Universul, mai 1937 (Anul 54, nr. 120-131)

1937-05-01 / nr. 120

11 ra UADRQNAL NU TREBUE SA UPSEASCĂ fie DIN NICI O CASĂ Simb­ia ! Mai hifim­ pentru cititorii „UNIVERSULUI” Abonaţii actuali, precum şi toţi acei cari se vor abona la ziarul „UNIVERSUL“, cu începere de azi, trimiţând Soc. „FRANCO-ROMANA“ de Asigurări Generale, Bucureşti, Calea Griviţei 23 suma de lei 304, vor primi: 1. O poliţă de asigurare de 20.000 Iei, COMPLECT ACHI­TATA PE 4 LUNI, cu anexa de 8 numere participând la trage­rile din 15 MAI, 15 IUNIE, 15 IULIE, 15 AUGUST, 1937. Ieşind la sorţi numărul poliţei se achită lei 20.000, iar dacă ese numai unul din numerile din anexă, lei 4.000 sau lei 2.000 2. ŞASE LINGURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE, într’o frumoasă cassetă căptuşită cu mătasă, la fel cu modelul depus în vitrina ziarului „UNIVERSUL“. Aceşti Abonaţi asiguraţi, care vor complecta achitarea pri­melor anului întâi de asigurare socotite a lei 76 lunar, vor mai primi UN SERVICIU DE ŞASE PĂHĂRUŢE DE METAL FIN CIZELAT într’o frumoasă cassetă căptuşită cu mătasă, la fel cu modelul depus la ziarul „Universul“. Costul abonamentului la ziarul „UNIVERSUL“ este: Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni .. 200 pe 3 luni G­ripei laa urma unor minuţioase experienţe, veri­­ficate în marile spitale şi de către cei mai de seamă profesori, s'a realizat remediul de absolută şi rapidă eficacitate, care e: QUADRONAL Un celebru clinician scrie: „Experienţe numeroase au dovedit ca reme­diul QUADRONAL este un produs nespus de „remarcabil, câruia i se „cuvine un loc din cele „mai de seama în arse­nalul medicamentelor „necesare." QUADRONAL se recomandă: • la stări de depresiune, premergătoare gripei sau oricărei răceli, • la migrene, • la nevralgii, • la dureri consecutive unei infecțiuni, • la dureri musculare și reumatismale, • în cazul menstruali­lor dureroase, • înaintarea oricărei operații. Oricine doreşte să afle ep­­oiţia unei chestiuni care îl fră­mântă, oricine doreşte o lămu­rire, oricine are nevoe de un sfat, se poate adresa cu încre­dere redactorilor acestei rubrici Specialiştii noştri vor rezolva întrebarea în timpul cel mai scurt cu putinţă şi răspunsul va fi publicat in rubrică sau în­­tr’una din publicaţiile noastre pe care o vom indica aci. Spre a permite cititorilor să primească răspunsul in timpul cel mai scurt, regulamentul ru­bricii va fi următorul: 1) Nu se acceptă decât două întrebări; 2) întrebările refentoare la chestiuni diferite vor fi scrise pe foi separate; 3) Nu se răspunde decât în­trebărilor cu caracter general. Corespondenţa privitoare la această rubrică. „De v­orbă cu cititorii“ va fi expediată pe a­­dresa ziarului „Universul“, Bre­­zoianu 25, Bucureşti I, purtând vizibil menţiunea: Pentru ru­brica „De vorbă cu cititorii“. In­­trebările vor fi în­ţlt de bo­nul alăturat. Fără acest bon, nici o corespondenţă nu va fi luată în seamă. Consultaţiile juridice care a­­par la această rubrică sunt date de d. avocat Ion I. Nedelescu. Răspunsurile noastre D-lui „D. DIN RĂDĂUŢI”. 1­1. Adresaţi-vă ministerului apă­rării naţionale. 2) Faceţi acţi­une în daune, după dreptul co­mun. D-lui M. VOLINTIRESCU. — Dacă aţi făcut proces, nu mai e nevoe de reiterarea acţiunei. D-lui „CITITOR DE 50 ANI”.­­­Brăila. — Păcat de bani. S’a prescris acum orice acţiune, încercaţi totuşi să cereţi ’ mi­nisterului din nou, cu o petiţie explicativă. N’avem insă nici-o nădejdie. D-lui „ABONAT 11.539”.