Universul, februarie 1937 (Anul 54, nr. 46-58)
1937-02-16 / nr. 46
s a PRODUS NOU ,având la bază o plantă care face minuni Produs nou datorit ştiinţei franceze şi care constitui o adevărată revoluţie în arta de a trata toate slăbiciunile. Uvaria este întrebuinţată în frumoasa colonie Franceză, MADAGASCAR de către Malgaşi, care o consideră mai superioară decât Kola şi altor tonice obişnuite. După 18 luni de cercetări ştiinţifice, savanţii francezi au explicat că indigenii întrebuinţează această plantă cu rezultate extraordinare prin faptul că dă sânge. Vinul de Fribeuse cu bază de Uvaria a fost preparat în Europa de către un doctor In farmacie iar originala, lui , formulă, a fost depusă la Laboratorul Naţional de Control al Medicamentelor din Franţa. Cine nu a experimentat VINUL DE FRILEUSE nu se poate pronunţa asupra lui. Trebue băut pentru a putea da crezare afirmaţiei că este tonicul cel mai puternic. Este bun la gust şi bun pentru sânge. Luat în doza unui pahar înaintea fiecărei mese, VINUL DE FRILEUSE îşi dovedeşte acţiunea data a 5-a zi ; face poftă de mâncare, muşchi fără grăsime, dă energie şi elan. Vinul de Frileuse este vinul unei sănătăţi fericite, încercaţi fără întârziere. având la bază Uvaria de Madagascar considerat ionicul cel mai puternic DE VANZARE LA PRINCIPALELE FARMACII ŞI DROGUERII. 1631 CADOUL pentru abonaţii „UNIVERSULUI” : Toţi cei cari se vor abona la ziarul „Universul" cu Începere de azi admiţând sau achitând personal Societăţii de Asigurări Generale «FRANCO- ROMANA ”, Bucureşti, Calea Griviţei 23, Lei 84, plus preţul abonamentului la ziar, vor primi : I) O POLIŢA DE ASIGURARE DE LEI 20.000.—, complect achitată pe luna Februarie 1937, cu anexa de 8 numere, participând la tragerea din 15 Februarie 1937 şi cu premii de lei 500 — fără reducerea capitalului. Ieşind la sorţi numărul poliţei, se achită integraţiei 30.000—, iar dacă numai unul din numerile din anexă, lei 3.000—, iau lei 4.000—, asigurarea rămânând in vigoare pentru restul capitalului asigurat. 8) UN FRUMOS PORTOFEL-POTCOAVA din fabricile marelui Industriaş român MOCIORNIŢA, Bucureşti, Apele Minerale 3. N. B. — Continuând plata micilor rate lunare de lei 76—, cu torcepere din Martie 1937, toţi abonaţii vor menţine in vigoare această asigurare, luând parte regulat la tragerile lunare, şi vor primi la achitarea ratei a 12-a lunară o CASETA DE BANI „PICHET” iar la expirarea asigurării - 1 Februarie 1957. — Lei 20.000. DE ACELEAŞI DREPTURI SE VOR BUCURA ŞI ABONAŢII ACTUALI CARI VOR TRIMITE SOCIETAŢII NUMAI SUMA DE LEI 80. Cititorii din Capitală te vor prezenta personal la Societate Bucureşti, Calea Gri- Vifei 21, cu acest cupon. Costul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an »• 380 pe 6 luni » 200 pe 3 luni Cititorii sunt rugaţi a ceti cu atenţiune „DE VORBA CU CITITORII“, deoarece găsesc în această rubrică toate informaţiunile şi răspunsurile la întrebările cu privire la asigurările acordate de noi abonaţilor şi cetitorilor ziarului „UNIVERSUL“ •»♦»♦♦»»♦♦♦+♦»♦ 4-4-14-4-+-4-++4-4414 4 Biblioteca Academiei Române la iarna Ianuarie a. c. s’au consultat de 158 cercetători 969 manuscrise, 689 documente, 35 Cărţi vechi româneşti (1508- 1830); de 6 cercetători s’au convirat 8 stampe, hărţi, etc. şi de 14 cercetători 376 monete şi medalii. Colecţiunile Academiei au sporit în această lună cu 790 volume şi broşuri tipărite, 468 numere de reviste române, 867 numere de reviste străine, 2 volume manuscrise, 497 documente, 14 stampe, 1 hartă, 1 album, 36 note muzicale, 115 foi volante şi 10 monete şi medalii. Biblioteca este deschisă în fiecare zi de lucru, pentru cărţile tipărite în orele 8-12, 14-13, pentru manuscrise, documente şi cărţile vechi româneşti in orele 8-12, 14-18, pentru stampe, hărţi, etc., în orele 8-13. Adunarea generală a Untai inventatorilor din România La sediul din str. Romană 140 a fost adunarea generală a U. I. R.