Universul, februarie 1937 (Anul 54, nr. 31-45)

1937-02-01 / nr. 31

Cuvântul agricultorilor Proiectul de lege privitor la organizarea şi încurajarea agriculturii a provocat interesante discuţii în presă şi în cercurile cultivatorilor, înainte chiar de a fi supus desbaterilor parlamentare. Lucrul nu trebue să mire, de îndată ce e vorba de o lege organică privitoare la cea mai veche şi cea mai de căpetenie ramură de activitate a economiei naţionale, cu năzuinţa de a forma un adevărat cod al agriculturii româneşti. Critici obiectivi au ştiut să deosebească în noua lege părţile ei bune şi mai ales aplicabile, de părţile, a căror aplicare sau nu se va putea face sau, dacă se va face, mai rău va stingheri decât va ajuta desvoltarea economiei noastre agricole. S’a criticat între altele principiul obligativităţii impus măsurilor în legătură cu îndrumarea şi raţionalizarea producţiei agricole, ridicându-se obiecţia (şi pe drept cuvânt), că: cine acoperă pagubele suferite de agricultori de pe urma executării planului şi îndrumărilor, dacă acestea s’ar dovedi date greşit de organele ministerului de agricultură? Obligativitatea va avea un temeiu legal şi de dreptate numai în cazul când măsurile de constrângere ar avea oarecum un caracter contractual, derivând din participarea statului la ajutorarea agricultorului cu subvenţii, premii sau altă contribuţie reală. Principiul obligativităţii ar fi admisibil deasemeni în cazul când legea ar prevedea formal răspunderea funcţionarilor pentru pagubele pricinuite cultivatorilor prin îndrumările lor greşite. Dar faptul ar creia complicaţii şi ar înrăutăţi raporturile dintre practicienii agriculturii şi organele de stat. Dar dispoziţiunile cari au tulburat mai mult şi direct pe cei în cauză — pe agricultori — sunt acelea privitoare la finanţarea legii, pentru care se creiază două impozite noui pe venitul agricol : impozitul de 1% pentru creiarea fondului agricol şi impozitul pentru plata agenţilor agricoli, care merge până la 5£. Oricât de utile s’ar dovedi destinaţiile legale, date produsului acestor impozite, împovărarea agricultorului cu sarcini noui impozitare în clipa când el nici nu s’a desmeticit bine din vijelia crizei, în clipa când are încă pe umeri lichidarea datoriilor din trecut şi necesitatea imperioasă de a-şi reface inventariul agricol viu şi mort, această împovărare nouă e menită să-i paralizeze orice sforţare şi orice nădejde pentru zile mai bune şi ea apare ca o amarnică ironie în cuprinsul unei legi care - şi propune să organizeze şi să încurajeze agricultura românească. Este una din cele mai importante obiecţii pe care au ridicat-o înşişi cultivatorii, prin memoriul şi lucrările de amendare a proiectului oficial, întocmite de Uniunea centrală a Sindicatelor agricole, de sub preşedinţia d-lui C. Garoflid. E locul să menţionăm totuşi aci, că Uniunea aderă în schimb, la o majorare deA% asupra venitului agricol, dar numai cu scopul bine determinat, ca produsul acestui spor să servească la înfiinţarea unei reţele de magazin-silozuri. Nu putem crede că, în cursul desbaterilor parlamentare din jurul acestui proiect, se va trece peste obiecţiuni şi propuneri atât de îndreptăţite, formulate de înşişi cei pentru cari se legiferează. Starea Marelui Voevod Mihai Mareşalului Curţii Regale face cunoscut Buletinele Medicale date la Florenţa în cursul zilei de Vineri 29 ianuarie 1937-II. — ORA 19 Măria Sa Marele vod Mihai de Albă prezintă de astăzi o