Universul, februarie 1937 (Anul 54, nr. 46-58)

1937-02-16 / nr. 46

s a PRODU­S NOU ,având la bază o plantă care face minuni Produs nou datorit ştiinţei franceze şi care constitui o ade­­­­vărată revoluţie în arta de a trata toate slăbiciunile. Uvaria este întrebuinţată în frumoasa colonie Franceză, MA­DAGASCAR de către Malgaşi, care o consideră mai superioară decât Kola şi altor tonice obiş­nuite. După 18 luni de cercetări ştiinţifice, savanţii francezi au explicat că indigenii întrebuin­­­­ţează această plantă cu rezul­­­­tate extraordinare prin faptul­­ că dă sânge. Vinul de Fribeuse cu bază de Uvaria a fost prepa­rat în Europa de către un doc­tor In farmacie iar originala, lui , formulă, a fost depusă la Labo­ratorul Naţional de Control al Medicamentelor din Franţa. Cine nu a experimentat VINUL DE FRILEUSE nu se poate pro­nunţa asupra lui. Trebue băut pentru a putea da crezare afir­maţiei că este tonicul cel mai puternic. Este bun la gust şi bun pentru sânge. Luat în doza unui pahar înaintea fiecărei mese, VINUL DE FRILEUSE îşi dove­deşte acţiunea data a 5-a zi ; face poftă de mâncare, muşchi fără grăsime, dă energie şi elan. Vinul de Frileuse este vinul unei sănătăţi fericite, încercaţi fără întârziere. având la bază Uvaria de Madagascar considerat ionicul cel mai puternic DE VANZARE LA PRINCIPALELE FARMACII ŞI DROGUERII. 1631 C­ADOUL pentru abonaţii „UNIVERSULUI” : Toţi cei cari se vor abona la ziarul „Universul" cu Începere de azi admiţând sau achitând personal Societăţii de Asigurări Generale «FRANCO- ROMAN­A ”, Bucureşti, Calea Griviţei 23, Lei 84, plus preţul abonament­ului la ziar, vor primi : I) O POLIŢA DE ASIGURARE DE LEI 20.000.—, complect achi­tată pe luna Februarie 1937, cu anexa de 8 numere, participând la tragerea din 15 Februarie 1937 şi cu premii de lei 500 — fără redu­cerea capitalului. Ieşind la sorţi numărul poliţei, se achită integraţ­iei 30.000­—, iar dacă numai unul din numerile din anexă, lei 3.000—, iau lei 4.000—, asigurarea rămânând in vigoare pentru restul capi­talului asigurat. 8) UN FRUMOS PORTOFEL-POTCOAVA din fabricile marelui Industriaş român MOCIORNIŢA, Bucureşti, Apele Minerale 3. N. B. — Continuând plata micilor rate lunare de lei 76—, cu tor­cepere din Martie 1937, toţi abonaţii vor menţine in vigoare această asigurare, luând parte regulat la tragerile lunare, şi vor primi la achi­tarea ratei a 12-a lunară o CASETA DE BANI „PICHET” iar la expirarea asigurării - 1 Februarie 1957. — Lei 20.000. DE ACELEAŞI DREPTURI SE VOR BUCURA ŞI ABONAŢII ACTUALI CARI VOR TRIMITE SOCIETAŢII NUMAI SUMA DE LEI 80. Cititorii din Capitală te vor prezenta per­sonal la Societate Bucureşti, Calea Gri- Vifei 21, cu acest cupon. Costul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an »• 380 pe 6 luni » 200 pe 3 luni Cititorii sunt rugaţi a ceti cu atenţiune „DE VORBA CU CITITORII“, deoarece găsesc în această rubrică toate informa­­ţiunile şi răspunsurile la întrebările cu privire la asigurările acordate de noi abonaţilor şi cetitorilor ziarului „UNIVERSUL“ •»♦»♦♦»»♦♦♦+♦»♦ 4-4-14-4-+-4-++4-4414 4 Biblioteca Aca­demiei Române la iarna Ianuarie a. c. s’au consultat de 158 cercetători 969 manuscrise, 689 documente, 35 Cărţi vechi româneşti (1508- 1830); de 6 cercetători s’au con­­virat 8 stampe, hărţi, etc. şi de 14 cercetători 376 monete şi me­dalii. Colecţiunile Academiei au spo­rit în această lună cu 790 volu­me şi broşuri tipărite, 468 nu­mere de reviste române, 867 nu­mere de reviste străine, 2 volu­me manuscrise, 497 documente, 14 stampe, 1 hartă, 1 album, 36 note muzicale, 115 foi volante şi 10 monete şi medalii. Biblioteca este deschisă în fiecare zi de lucru, pentru cărţi­le tipărite în orele 8-12, 14-13, pentru manuscrise, documente şi cărţile vechi româneşti in o­­rele 8-12, 14-18, pentru stampe, hărţi, etc., în orele 8-13. Adunarea generală a Untai inventatorilor din România La sediul din str. Romană 140 a fost adunarea generală a U. I. R.