-ului. D. George Belefterescu arată rolul important al inventatorului român în viaţa economică a ţării, diferitele genuri de organizări ale inventatorilor în diferite state și sprijinul acordat de oficialitate inventatorului în Germania, Itaia, Austria, . atc. D. vicepreşedinte ing. D. Brănîteanu în darea de seamă ce o face relevă progresele realitate de Uniune în cursul anului 1936 D. vicepaşedinte al comisiuael technics ing. G. Popescu, rîdica chestiunea mod't'eăr;! lefel brevetelor care fiind prea veche nu mai corespunde actualelor cerinţe şi cere ca o comisiune să se prezinte d-lui ministru de industrie şi comerţ pentru revendicarea justelor cereri formulate de inventatori. D. consilier ing. I. Hart protestează contra taxelor de brevet şi anuităţi şi cere încurajarea inventatorului român prin reducerea taxelor de brevetare şi anuităţi la cel puţin jumătate. D. secretar prezintă un proect de modificare a legei breveteler pi care adunarea 11 aproba şi numeşte o comisiune care să studieze posibilitatea de a fi prezentat parlamentului. Se discută apoi gratuitatea completă ce urmează a se acorda tuturor inventatorilor participanţi la expoziţia de invenţiuni din 1937 fixarea unui premiu anual etc. Mai iau cuvântul d-nii: I. Enăchescu Muscel, V. Robescu, R. Buchholtz, J. Dumitrescu, etc. După aprobarea noilor înscrieri se citeşte raportul cenzorilor care este aprobat şi se dă descărcare comitetului de gestiunea sa. După închiderea şedinţei adunării generale se face o experienţă cu aparatul lucrat de d. V. Robescu menit a indica locul prerie al unui corp străin (glonţ, schije de obuz) ce s’ar afla în corpul omenesc, in vederea operaţiei de extracţie. Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni „ 200 pe 3 luni QctZ&rvda. r* LUNI. 15 FEBRUARIE Ort.: Sfântul Apostol Onesim (W). Cat. Sf. Faustin (+ 134). Prot.: Formosu. Evreesc: 3 Adar 5697. Mahomedan: 4 Giul-Hege 1355. Răs. soarelui 7,19. Apusul 17,42. G?lctcII& LUNI. 15 FEBRUARIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică. Radio Jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) : Potpuriu de valsuri de Joh. Strauss: Selecţiuni din opereta „Mary” de Youmans. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10 . Concert de prânz — Muzică variată (discuri) ; Potpuriu de cântece de pe Rhin (orch. dirij de Schmalstich); Două cântece din „Taina surâsului” de Lehar (voce: Joseph Schmidt); Vis ideal, vals de Fucik şi Fiţi îmbrăţişate milioane, vals de Joh. Strauss, (orch. Odeon); Fantazie din „Carmen” de Bizet (Orch filaxm. din Berlin); Visare de Friml (vioară : Mischa Elman); Selecţiuni din „Rose Marie” de Friml (orch. New Mayfair); Isabel şi Sarde Era de Gamete. 14.10 : Radio Jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30: Muzică distractivă (discuri): Domnilor, soseşte regele, fox de Ray, şi Viaţa reîncepe, flex de Flanagan; Vals şi Fox din filmul „Noroc peste noapte” de Abraham (voce : Magda Schneider); Clopotele din Locarno de Murziko şi Fox de Conrad; Mand'.'u’ica mea de Petroviei şi Glasul roţilor de tren de Vasilescu (voce : Dorel Livianu). 15 . Ultimele ştiri. 18 : Muzică fantastică (discuri): Uvertură la ,,Oberon” de Weber, (orch. simfonică din Amsterdam, dirij. de Mengelberg); Mefiste, vals de Liszt, (orch. simfonică din Londra, dirij. de Cortes); Dans macabru de Saint-Saëns (orch. simfonică din Filadelfia, dirij. de Stokowski) ; Dansul puişorilor din suita „Tablouri dintr’o expoziţie” de Moustorycky-Ravel torch, simfonică din Boston, dirij. de Kousevitscky); Scena fetelor-fioriste ,,Parsifal” de Wagner, (orch. din Bayreuth dirij. de Karl Muck); Ucenicul vrăjitor de Dukas, (orch. Conservatorului, dirij. de Gaubert); Sirenele din „Nocturnele” de Debussy, (orch. simfonică Gramofondiri de Conada). 19 : Ora. Mersul vremii . 1993: Lectură din volumul „Elena Doamna” de Lucia Borș. 19 20: Concert de după amiază, al Orchestrei Radio dirij. de Const Nottara : Din lumea copiilor: Album pentru copii de Ceatkowsky; Scene pentru copii de Schumann; Jocuri petru copii de Bizet. 19 50: Copii osândiţi la moarte, de prof. S. Mehedinţi. 20 10 : Continuarea concertului: Muzică slavă; Marş slav de Ceaikovsky; Dansul lăcustelor de Gotovaţ; Raipsodie slavă de Dvorak; Bolek, marş polonez de Bohuslav Leopold; Amintire din Bitodia, de Karasboyanoff;Gopak, dans rus de Mussorgsky; Dans slav No. 13 de Dvorak. 2055: Cântă Viorica Ursuieac (discuri); Dragoste şi muzică dim ..Tosca” şi in acest castel din „Turamdot” de Puccini (Viorca Tursuleac acompaniată de orchestra Operei de stat dirij. de Clemens Krauts); Duet din act din „Arabella” de Richard Strauss (Viorica Ursuleac şi Margit Bekor); Arie şi duet din „Arabella” de Richard Strauss (prima cântată de Viorica Ursuieac, a doua împreună cu Alfred Jerger-Decea). 