are a fenomenelor pale cu o mică localizare pleuro - pulmonară la baza stângă. Temperatura 38. Pulsul 100. (ss) Prof. Doctor Storri Profesor Doctor Ancona Doctor Conti Doctor Mamulea Voe-Iuiia relugri ! Foc pe un vapor care are pe bord 190 călători New York, 29 (Rador). — Vaporul „Shawnee“ a cerut ajutor prin radio. Vasul se îndreaptă spre capul Henry, având pe bord 190 de pasageri. Radiograma adaugă că situaţia vasului nu este totuşi disperată. O nouă radiogramă primită de pe bordul vaporului „Shawnee“ anunţă că un incendiu s’a declarat pe bord. Vaporul „Shawnee“ este în drum dela Miami spre New York, iar incendiul s’a declarat pe bord în timp ce vasul naviga în lungul coastei statului Virginia. Deşi focul nu prezintă o primejdie imediată, totuşi vaporul „City of Birmingham“ se îndreaptă spre „Shawnee“ pentru a-i da ajutor. Comandantul vaporului „Shawnee“ a transmis prin radio un mesagiu anunţând că graţie sforţărilor marinarilor, focul a putut fi stins la timp, înainte de a lua proporţii. Se adaugă că vasul „Shawnee” are o încărcătură de bumbac, precum și 190 de pasageri. El se îndreaptă spre New York. PEISAJ DOBROGEAN I. STEURER Lapoviţă, burniţă şi ploaie ■■■ ■" o Temperaturile au crescut in toată ţara După gerul năprasnic ce a ţinut până acum două zile, timpul ne-a adus surpriza unei încălziri rapide, însoţită de lapoviţă sau zăpadă în părţile mai nordice ale ţării şi de ploae în Capitală şi regiunea de câmpie. De la 18 grade sub zero, cât am avut temperatura minimă la Bucureşti la începutul săptămânii, mercurul s’a ridicat în cursul zilei de ori până la zero grade. Creşterea temperaturii,anunţată încă de acum două zile, s’a simţit dealtfel în toată ţara. Atât m Ardeal, cât şi pe litoral„ s’au semnalat temperaturi pozitive, care au mers până la +3° la Constanţa şi Balcic şi +8° la Mediaş. In jumătatea de apus a ţării, desgheţul a fost general. In schimb, în nordul ţării ninge. La Câmpulungul moldovenesc Institutul meteorologic ne informează că s’au înregistrat noaptea trecută —19°, la Iaşi vântul suflă cu putere iar la Buşteni viscoleşte. întreaga atmosferă pare într’o continuă frământare, de .pe urma căreia trecerile dela viscol şi ger la burniţă şi ploaie se petrec într’un ritm rapid şi fără încetare. lapoviţa, ploaie şi polei Odată cu creşterea temperaturilor, ninsoarea s’a transformat în lapoviţă şi apoi în ploaie. Eri dimineaţă ningea la Iaşi unde, după cum am spus, vântul bătea cu tărie. Ningea deasemenea în Bucovina, apoi mai în jos până dincolo de Târgul Ocna şi Bârlad. In Moldova de sud ninsoarea s’a transformat in lapoviţă şi apoi în ploaie. La Galaţi ceaţa şi burniţa au persistat toată dimineaţa. Exceptând regiunea muntoasă, în tot restul ţării precipitaţiunile au căzut sub formă lichidă, îngheţând însă imediat ce au dat de suprafaţa rece a pământului şi formând un strat de polei care în multe locuri a fost o adevărată piedică pentru circulaţie. In Capitală, poleiul a persistat tot cursul zilei, trotoarele au căpătat un aspect sticlos oferind amatorilor posibilităţi de patinat şi prilejuri aproape sigure de alunecat. Ploile au fost destul de abundente. Ele au avut un ca-racter general. S’au măsurat i până la 15 mm. de apă la Turcnu-Severin şi intre 3 si 10 mm. i în toate celelalte regiuni. DEPRESIUNE OCEANICA ' î Aerul mai cald, ce invadează i în momentul de faţă toată ju- j mătatea de sud a Europei, este un aer oceanic, încărcat cu vaipori care, odată cu ridicarea