-ului. D. George Belefterescu arată rolul important al inventatoru­lui român în viaţa economică a ţării, diferitele genuri de or­ganizări ale inventatorilor în diferite state și sprijinul acor­dat de oficialitate inventatoru­lui în Germania, Ita­ia, Austria, . atc. D. vicepreşedinte ing. D. Bră­­­­nî­teanu în darea de seamă ce o face relevă progresele reali­tate de Uniune în cursul anu­lui 1936 D. vice­p­aşedinte al comisiu­­ael technics ing. G. Popescu, rîdica chestiunea mod't'eăr;! le­­fel brevetelor care fiind prea­­ veche nu mai corespunde ac­tualelor cerinţe şi cere ca o comisiune să se prezinte d-lui ministru de industrie şi comerţ pentru revendicarea justelor cereri formulate de inventatori. D. consilier ing. I. Hart pro­testează contra taxelor de bre­vet şi anuităţi şi cere încura­jarea inventatorului român prin reducerea taxelor de brevetare­­ şi anuităţi la cel puţin jumă­tate. D. secretar prezintă un proect de modificare a legei brevete­ler pi care adunarea 11 aproba şi numeşte o comisiune care să studieze posibilitatea de a fi prezentat parlamentului. Se discută apoi gratuitatea completă ce urmează a se acor­da tuturor inventatorilor parti­cipanţi la expoziţia de inven­­ţiuni din 1937 fixarea unui pre­miu anual etc. Mai iau cuvântul d-nii: I. Enăchescu Muscel, V. Robescu, R. Buchholtz, J. Dumitrescu, etc. După aprobarea noilor în­scrieri se citeşte raportul cen­zorilor care este aprobat şi se dă descărcare comitetului de gestiunea sa. După închiderea şedinţei a­­dunării generale se face o ex­perienţă cu aparatul lucrat de d. V. Robescu menit a indica locul prerie al unui corp străin (glonţ, schije de obuz) ce s’ar afla în corpul omenesc, in ve­derea operaţiei de extracţie. Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni „ 200 pe 3 luni QctZ&rvda. r* LUNI. 15 FEBRUARIE Ort.: Sfântul Apostol Onesim (W). Cat. Sf. Faustin (+ 134). Prot.: Formosu. Evreesc: 3 Adar 5697. Mahomedan: 4 Giul-Hege 1355. Răs. soarelui 7,19. Apusul 17,42. G?lctcII& LUNI. 15 FEBRUARIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică. Radio Jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) : Potpuriu de valsuri de Joh. Strauss: Selecţiuni din opereta „Mary” de You­mans. Sfaturi gos­podăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10 . Concert de prânz — Mu­zică variată (discuri) ; Potpuriu de cântece de pe Rhin (orch. dirij de Schmalstich); Două cântece din „Taina surâsului” de Lehar (voce: Joseph Schmidt); Vis ideal, vals de Fucik şi Fiţi îmbrăţişate milioane, vals de Joh. Strauss, (orch. O­­deon); Fantazie din „Carmen” de Bizet (Orch filaxm. din Berlin); Visare de Friml (vioară : Mischa Elman); Selecţiuni din „Rose Ma­rie” de Friml (orch. New Mayfair); Isabel şi Sarde Er­a de Gamete. 14.10 : Radio Jurnal. Ora. Mer­sul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30: Muzică distractivă (discuri): Domnilor, soseşte regele, fox de Ray, şi Viaţa reîncepe, flex de Fla­nagan; Vals şi Fox din filmul „No­roc peste noapte” de Abraham (voce : Magda Schneider); Clopo­tele din Locarno de Murziko şi Fox de Conrad; Mand'.'u’­ica mea de Petroviei şi Glasul roţilor de tren de Vasilescu (voce : Dorel Livianu). 15 . Ultimele ştiri. 18 : Muzică fantastică (discuri): Uvertură la ,,Oberon” de Weber, (orch. simfonică din Amsterdam, dirij. de Mengelberg); Mefiste, vals de Liszt, (orch. simfonică din Lon­dra, dirij. de Cortes); Dans maca­bru de Sa­int-Sa­ën­s (orch. simfo­nică din Filadelfia, dirij. de Sto­kowski) ; Dansul puişorilor din suita „Tablouri dintr’o expoziţie” de Moustorycky-Ravel torch, sim­fonică din Boston, dirij. de Kou­­sevitscky); Scena fetelor-fiori­ste ,,Parsifal” de Wagner, (orch. din Bayreuth dirij. de Karl Muck); U­­cenicul vrăjitor de Dukas, (orch. Conservatorului, dirij. de Gaubert); Sirenele din „Nocturnele” de De­bussy, (orch. simfonică Gramofon­diri de Conad­a). 19 : Ora. Mersul vremii . 19­93: Lectură din volumul „Elena Doamna” de Lucia Borș. 19 20: Concert de după amiază, al Orchestrei Radio dirij. de Const Nottara : Din lumea copiilor: Al­bum pentru copii de Ceatkowsky; Scene pentru copii de Schumann; Jocuri petr­u copii de Bizet. 19­ 50: Copii osândiţi la moarte, de prof. S. Mehedinţi. 20 1­0 : Continuarea concertului: Muzică slavă; Marş slav de Ceai­­kovsky; Dansul lăcustelor de Go­­tovaţ; Raipsodie slavă de Dvorak; Bolek, marş polonez de Bohuslav­ Leopold; Amintire din Bitodia, de Karasboyanoff;­­Gopak, dans rus de Mussorgsky; Dans slav No. 13 de Dvorak. 2055: Cântă Viorica Ursuieac (discuri); Dragoste şi muzică dim ..Tosca” şi in acest castel din „Tu­­ramdot” de Puccini (Vio­rca Tursu­­leac acompaniată de orchestra O­­perei de stat dirij. de Clemens Krauts); Duet din act­­ din „Ara­bella” de Richard Strauss (Viorica Ursuleac şi Margit Bekor); Arie şi duet din „Arabella” de Richard Strauss (prima cântată de Viorica Ursuieac, a doua împreună cu Al­fred Jerger-Decea). 