, cu cea sportivă sau cu jupa corseletă, bluza de obi­­ceiu, se poartă băgată în fus­tă. In afară de aceasta sunt bluzele cu bască şi cazacele de toate lungimile adoptate orei sau ocaziei, pentru dimineaţă sau după amiază. Ruşuri în­guste de dantelă la gât şi mâ­neci, din dantelă fină de aur sau argint sau din suitaş de mătase adăugat la benzi de tul, dau bluzelor o notă foarte gra­ţioasă. Bluză de mătase albă drapată în faţă printr’un inel. Jupa se termină deasupra taliei în for­mă de corseletă. O intermediară e bluza-vestă din crepe mat, catifea de măta­se, sau crépe satin, purtată cu tailleur-ul de după amiazi, din veleur de lână, stofă sau blană linsă întovărăşind costu­mul de sport, sau cel de oraş. Jupele rochiilor de diminea­ţă n’au suferit multe schim­bări. Ele se fac scurte şi strâm­te, având cel mult câteva pli­uri. Pentru sporturi, sunt indis­pensabile jupele - pantaloni. Croiala lor s’a perfecţionat a­­tât că nu se distinge de cele­lalte jupe. VETURIA Bluză jiletcă din stofă „uni“. Guler drept. Cravată de tafta. Muzica in staul Intr’o fermă din Walsgrave­­on-Stow (Anglia) s’a instalat într’un staul, în care se gă­tec optzeci de vaci, un gramofon e­­lectric care funcţionează în o­­rele când se procedează la muti­gere. S’a constatat că vacile sunt mult mai blânde şi se lasă mai uşor să fie mulse când aud mu­zica, dar, — după cât se pare, — preferă valsurile de Strauss în locul muzicei de jazz, cel puțin aşa afirmă proprietarul lom­­n definitiv, de ce vacile n’ar fi impresionate de muzică? Oare Orfe­u n’a îmblânzit fiarele săl­batice cu acordurile lirei sale ? O ÎNTÂLNIRE Un mic berlinez, care nu pare încântat că se întâlneşte pe o alee a gradinei zoologice cu un marabut. De altminteri nici înţeleptul marabut nu pare tocmai liniştit. Citim în UNIVERSUL din 30 Decembrie 1887 :­­i îndată după sfârşitul vacan­ţei de sărbători, activitatea politică va reîncepe cu înfrigurare. Par­lamentul fiind disperat ,se vor face noi alegeri. Toate taberele politice sunt de pe acum în fierbere. Primejdia de război în Euro­pa este semnalată de toată presa as 35# franceză. Presa engleză este şi ea sceptică asupra putinţei de a men­ţine pacea atunci când Germania şi Rusia fac totul pentru război. .. Muniţiimile comandate de ministerul nostru de război la casa Krupp au început să sosească. Ee vom avea oare pe toate la timp, înainte ca flacăra războiului să nu cuprindă Europa ? D-OAZI-P-CMPING T­OT AȘA! — Sal’fcare Tache! — Salve Costache! Ce mai nou ? Cum ai petrecut sărbă­torile ? — Ei, ca tot omul. Am dor­mit, am mâncat, mi-am stricat stomacul, și am zis bodaprosti I că ’ncepe iar serviciul. I — Ceva cadouri ai primit ? — Dela Cine să primesc? ! N’am pe nimeni. Și dela func-­i­ţionarii mei, tu ştii că eu nu­­ primesc nimic, să mă tai. Pe­­ urmă se obrăznicesc, dacă te obligă cu ceva. Aşa că eu le-am­­spus: „Domnilor, vă rog să nu-mi trimiteţi nimic. Dacă încearcă vreunul dintre dv-stră să-mi aducă sau să mi triimeată un cadou i-l trimit înapoi. Să fim bine înţeleşi“. — Şi n’a mai îndrăznit nlcd­­■ urnii ? — Da de unde !... Ce crezi dom’le .In ajunul sărbătorilor găsesc la uşe un coş. Deasupra un bilet cu numele meu şi „Săr­bători fericite“ scris la maşină. Ne iscălit de nimic. — Şi în coş ? — Tot felul de bunătăţi. Icre negre, curcan, şampanie... Mă