21.15: Prin vechea Iugoslavie orientală: Bosnia de Alexandru Bădăuţă. 21.30: Muzică de cameră. Quartetul Theodorescu (Al. Theodorescu, vioara X-a, I. Jelesen, vioara II-a, L. Mendelsohn, violă şi Jos. Thaler, violoncel). Quartet op. 51 No. 1 in do minor de Brahms. 22.05: Cărţi si reviste. 22.10: Emanoil Vaia, canto ; Copilă ca o Havre de Rachmaninoff: Curiosul de Schubert; G. Fauré : 1) Toamna: 2) In rugăciune; Nu plânge, de Iacob Muresanu. 22 20: Radio Jurnal. Sport. 22 45: Concert nocturn al Orchestrei Grigoraș Dimen, transmis de la restaurantul Continental. 23 45: Jurnal neutru străinătate la limba franceză și germană. Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 20. Concert de seară. 21. Inf. 21.10. Berlin. Concertul Filarmonicei 23. Meteor. Inf., Sport. 23.30. Concert nocturn 23.45 Inf. locale. 24. Concert de muzică distractivă. Varșovia. 223 kHz. 1345 m. 120 kw. — 20.30. Concert popular. 21.45. Radiojurnal. 22 Fragment radiofonic. 22.30. Concert coral. 23. Concert simfonic. 24. Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 545 kHz. 550.5 m. 120 kw. — 18.30. Concert de orchestră. 20.15. Recital de canto. 20.50. Seară variată. 21.25. Orchestră de țigani. 23. Orchestră de jazz. 24. Inf. 24. Concert variat. Stuttgart, 574 kHz. 522.6 m. 100 kw. — 21.10. Muzică populară. 23. Ora, Inf., Meteor, Sport. 23.20. Recital de canto. 23.45 Muzică de dans pe plăci. 1. Concert nocturn. Viena. 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. — 18.30. Muzică populară bulgară. 19 55. , liliacul” Operetă de Strauss. 23.15. Inf., Meteor, Programul pentru mâine. 23.40 Concert de orchestră.Praga. 638 kHz. 470.2 m. 120 kw. — 19.55. Plăci. 20. Ora. Inf.. Meteor. 20.10. Emo. 20 25. Program variat. 23 Ora. Inf.. Cronica zilei. Sport. 23.20. Plăci. 24. Preludiu şi fuga in si bemol major (Bach). Belgrad. 688 kHz. 437.3 m. 2.5 kw. — 20.30. Ora naţiunii. 21. Retransmitere dffla Teatrul Naţional. Fena. 713 kHz. 420,8 m. 59 kw. — 20. Muzică variată. 20.20. Inf. 20.49. (Bari) Program special pentru Overti. 21.05 Da, Inf. Radiojurnal, Meteor. 2140. Concert da orchestră. 23.50. Muzică de dans. 74. Radiojurnal. 0.30 Muzică de dans MARTI, 16 FEBRUARIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz 384.5 m. 12 kw. 6 30: Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică. Radio Jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) : Viena noaptea, — potpuriu de Komzak; Potpuriu de şlagăre de Dostal. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: Închiderea, emisiunii. 13: Ora. Culturale. Sport. Cota apei Dunării 13.10: Concert de prânz. Orchestra Jean Maren: Arii naţionale; Steaua polară, vals de Waldteufel; De ce-ţi sunt ochii ’nlăcrămaţi, romanţă de N. Martin; Exilul amorului, vals de Rozi; Sufletul mi-e trist fără tina. tango de Max Haim; Timpuri de altă dată, potpuriu de Morena; Arii naţionale. 14.10. Hadi* Jurnal: Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30. Continuarea concertului: Mulţumesc bine, vals de Denes; Iţi doresc fericirea, tengo de Covadio; Serenadă spaniolă de Bizet; Romanţe şi arii naţionale. 13. Ultimele ştiri. Bursa cerealelor. 18: Concert de muzică distractivă (discuri); Cartierul distracţiilor din Osaka de Koichi Kishi, (01x91. Filarmonică din Berlin, dirij. de autor); Două cântece napolitane de Di Capua, (voce: Tito Schipa); Banjo de Gaita şi Anda Maraquita de Malteo; Poem de Fibich; Melodie argentiniană de Pedre şi Canzonete de Maurage, (voce: Armand Orabbé); Două foxitroturi de Johnston; Pentru tine şi Intermezzo de Boulanger; Vals de Amberrg şi Tunandot, fermecătoare Turamdot de Balz, (voce: Walther Ludwig). Vă spunem la revedere, veto de Schmidt și Bea ex. rumba de Max Halm, (voce: Dorel Livianu). 19: Ora. Mersul vremii. 19.93: Lectură din volumul „Cabane albe“ de Vlaicu Bârnă. 19.20: Muzică variată (discuri): Uvertură la „Iolamihe“ de Sullivan. (orch. simfonică dirij. de Sargent); Melodii elegiace No. 1 şi 2 de Grieg, (orch. simfonică din Amsterdam, dirij. de Mengelberg); Polichteiele-serenadă de Kreisler şi Dansul marionetelor de Winternitz, (vioară: Fritz Kreisler); Fantezie pe motive de Brahms, (orch. Filarmonică din Londra, dirij. de Colingwood); Erpinarapodie de Chabrier, (orch. Operei Scala din Milano dirij. de Sabario). 