21.15: Prin vechea Iugoslavie o­­rientală: Bosnia de Alexandru Bă­­dăuţă. 21.30: Muzică de cameră. Quar­­tetul Theodorescu (Al. Theodore­­scu, vioara X-a, I. Jelesen, vioara II-a, L. Mendelsohn, violă şi Jos. Thaler, violoncel). Quartet op. 51 No. 1 in do minor de Brahms. 22.05: Cărţi si reviste. 22.10: Emanoil Vaia, canto ; Co­pilă ca o Havre de Rachmaninoff: Curiosul de Schubert; G. Fauré : 1) Toamna: 2) In rugăciune; Nu plânge, de Iacob­ Muresanu. 22 20: Radio Jurnal. Sport. 22 45: Concert­ nocturn al Orche­strei Grigoraș Dim­en, transmis de la restaurantul Continental. 23 45: Jurnal neutru străinătate la limba franceză și germană. Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 20. Concert de seară. 21. Inf. 21.10. Berlin. Con­certul Filarmonicei 23. Meteor. Inf., Sport. 23.30. Concert nocturn 23.45 Inf. locale. 24. Concert de muzică distractivă. Varșovia. 223 kHz. 1345 m. 120 kw. — 20.30. Concert popular. 21.45. Radiojurnal. 22 Fragment radiofo­nic. 22.30. Concert coral. 23. Con­cert simfonic. 24. Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 545 kHz. 550.5 m. 120 kw. — 18.30. Concert de or­chestră. 20.15. Recital de canto. 20.50. Seară variată. 21.25. Or­chestră de țigani. 23. Orchestră de jazz. 24. Inf. 24. Concert variat. Stuttgart, 574 kHz. 522.6 m. 100 kw. — 21.10. Muzică populară. 23. Ora, Inf., Meteor, Sport. 23.20. Re­cital de canto. 23.45 Muzică de dans pe plăci. 1. Concert nocturn. Viena. 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. — 18.30. Muzică populară bulgară. 19 55. , liliacul” Operetă de Strauss. 23.15. Inf., Meteor, Programul pen­tru mâine. 23.40 Concert de orche­stră.Praga. 638 kHz. 470.2 m. 120 kw. — 19.55. Plăci. 20. Ora. Inf.. Me­teor. 20.10. Emo. 20 25. Program variat. 23 Ora. Inf.. Cronica zilei. Sport. 23.20. Plăci. 24. Preludiu şi fuga in si bemol major (Bach). Belgrad. 688 kHz. 437.3 m. 2.5 kw. — 20.30. Ora naţiunii. 21. Retrans­mitere dffla Teatrul Naţional. Fe­na. 713 kHz. 420,8 m. 59 kw. — 20. Muzică variată. 20.20. Inf. 20.49. (Bari) Program special pen­tru Overti. 21.05 D­a, Inf. Radio­jurnal, Meteor. 2140. Concert da orchestră. 23.50. Muzică de dans. 74. Radiojurnal. 0.30 Muzică de dans MARTI, 16 FEBRUARIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz 384.5 m. 12 kw. 6 30: Deschiderea emisiunii: Gim­nastică ritmică. Radio Jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) : Viena noaptea, — potpuriu de Komzak; Potpuriu de şlagăre de Dostal. Sfaturi gospodăreşti şi me­dicale. 7.30: Închiderea, emisiunii. 13: Ora. Culturale. Sport. Cota apei Dunării 13.10: Concert de prânz. Orches­tra Jean Maren: Arii naţionale; Steaua polară, vals de Waldteufel; De ce-ţi sunt ochii ’nlăcrămaţi, ro­manţă de N. Martin; Exilul amo­rului, vals de Rozi; Sufletul mi-e trist fără tina. tango de Max Haim; Timpuri de altă dată, pot­puriu de Morena; Arii naţionale. 14.10. Hadi* Jurnal: Ora. Mer­sul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30. Continuarea concertului: Mul­ţumesc bine, vals de Denes; Iţi doresc fericirea, tengo de Covadio; Serenadă spaniolă de Bizet; Ro­manţe şi arii naţionale. 13. Ultimele ştiri. Bursa cerea­lelor. 18: Concert de muzică distrac­tivă (discuri); Cartie­rul distracţi­ilor din Osaka de Koichi Kishi, (01x91. Filarmonică din Berlin, dirij. de autor); Două cântece na­politane de Di Capua, (voce: Tito Schipa); Banjo de Gaita şi Anda Maraquita de Malteo; Poem de Fi­­bich; Melodie argentiniană de Pe­­dre­ şi Canzonete de Maurage, (voce: Armand Orabbé); Două foxitroturi de Johnston; Pentru tine şi Intermezzo de Boulanger; Vals de Amberrg şi Tunandot, fer­mecătoare Turamdot de Balz, (voce: Walther Ludwig). Vă spu­nem la revedere, veto de Schmidt și Bea ex. rumba de Max Halm, (voce: Dorel Livianu). 19: Ora. Mersul vremii. 19.93: Lectură din volumul „Ca­bane albe“ de Vlaicu Bârnă. 19.20: Muzică variată (discuri): Uvertură la „Iolamihe“ de Sulli­van. (orch. simfonică dirij. de Sargent); Melodii elegiace No. 1 şi 2 de Grieg, (orch. simfonică din Amsterdam, dirij. de Mengelberg); Polichteie­­le-serenadă de Kreisler şi Dansul marionetelor de Winter­­nitz, (vioară: Fritz Kreisler); Fan­tezie pe motive de Brahms, (orch. Filarmonică din Londra, dirij. de Coli­n­gwood); Erpina­­rap­odie de Chabrier, (orch. Operei Scala din Milano dirij. de Sabario). 