rog, de toate. Caut, socotesc imposibil să bănuesc dela cine poate fi... —Ia auzi dom’ie ? — Ei, ce crezi c’am făcut ? Văzând că nu știu dela cine e ca să-l trimit înapoi, am che­mat un sărac care trecea pe drum și i-am dat tot coșul, așa cum l-am găsit. N’am făcut bine ? Tu ce-ai fi făcut în lo­cul meu ? — Tot aşa aş fi făcut şi eu.. mincinosule ! KEOPS Pentru două călători întârziaţi Doi călători întârziaţi şedeau tremurând de frig pe peronul gării Swanley (Kent, Anglia). Era miezul nopţii şi ultimul tren spre orăşelul Penge East ple­case cu câteva minute mai îna­inte. Ce să facă ? Unde să stea toată noaptea? Ce vor zice cei de acasă, care ii aşteptau?... Şi multe alte gânduri treceau prin mintea celor doi nenorocoşi că­lători. Dar, sub uniforma funcţio­narilor dela căile ferate engleze bat uneori inimi mult mai cal­de de cât s’ar putea crede... Se ţinu un conciliabul şi se tele­fona imediat la staţia Penge East, ca să fie gata să primeas­că un tren suplimentar, care avea să sosească acolo peste o jumătate de oră, adică la 12,30. Şi trenul care sosea din locali­tatea Sevenoaks la 12,26, fu în­dreptat spre Penge pe o linie laterală, sporindu-şi cursa cu 15 minute. Şi astfel cei doi călători, care n’aveau măcar biletele de clasa I, ci de a treia, putură sosi la timp acasă, mulţumită bună­voinţei unor funcţionari ome­­noşi. Sfatul medicului LIPITORILE Lipitorile se întrebuinţau mai înainte vreme în mod exclusiv pentru a scoate sânge dintr-o anumită parte a corpului. Ele erau avantajoase prin faptul că se aflau la îndemână şi puteau fi aplicate în orice parte a corpului. Acum 40-50 de ani, orice bărbier demn de acest nume avea în prăvălie borcanul cu lipitori Prin introducerea ventuzelor şi a scarificatoarelor precum şi prin răspândirea igie­nei, întrebuinţarea lipitorilor a dat înapoi, până la desfiinţare. Lipitorile sunt nişte mici ani­male (anelide din ordinul hiru­­dineelor) care au gura prevă­zută cu un fel de fierăstrău for­mat din vreo 90 de dinţi. Apli­cată pe piele, lipitoarea taie pielea şi suge sânge până ce se umple. O lipitoare plină trage până la 15 grame de sânge. îndată ce s’a umplut ea cade singură. Diferenţa intre o ventuză scarificata şi o lipitoare constă în aceia că după ridicarea ven­tuzei sângele încetează de a mai curge, pe când după ridi­carea lipitoarei sângele conti­nuă să curgă, mărind în acest ch­ip emoragia până la 100-200 grame. In acest fapt stă supe­rioritatea lipitorilor. Lipitorile conţin o substanţă care împie­dică coagularea sângelui; în timpul aplicărei lor o parte din acest principiu anticoagulant XX ......* ■ trece în organismul sângerat, care capătă astfel calităţi he­­mofilice trecătoare, la locul aplicatei. La mod experimental s’a dovedit că extractul din­­tr’un singur cap de lipitoare împiedică coagularea a 250 grame sânge. Faptul are o mare impor­tanţă când lipitorile se aplică pentru a c­ongestiona o re­giune oarecare a corpului, bunăoară capul. Această mă­sură se ia de obicei în ipoteza unei congestii cerebrale şi he­moragia cât mai mare şi fără alte supărări pentru bolnav îşi are rolul ei bine stabilit pentru înlăturarea unor accidente mai grave (lctus apoplectic). Aşa­dar lipitorile sunt supe­rioare ventuzelor scarificate. Cu o singură condiţie şi anume să fie proaspete, adică să nu