20: Galaxii si nebuloase de prof. Chr. Musceleanu. 20.20: Concert de mandoline. Orchestra Ion Fâzla: Per aspera ad astra, mars de Urbach, Argentina, tango de Raymondi; Carmen, dans spaniol de Fldman; Cântec de leagăn, de Westerlind; Pe valuri, vals de Rosas; Regina, bolero polca arar.i. de I. Fâzla: Arii naţionale. 20.55: D-na Sandra Cocorăscu (canto); Amarilli de Capdnl; Landon Ronald: 1) Iarna; 2) Vara; Secretul de Gabriel Fauré; Două cântece româneşti de Didia Saint- Georges; Pentru un sărut de Testi. 21.15: Şcoale ţărăneşti organizate de Echipele studenţeşti de Apostol Culea. 21.30: Tenorul Marcel Wittrisch şi cântecele lui (discuri Telefonicon). 21.40: Concert simfonic al orchestrei Radio dirij. de Ionel Ferlea: Uvertura „Armurierul” de Lortzing; Concertul in sol minor pentru pian si orchestră de Mendelssohn si Kenzete stück de Weber (solist: Teophil Demetriescu. 22.30: Rad Uo Jurnal. Sport. 22.45: Continuarea concertului simfonic: Simfonia No. 4 în mi bemol major (Romantica) de Anton Bruckner. 23.45. Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55. Ultimele știri. Deutschland sender. 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 20. Concert de seară; 21. Inf.; 21.10. Orchestră de dans; 23. Meteor, Inf. Sport; 23.20. Concert nocturn; 23.45. Inf. locale; 24. Muzică de dans pe plăci. Varșovia. 223 kHz. 1345 m. 120 kw. — 20.20 Concert de muzică militară; 21.15. Concert simfonic; 23.30. Un sfert de eră poetic; 23.45. Muzcă de dans. Budapesta. 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 18.30. Orchestră de țiganii; 19.30. Plăci; 20.30. „Tamnhauser“, operă de Wagner; 0.15. Orchestră de țigani. Stuttgart 574 kHz. 522,6 mi 100 kw. — 20 20. Concert de pian; 21. Inf.; 21.10. Muzică Populară.; 23. Ora, Inf., Meteor. Sport; 23.40. Hamburg. Concert de muzică populară și de dans; 1. Concert nocturn. Viena, 592 kHz. 509,8 m. 120 kw. — 21. Concert de muzică cerută; 22.45. Foiletonul săptămânii; 23.10. Inf., Meteor, Programul pentru mâine; 23.20. Concert de pian; 0.05. Concert de muzică vieneză, Prara, 230 kHz. 470,2 m. 120 kw. — 18.30. Concert pentru prem și orchestră; 19.10. Emisie germană; 19/5. Inf. Meteor in germană; 20.10. Bratislava; 21.15. Brno; 22. Poem simfonic (Sova); 23. Ora, Inf., Cronica zilei. Sport; 28.20. Plăci; 23.45. Brno. ’ Belgrad 686 kHz. 437,3 m. 2,5 kw. ; 20.30. Ora naţiunii; 20.50. Concert Vuckovic; 21.30. Melodii poulare; 22. Plăci; 23.20. Concert de orchestră. Roma. 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. — 20. Muzică variată; 20.20. Inf.; 20.49. (Bari) Program speciel pentru Grecia; 21.05. Ora, inf.. Radio jurnal, Meteor; 21.40. Varietăți; 22.30. Concert de orchestră; 23.40. Muzică de dans. -------xoxOxox—• Slujbă religioasă pentru pomenirea lui Ion Moţa şi Vasile Marin Târgovişte. 13 Februarie Astăzi, la ora 11, la Mitropolie — catedrala oraşului — un sobor de 12 preoţi în frunte cu p. c. protopop al judeţului, pr. Al. Popescu-Hăbeni, a oficiat o slujbă religioasă, pentru pomenirea eroilor legionari : Ion I. Moţa şi Vasile Marin, căzuţi în Spania, pentru apărarea Crucii şi latinităţii. Răspunsurile slujbei religioase au fost date de corul catedralei, sub conducerea d-lui av. Vasile Popescu-Băleni. După terminarea slujbei religioase, părintele protopop Al. Popescu-Hăbeni, a rostit o cuvântare impresionantă, subliniind sublima jertfă a celor doi aleşi fii ai neamului, a căror pomenire s’a făcut, atrăgând apoi atenţiunea asupra pericolului iudeo-comunismului, distrugător al credinţei, şi contra căruia Biserica trebue să reacţioneze energic. Slujbe de pomenire s-au oficiat la toate bisericile din judeţ. _____ -------xoxOxox Principiile viitoarei legi a execuţiilor silite Ministerul de justiţie a întocmit un proset de lege pentru executarea silită, proect asupra căruia urmează să-şi dea avizul Consiliul Legislativ, innainte de a fi depus in Parlament. Expunerea de motive precizează dintru început, că prin noua lege se modifică însăşi concepţia de executare silită din legislaţiile azi în vigoare pe teritoriul României, în afară de faptul că printr’însa se face încă un pas in domeniul unificării legislative. Anume, toate legiuirile azi in vigoare pornesc de la o concepţie care nu mai cadrează cu necesităţile economice