20: Galaxii si nebuloase de prof. Chr. Musceleanu. 20.20: Concert de mandoline. Or­chestra Ion Fâzla: Per aspera ad astra, mars de Urbach, Argentina, tango de Raymondi; Carmen, dans spaniol de Fldman; Cântec de lea­găn, de Westerlind; Pe valuri, vals de Rosas; Regina, bolero polca arar.i. de I. Fâzla: Arii naţionale. 20.55: D-na Sandra Cocorăscu (canto); Amarilli de Capd­nl; Landon Ronald: 1) Iarna; 2) Vara; Secretul de Gabriel Fauré; Două cântece româneşti de Didia Saint- Georges; Pentru un sărut de Testi. 21.15: Şcoale ţărăneşti organi­zate de Echipele studenţeşti de Apostol Culea. 21.30: Tenorul Marcel Wittrisch şi cântecele lui (discuri Telefon­icon). 21.40: Concert simfonic al or­chestrei Radio dirij. de Ionel Fer­­lea: Uvertura „Armurierul” de Lortzing; Concertul in sol minor pentru pian si orchestră de Men­delssohn si Kenzete stück de We­ber (solist: Teophil Demetriescu­. 22.30: Rad Uo Jurnal. Sport. 22.45: Continuarea concertului simfonic: Simfonia No. 4 în mi be­mol major (Romantica) de Anton Bruckner. 23.45. Jurnalul pentru străină­tate în limba franceză și germană. 23.55. Ultimele știri. Deutsch­land sender. 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 20. Concert de seară; 21. Inf.; 21.10. Orchestră de dans; 23. Meteor, Inf. Sport; 23.20. Con­cert nocturn; 23.45. Inf. locale; 24. Muzică de dans pe plăci. Varșovia. 223 kHz. 1345 m. 120 kw. — 20.20 Concert de muzică militară; 21.15. Concert simfonic; 23.30. Un sfert de eră poetic; 23.45. Muzcă de dans. Budapesta. 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 18.30. Orchestră de ți­ganii; 19.30. Plăci; 20.30. „Tamn­­hauser“, operă de Wagner; 0.15. Orchestră de țigani. Stuttgart 574 kHz. 522,6 mi 100­­ kw. — 20 20. Concert de pian; 21. Inf.; 21.10. Muzică Populară.; 23. Ora, Inf., Meteor. Sport; 23.40. Hamburg. Concert de muzică po­pulară și de dans; 1. Concert noc­turn. Viena, 592 kHz. 509,8 m. 120 kw. — 21. Concert de muzică cerută; 22.45. Foiletonul săptămânii; 23.10. Inf., Meteor, Programul pentru mâine; 23.20. Concert de pian; 0.05. Concert de muzică vieneză, Prara, 230 kHz. 470,2 m. 120 kw. — 18.30. Concert pentru prem și orchestră; 19.10. Emisie germană; 19/5. Inf. Meteor in germană; 20.10. Bratislava; 21.15. Brno; 22. Poem simfonic (Sova); 23. Ora, Inf., Cronica zilei. Sport; 28.20. Plăci; 23.45. Brno. ’ Belgrad 686 kHz. 437,3 m. 2,5 kw. ; 20.30. Ora naţiunii; 20.50. Concert Vuckovic; 21.30. Melodii poulare; 22. Plăci; 23.20. Concert de orchestră. Roma. 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. — 20. Muzică variată; 20.20. Inf.; 20.49. (Bari) Program spec­iel pen­tru Grecia; 21.05. Ora, inf.. Radio jurnal, Meteor; 21.40.­ Varietăți; 22.30. Concert de orchestră; 23.40. Muzică de dans. -------xoxOxox—• Slujbă religioasă pentru pomenirea lui Ion Moţa şi Vasile Marin Târgovişte. 13 Februarie Astăzi, la ora 11, la Mitro­polie — catedrala oraşului — un sobor de 12 preoţi în frunte cu p. c. protopop al judeţului, pr. Al. Popescu-Hăbeni, a ofi­ciat o slujbă religioasă, pentru pomenirea eroilor legionari : Ion I. Moţa şi Vasile Marin, căzuţi în Spania, pentru apă­rarea Crucii şi latinităţii. Răspunsurile slujbei religioa­se au fost date de corul cate­dralei, sub conducerea d-lui av. Vasil­e Popescu-Băleni. După terminarea slujbei reli­gioase, părintele protopop Al. Popescu-Hăbeni, a rostit o cu­vântare impresionantă, subli­niind sublima jertfă a celor doi aleşi fii ai neamului, a căror pomenire s’a făcut, atrăgând apoi atenţiunea asupra perico­lului iudeo-comunismului, dis­trugător al credinţei, şi contra căruia Biserica trebue să reac­ţioneze energic. Slujbe de pomenire s-au ofi­ciat la toate bisericile din ju­deţ. _____ -------xoxOxox Principiile viitoarei legi a execuţiilor silite Ministerul de justiţie a în­tocmit un proset de lege pen­tru executarea silită, proect a­­supra căruia urmează să-şi dea avizul Consiliul Legislativ, in­­nainte de a fi depus in Parla­ment. Expunerea de motive preci­­zează dintru început, că prin noua lege se modifică însăşi concepţia de executare silită din legislaţiile azi în vigoare pe teritoriul României, în afa­ră de faptul că printr’însa se face încă un pas in domeniul unificării legislative. Anume, toate legiuirile azi in vigoare pornesc de la o concepţie care nu mai cadrează cu necesită­ţile economice de azi