mai fi fost întrebuinţate. Aplicarea lor este foarte uşoară: se apucă lipitoarea cu degetele sau se pune într’o eprubetă (partea lor mai groasă este coada) şi se răstoarnă pe piele. Se va evita aplicarea pe părţile unde pielea e fină (pleoape, gât); e necesar să se sterilizeze pielea spălând o cu săpun. Când vrem să ridicăm lipitoarea şi încă se mai ţine, nu trebue­­smulsă, pentru că îşi lasă dinţii în piele, ci vom pre­săra puţină sare. Dr. Vătămanu port de iarnă in Mexic In lipsa zăpezii se poate face un minunat toboggan pe panta unei dune de ghips. UNIVERSUL CADOUL cel mai indicat este O FOTOGRAFIE Condiţia care se impune însă este aceea ca acea­stă fotografie să fie executată în condiţiuni ire­proşabile. POLYFOTO este studioul care s'a impus prin technica şi deosebita îngrijire cu care execută orice lucrare. Renumitul sistem POLYFOTO cu cele 48 fotografii pentru 100,­lei, a dus faima acestui studio. Acum POLYFOTO şi-a complectat atelierele cu cele mai perfecţionate aparate, necesare lucrărilor de mare valoare artistică, executând orice lucrări de branşă. Comenzile se fac din vreme pentru a avea timpul necesar executării lor. Cu ocazia sărbătorilor faceți o vizită studioului CAL. VICTORIEI 86 TELEFON 3.43.Dipolyfoto Colonelul Const. Călătorescu liberat condiţional Consiliul .«'.’.npH.nn*, al nenlfeu. d­arelor a admis Marţi liberarea condiţională — întrucât au îm­plinit o treime din pedeapsa ce li s’a aplicat şi au dovedit bune purtări în închisoare — a de­ţinuţilor: colonel Const. Călăto­rescu Radomir (implicat în a­­facerea escrocheriei cu trans­ferul) şi Mois­e Schurr impli­­cat în procesul instigaţiilor co­muniste). Liberările de mai sus s’au fă­cut fără votul d-lui I. Gr. Pe­­rieţeanu, preşedintele consiliu­lui, în ce priveşte pe petiţio­narul Călătorescu şi cu opinia separată a d-lui Octav Gorăscu, directorul penitenciarelor, in ce priveşte pe Schurr. Asistenţa culturală a copiilor de ceferişti Şcoli, căminuri, orfelinate, bibl­ioteci, cercetăşie, străjerie, etc. Copiii ceferiştilor găsesc edu­caţia şi orientarea în viaţă în următoarele şcoale pe care le susţine cu toată cheltuiala: Ca­sa autonomă c. f. r.: 10 gră­dini de copii, 20 şcoli primare, 2 gimnazii de băeţi şi fete, 1 liceu dublu de băieţi şi fete, 2 cămine, 2 orfelinate şi o şcoală profesională. Şcoalele funcţio­nează pe baza unei convenţii încheiată cu ministerul ins­trucţiei, ca şcoale de stat, ur­mând legile, regulamentele şi programele ministerului, deci având dreptul să elibereze cer­tificate de absolvire. In ultimii ani s’a dat o deo­sebită atenţie la turei practice, îndrumându-se copiii, încă din cursul primar, spre deprinderea unei meserii. S’au înfiinţat ast­fel ateliere şcolare la şcoala de băeţi nr. 40 din Bucureşti (tâmplărie) şi la P. Olt, Lipnic, Bălţi şi Basarabeasca, unde e­­levele învaţă sâ-şi lucreze sin­gure rufăria şi îmbrăcămintea mai uşoară. Un curs de gospodărie s-a în­fiinţat la şcoala primară de fete nr. 40 Bucureşti şi Lipnic Pe lângă orfelinate atelierele sunt în plină activitate, la or­felinatul Predeal se execută cea mai mare parte din lucră­rile­ Internatului, reparări de mobilier, instalaţii, etc., pre­cum şi rufăria, înbrăcămintea şi încălţămintea necesară or­fanilor. Atelierele şcoalei profesionale Burdujeni sunt date ca model pentru