Universul, februarie 1937 (Anul 54, nr. 31-45)
1937-02-01 / nr. 31
gy Ét Í! ' ’ l. ! kf 1® MBB & f a f © O BBB " eşti atunci, când ai GUTURAI, sau te-a prins RĂCEALA. Nu te chinui zile, sau săptămâni întregi, ia 1—2 TABLETE ASPIRIN şi te vei vindeca. luaţi seama la crucea »ÎSaychu CADOUL pentru abonaţii „UNIVERSULUI” Toţi cei ce li se vor abona la ziarul „Universul" cu începere de azi trimiţând sau achitând personal Societăţii de Asigurări Generale „FRANCO-ROMANA”, Bucureşti, Calea Goviţei 23. Lei 84, plus preţul abonamentului la ziar, vor primi: 1) O POLIŢĂ DE ASIGURARE DE LEI 20.000.—, complect achitată pe luna Februarie 1937, cu anexa de 8 numere, participând la tragerea din 15 Februarie 1937 şi cu premii de lei 500 - fără reducerea capitalului Ieşind la sorţi numărul poliţei, se achită integral lei 20.000.—, iar dacă numai unul din numerile din anexă lei 2.000.—, sau lei 4.000.—, asigurarea rămânând în vigoare pentru restul capitalului asigurat. 2) UN FRUMOS PORTOFEL-POTCOAVA din fabricile marelui industriaș român MOCIORNIȚA, București, Apele Minerale 3. N. B. - Continuând plata micilor rate lunare de lei 76.—, cu începere din Martie 1937, toţi abonaţii vor menţine in vigoare această asigurare, luând parte regulat la tragerile lunare, şi vor primi la achitarea ratei a 12-a lunară o CASETA DE BANI „FICHET" iar la expirarea asigurării — 1 Februarie 1957. — Lei 20.000. DE ACELEAŞI DREPTURI SE VOR BUCURA ŞI ABONAŢII ACTUALI CARI VOR TRIMITE SOCIETĂŢII NUMAI SUMA DE LEI 84. Cititorii din Capitală Costul abonamentului la se vor prezenta personal la Societate Bucureşti, Calea Griviţei 23, cu acest cupon, ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni „ 200 pe 3 luni Oricine doreşte să afle soluţia unei chestiuni care îl frământă, oricine doreşte o lămurire, oricine are nevoe de un sfat, se poate adresa cu încredere redactorilor acestei rubrici. Specialiştii noştri vor rezolva întrebarea în timpul cel mai scurt cu putinţă şi răspunsul va fi publicat în rubrică sau într’una din publicaţiile noastre pe care o vom indica aci. Spre a permite cititorilor să primească răspunsul în timpul cel mai scurt, regulamentul rubricii va fi următorul: 1) Nu se acceptă decât două întrebări; 2) întrebările referioare la chestiuni diferite vor fi scrise pe foi separate; 3) Nu se răspunde decât întrebărilor cu caracter general. Corespondenţa privitoare la această rubrică „De vorba cu cititorii“ va fi expediată pe adresa ziarului ,,Universul", Brezoianu 25, Bucureşti, purtând vizibil menţiunea: Pentru rubrica „De orbi cu cititorii" întrebările vor fi roit de bonul al’♦urat. Fără acest bon nici o corespondenţă nu va fi uită în seamă. Consultaţiile juridice care apar la această rubrică sunt date de d. avocat Ion I. Nedelescu. Răspunsurile noastre D-nei „O VECHE CITITOARE‘‘.TG..JIU. — Nu-mi spuneţi nimic: ce e cu chitanţa celorlalţi? e transcrisă? şi când? Căci dacă e posterioară transcrierii actului dvs. n’are nici o valoare — iar dacă e anterioară, e anulabilă. Consultaţi un, avocat, repede. Cercaţi totuşi, toţi la olaltâ — ca să fie mai lesne suportabile cheltuielile — o acţiune de anularea testamentului (dacă aveţi dovezi). N’am insă nici o încredere în biruinţă. D.nei „ABONATA DIN RENI". — Se poate face adopţiune, nu legitimare (care în provincia dvs. e inadmisibilă iar după legile vechiul regat e prea târzie). D.lui N. R.-LOCO. — Dacă reclamantul îşi retrage plângerea se stinge acţiunea publcă. D.lui N. MOLDOVEANU-RADU VODĂ. — Mai mare daraua decât ocaua! Aventurile unui dezertor şi cunoscut spărgător Târgovişte, 29 Ianuarie Despre Nicolae Cizmaru, originar din corn. Ocniţa (Dâmboviţa),soldat dezertor din reg. 3 vânători de munte şi un spărgător cunoscut, am scris în diferite rânduri. Ultima ispravă a fost săvârşită acum o lună, când a fost prins de jandarmi, după ce dăduse câteva lovituri în regiunea Ocniţei. Trimis la Braşov, unităţii din care făcea parte şi de unde dezertase el urma să fie judecat pentru dezertare şi spargerile săvârşite. Soldatul santinelă, care îl păzea la închisoarea corpului, slab, de înger, a fost convins de Nicolae Cizmaru şi au dezertat împreună, luând cu el şi o armă. Nicolae Cizmaru a venit, din nou, în regiunea