şi care îşi are origina în vechile concep­­ţii ale dreptului român, că de­bitorul insolvent este un ade­vărat delicvent, care urmează să fie pedepsit, dacă nu pe cale corporală, cel puţin prin vin­derea în orice condiţii a avu­tului său. O ALTA CONCEPŢIE A EXE­CUŢIEI SILITE Noul proect se îndepărtează de la concepţia vechie, a unei pedepse aplicată debitorului, pentru a se apropia de aceea, mai normală şi mai echitabilă — spune expunerea de moti­ve — a unei lichidări pe cale judecătorească şi în condiţii bune, a unui patrimoniu, dând, în măsura posibilului, toate ga­ranţiile ca aceasta să nu se facă pe preţuri derizorii. Proectul caută a evita orice idee de năpăstuire a debitoru­lui, dar ţine să răspundă şi la dezideratele imperioase ale re­facerii creditului, cari cer să se curme tergiversările proce­durale şi posibilităţile de şi­cană de azi, cari împiedică la infinit realizarea creanţelor. Pentru a degaja tribunalele de afacerile mărunte, s-a pre­văzut ca orice executare sub 150.000 lei capital, să fie de competenţa judecătoriei de ocol. pentru aceasta, se scurtează formalităţile de înfiinţare a u­­nei măsuri de executare, su­­primându-se toate acele forme cari nu.ai justifică existenţa printr’un folos real pentru vre­una din părţi. Se caută a se suprima abuzul cu contestaţiile la executare; se iau o serie de măsuri, atât civile cât şi pena­le menite a împiedica plaga actelor simulate, extinzăndu­­se, în această direcţie, şi la complici, sancţiunile din art. 548 cod. pen., se introduce un Monitor oficial săptămânal al urmăririlor, etc. ^ Proectul tirade a suprima, pe cât posibil, voiile de procedură. Numai acele proceduri cari sunt intr’adevăr esenţiale pentru funcţionarea sistemului legii, sau a căror lipsă constitue o vă­tămare efectivă a unei părţi, au fost prescrise sub o pedeapsă de nulitate. Toate celelalte ră­mân supuse la regula comună, că nulitatea nu poate fi pro­­nunţată decât la cererea părţii vătămate şi numai in măsura în care aceasta poate justifica un interes serios pentru anula­rea actului atacat. Proectul cuprinde 387 artico­le şi este împărţit în trei părţi: una referitoare la măsu­rile de urmărire, cealaltă la măsurile de asigurare, iar a treia, cuprinzând dispoziţiuni generale finale şi tranzitorii. PRINCIPII NOUI IN MATE­RIE DE URMĂRIRE Titlul întâi al cărţii întâia, conţine dispoziţiuni generale turor urmăririlor. Este de semnalat, dintr’insul, introdu­cerea autonomiei titlului execu­tor, care poate fi prezentat di­rect oricărei instanţe comp­e­tente fără nici o altă autori­zare, realizându-se astfel, o e­­conomie de timp apreciabilă şi evitându-se nesfârşitele discu­ţii de azi ,atât asupra instanţei competente de a executa, cât şi de a judeca contestaţiile. Dea­ce­­meni, s’a stabilit principiul că numai instanţele locului situa­ţiei bunului urmărit sunt com­petente a executa, pentru a se asigura astfel o concurenţă reală şi un preţ serios. In materia urmăririi mobilia­­re, se introduce privilegiul, ate­nuat însă de alte dispoziţii, al primului urmăritor, proectul considerând că concursul tutu­ror creditorilor asupra produ­sului unei executări, făcute du­pă munca şi cheltuiala unui singur urmăritor, duce la con­secinţe inechitabile şi antieco­­nomice. Titlul al doilea se ocupă de urmăririle mobiliare. In privinţa formei, s’a stabi­lit o procedură extrem de ra­­pidă, creditorul dobândind dre­ptul de a sechestra orice bu­nuri mobile ale debitorului, nu­mai cu simpla rezoluţie a pre­şedintelui. Dar se suprimă tot­odată, sigu­re, introducându-se regula existentă in Bucovina, a aplicării unor semne vizibile pe obiectul sechestrat; în acest mod, debitorul păstrează libera dispoziție a bunurilor sale, dar se aduce o împiedicare serioa­să la înstrăinarea obiectelor sechestrate. REFORMA POPRIRII O reformă importantă se a­­duce in materie de poprire. Po­prirea este asimilată de proect, cu un sechestru. Se transformă poprirea, dintr’o procedură care conferea creditorului popritor dreptul de a încasa direct de la terți suma poprită, într’o cale de drept care tinde, pur și sim­plu, la aducerea la massă a su­mei sau obiectelor poprite, pen­tru a permite astfel tuturor creditorilor să-şi exercite drep­turile lor asupra acestor sume sau obiecte. Urmăririi generale de veni­turi, se aduc două restricţiuni importante; nu se mai permite evacuarea debitorului din imo­bilul