executarea artistică a lucrărilor de ţesătorie, rufărie şi croitorie. In ultimii doi ani s’au în­fiinţat ateliere şi pe lângă că­mine. Astfel la Iaşi s’a organi­zat un atelier în care orfanii, după 3 ani de lucru primesc brevetul de lucrător, cu dreptul de a practica meseria pe cont propiu. Mulţi dintre­ ei sunt utilizaţi la Casa muncii sau a­­telierele c. f. r. Pe lângă căminul din Chişi­nău activează 3 ateliere de rufărie şi ţesătorie, unde or­fanele absolvente ale şc. profe­sional din Burdujeni se per­fecţionează şi obţin brevete de maestre din partea ministeru­lui muncii. Instituţia casei muncii ajută pe aceste orfane să-şi deschidă ateliere pe cont propriu, procurându-li-se unel­tele necesare. S’au înfiinţat încă două grădini de copii la Bucureşti şi la Oradea. In cea din urmă s’a dat însemnat a­­vânt educaţiei sportive a tine­retului din şcoli prin cercetă­şie şi străjerie, introduse la şcoalele Casei munch. ■ Din 1934 pentru instrucţia premilitară, dată în grija di­rectorilor de şcoală, s’au preiat­­ centre la Bucureşti, Feteşti, Basarabeasca, Vasile Lupu şi Simeria. Aceeaş atenţie s’a dat edu­caţiei sufleteşti prin şezători, conferinţe şi serbări, organizate în localurile şcoalelor sau în căminele culturale. Bibliotecile şcolare s’au îm­bogăţit cu 5000 volume, destina­te nu numai copiilor, ci şi lu­me­ adulte. S’a completat laboratorul li­ceului c. f. r. „Aurel Vlaicu“, precum şi celelalte muzee şco­lare din Bucureşti, P. Olt, Lip­nic, Burdujeni şi Paşcani şi s’au înzestrat căminele şi orfe­linatele cu instalaţii complete de radio. S’a mărit localul li­ceului Aurel Vlaicu, adăogân­­du-se săli de clasă, de labora­tor, gimnastică, etc. Importante transformări şi amenajări s’au făcut la orfeli­natul de fete din Burdujeni, în valoare de 2 milioane lei. S’a terminat biserica din Simeria, este în curs de terminare bise­rica din Lipnic. Toată această activitate cul­­turală-şcolară se poate rezu­ma astfel în cifre : 1) Populaţia şcolară a fost de 6856 elevi. 2) In cele două orfelinate s’au adăpostit 648 elevi, iar 31 orfani au fost întreţinuţi în di­verse şcoli secundare. 3) Cele trei cămine au avut un total de 327 elevi. 4) Pentru întreaga asistenţă culturală s’au cheltuit în anul curent suma de 26.865.616 Iei, dintre cari peste 6 milioane re­prezintă îmbrăcămintea şi în­treţinerea elevilor din orfelina­te şi cămine, iar 2 milioane şi jumătate ajutoare de taxe şco­lare. Aceste realizări s-au putut totuşi înfăptui de Casa autono­mă pentru ajutorarea şi ocro­tirea personalului c. f. r„ în cursul anului crt., cu toate gre­utățile bugetare prin care tre-C6 pt-^0­’---- • C F Casa Nicolescu, Victoriei 112 (Biserica Albă) anunţă un transport nou de soutiene stră­ine, croeli artistice pentru sâ­­nurile cele mai dificile. Centuri L­astex, Scandal Roussel, dura­bilitate garantată, precum cen­turi medicale de proză, Sarci­nă, ciorapi pentru varice, Ban­daje Hermiate Merieneac, etc. 978 Alto produs« Nortier: Apa de Colonia EXZASE şi VALSE d*AMOUR Aceste î Ape d« Colonie s» pot procura şi îo stfele simple, original» cu un preţ moderat Curăţaţi, dar nu şlefuiţi. Procedaţi g­r­e­ş­i­t, dacă voiţi să curăţaţi dinţii în orice chip. A-i curăţa conservând smalţul dinţilor este corect. Corpurile compo­nente foarte fine ale pastei de dinţi Nivea­­curâţă intens, menţin însă şi luciul natural al dinţilor Dv. în toată frumuseţea sa. 444-444-444 4-14444444444-4+1 Revelionul Artistic II puteţi petrece admirabil în cele mai elegante saloane ale Capitalei, la Liga Aviatorilor, str. Batişte 12. Cadru select, produ­cţiuni artistice, compania Stroe şi Vasilache, jazz, antreu, surprize. Reţineri de locuri ime­diat la Liga Aviatorilor, str. Ba­tiste 12. Tel. 2.28.20. 