de azi şi care îşi are origina în vechile concepţii ale dreptului român, că debitorul insolvent este un adevărat delicvent, care urmează să fie pedepsit, dacă nu pe cale corporală, cel puţin prin vinderea în orice condiţii a avutului său. O ALTA CONCEPŢIE A EXECUŢIEI SILITE Noul proect se îndepărtează de la concepţia vechie, a unei pedepse aplicată debitorului, pentru a se apropia de aceea, mai normală şi mai echitabilă — spune expunerea de motive — a unei lichidări pe cale judecătorească şi în condiţii bune, a unui patrimoniu, dând, în măsura posibilului, toate garanţiile ca aceasta să nu se facă pe preţuri derizorii. Proectul caută a evita orice idee de năpăstuire a debitorului, dar ţine să răspundă şi la dezideratele imperioase ale refacerii creditului, cari cer să se curme tergiversările procedurale şi posibilităţile de şicană de azi, cari împiedică la infinit realizarea creanţelor. Pentru a degaja tribunalele de afacerile mărunte, s-a prevăzut ca orice executare sub 150.000 lei capital, să fie de competenţa judecătoriei de ocol. pentru aceasta, se scurtează formalităţile de înfiinţare a unei măsuri de executare, suprimându-se toate acele forme cari nu.ai justifică existenţa printr’un folos real pentru vreuna din părţi. Se caută a se suprima abuzul cu contestaţiile la executare; se iau o serie de măsuri, atât civile cât şi penale menite a împiedica plaga actelor simulate, extinzănduse, în această direcţie, şi la complici, sancţiunile din art. 548 cod. pen., se introduce un Monitor oficial săptămânal al urmăririlor, etc. ^ Proectul tirade a suprima, pe cât posibil, voiile de procedură. Numai acele proceduri cari sunt intr’adevăr esenţiale pentru funcţionarea sistemului legii, sau a căror lipsă constitue o vătămare efectivă a unei părţi, au fost prescrise sub o pedeapsă de nulitate. Toate celelalte rămân supuse la regula comună, că nulitatea nu poate fi pronunţată decât la cererea părţii vătămate şi numai in măsura în care aceasta poate justifica un interes serios pentru anularea actului atacat. Proectul cuprinde 387 articole şi este împărţit în trei părţi: una referitoare la măsurile de urmărire, cealaltă la măsurile de asigurare, iar a treia, cuprinzând dispoziţiuni generale finale şi tranzitorii. PRINCIPII NOUI IN MATERIE DE URMĂRIRE Titlul întâi al cărţii întâia, conţine dispoziţiuni generale turor urmăririlor. Este de semnalat, dintr’insul, introducerea autonomiei titlului executor, care poate fi prezentat direct oricărei instanţe competente fără nici o altă autorizare, realizându-se astfel, o economie de timp apreciabilă şi evitându-se nesfârşitele discuţii de azi ,atât asupra instanţei competente de a executa, cât şi de a judeca contestaţiile. Deacemeni, s’a stabilit principiul că numai instanţele locului situaţiei bunului urmărit sunt competente a executa, pentru a se asigura astfel o concurenţă reală şi un preţ serios. In materia urmăririi mobiliare, se introduce privilegiul, atenuat însă de alte dispoziţii, al primului urmăritor, proectul considerând că concursul tuturor creditorilor asupra produsului unei executări, făcute după munca şi cheltuiala unui singur urmăritor, duce la consecinţe inechitabile şi antieconomice. Titlul al doilea se ocupă de urmăririle mobiliare. In privinţa formei, s’a stabilit o procedură extrem de rapidă, creditorul dobândind dreptul de a sechestra orice bunuri mobile ale debitorului, numai cu simpla rezoluţie a preşedintelui. Dar se suprimă totodată, sigure, introducându-se regula existentă in Bucovina, a aplicării unor semne vizibile pe obiectul sechestrat; în acest mod, debitorul păstrează libera dispoziție a bunurilor sale, dar se aduce o împiedicare serioasă la înstrăinarea obiectelor sechestrate. REFORMA POPRIRII O reformă importantă se aduce in materie de poprire. Poprirea este asimilată de proect, cu un sechestru. Se transformă poprirea, dintr’o procedură care conferea creditorului popritor dreptul de a încasa direct de la terți suma poprită, într’o cale de drept care tinde, pur și simplu, la aducerea la massă a sumei sau obiectelor poprite, pentru a permite astfel tuturor creditorilor să-şi exercite drepturile lor asupra acestor sume sau obiecte. Urmăririi generale de venituri, se aduc două restricţiuni importante; nu se mai permite evacuarea debitorului