pe care el însuşi il locu­­eşte; se restrâng cazurile de numire a custodelui şi dreptu­rile, astfel încât el să nu mai aibă dreptul de a face o ex­ploatare propriu zisă a imobi­lului — abuzând de acest drept — ci numai de a percepe veni­turile. EXECUŢIA IMOBILELOR Proectul acordă o deosebită atenţie execuţiei silite a imobi­lelor, căutând să înlăture nesi­guranţa din regimul de azi, care îndepărtează pe amatorii se­rioşi, şi să asigure simplifica­rea formelor de procedură şi deci, rapida săvârşire a urmă­ririi, precum şi o justă preţuire a imobilului. Comandamentul a fost supri­­mat, ca o formă greoaie şi i­­nutilă. Iar ordonanţa de scoa­tere în vânzare rămâne actul esenţial, care cuprinde întreg programul urmăririi. Bunul urmărit se lasă in po­sesia debitorului, care ii poate administra, proectul socotind că o deposedare a debitorului nu mai e de mare folos credito­rilor, intr’o procedură care le a­­sigura vânzarea imobilului in­­tr'un timp relativ scurt. La stabilirea preţurilor se re­nunţă la experţi, introducân­du-se sistemul arbitrilor, de la exproprierile pentru utilitate publică. Cu cel puţin o lună înainte­­ de vânzare, când toate formele­­ de urmărire, preţuire şi publi­­­­caţii au fost îndeplinite, la­ un­­ termen fixat prin ordonanţa de scoatere în vânzare, se judecă validitatea formelor de urmă- I rile. Aceasta e una din inova­ţiile principale ale proectului şi constitue o instituţiune esen­ţială in economia acestei legi. Prin crearea ei, s’a urmărit su­primarea Incidentelor de pro­cedură ridicate la termenul de vânzare, cari făceau vânzarea nesigură, alungând pe amatori. Nu credem că este bine inspi­rată ideea legii, ca, dacă imobi­­lul nu s’a adjudecat la primul termen, la termenul următor licitaţia să înceapă de la un preţ scăzut cu 25%, iar la cel de al treilea termen, cu 35% faţă de preţul fixat, cu obliga­ţia chiar, ca la al treilea ter­men, imobilul să se adjudece la orice preţ. Adjudecatarul e obligat să­­ completeze până la 50te din preţul adjudecării, până in 8­­ zile de la adjudecare, restul urmând a-l plăti în 6 luni. RECURSUL NU MAI SUSPEN­DA EXECUTAREA Principala reformă introdusă in această materie, e suprima­rea efectului suspensiv al re­cursului , adjudecatarul poate intra in folosinţa imobilului, i­­mediat după, darea ordonanţei. După depunerea preţului şi după respingerea recursului, se liberează adjudecatarului ordo­nanţa de adjudecare, care con­stitue titlul de proprietate al i­­mobilului şi a cărei transcriere are die efect purtarea imobilu­lui de toate privilegiile. In materia măsurilor asigură­torii se introduc, de asemeni, câteva importante inovaţiuni. Măsurile de asigurare se înfi­inţează cu aceleaşi forme sim­ple ca cele de executare, dar cu o cauţiune prealabilă, de 20 sau 40%. Cartea treia cuprinde, între altele, câteva dispoziţiuni pena­le destinate să pedepsească ac­tele simulate, fictive sau dosi­rile de avere făcute cu scopul de a frustra pe creditorii ur­măritori. L. V. M. DE LA A. P. R. Cu prilejul îmbolnăvirii A. S. Regale Principelui Nicolae, Asociaţia Publiciştilor Români au transmis la Snagov urmă­toarea adresă: Alteţă Regală: „In numele celor 300 mem­bri şi al Consiliului de condu­cere, biroul Asociaţiei Publi­ciştilor Români, vă roagă să primiţi expresiunea neprecu­peţitului devotament şi pro­fund omagiu, cu urarea res­pectuoasă de grabnică însă­nătoşire. A. S. R. Principele Nicolae a răspuns d-lui general Ion Manolescu, preşedintele activ al A. R. P.-ului cu următoa­­rea telegramă: ..Mulţumesc d-voastră per­sonal şi membrilor Consiliu­lui pentru urările exprimate“. UNIVERSUL Temnul al S4-ÎCA Nr. 46 Mart­ 16 Februarie 1937 •SfiSS <**»**• ww—wgw «-^«^^^■ggaiMgBggggSEgW'gggB^gSg^^ SPRE STANGA’ (Urmare din pag* l-a) centa ajustare monetară, ei au mai „dat“ încă 38% din puţinul care le rămăsese, iar reducerea datoriilor agri­cole cu 50 şi 70% şi a celor­lalte într’o proporţie mai mică s’a făcut aproape nu­mai prin sacrificiul lor. Iată ce au „dat“ capitaliş­tii în cursul ultimelor două decenii pentru a realiza­ pa­cea socială. In acest timp, ei au mai reuşit să refacă, fără să fi primit nici o despăgubi­re, inventarul agricol distrus de războiu, să îndoiască a­­proape producţia industrială a ţării şi să transforme radi­cal, prin construcţii, capitala şi oraşele mari. Capitalul şi-a făcut clar datoria înde­­plinindu-şi menirea de