Ocniţei, iar de soldatul santinelă s’a despărţit.. Cizmaru a încercat să dea nemi lovituri, însă n’a reuşit. Ferindu-se să nu fie descoperit, a rătăcit mai multe zile prin păduri şi voind să împuşte un iepure, puşca a explodat, rânindu-l grav la mâna stângă. Disperat de această întâmplare neprevăzută şi de frică să nu fie iar arestat, a încercat să se sinucidă, aruncându-se într-o fântână părăsită, de unde a fost scos de săteanul Trandafir I. B. Florea din Ocniţa care l-a dus la postul de jandarmi, unde a fost identificat. Dezertorul fiind rănit destul de grav, a fost adus şi internat la spitalul militar al garnizoanei Târgovişte, de unde, după vindecare, va fi expediat la Braşov. --------xoxxxox------- In memoria românilor căzuţi in Spania Ploeşti, 29 Ianuarie La biserica din comuna Floreşti s’a oficiat un parastas în memoria eroilor căzuţi pe frontul Spaniol, Ioan Moţa şi Vasile Marin. Au luat parte la trista solemnitate reprezentanţii autorităţilor comunale, membrii corpului didactic primar precum şi un mare număr de săteni veniţi din localităţile învecinate. După oficierea serviciului divin, preotul paroh V. Rădulescu a rostit câteva cuvinte pentru amintirea celor doi bravi români, jertfiţi pe meleagurile îndepărtate, pentru cauza latinităţii şi a creştinismului. Asistenţa a eşit apoi în curtea bisericii, unde legionarii au făcut front şi au cântat imnul legionarilor căzuţi. Legionarul Predoiu din Ploeşti a arătat importanţa ce are jertfa lui Ioan Moţa şi Vasile Marin pentru isbânda cauzei româneşti. Cu preţul vieţii ei s’au jertfit pentru apărarea sfintei Crici pângărită atât de odios de :.V. harii comunismului. ———XoxQxox—— Gothc7IchiM DUMINECA, 31 IANUARIE Ort. f Dumineca 32-a după Rusalii. Sf. Doctori fără de plată Ciru și loan (292). Cat.: f Sexagesima. Sf. Petru Nolasc (f 1586) și Sf. loan Bosco. Prot.: Sexagesima. Valeriu. Evreesc. 18 Sevat 5697. Mahomedan: 19 Giul-Radé 1355. ■& Răsăritul Soarelui 7.38; Apusul 17.20. Qrctcrie DUMINICA, 31 IANUARIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADlU - BUCUREŞTI 823 kHz. 364.5 m. 12 kw. 7.30. Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri): Liniştea pădurii de Favila şi Cântece de toamnă de Waldteufel; Haţegana din Răşinari şi Răşinăreanca. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 8.30 : închiderea emisiunii. Clopote. Predică de pr. Mihail Bu-11.30 : 8.35 : tăcu. 11.50 :Muzică religioasă (disc.) : Sfânt, sfânt (corul Bis. Domniţa Bălaşa, cond. de I. Chirescu). 11.55 : Cronica vieţii religioase de P. S. S. arh. Iuliu Scriban. 12.10: Concert religios — Corul Bisericii „Sf. Dumitru P. T. T.”, cond. de Gh. Niculescu: Veniţi să ne închinăm de G. Niculescu; Gândesc la ziua cea înfricoşată de Arhanghelsky (solo : N. Secăreanu) ; Lăudaţi pre Domnul de Hubic (solo: D-na Cecilia Vasilescu) ; Nu pricep curată de Gh. Cucu (solo: N. Secăreanu); Cine se va sui (Andante, Adagio şi Alegro) de Muzicescu 12.40 : Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 12.50 : Concert de prânz. Orchestra Grigoraş Dinicu: Arii naţionale: Bal la curte, vals de Lanner; Ca să-ţi cânt dintr’o chitară de N. Manzatti; Sârba lui Bârlan şi Hora lui Marin; Menuett de Porpora- Kreisler (solo vioară : Grigoraş Dinicu) ; Lasă florile să vorbească, vals de Czernik; Dansul miraelor din Cachemir de Rubinstein; Am adormit gândind la tine, tango de Dendrino; Pe deasupra casei mele şi Iubeşte-mă Veto dragă, Narcisus de Nevin. Arci naţional. 14.10 Radio jurnal: Ora. Mersul vremii. Ştiri interne şi externe. 14.25 : Ora veselă : „îngheţată... muzicală”, schetch umoristice-muzical de Stroe şi Vasilache. 14.40: Continuarea concertului : Ţie, vals serenadă de Czibuka; Arii naţionale. 15 : Teatru sătesc: Plata birului de Victor Ion Popa. 15.20 : Muzică populară: Gh. Iliuţă (saxofon şi clarinet) şi Taraful Ioniţă Bădiţă. Gh. Iiuţă, saxofon: La casa cu trestioară; Măi Ionel de peste deal; Taraful Ioniţă Bădiţă. Mi-a trimes neică scrisoare; Hora de la Corbeni; Ştii tu mândru. Gh. liiuţă, clarinet; Mama-i dusă ’n sat cu dorul; Arii naţionale. Taraful olniţă Bădiţă: Cine a fost stăpân pe Gorj; Sârba din Găvana ; Hora lui Ioniţă Bădiţă. 18 . Conştiinţa fiscală (II) de C. Tăutu, in:p. g-ral financiar. 