temperaturii, favorizează producerea unui timp umed şi ceţos. El a dat naştere unei depresiuni care se întinde din Atlantic până deasupra Mării Negre. Centrul I acestei depresiuni se găsea ori dimineaţă în nordul Italiei. La , partea anterioară a acestei depresiuni s’au produs şi continuă să se mai producă perturbaţiuni, datorită cărora avem de semnalat diversitatea fenomenelor atmosferice dela noi. Prin înaintarea aerului oceanic, anticiclonul rusesc sa retrasspre nord şi odată cu el şi gerul a dat înapoi. Vântul de est şi îndesi va continua deci să bată, timpul, menţinăndu-se umed şi ploios. Pe măsură însă ce depresiunea se va deplasa spre răsărit, curenţii de nord vor începe să sufle din nou şi timpul ia ţo tínajM Ploii át cri Sentinţa in procesul de la Moscova 13 condamnaţi la moarte zev, Itataiciak, Norkin, Sesj opt ani închisoare.ft Moscova, 30 (Rador). — Agenţia „Tass“ anunţă: In cursul nopţii s’a dat sentinţa în procesul „centrului paralel“. Acuzaţii Piatakov, Serebriakov, Muralov, Lichwitz, Drojbnis, Boguslavski, Kriatov, Turok, Graş şi Puşin au fost condamnaţi la moarte. Acuzaţii Radek, Sokolnikov şi Arnold au fost condamnaţi la câte zece ani închisoare. Stroilov a fost osândit la Şedinţa delegaţiei economice a guvernului Delegaţia economică a guver.inului s-a întrunit Vinari d. a., la ministerul de industrie sub preşedinţia d-lui Gh. Tătărescu preşedintele consiliului de miniştri. Delegaţia economică, a hatorit principial să nu acorde prelungire de termen pentru lichidarea compensaţiilor peste data prevăzută în jurnalul consiliului de miniştri nr. 2577 din 6 Noembrie. . S’a hoitărît apoi ca minierilor moţi din munţii apuseni,, să li se acorde explosibil cu preţ redus şi să se înfiinţeze mai multe depozite în apropierea, localităților de exploatare minieră. Delegația a rezolvat apoi chestiuni curente. Se modifică legea de organizare judecătoreasca Pensiile foştilor consilieri la casaţie Ministerul de justiţie a alcătuit un proect de lege — care a şi fost trimis consiliului legislativ spre a-şi da avizul — pentru adăugarea unor noul dispoziţiuni la art. 140 din legea pentru organizarea judecătorească. Proectul prevede că primul preşedinte şi preşedinţii de la consiliul legislativ se bucură de aceleaşi drepturi de pensie, ca şi cei de la Curtea de casaţie. Membrii consiliului legislativ nu au dreptul la gradaţii. Pensiile foştilor consilieri ai înaltei Curţi de casaţie retraşi la pensiei înainte de 1 ianuarie 1937, cari au funcţionat la această instanţă cel puţin 10 ani, sau cei cari au funcţionat 5 ani la înalta Curte şi aveau la pensionare 30 de ani vechime în magistratură, se măresc de drept, pentru a fi egale cu salariul întreg, fără alte sporuri şi Indemnizaţii. S’a scufundat un tanc petrolifer Berlin, 29 (Rador). — Tancul petrolifer german „Olifer" s’a scufundat astă-noapte în Marea Nordului, în apropiere de insula Borkum. Numai trei oameni din echipajul tancului au putut fi salvaţi de transatlanticul „Europa", care veena dela New-York spre Hamburg. Ceilalți mari* gări sunt socotiți pierduți.i-, Noui agitaţii in Palestina Antiohia, 29 (Rador).