a pro­cura lucru muncitorilor. Se critică însă un capital ascuns, care stă în sefuri s­au în străinătate şi nu contri­buie la munca şi la sarcinile tuturor. Poate, dar dacă a­­cest capital renunţă la viaţa lui, care e câştigul, el trebuie să aibă motive temeinice. Daţi-i siguranţa şi libertatea care ii lipsesc şi il veţi ve­dea la datorie. Am văzut cine a „dat“. Să vedem acuma cine trebuie să „ia“. Categoria cea mai nume­roasă de proletari la noi erau muncitorii de pământ. Pen­tru ei am făcut sacrificiul cel mare. S’a sdruncinat pentru multă vreme aşezarea econo­mică a ţării impărţindu-le moşiile. Ei ar trebui să fie satisfăcuţi. Rămân, desigur, cei cari nu erau îndreptăţiţi la pământ, atunci când s’a făcut distribuţia. A le împărţi acum, pământul care a mai ră­mas, nu e o soluţie. Pe lân­gă că e prea puţin, dar ex­proprierea restului de moşii ar înfometa oraşele. Fără cultura proprietăţii mijlocii şi mari nu am avea grâu. Muncitorii din industrie şi comerţ vin în al doilea rând. Ei sunt adevăraţii proletari. In statele din occident sunt majoritatea. Care e numărul lor la noi? Nici două sute mii. Ce însemnează această cifră, faţă cu populaţia ţării. Totuşi, deşi o minoritate, ei sunt a­­păraţi prin cea mai completă "legislaţie socială." Muncitorii francezi obţin abia acum, de la un guvern socialist, legii® pe cari lucrătorii noştri le-au obţinut fără luptă, încă de mult, de la guverne burgheze. Mai rămâne o categorie de proletari, cei cu diplome. De pe urma politicii şcolare, pe care Statul o practică intens, tineretul ademenit de mira­jul diplomei, părăseşte meş­teşugul şi ţarina. El vine la oraşe să îngroaşe armata postulanţilor de slujbe, al că­ror număr creşte mereu. O grea problemă. Ce e de fă­cut? Avem azi 300.000 func­ţionari, 55% din bugetul Sta­tului merge la plata de sa­larii. Deşi povara întreţine­rii acestei categorii sociale neproductive este mare, to­tuşi presiunea politică a pro­moţiilor noui de titraţi este aşa de puternică încât guver­nele nu-i pot rezista. Fiecare lege pe care Parlamentul o votează, fiecare organizare nouă pe care ministerele o înfăptuesc nu sunt decât pri­lej pentru înfiinţarea de slujbe noui, la a căror plată contribue, prin dările indi­recte, toţi, şi cei cari au, dar şi cei cari n’au. Postulanţii de slujbe sunt un pericol naţional. Sarcina întreţinerii mereu crescânde a funcţionarilor publici va deveni aşa de împovărătoare încât categoriile economice productive nu vor putea re­zista. Creşterea impozitelor pentru întreţinerea unei ca­tegorii sociale privilegiate va fi atât de mare încât cele­lalte clase: burghezi, ţărani şi muncitori vor fi sărăciţi. Problema care se pune azi nu e de a „da“, ci dinpotrivă de a „cere“ mai puţin. Sta­tul să uşureze sarcinile fis­cale care ameninţă să sarun­­cine toată economia ţării. Proletarii intelectuali să in­tre în mişcarea economică o­­cupând locurile pe care, până acum, le-au lăsat altora, iar capitalului să i se dea putin­ţa de a organiza întreprin­deri noui. Sunt însă nemulţumiri, spun pesimiştii, semne pre­vestitoare de furtună. De a­­cord, dar ele nu sunt datorite capitalului, ci politicii. Re­forma trebue făcută aici. CONST. GAROFLID Societatea „Generală“ a funcţionarilor publici a fixat data congresul­ui general Ieri s’a ţinut la sediul „Gene­­ralei“ din str. Şelari 18-20 o şedinţă extraordinară pentru fixarea datei congresului gene­ral al organizaţiei. După lungi discuţiuni s’a desemnat data de 28 Februarie pen­t­ru ţinerea congresului general pe întreaga ţară cu următoarea ordine de zi: 1. Casa de pensiuni a func­­ţionarior particulari cu contri­buţia salariatului, patronului şi statului, pensiunrea să fie făcută la 55 de ani. 2. Statutul funcţionarilor particulari tinde să se prevadă calificarea și stabilitatea în serviciu. 3. Modificarea legii contrac­telor de muncă cu plata preavi­­zelor imediată la concedierea salariatului. 4. Modificarea legii asigurări­­lor sociale şi libera alegere a medicului. 5. Lărgirea atribuțiunilor membrilor Camerelor de muncă pentru aplicarea legislaţiilor muncitoreşti. 6. Legiferarea ajutorului de şomaj. 7. Unificarea tuturor funcţio­narilor particulari in Federaţia muncii naţionale. 8. Modificarea legii inspecţi­ei muncii. 