din imobilul pe care el însuşi il locueşte; se restrâng cazurile de numire a custodelui şi drepturile, astfel încât el să nu mai aibă dreptul de a face o exploatare propriu zisă a imobilului — abuzând de acest drept — ci numai de a percepe veniturile. EXECUŢIA IMOBILELOR Proectul acordă o deosebită atenţie execuţiei silite a imobilelor, căutând să înlăture nesiguranţa din regimul de azi, care îndepărtează pe amatorii serioşi, şi să asigure simplificarea formelor de procedură şi deci, rapida săvârşire a urmăririi, precum şi o justă preţuire a imobilului. Comandamentul a fost suprimat, ca o formă greoaie şi inutilă. Iar ordonanţa de scoatere în vânzare rămâne actul esenţial, care cuprinde întreg programul urmăririi. Bunul urmărit se lasă in posesia debitorului, care ii poate administra, proectul socotind că o deposedare a debitorului nu mai e de mare folos creditorilor, intr’o procedură care le asigura vânzarea imobilului intr'un timp relativ scurt. La stabilirea preţurilor se renunţă la experţi, introducându-se sistemul arbitrilor, de la exproprierile pentru utilitate publică. Cu cel puţin o lună înainte de vânzare, când toate formele de urmărire, preţuire şi publicaţii au fost îndeplinite, la un termen fixat prin ordonanţa de scoatere în vânzare, se judecă validitatea formelor de urmă- I rile. Aceasta e una din inovaţiile principale ale proectului şi constitue o instituţiune esenţială in economia acestei legi. Prin crearea ei, s’a urmărit suprimarea Incidentelor de procedură ridicate la termenul de vânzare, cari făceau vânzarea nesigură, alungând pe amatori. Nu credem că este bine inspirată ideea legii, ca, dacă imobilul nu s’a adjudecat la primul termen, la termenul următor licitaţia să înceapă de la un preţ scăzut cu 25%, iar la cel de al treilea termen, cu 35% faţă de preţul fixat, cu obligaţia chiar, ca la al treilea termen, imobilul să se adjudece la orice preţ. Adjudecatarul e obligat să completeze până la 50te din preţul adjudecării, până in 8 zile de la adjudecare, restul urmând a-l plăti în 6 luni. RECURSUL NU MAI SUSPENDA EXECUTAREA Principala reformă introdusă in această materie, e suprimarea efectului suspensiv al recursului , adjudecatarul poate intra in folosinţa imobilului, imediat după, darea ordonanţei. După depunerea preţului şi după respingerea recursului, se liberează adjudecatarului ordonanţa de adjudecare, care constitue titlul de proprietate al imobilului şi a cărei transcriere are die efect purtarea imobilului de toate privilegiile. In materia măsurilor asigurătorii se introduc, de asemeni, câteva importante inovaţiuni. Măsurile de asigurare se înfiinţează cu aceleaşi forme simple ca cele de executare, dar cu o cauţiune prealabilă, de 20 sau 40%. Cartea treia cuprinde, între altele, câteva dispoziţiuni penale destinate să pedepsească actele simulate, fictive sau dosirile de avere făcute cu scopul de a frustra pe creditorii urmăritori. L. V. M. DE LA A. P. R. Cu prilejul îmbolnăvirii A. S. Regale Principelui Nicolae, Asociaţia Publiciştilor Români au transmis la Snagov următoarea adresă: Alteţă Regală: „In numele celor 300 membri şi al Consiliului de conducere, biroul Asociaţiei Publiciştilor Români, vă roagă să primiţi expresiunea neprecupeţitului devotament şi profund omagiu, cu urarea respectuoasă de grabnică însănătoşire. A. S. R. Principele Nicolae a răspuns d-lui general Ion Manolescu, preşedintele activ al A. R. P.-ului cu următoarea telegramă: ..Mulţumesc d-voastră personal şi membrilor Consiliului pentru urările exprimate“. UNIVERSUL Temnul al S4-ÎCA Nr. 46 Mart 16 Februarie 1937 •SfiSS <**»**• ww—wgw «-^«^^^■ggaiMgBggggSEgW'gggB^gSg^^ SPRE STANGA’ (Urmare din pag* l-a) centa ajustare monetară, ei au mai „dat“ încă 38% din puţinul care le rămăsese, iar reducerea datoriilor agricole cu 50 şi 70% şi a celorlalte într’o proporţie mai mică s’a făcut aproape numai prin sacrificiul lor. Iată ce au „dat“ capitaliştii în cursul ultimelor două decenii pentru a realiza pacea socială. In acest timp, ei au mai reuşit să refacă, fără să fi primit nici o despăgubire, inventarul agricol distrus de războiu, să îndoiască aproape producţia industrială a ţării şi să transforme radical, prin construcţii, capitala şi oraşele mari. Capitalul şi-a făcut clar datoria îndeplinindu-şi menirea de a procura