18.15 Concert de după amiază — Orchestra de salon Radio, dirij. de Ion Ghiga; Poştaşii veseli, marş de Otto Rathke; Bib şi Bob, intermezzo de Démaret; Ragtime, de Porret; Dacă m’ai iubi, melodie de Luigi Denza; Willi Rosen; 1) Dansaţi minunat domnişoară, tango ; 2) O sărutare din Spania, tango ; Halli-Halle, marş dansant de Matt Fryberg; Menuet sentimental de Bémarty; Garda păpuşilor, piesă caracteristică de L. Siede; Paasodoble de Grothe. 19 : Ora. Mersul vremii. 19.03 : Răspunsuri technice. 19.20 : Continuarea concertului : Ecouri de la Dunăre, vals vienez de Marcherii; Dans spaniol No. 8 de Pablo de Sarasate ; Amintire duioasă de Kételbey; Rozinka, mazurcă de Fr. Drdla; Tango de Savina şi Arlys; Tu stăpâneşti inima mea, vals de Strecker; Micul jandarm rural, marş foxtrot de Federi. 20.05: Ora naţiunii: Prof. C. Rădulescu-Motru. 20.25 : Concertul Coralei municipiului Bucureşti, cond. de St. Mureşeanu; Gloria patriei, de Bazin; Mândruliţă de la Ramna de I. Chirescu; Dor de-acasă, de I. Croitoru; Foae verde bob secară, de M. Jora; Lele roşie la obraz, de I. Chirescu; Pac, pac, pac, de I. Vidu ; Apărătorii ţării, de Fr. Abt. 21 : Două mari figuri de sburatori dispăruţi, de comandor aviator Andrei Popovici. 21.20 : „Farmecul unui vals", operetă în 3 acte, de Oskar Strauss. Distribuţia : Frantzi, Viorica Anghel; Ioachim XIII, N. Păun; Princeca Helena, Zoe Corfescu; Contele Lothar, Lucian Nanu; Locotenent Niki, Aurel Alexandrescu ; Locotenent Montschi, P. Munteanu; Friderica, Nella Dimitriu; Dialoguri : Dem. Psatta, Al. Mitric. Orchestra Radio dirij. de Const. Bobescu. In pauza I-a (ora 22): Radio jurnal. In pauza Il-a (ora 22,40): Rezultatele sportive de V. Economu. 23.15: Muzică de dans (discuri): Paso doble de Llossas; Fox de Alma şi Vals lent de Amberg; Manolita, tango de Llossas şi Ce visează femeile frumoase, tango de Graff; Pentru tine Madona, slowfox de Neuville şi Te iubesc... e totul, vals de Gardoni, (voce: Jeanne Aubert); Două foxtrolluri de Berlin; Doar tu de Andreescu şi Ai să regreţi iubirea mea de Dendrino. (voce: Titu Botez); Bumba de Norman. 23.55: Ultimele ştiri. Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 19: Melodii uşoare. 20.40 : Sport. 21 : Berlin. Concert Weber-Wagner. 23: Meteor, Inf., Sport. 23.30: Orchestră de dans. Varşovia, 223 kHz. 1345 m. 120 kw. — 20.20: Plăci. 21.20: Sport. 21150 : Radiojurnal. 22: Lwow. Audiţie veselă. 22.30: Recital de canto. 23: Melodii din filmele sonore. 23.30 : Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 19.40 : Orchestră de salon. 22.15 : Inf. 22.30: Orchestră de jazz. 23.40: Concert de orchestră. Stuttgart, 574 kHz. 522,6 m. 100 kw.—21: Concert de muzică de carnaval. 22. Breslau. Concert. 23. Ora. Inf., Meteor, Sport. 23.30 : Deutschlandsemder. Muzică de dans. 1; Concert nocturn. Viena, 592 kHz. 506.8 m. 120 kw. 20.10: Cabaret. 20.55: Recital de canto. 21.45: Auziţi astăzi... 22 : Concert de muzică vieneză. 23.10: Inf., Sport. 23.30: Orchestră de jazz. Praga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. 20.05 : Concert de muzică militară. 22: Concert de muzică slavă. 23 : Ora, Inf., Cronica zilei. Sport. 23.25: Bratislava. 23.35: Plăci Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. 20.30: Muzică variată. 21.40: Concert de orchestră. 23.10: Concert de muzică variată. 23.40: Muzică de dans. 24: Radio-jurnal. 0.30: Muzică de dans. München, 740 kHz. 405,4 m. 100 kw. 17.10 : Concert de după amiază. 20.05 : „Aida”, operă de Verdi. 23.30: Concert de muzică distractivă. Katovice, 758 kHz. 395,8 m. 12 kw. 20.15 : Sonată în sol minor (Rachmaninov). 21.20: Program general. 21.35 : Sport. 21.40: Program general. 23.20: Plăci. Belgrad, 686 kHz. 437,3 m. 15 kw. 20.20: Ora naţiunii. 20.50: Plăci. 21: Retransmitere. 23. Inf. 23.20: Concert de orchestră. 0.10: Muzică uşoară. LUNI, 1 FEBRUARIE RADIO BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică. Rădici Jurnal. Concert de dimineaţă (discuri): Selecţiuni din „Noutăţi“ de Henderson şi Cântec din „O fată bună” de Charig; Cortegiul de nuntă al Cenussnesei de Rathke şi Jocul de polo de Fernas. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13: Ora. Culturale. Sport. Cota apei Dunării. 