23 . 244 444 44444444444444+ 4 ♦ « ARESTAREA UNEI BANDE DE HOŢI Târgovişte, 29 Dec. Marin, şi Const. Micu şi Au­rică N. Petre, din Mătăsaru, furând dintr’o magazie de la conacul moşiei aşezămintelor Brâncoveneşti, din aceiaş co. .­ipună o mare cantitate de po­rumb, au fost văzuţi de un paznic. Hoţii voind să dispară, au sărit la guardul comunal Iosif Su­mulescu, lovin­du-l grav în cap cu ciomegele. Dându-se alarma, hoţii au fost arestaţi şi înaintaţi par­chetului, care le-a deschis ac­ţiune publică. Unul din hoţi, Aurică Petre e guard comunal. CADOUL IDEAL STILOURI DE AUR $i de ARGINT Cel mai bogat asortiment. — Toate mărcile mondiale La LIBRĂRIA ALCALAY . Vermouth TARUTINO ROM Colonial Jamaica Specialităţi de Lichioruri — creme, Coniacuri, Ra­chiuri, Siropuri etc. în ambalaje originale ale Dis­tileriei „Vieux Celestins" se găsesc la BODEGA LUTHER B-dul I. C. Brătianu 20, colţ str. Regală Petreceţi o seară minunată de REVELION POTCOAVA Duetul Tazzului Radio cu noul repertoriu RADA MOLDOVAN Jazz-Dans-Veselie JENNY BOERESCU Reţi­neţi mese si la RESTAURANTUL TUNELUL ATENŢIUNE! In vederea apropierei revelio­nului Anul Nou 1937 PLĂCINTĂ CU CARNE ŞI BRANZA deli­cioasă şi foarte bună, găsiţi la PLACINTARIA EGIPTEANCA în strada Buzeşti No. 13. JEAN H. BONOVA. Tot acolo găsiţi foi de plăcintă şi cataif zilnic proaspăt. Comenzile se trimit la domiciliu. Direcţiunea A apărut: Preturi foarte eftine LINDENBERG in portul Constanţa 14 M. POLIZU MICŞUNESTI NICULAE FILIPESCU însemnări 1914—1916 Volumul cuprinde date inedite asupra frământatei epoci a neu­tralităţii, a intrării noastre în războiul mondial şi asupra mor­ţii marelui patriot. ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦4 + 44 44444-4-COTILION Asortiment superb Str. Smârdan No. 12 5KB Constanţa, 29 Dec. Azi A .a., vaporul bulgar „Ro­­dina“, care voia să acosteze la dana 20, a isbit cu putere car­­gobotul „Bucegi“ al S. M. R., a­ costat alături, la dana 21. Vasul bulgar a intrat cu pro­ra în pupa babord a cargobo­­tului „Bucegi“, provocându-i a­­varii de 60 mii lei. Cu toate avariile, vaporul „Bucegi” își va putea continua drumul. CITIŢI „VESELIA“ Singurul antinevralgic care nu s’a scumpit. 5088 /~1-444+4-444-444-4444~444-4+++ 671 ÎOOO, 800 lei plătim pentru pard­esiuri sau cos­tume uzate, de asemenea cumpă­răm încălțăminte veche. Croitoria Cioară Soarelui 8 (prin Carol) 29 cuoount, Bijuterii, Ceasornice EŞANU Str. Brezoianu 12 Obiecte de ocazie 18 BUWEGEN Bărbaţi neputincioşi (impo­tenţi), slăbiţi de vârstă, exces sau boală la orice vârstă se­­ vindecă repede cu lichidul­­ „BUWEGEN“, care nu atacă stomacul rinichii, inima, fiind­­­că se Întrebuinţează extern, autorizat de Onor. Minister­u Sănătăţii. Nu aşteptaţi agrava­rea boalei! De vânzare la F­a­macii şi Droguerii Lei 380 conul. Literatură lămurit trimite sub discreţiune. Re­zentanţa „Buwegen“, C poştală No. 234, Bucureş''

Next