lucru muncitorilor. Se critică însă un capital ascuns, care stă în sefuri sau în străinătate şi nu contribuie la munca şi la sarcinile tuturor. Poate, dar dacă acest capital renunţă la viaţa lui, care e câştigul, el trebuie să aibă motive temeinice. Daţi-i siguranţa şi libertatea care ii lipsesc şi il veţi vedea la datorie. Am văzut cine a „dat“. Să vedem acuma cine trebuie să „ia“. Categoria cea mai numeroasă de proletari la noi erau muncitorii de pământ. Pentru ei am făcut sacrificiul cel mare. S’a sdruncinat pentru multă vreme aşezarea economică a ţării impărţindu-le moşiile. Ei ar trebui să fie satisfăcuţi. Rămân, desigur, cei cari nu erau îndreptăţiţi la pământ, atunci când s’a făcut distribuţia. A le împărţi acum, pământul care a mai rămas, nu e o soluţie. Pe lângă că e prea puţin, dar exproprierea restului de moşii ar înfometa oraşele. Fără cultura proprietăţii mijlocii şi mari nu am avea grâu. Muncitorii din industrie şi comerţ vin în al doilea rând. Ei sunt adevăraţii proletari. In statele din occident sunt majoritatea. Care e numărul lor la noi? Nici două sute mii. Ce însemnează această cifră, faţă cu populaţia ţării. Totuşi, deşi o minoritate, ei sunt apăraţi prin cea mai completă "legislaţie socială." Muncitorii francezi obţin abia acum, de la un guvern socialist, legii® pe cari lucrătorii noştri le-au obţinut fără luptă, încă de mult, de la guverne burgheze. Mai rămâne o categorie de proletari, cei cu diplome. De pe urma politicii şcolare, pe care Statul o practică intens, tineretul ademenit de mirajul diplomei, părăseşte meşteşugul şi ţarina. El vine la oraşe să îngroaşe armata postulanţilor de slujbe, al căror număr creşte mereu. O grea problemă. Ce e de făcut? Avem azi 300.000 funcţionari, 55% din bugetul Statului merge la plata de salarii. Deşi povara întreţinerii acestei categorii sociale neproductive este mare, totuşi presiunea politică a promoţiilor noui de titraţi este aşa de puternică încât guvernele nu-i pot rezista. Fiecare lege pe care Parlamentul o votează, fiecare organizare nouă pe care ministerele o înfăptuesc nu sunt decât prilej pentru înfiinţarea de slujbe noui, la a căror plată contribue, prin dările indirecte, toţi, şi cei cari au, dar şi cei cari n’au. Postulanţii de slujbe sunt un pericol naţional. Sarcina întreţinerii mereu crescânde a funcţionarilor publici va deveni aşa de împovărătoare încât categoriile economice productive nu vor putea rezista. Creşterea impozitelor pentru întreţinerea unei categorii sociale privilegiate va fi atât de mare încât celelalte clase: burghezi, ţărani şi muncitori vor fi sărăciţi. Problema care se pune azi nu e de a „da“, ci dinpotrivă de a „cere“ mai puţin. Statul să uşureze sarcinile fiscale care ameninţă să saruncine toată economia ţării. Proletarii intelectuali să intre în mişcarea economică ocupând locurile pe care, până acum, le-au lăsat altora, iar capitalului să i se dea putinţa de a organiza întreprinderi noui. Sunt însă nemulţumiri, spun pesimiştii, semne prevestitoare de furtună. De acord, dar ele nu sunt datorite capitalului, ci politicii. Reforma trebue făcută aici. CONST. GAROFLID Societatea „Generală“ a funcţionarilor publici a fixat data congresului general Ieri s’a ţinut la sediul „Generalei“ din str. Şelari 18-20 o şedinţă extraordinară pentru fixarea datei congresului general al organizaţiei. După lungi discuţiuni s’a desemnat data de 28 Februarie pentru ţinerea congresului general pe întreaga ţară cu următoarea ordine de zi: 1. Casa de pensiuni a funcţionarior particulari cu contribuţia salariatului, patronului şi statului, pensiunrea să fie făcută la 55 de ani. 2. Statutul funcţionarilor particulari tinde să se prevadă calificarea și stabilitatea în serviciu. 3. Modificarea legii contractelor de muncă cu plata preavizelor imediată la concedierea salariatului. 4. Modificarea legii asigurărilor sociale şi libera alegere a medicului. 5. Lărgirea atribuțiunilor membrilor Camerelor de muncă pentru aplicarea legislaţiilor muncitoreşti. 6. Legiferarea ajutorului de şomaj. 7. Unificarea tuturor funcţionarilor particulari in Federaţia muncii naţionale. 8. Modificarea legii inspecţiei muncii. 