13.10: Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri): Vals capricios de Riehartz. Un cântec vienez şi O fată ca tine, de Stolz. Dans spaniol de Seymour şi Doamna cântă la mandolină de Levant, (voce: George Metaxa); Mi-am lăsat Inima de Emer şi Vorbeşte-mi de altceva de Deferire, (voce: Lucienne Boyer); Dormi, îngerul meu, slowfox de Kreuder şi Foxtrot de Lorey; Cântec de Gastaldon şi Cântec napolitan de Tosti, (voce: Joseph Schmidt); Vals de Neuhans şi Marş de Kneip; Nu ţi-e dor de mine, slowfox de Max Haim (voce: Gică Petrescu); De-ai fi rămas, tango de Citov (Viorica Vriani); Bumba de Stolz. 14.10: Radio-Jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30: Muzică variată (discuri). Uvertură la „Voevodul ţiganilor“ de Johann Strauss, (orch. Filarmonică din Berlin, dirij. de Kleiber); Selecţiuni din opereta „Bal la Savoy“ de Abraham, (orch. Marek Weber); Selecţiuni din operetele lui Lehar, (sopran: Rauba Waara, tenor: Peter Andres). 15: Ultimele ştiri. 18 : Lectură. 18.15: Concert de după amiază. Orchestra Radio dirij. de Const. Nottara: Muzică inspirată de cele patru anotimpuri: Patineurii, vals de Waldteufel; Sărbătoarea primăverii, scenă de balet de Ambroise Thomas; Amintirea unei nopţi de vară la Madrid, uvertură de Glinka; Vreme de toamnă de Rust; In vârtejul zăpezii de Debussy; Zi de primăvară de Nottara. 19 : Ora. Mersul vremii. Actualităţi. 19.10: Continuarea concertului : Uvertură la opera „Dama de pică” de Suppé; Week-End de Caludi; La bal costumat de : Rubinstein; Miniaturi de carnaval de Raskel. 20: Bogăţii asvârlite la gunoi de ing. Cristea Niculescu. 20.20 : Concert în re major de Beethoven, (vioară : Joseph Szigeti și arch. simfonică dirij. de Bruno Walter, (discuri). 21.10 : Pomenirea lui Macarie Psaltul de prof. Nae Popescu. 21.25 : Muzică de cameră. — Quartetul „Metzner” (B. Metzner, vioara I-a; D. Botez, vioara II-a; Apostolescu violă şi I. Bonis violoncel) : Quartet op. 33 în do major de Joseph Haydn; Vals nobil de Oskar Nedbal. 22.05 : Cărţi şi Reviste. 22.10: D-na Margareta Kozeni (canto) : Suită rococo de Hermann Zillicher ; a) Către oameni, uvertură; b) Primăvara (musette); e) Serenadă (sarabandă); d) Noaotsa (arne); e) Bătrâna (fugă burlească; f) Cântec de Mai (giga); g) Către oameni. 22 30 : Radio Jurnal. Sport. 22 45: Concert nocturn al orchestrei Grigoraș Dinicu, retransmis de la resttturantul Continental. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55. Ultimele știri. DEUTSCHLANDSENDER 191 kHz. 1571 m. 60 kw. 20. Concert de seară 21. Inf. 21.10. Calendarul radiofonic. Februarie. 22. Concert de muzică nouă italiană. 23. Meteor. Inf., Sport. 23.30. Concert nocturn. 23.45. Inf. locale. 24. Concert distractiv. VARȘOVIA 20 30. Concert de muzică ușoară. 21.15 Recital de mazurci. 21.45. Radiojurnal. 22. Program variat. 22.30. Concert coral. 23. Concert simfonic. 24. Muzică de dans pe plăci. BUDAPESTA 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. 18. Orchestră de jaz. 19.15. Recital de canto. 20.15. Seară variată. 21.35. Orchestră de țigani. 22.30. Concert de orchestră. 23.45. Inf. 23.50. Plăci. Plăci. STUTTGART 574 kHz 522,6 m. 100 kw. 21.10. Concert de muzică distractivă. 22. Melodii din Tirol. 23. Ora. Inf. Meteor. Sport.231.30. Köln. Orchestră de dans. 1. Concert nocturn. VIENA 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. 20. Ora. Inf., Meteor1. Programul pentru mâine. 21. Suită radiofonică. 22. Concert de orchestră. 23.20. Concert de muzică cerută. 0.30. Inf. PRAGA 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. 19.55. Plăci. 20. Ora. Inf., Meteor. 20.10. Brno. 22.25. Quartet in re (Dvorak). 23. Ora. Inf., Cronica zilei. Sport. 23.20. Braticoava. 23.25. Plăci. 24. Preludiu şi fuga în mi minor (Bach). BELGRAD 686 kHz. 437,3 m. 2,5 kw. 20.30. Ora naţiuni. 21. Retransmitere de la Teatrul Naţional ROMA 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. 20. muzică variată. 20.05. Sport. 20.20. Inf. 20.45 (Bari). Program special pentru Grecia. 21.05. Ora, Inf., Radiojurnal, Meteor. 21.40. Recital de vioară. 23.15. Muzică de dans. MUENCHEN 740 kHz. 405,4 m. 100 kw. 20. Concert de muzică militară. 21. Ora, Meteor, Inf. 21.10. Program variat. 22.10. Plăci. 