—Sub presiunea naţionaliştilor extremişti arabi, şi în special a Ligii acţiunei naţionale, magazinele arabe din Antiohia au fost închise azi dimineaţă. Nu se semnalează nici un incident. —3----SOZQXC«-—v. Înmormântarea lui Navasin Paris, 29 (Rador). — Azi dimineaţă s’au desfăşurat funeraliile economistului rus Navaşin, asasinat zilele trecute la Bois-de- Boulogne. La funeralii au luat parte numeroşi amici ai defunctului, printre cari d-nii Spinasse, ministrul economiei naţionale, şi de Monzie, fost ministru. NAVASIN Londra, Ianuarie Aceste „Scrisori din Londra’ explică cititorilor noştri din străinătate, punctul de vedere britanic cu privire la evenimentele mondiale. Dacă ar trebui să le scriem pentru oamenii din Anglia, am trata altfel subiectul. Căci englezii, în massă, văd situaţia externă într’un fel al lor special. Fireşte, câţiva politiciani şi câţiva diplomaţi din Marea Britanie urmăresc de aproape mersul evenimentelor din Europa. Dar publicul le judecă într’un chip mai puţin complicat. Punctul de vedere britanic asupra Europei va fi apreciat, dacă ne reamintim faptul că Anglia are interese mari în lumea întreagă. Mai ales, nu trebuie să uităm că ţara este îmbelşugată. Europa, despre care aude vorbindu-se, i se înfăţişează imaginaţiei, ca izvorul de căpetenie al unor plictiseli fără sfârşit ,ca o piedică pusă Marii Britanii ca să nu poată înainta către o mai mare prosperitate. De obiceiu, oamenii normali nu se gândesc la lucrurile neplăcute, atâta timp cât nu sunt siliţi. Adică le place să le uite cât mai mult cu putinţă. Aşadar englezul mijlociu nu vrea să se gândească la o Europă, populată de oameni ciudaţi, cari preferă tunurile, untului. Aceasta explică de ce Europa pare uneori izbită de indiferenţa aparentă a Marei Britanii faţă de suferinţele ei. Atitudinea naţională a Angliei faţă de situaţia europeană e rezumată în fraza pe care ne-a spus-o un fermier: „Îndrăcită aceasta de Europă nu vrea să ne lase să trăim şi să muncim în pace”. Şi omul adăugă, cu marele lui bun simţ: „Ar trebui, în orice caz, să vedem ce le-am putea da ca să ne lase în pace”. Ca oameni practici şi comercianţi din fire, englezii nu pot crede că există popoare, pentru cari războiul e totul. Hitler, în cartea sa, pe care tinerele soţii germane o pun la căpătâi, zadarnic spune că războiul e frumos. Englezul îi răspunde că glumeşte. Această atitudine explică stăruinţa cu care guvernul britanic e nevoit să caute o soluţie amiabilă a problemei Germaniei în Europa. Citiţi ultimul discurs al d-lui Eden din Camera Comunelor. Tânărul ministru, în cuvinte lipsite de orice echivoc, a făcut din nou o ofertă de asistenţă economică lui Hitler, cu condiţţia ca el să consimtă să pună capăt înarmărilor. Când reciteşti acest msaj al discursului d-lui Eden, ■ămâi convins că Marea Britanie e gata la o mare jertfă, dacă cu preţul acesta poate obţine, în adevăr, ca Germania să înceteze de a mai fi o ameninţare constantă pentru pacea Europei. Totuşi, să nu ne înşelăm. Oferta lui Eden nu e dictată de un sentiment de prietenie. E pur şi simplu o tranzacţie de afaceri oferită dictatorului german, plecând de la convingerea că o pace chiar rea, e preferabilă celui mai voios dintre războaie. Dar acesta trebuie să înţeleagă că răbdarea are şi ea o limită precisă; dacă Hitler nu răspunde favorabil ofertei britanice, va fi făcut răspunzător de întârzierea în desvoltarea prosperităţii naţionale a Angliei. Mentalitatea engleză are reacţiuni lente. Rezultatul final e cu atât mai puternic. O data convingerea stabilită în mintea englezilor, că Hitler şi nimeni altul, e răspunzător de neplăcerile ce li se creiază, nici o propagandă germană nu va mai putea face nimic, spre a o înlătura. E bine să se înţeleagă aceasta la Berlin. Momentul cristalizării definitive e mai