9. înfiinţarea completelor (e judecată de apel pe lângă fiecare judecătorie de muncă pentru accelerarea judecăților conflictelor de muncă in apel. 10. Programul cultural și sportiv. S’a făcut cunoscut tuturor filialelor data congresului pentru a putea fixa ordinea in care fiecare își va da raportul. De la Cercul de recrutare Bucureşti Eliberarea livretelor Md. E. Tinerii notaţi mai jos se vor prezenta la Cercul de recrutare Bucureşti, în fiecare zi de lucru, între orele 11,30—13 pentru a primi livretele Md. E. trimise de unităţile unde au satisfăcut serviciul militar. Vor aduce şi dovezile de lăsare la vatră. Config. 1900 : Bobocel D. Costică, Niculae Achim Cto■ 1901 : Maxim Nicolae. Ctg 1903: Preisier Eduard. Ctg. 1904: Dobrescu Matei, Constantinescu V. Ion, Mihail Foișoreanu, Lascu Aureliu. Ctg. 1905 : Cioban Anton. Ctg. 1906: Ionescu Th. Gheorghe, Nicolae N. Dumitru, Truţă Ştefan, Tudor Grozav. Ctg. 1907 : Raileanu Mihail. Ctg. 1913 : Sărăţeanu Nicolae. Ctg. 1914: Patachi Alexandru. Ctg. 1915: Purice Aurel, Maican Aurel, Dumitru Anghel, Neacşu Voicu, Barcă N. Gheorghe. Ctg. 1916: Nanu Traian, Haşegan Gedean, Bârlea Ion, Lazăr Filp, Leibovici Iosub, Sandu Ion, Burcea Vasile, Păunescu N. Gheorghe, Sogărescu N. loan, Ilinca Niculae, Purcăreanu D. Nicolae, Coarnă R. Tudor, Barte Alexandru. Crg. 1917: Folcher Alois, Balaban M. David, Bărbulescu Ioan, Ionescu I. Constantin, Crăciunescu Teodor, Dumitrescu Gheorghe, Dumitru S. Gheorghe, Ivan Ioniţă, Moroianu Spiridon, Micloş Ştefan, Nicolae D. Petre, Lucan Gh. Constantin, Panait Vasile. Crg. 1918: Stanciu Constantin, Bleanţu Marin, Polizu Dumitru, Constantinescu Gheorghe, Nacu Nicolae, Georgescu Ioan, Zaharia Gheorghe, Mihai Grigore, Dudeanu Dumitru, Ștefănel Petre, Basoiu loan, Dumitru Gheorghe, Aricelu Constantin Borogan Gheorghe, Stănescu Constantin, Herscovici Zisu, Petchevici loan, Pălăşan Andrei, Panaitescu Dumitru, Pârcălăbelu Gheorghe, Mironiuc Petre, Iosif Olteanu, Eltes loan Georgescu loan. Ctg. 1919: Giurcă Dumitru, Fgned Tosif, Cristescu loan, Grigore Mihai, Brătescu loan, Vagnea Constantin, Matei I. loan, Popa Vasile, Mitariu M. Mihail, Dumitrescu loan, Duschiu Alexe, Taumbert Sincu, Ghelber Emil, Silberman Meyr, Zaharescu Niculae, Filip Hie, Erdei M. A. Cristea, Constantin St. Stan, Bacs Lajos, Bartelie Eduard, Stavri I. Sterea, Elein Alexandru Dumitru Gheorghe Mihăilescu Gheorghe, Salcă I. Tudor, Șerban C Nicilae, Acsente Toma, Sipoș Ludovic, Dancso Antoniu, Man Ioan, Oancea Stancu, Lipu Gheorghe, Măcean Ştefan. Crg. 1920: Teodoriu L. Luca, Ştefănescu Niculae, Dobrescu Tănase Sachelarie V. Mihail, Moise I. Filip, Albu Teodor, Croitoru Ion, Bredeanu Niculae, Tărceanu Alex. Marcel, Nicolescu Preda, Ion Petre, Ander Mihály, Petrescu Constantin, Rădulescu Niculae, Coteţ Hariton Simion Nicolae, Iampoliche , Marcus, Niculae Ion, Georgel Gheorghe, Olah Alexandru, Bârgoveanu Sava, Mendel Farcaş, Dorner Ioan. Ctg. 1921: Petrişor Dumitru, Georgescu I. Ioan. Ctg. 1922 : Dumitrescu Vasile, Ionescu Constantin, Dragomir Nicolae, Tănase Ştefan, Nicolae Uiu, Nae Andrei, Ion P. Gheorghe, Vereş Nicolae, Vasilescu Horia, Şerban Vasile, Ştefan Gh. Ioan, Stăicuţa Victor, Pribeagu Gheorghe, Naghi Mihai, Nicolae Beschia ,Marin Mihail, Gold Adolfe Filip, Felstein Iosif, Dumitru I. Nicolae, Califar Radu, Constantin Ion, Apostol A. Ion, Athias M. Marcel, Oncioiu Pavel. Ctp. 1923: Ionescu Constantin. Ctg. 1924 : Esterco Rudolf. Ctg. 1926: Petreseu N. Augustin. Ctg. 1928 : Petreseu Gh. C-tin Mihail. Ctg. 1929: Ionescu D. Constantin, Timceag L. Albert Barotă V. Nicolae. Ctg. 1931: Cismăruş Florea, Tara S. Ioan zis Iliescu. Ctg. 1932: Tschrul Richard Nulf, Ghetei Leizer Lipa, Amor. Titu Dumitru. Ctg. 1933: Dinescu N. Costică, Maradughian Tharos. Ctg. 1934: Albu B. Marin, Prinţu Alexandru, Mihu Ivan Nicolae, Nicolau D. Petre, Pal Ionaş, Dziadehi Stanislaus. Petrescu M. Chiriac, Moise Brium zis Bercovici, Eşanu Ioan, Chirilă Dumitru, Hofman Aurel, Golstain Pavel, Hazaparu I. Dumitru, Sandău Pandele, Lemas Avram David. Cig. 1935 : Iorgulescu V. Constantin. *»****.***♦♦♦♦#,♦♦*** Radiofonişti! Un splendid aparat „ZENITH“ gratuit. Cel mai modern aparat cu galena. Un reportaj senzaţional asupra tulburarilor atmosferice care au împiedicat recepţiile între 2 şi 6 Februarie. Cele mai noi ştiri radiofonice. Programele complete ale tuturor emisiunilor. lată ce vă oferă ultimul număr din JADIB-UNiVERSUl' UN EXEMPLAR 5 Iei