23. Ora. Meteor. Inf.. Sport. KATOVICE 758 kHz. 395,8 m. 12 kw. 17.15. Program general. 19.30. Plăci. 19.50 Programul general. 24. Plăci. --------XOXOXOX------- Omorât de tren Ploeşti, 29 Ianuarie Comerciantul Anastase Gheorghe Grigore, de 22 ani, din Ploeşti, str. Bărcăneşti 17, mergând spre casă din oraş, a trecut peste calea ferată, în dreptul staţiei Ploeşti-Sud. Tocmai în acel moment intra în staţie trenul personal nr. 5404, care face curse Mizil-Ploeşti. Trenul l-a surprins între linii şi l-a mutilat oribil. Familia, fiind anunţată, l-a transportat acasă spre a-l înmormânta, cu autorizaţia parchetului. UNIVERSUL Relaţiile culturale româno-cehoslovace La invitaţia societăţii corale „Smetana“ din Uzhorod, societatea corală numită „Vasile Lucaci“ din Satu Mare se va duce în zilele de 30 şi 31 ianuarie la Uzhorod. Va da două concerte: umul la Uzhorod şi altul la Mukacevo. Excursia se face sub Patronajul guvernatorului provinciei Subcarpatine şi al autorităţilor locale din Uzhorod şi Mukacevo. La cei 55 membri ai corului se mai adaugă încă un grup de 56 persoane, între cari vor fi diferite personalităţi din viaţa publică românească, între care prefectul judeţului, primarul şi reprezentanţi ai municipalităţii Satul Mare, reprezentanţi ai societăţilor culturale etc. Scopul acestei excursii este de a strânge şi mai mult relaţiile culturale şi de amiciţie cehoslovaco-română. Presa cehoslovacă din Uzhorod şi Mukacevo dă o mare importanţă vizitei oaspeţilor români, iar ziarul „Podkarpatské Hlasy“ va scoate un număr festiv. Excursioniştii vor fi întovărăşiţi de o delegaţie de foşti voluntari români, în frunte cu d. M. Guia, secretar general al Uniunii de la Cluj, care a pus mult suflet la organizarea excursiei. La graniță va eşi întru întâmpinarea oaspeţilor o numeroasă delgaţie cehoslovacă. Stârpirea omizilor Serviciul de protecţia plantelor din ministerul agriculturii a trimis următoarea circulară tuturor prefecturilor, serviciilor şi camerelor agricole: „Având în vedere datele pe care serviciul de protecţia plantelor le are, se prevede o puternică invazie de omizi pentru primăvara anului acesta, la arborii roditori. In adevăr, aproape în toate livezile de pomi se pot observa numeroase cuiburi de omizi agaţate de ramurile arborilor. In fiecare cuib, colonii întregi de omizi aşteaptă timpul călduros al, primăverii pentru a se năpusti asupra frunzişului şi florilor distrugându-le. In vederea prevenirii acestei invaziuni, care ameninţă livezile noastre de pomi fructiferi, este indispensabil să se aplice cu stricteţe curăţitul acestor cuiburi de omizi şi distrugerea lor prin foc. Acest curăţit de cuiburi de omizi (omizii) este necesar să fie făcut de toţi proprietarii sau uzufructuarii de pomi fructiferi, altfel rezultatele vor fi nule. Sunt în vigoare articole din legile existente cari prevăd chiar sancţiuni pentru cei cari nu vor distruge cuiburile de omizi (Codul penal „Regele Carol II” art. 378). In consecinţă vă rugăm a dispune ca aceste măsuri de luptă să fie aplicate cu stricteţe, în toate comunele din judeţul ce conduceţi. Cunoscând staresul ce purtaţi agriculturii româneşti, suntem convinşi că veţi urmări îndeaproape stricta aplcare a ordonanţelor ce veţi da în vederea omizitului”. COMBATEREA GÂNDACULUI DE COLORADO Având în vedere raportul serviciului de protecţia plantelor prin care se arată pericolul introducerii în ţară La noi a gândacului de Colorado (Leptinotarsa decemlineata) şi avizul institutului de cercetări agronomice al României, ministerul agriculturii a dat următoarea decizie: Importul de plante, părţi de plante (cepe, tuberculi, rizome, rădăcini), provenind din Canada, Statele Unite ale Americii de Nord, Mexico Franţa, Belgia, Anglia, Elveţia şi Germania, precum şi din alte ţări cari ulterior vor fi dovedite contaminate de gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata) nu poate fi făcut decât în următoarele condiţiuni: Toate podusele menţionate mai sus vor fi însoţite de un certificat fitosanitar valabil, emanat de o autoritate recunoscută de Statul român. Certificatul fitosanitar care însoţeşte transportul, trebue să menţioneze că: produsele din transport sunt lipsite de ouă, larve sau indivizi