apropiat decât s’ar putea crede. Totuş, la Berlin există câţiva experţi, cari cunosc bine afacerile Angliei. Pentru acest motiv, nu ne îndoim că Hitler a primit înştiinţări urgente spre a evita să ia o atitudine de rezistenţă prea dârză, înţelegerea anglo-franceză merge bine. Niciodată Parisul şi Londra nu au fost mai mult de acord asupra liniilor conducătoare ale politicii lor respective. Marea Britanie nu mai e dezarmată. Armata franceză e într’o stare excelentă. Reichswerul, oprimat de repeziciunea expansiunii sale numerice și cantitative, suferă de o lipsă serioasă de personal instruit în posturile de comandament. Cu toată politica lor de neutralitate, Statele Unite dau indicaţii precise a unei stări sufleteşti favorabile democraţiilor din Europa occidentală. Ar urma ca Germania să câştige iarăş timp, mai ales spre a vedea dacă printr’o nouă sforţare de propagandă, nu ar ajunge la despărţirea Marei Britanii de Franţa. Logica situaţiei ne încurajează să ne aşteptăm la un gest împăciuitor din partea lui Hitler. Acesta are un mare interes de a se purta bine. Doctorul Schacht ar profita de împrejurare ca să obţină câteva credite noui la Paris şi mai ales la Londra, ca să slăbească nodul crizei economice, care gătuieşte poporul german. Astfel raţionează logica. Dar la Hitler nu se poate şti. El procedează potrivit inspiraţiei care, din când în când, îi înfierbântă creerul. Aşa a făcut în trecut şi nu i-a reuşit tocmai rău, aşa că poate reîncepe. D. Eden a declarat de curând, că 1937 va fi un an hotărîtor. Lunile cari vor veni ne vor lumina cu privire la posibilitatea unei cooperări cu Germania. Franţa, — şi aceasta produce impresie la Londra, — e într’o stare tot atât de favorabilă unui compromis cuminte, ca şi Marea Britanie. Discursul d-lui Blum o confirmă pe deplin, înţelegerea celor două ţări nu e niciodată atât de puternică, decât atunci când Marea Britanie şi Franţa ajung să ia o poziţie comună, nu fiindcă s-au sfătuit pe calea diplomatică, ci fiindcă, făcând-o, exprimă voinţa naţională a fiecăreia dintre ele. SCRISORI DIN LONDRA Orientarea politicei germane de AUGUR Vizita unui oaspe belgian D. Frans van Cauwelaert, fost ministru, deputat al Camerei belgiene, fost primar al oraşului Bruxelles, însoţit de d. Guillaume, ministrul plenipotenţiar al Belgiei la Bucureşti, au vizitat ieri, de la ora 10 jum. dim. , până la ora 1 d. a., expoziţia antiprevizionistă din sala noastră de festivităţi, cum şi instala- I ţiile tehnice, administrative, etc. ale ziarului „Universul”. La expoziţia antirevizionistă distinşii oaspeţi au cercetat in amănunţime toate documentele, hărţile şi stastisticile — multe din cele chiar din sursă austromaghiară, — cari dovedesc în mod indiscutabil vechimea şi temeinicia aşezărilor româneşti în ţinuturile alipite, probe incontestabile cari arată drepturile românimei. D-nii van Cauwelaert şi Guillaume, însoţit de d. Alex. P. Necşeşti, au vizitat apoi atelierele, sălile de maşini şi birourile ziarului nostru. Oaspeţii au rugat să transmită d.lui Stelian Popescu, directorul ziarului nostru, fexcitările d-lor, atât pentru realizările constatate in insinuţia ziarului cel mai răspândit din România, cât şi pentru extraordinara muncă depusă în slujba „Ligii antirevizioniste”, care a găsit, orânduit şi dat la iveală acest formidabil material documentar ce constitue un răspuns categoric tuturor tentativelor agitatorilor revizionişti. D. Guillaume (X) şi d. Cauwelaert (XX)