9. înfiinţarea completelor (­e judecată de apel pe lângă fie­care judecătorie de muncă pen­tru accelerarea judecăților con­flictelor de muncă in apel. 10. Programul cultural și sportiv. S’a făcut cunoscut tuturor filialelor data congresului pen­tru a putea fixa ordinea in care fiecare își va da raportul. De la Cercul de re­crutare Bucureşti Eliberarea livretelor Md. E. Tinerii notaţi mai jos se vor prezenta la Cercul de recrutare Bucureşti, în fiecare zi de lucru, între orele 11,30—13 pentru a primi livretele Md. E. trimise de unităţile unde au satisfăcut ser­viciul militar. Vor aduce şi dovezile de lăsare la vatră. Config. 1900 : Bobocel D. Cos­­tică, Niculae Achim Cto■ 1901 : Maxim Nicolae. Ctg 1903: Preisier Eduard. Ctg. 1904: Dobrescu Matei, Constantinescu V. Ion, Mihail Foișoreanu, Lascu Aureliu. Ctg. 1905 : Cioban Anton. Ctg. 1906: Ionescu Th. Gheor­­ghe, Nicolae N. Dumitru, Truţă Ştefan, Tudor Grozav. Ctg. 1907 : Raileanu Mihail. Ctg. 1913 : Sărăţeanu Nicolae. Ctg. 1914: Patachi Alexandru. Ctg. 1915: Purice Aurel, Mai­­can Aurel, Dumitru Anghel, Neacşu Voicu, Barcă N. Gheor­­ghe. Ctg. 1916: Nanu Traian, Ha­­şegan Gedean, Bârlea Ion, Lazăr Filp, Leibovici Iosub, Sandu Ion, Burcea Vasile, Păunescu N. Gheorghe, Sogărescu N. loan, Ilinca Niculae, Purcăreanu D. Ni­colae, Coarnă R. Tudor, Barte Alexandru. Crg. 1917: Folcher Alois, Ba­laban M. David, Bărbulescu Ioan, Ionescu I. Constantin, Crăciunes­­cu Teodor, Dumitrescu Gheorghe, Dumitru S. Gheorghe, Ivan Io­­niţă, Moroianu Spiridon, Micloş Ştefan, Nicolae D. Petre, Lucan Gh. Constantin, Panait Vasile. Crg. 1918: Stanciu Constantin, Bleanţu Marin, Polizu Dumitru, Constantinescu Gheorghe, Nacu Nicolae, Georgescu Ioan, Zaha­­ria Gheorghe, Mihai Grigore, Dudeanu Dumitru, Ștefănel Pe­tre, Basoiu loan, Dumitru Gheor­ghe, Aricelu Constantin Borogan Gheorghe, Stănescu Constantin, Herscovici Zisu, Petchevici loan, Pălăşan Andrei, Panaitescu Du­mitru, Pârcălăbelu Gheorghe, Mi­­roniuc Petre, Iosif Olteanu, Eltes loan Georgescu loan. Ctg. 1919: Giurcă Dumitru, F­gned Tosif, Cristescu loan, Gri­gore Mihai, Brătescu loan, Vag­­nea Constantin, Matei I. loan, Popa Vasile, Mitariu M. Mihail, Dumitrescu loan, Duschiu Ale­xe, Taumbert Sincu, Ghelber Emil, Silberman Meyr, Zaharescu Niculae, Filip Hie, Erdei­ M. A. Cristea, Constantin St. Stan, Bacs Lajos, Bartelie Eduard, Stavri I. Sterea, Elein Alexandru Dumitru Gheorghe Mihăilescu Gheorghe, Salcă I. Tudor, Șerban C Nici­­lae, Acsente Toma, Sipoș Ludo­­vic, Dancso Antoniu, Man Ioan, Oancea Stancu, Lipu Gheorghe, Măcean Ştefan. Crg. 1920: Teodoriu L. Luca, Ştefănescu Niculae, Dobrescu Tă­­nase Sachelarie V. Mihail, Moi­­se I. Filip, Albu Teodor, Croitoru Ion, Bredeanu Niculae, Tărceanu Alex. Marcel, Nicolescu Preda, Ion Petre, Ander Mihály, Petres­­cu Constantin, Rădulescu Nicu­­lae, Coteţ Harit­on Simion Nico­lae, Iampoliche , Marcus, Ni­­culae Ion, Georgel Gheorghe, Olah Alexandru, Bârgoveanu Sava, Mendel Farcaş, Dorner Ioan. Ctg. 1921: Petrişor Dumitru, Georgescu I. Ioan. Ctg. 1922 : Dumitrescu Vasile, Ionescu Constantin, Dragomir Ni­colae, Tănase Ştefan, Nicolae Uiu, Nae Andrei, Ion P. Gheorghe, Vereş Nicolae, Vasilescu Horia, Şerban Vasile, Ştefan Gh. Ioan, Stăicuţa Victor, Pribeagu Gheor­ghe, Naghi Mihai, Nicolae Bes­­chia ,Marin Mihail, Gold Adolfe Filip, Felstein Iosif, Dumitru I. Nicolae, Calif­ar Radu, Constantin Ion, Apostol A. Ion, Athias M. Marcel, Oncioiu Pavel. Ctp. 1923: Ionescu Constantin. Ctg. 1924 : Esterco Rudolf. Ctg. 1926: Petreseu N. Augustin. Ctg. 1928 : Petreseu Gh. C-tin Mihail. Ctg. 1929: Ionescu D. Constan­tin, Timceag L. Albert Barotă V. Nicolae. Ctg. 1931: Cismăruş Florea, Tara S. Ioan zis Iliescu. Ctg. 1932: Tschrul Richard Nulf, Ghetei Leizer Lipa, Amor. Titu Dumitru. Ctg. 1933: Dinescu N. Costică, Maradughian Tharos. Ctg. 1934: Albu B. Marin, Prin­­ţu Alexandru, Mihu Ivan Nicolae, Nicolau D. Petre, Pal Ionaş, Dzia­­dehi Stanislaus. Petrescu M. Chi­­riac, Moise Brium­ zis Bercovici, Eşanu Ioan, Chirilă Dumitru, Hofman Aurel, Golstain Pavel, Hazaparu I. Dumitru, Sandău Pandele, Lemas Avram David. Cig. 1935 : Iorgulescu V. Con­­stantin. *»****.***♦♦♦♦#,♦♦***­ Radiofonişti! Un splendid aparat „ZENITH“ gratuit. Cel mai modern aparat cu galena. Un reportaj senzaţional asupra tulburar­ilor atmosferice care au împiedicat recep­ţiile între 2 şi 6 Februarie. Cele mai noi ştiri radiofonice. Programele complete ale tuturor emisiunilor. lată ce vă oferă ultimul număr din JADIB-U­NiVERSUl' UN EXEMPLAR 5 Iei

Next