maturi ai acestei insecte; ambalajul şi părţile de plante sunt lipsite de pământ; localitatea din care provin produsele este situată la cel puţin 50 km. de regiunea în care gândacul a fost semnalat. Această măsură poate fi extinsă până la competa prohibite a sus ziselor produse, în cazul când se va mai găsi necesar a se recurge la acest mijloc. Furt de piese de bronz de la depozitul de armament Arestarea hoţilor Târgovişte, 29 Ianuarie La depozitul de armament din Târgovişte, constatându-se lipsa unei însemnate cantităţi de bronz, în diferite piese lucrate, sau făcuit cercetări de organele militare, în unire cu poliţia, cari au dus la descoperirea hoţilor, Aurel Caraionan, din str. Brâncoveanu 29, Ion Constantinescu, din str. Tabaci 23 şi Nicolae Pandele, din str. căpitan Comstantinescu 12, negustor de fier vechi, care a cumpărat materialul, au mmmaammmmmm fost arestaţi şi înaintaţi, parchetului, iar alţi doi, Ion Rusu, din Târgovişte şi Mircea Ştefan, din com. Tomşani (Dâmboviţa) au dispărut şi au fost puşi în urmărire. Valoarea bronzului furat este de 70 mii lei. Hoţii sunt foşti lucrători la antrepriza col. rez. Bucur. Anchetaţi la parchet, d. prim procuror Ion G. Caton a deschis acţiune publică celor trei arestaţi, trimiţându-i cabinetului de instrucţie cu concluziuni de arestare. Şcoala veche şi şcoala nouă Conferinţa dlui prof. D. Theodosiu In ciclul conferinţelor organizate de Asociaţia învăţătorilor din Bucureşti, în sala Dalles, d. prof. Teodosiu a vorbit aseară despre „Şcoala veche şi şcoala nouă”. Atributele „veche” şi nouă” raportate la şcoală nu ţin atât de etatea şcoalei, cât de spiritul ei, a spus d-sa. Este drept că şcoala veche îşi are origina în trecut, când psihologia nu exista ca ştiinţă şi că şcoala nouă e de dată recentă. Insă şcoala veche, în loc de a aparţine trecutului, stăpâneşte şi azi, sfidând pedagogia şi bucurându-se de încrederea oficialităţii. In şcoala nouă, schiţată de Rousseau şi afirmată practic de eroii pedagogiei, Zatzmann, Pestalozzi şi Proebel, a reuşit cu grele sacrificii să se impună contemporanilor noştri, cu apostoli ca Reddi, Ligthart, Liez, Demolins, Binet, Decroly, Dewwey, Rădice, Bakiié, Reschensseiner Claparede, etc. Lupta dintre şcoala veche şi şcoala nouă este inegală, fiindcă şcoala veche are aliaţi puternici in rutina corpului didactic crescut la şcoala veche şi în miopia politicei şcolare condusă de oameni vechi. Ceea ce deosebeşte şcoala nouă de şcoala veche este concepţia despre copil. Şcoala veche consideră copilul ca o fiinţă mai mult pasivă şi receptivă, iar şcoala nouă îl consideră fiinţă mai mult spontană şi activă. Din cauza concepţiei greşite despre copil, şcoala veche e organizată sedentar, în vederea înmagazinării în memoria copilu- lui a unui mare număr de cunoş- tinţe şi regule, pe care adulţii le socotesc de folos copilului in vi- itor. Ea nu ţine deci seamă de in- teresul, de puterile şi slăbiciunile copilului şi de nevoile lui la fiecare vârstă, şi nu ţine seamă destul nici de condiţiile obiective în care trăeşte copilul (mediul social şi economic etc.) ; de aceea îi impune o programă nepotrivită, un orariu arbitrar şi rigid şi o disciplină represivă şi brutală. Ea face din copil o maşină memoratoare şi din starea de şcolar o profesiune. Banca şi manualul şi nuiau sunt uneltele ei principale, iar efectele ei: antipatia faţă de şcoală şi de cultură, corp debilitat şi suflet deformat, caracter falsificat. Şcoala nouă se organizează însă activ, în funcţie de copil. Ea caută să cunoască copilul şi să-l crească potrivit legilor de desvoltare ale copilului, în general, şi potrivit aptitudinilor particulare ale fiecăruia. De aceea, şcoala nouă nu are clasă cu bănci pentru stat şi ascultat, ci laboratoare şi ateliere pentru lucru şi experienţe personale. Şcoala nouă lasă libertatea copilului să se manifesteze şi pentru aceasta îi oferă ocazii variate şi numeroase de lucru, şi oferă mediul prielnic de desvoltare în ritmul lui propriu, sub supravegherea competentă a învăţătorilor-psihologi, iubitori de copil şi respectuoşi cu copilul. Manualele în şcoala nouă nu sunt cărţi de învăţat, ci numai de consultat. Copilul citeşte în bibliotecă ceea ce îl interesează. Programa se alcătueşte după copil, după nevoile lui actuale, iar orarul fixează doar limitele zilei de lucru şi pauzele mari pentru masă şi repaus, înăuntrul acestor limite, copilul având deplina libertate de lucru. Disciplina în şcoala nouă e bazată pe libertate, pe încredere şi prietenie. Şcoala nouă porneşte de la copil, pentru a găsi în el principiile şi legile permanente de acţiune şi se întoarce la copil pentru a-l conduce la omenia de care e capabil şi la valorificarea vocaţiei sale în mediul uman. Conferenţiarul ilustrează aceste caracterizări cu mai multe exemple de şcoale primare noui în America şi Europa (Dalton, Wineţka, New-York, Missouri, Gary, Lambeth, Praga, Viena, etc.) şi noi am putea înnoi şcoala noastră primară, chiar In actualele împrejurări, dacă am iubi mai mult copilul, dacă l-am cunoaşte mai bine și dacă am trăi mai ■aproape de el..-.-, ,r r ,— Akuil al 54-lea Nr. 31 Luni 1 Februarie 1937 Sărbătorirea d-lui Roger Sárrét, ataşatul comercial al Franţei D. Roger Sárrét, ataşatul comercial al Franţei, care se află de 20 de ani în România, a fost sărbătorit joi seară, din inţiativa unui comitet, printr’un banchet la Athenée Palace. Au participat d-nii: Vaier Pop, ministrul industriei şi comerţului, Adrien Thierry, ministrul Franţei, I. Răducanu, Trancu-Iaşi, Al. Popescu-Necşeşti, V. Madgearu, Pan Halippa, Gr. Gafencu, foşti miniştri, precum şi numeroase personalităţi din lumea financiară şi economică. D. GR. GAFENCU a arătat că, ataşatul comercial al Franţei, după ce a luptat pe frontul nostru, făcând parte din misiunea militară franceză, s-a legat de ţara noastră şi, de 20 de ani de când se află printre noi, ca ataşat comercial, a consacrat toate sforţările sale alianţei franco-române. D. ADRIEN THIERRY, ministrul Franţei in România, asociind legaţia franceză din România la elogiile aduse d-lui Sárrét, arată că, prin activitatea sa comercială de la 1919 până azi, d. Sárrét completează rolul său militar din 1917, când a servit în al 4-lea regiment de infanterie Argeş şi la statul major al diviziei a 3-a. Au mai vorbit d-nii: C. Osiceanu, preşedintele Uniunii Camerelor de comerţ ; Verglas, preşedintele coloniei franceze din Bucureşti; Gr. Filipescu ; Driout şi Oprişan, camarazi de arme ai d-lui Sárrét. D. SÁRRÉT a mulţumit pentru dragostea şi prietenia ce i s’a arătat în ţara noastră, căreia îi face o caldă urare de mărire şi prosperitate. Dacă soarta m’ar fi alungat în ţinuturi tropicale neprimitoare atunci aş înţelege poate meritul ce mi s’ar atribui. Dar să funcţionezi 20 ani într’o , ţară aliată unde soarele şi lumina sunt veşnice, unde bunul traiu şi prieteneasca primire sunt apanajul poporului, ce te găzduieşte, meritul nostru nu e al nostru. 20 de ani de traiu în mijlocul dv. au fost pentru mine ani de fericire şi eu sunt acela ce e datornicul dv., a spus d-sa. C. E. T. R.-ul işi organizează comandamentele Potrivit înaltului ordin de zi dat de M. S. Regele, în ziua de 24 Ianuarie c., Oficiul de educaţie a tineretului român şi-a organizat comandamentele , începând cu ziua de 24 Ianuarie, la sate vor exista numai organizaţiile de străjeri şi străjere cu aceeaş pregătire neutru viaţa cetăţenească de mâine. La oraş, tineretul întreg din şcolile primare, iar cel din şcolile secundare până la cl. IV inclusiv, va fi numai străjeri şi străjere. In şcolile secundare, de la cl. V în sus şi tineretul extraşcolar dela 14-18 ani în oraşe, vor fi organizaţi ca cercetaşistrăjeri, sau cercetare-strâjere. De la această regulă fac excepţie şcolile normale şi seminariile, ai căror elevi sunt numai străjeri, de la prima până la ultima clasă. Organizaţiile de şoimi, arcaşi, A. C. T., A. C. F., sportivi, etc., rămân încadrate în O.E.T.R. ca și până acum. Organizarea tehnică a străjerismului este următoarea: * Marea falangă care cuprinde întregul tineret între 7-18 ani (fetele până la 21 ani), sub comanda supremă a M. S. Regelui Carol. Secretariatul O.E.T.R. este statul major al marei tălăngi şi organul de execuţie a directivelor consiliului superior de îndrumare, care lucrează sub preşedinţia Suveranului. Marea falangă are două comandamente in subordine : 1 alauna străjerilor, organ de comandă a tuturor unităţilor strajereşti de cu, ad-torg-1 al Casei şcoalelor, având ca ajutor pe d. colonel Ulise Sâmboteanu, forfete şi falaga străjerilor, pentru conducerea căreia a fost delegat d. prof. dr. Şt. Şodmesgan de comandă a tuturor unităţilor strâjereşti din băeţi. Ţinutul, organ regional cuprinzând trei, patru sau mai multe judeţe, cu un comandant numit. Legiunea de străjeri, unitatea de comandă a judeţului. Cohorta, unitatea de comandă a unităţilor dintr-o localitate. Stotul, unitate de comandă pe lângă o instituţie (şcoală, fabrică, întrepridere, etc.). Centuria corespunzătoare unei clase (până la 100 străjeri). Grupa, subdiviziune a centuriei. Cuibul, unitatea de bază ( străjeri sau străjere). cms învăţătorii in politica generală a ţării Parlamentarii învăţători majoritari au luat o masă intimă. D. Firicel arată însemnătatea acestor adunări şi pune în discuţie următoarele probleme în legătură cu învăţătorul, cu şcoala şi viaţa politică la cari colegii să mediteze şi să găsească soluţii. 1) Situaţia învăţătorilor în politica generală a ţării şi a partidului naţional-liberal. Situaţia învăţătorilor în actualul parlament. 2) Atitudinea învăţătorilor faţă de tendinţele ce le subminează rostul în mişcarea cooperatistă pe care ei şi numai ei au creat-o. 3) Bilanţul activităţii parlamentare a învăţătorilor în legislaţia actuală. 4) Organizarea în vederea luptei de opoziţie pentru menţinerea rosturilor învăţătoreşti în politica de partid. 5) Eventualele modificări în legea învăţământului primar ne ... ne cesitate de interesul şcoalei. Se hotărăşte ca aceste consfătuiri să se ţină în fiecare săptămână, cănd va fi invitat şi d. ministru al educaţiei naţionale. # Eri d. a., parlamentarii învăţători majoritari s’au întrunit la Senat. Intre altele, s’a hotărît să facă intervenţiile necesare spre a grăbi votarea proiectului ce s’a depus la Cameră încă de acum câteva zile, cu privire la examenul de gradul II ce urmează a se ţine în primăvara aceasta şi pe care d. dr. Angelescu şi l-a însuşit. Pentru liniştirea spiritelor agitate, este nevoe de a se traduce în lege cât mai urgent acest proiect. Aceste reuniuni se vor ţine cât mai des, lămurind toate punctele din programul fixat Cronica sporturilor AUTOMOBILISM Rallye-ul Monte-Carlo Azi se va ţine proba hotărâtoare Concurenţii automobilişti plecaţi din toate colţurile Europei spre a participa la cea mai importantă competiţiune turistică din lume, s-au întâlnit ieri la Monte Carlo, umde li s’a pregătit o primire triumfală. Brăzdând continentul pe o atmosferă neprielnică şi intemperii dintre cele mai capricioase, concurenţii celei de a 16-a ediţii a faimosului „Rallye la Monte Carlo” au dat dovadă de o excepţională temeritate şi rară tenacitate. Aproape nici unul din cele 12 itinerarii ale importantei competiţiunii n’a fost scutit de ploi, zăpezi, viscole, etc. Cu toate acestea cei mai mulţi concurenţi au ajuns la ultimul control, străbătând cu curaj poleiul şi nămeţii de zăpadă. Singurii partiiepanţi cari nu au isbutit să străbată, sunt cei cari au luat plecarea de la Atena. Peninsula Balcanică, bântuită ca nici o altădată de zăpezi, a constituit un obstacol însumontabil şi cele patru echipe plecate din capitala Greciei au fost silite să abandoneze în apropriere de Salonic. ANIMAŢIA DE LA DIJON După ce au depăşit o serie de centre principale ale Europei, concurenţii s-au întâlnit, în puterea noipţii, la Dijon, de unde au itinerariu comun. In zorii zilei ei au fost la Avignon şi astăzi între orele 8 şi 35 min. şi 16, participanţii îşi vor face apariţia pe bulevardul Albert-iu din Monte-Carlo. ROMANII SE MENŢIN BINE Până la Dijon, concurenţii români sosiseră la controale în termen, astfel că nu au suferit nici o penalizare. Rămâne de văzut dacă ei vor reuşi acelaş lucru şi pe ultimii 300 km. ai parcursului, unde regulamentul impune condiţiuni grele. PROBA HOTARATOARE In cursul zilei de azi se va desfăşura la Monte Carlo, proba de clasificare a competiţiunei, probă care se adresează demarajului şi frânajului. Radiofonişti! Noutăţi, Scheme, Montajele cel mai noi, Buletinul asociaţiei emiţătorilor români, Programele posturilor pe unde scurte, toate programele europene. Astăzi în „RADIO UNIVERSUL“ Un exemplar 5 lei R