— Vă adresaţi ministerului agricultu­rii şi domeniilor. D-lui „ABONAT VECHI”-Ga­­laţi. — 1. Credem că da, adre­­saţi-vă societăţii 2) Idem, ca mai sus. D-lui „ABONAT A. B. C.”. — Da„­— dar cu autorizarea tribu­nalului de tutele. D-lui „ABONAT MOARA DOMNEASCA”. — N’avea ca­racter oficial, evident. Deci tre­­bue să mai plătiţi odată (ur­mând să cereţi banii dela fami­lia defunctului). D-lui „UN PRIMAR NECĂ­JIT”. — Procedeul este, neîndo­ios, ilegal şi abusiv. N’aveţi însă decât calea de atac la comitetul de revizuire şi întâmpinarea la minister. D-lui M. V.­T. Severin.— De ce nu întrebaţi direct la B. N. R.? D-lui „VIRAMENT TRANS­FER. — E vorba de lei interni. Prin urmare numai prin B. N. R. se poate lichida creanţa, alt­fel e oprit de lege. D-lui RICO.— 1. Naturalizare. 2. Adresaţi-vă casei generale de pensii (mai exact: urmaşii în drept, trebuesc să facă cere­rea). Consultaţi avocat. D-lui „NĂPĂSTUIT”. — In chestiunea plângerii prealabile părerile sunt împărţite. Nu cred că va triumfa susţi­nerea dvs. Mai bine împăcaţi-vă cu re­clamantul (atunci se stinge sin­gur urmărirea). D-nei ELENA GOGU FUTNA.­­Procuraţi-vă legea respectivă. Sunt amărunte ce nu încap aci. D-lui SFARGHIE ION. — A­­veţi dreptul la una sau la cea­laltă, deopotrivă. Interveniţi prin M. A. N. D-lui ION DUMITRESCU, Tărgovişte. — Viitoarea soţie a unui locotenent trebue să aibe o dotă care să aducă un venit de cel puţin 40.000 lei, (socotit cu 6 la sută). D-lui GHEORGHE T. DUŢA, Bolintin. — 1) Cei născuţi în 1913 nu sunt obligaţi să facă instrucţia P. P. 2) Toate amâ­nările medicale sunt scutite de P. P. 3) Dispensa condiţională se dă numai până la vârsta de 27 ani. D-lui „ABONAT VECHI Nr. 9070—30”. — In adevăr, înalta Curte de Casaţie aşa a decis. D-lui „OFIŢER SUPERIOR DIN CONSTANŢA”. — Chestiu­nea e gingaşă. Aparţine numai instanţelor s’o tranşeze. Se pune pentru prima oară, după ştiinţa mea. Personal cred că tribunalul a greşit. D-lui „CONTRIBUABIL 69”, Ploeşti. — Cereţi repede minis­terului finanţelor, restituirea. D-nei „PATRIOATA”. — Nu. --------xoxQxox-------­ FURTUNĂ $1 GRINDINĂ IN JUU. TELEORMAN Alexandria, 28 Aprilie Astăseară, la ora 7 jum., o fur­tună violentă, însoţită de grindi­nă de mărimea unei nuci, s’a a­­bătut asupra oraşului nostru, pri­cinuind pagube însemnate. Multe case au fost desvelite. Şi în com. Adaneşti, trăsnetele şi furtuna au cauzat pagube mari, grindina atingând grosimea de câţiva centimetri. Se crede că sunt şi victime o­­meneşti. ASTĂZI APARE „RADI­O­UNIVERSUL“ De PAŞTI UN NUMĂR EXCEPŢIONAL 7 LEI UNIVERSUL) Gedeficiar VINERI 30 APRILIE Ort.:­­ Sfânta şi Marea Vineri a Patimilor Mântuitorului. Sfântul apostol Iacob, fratele Sf. loan E­­vanghelistul. Cat.: Sfânta Ecaterina de Siena. Prot.: Iosif. Evresc : 18 Itar. 5697 Lag. Be Omer (Sărbătoarea Şcolarilor). Mahomedan: 18 Safar 1356. Giu-Răs. soarelui 5,11. Apusul 19,16. « Se cântă în biserici prohodul Dom­nului și se face ocolirea Sf. Epitaf VINERI, 30 APRILIE RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 13. Concert de prânz. Muzică clasică (discuri): Simfonia de Joh. Crist. Bach (arch. simf. din Am­sterdam, dirij. de Mengelberg); Concertul în la­bemol pentru 4 piane şi orch. de coarde de Vi­­valdi-Bach şi Partea a doua din Concertul în si minor pentru 4 viori, clavecin şi orch. de Vivaldi; Arie din „Anotimpurile“ de Haydn (voce: Friedrich Schorr); Sonata pentru flaut şi instrumente de coarde de Alexandre Scarlatti (quintetul instrumental din Paris). Suita No. 3 în re major de Joh. Seb. Bach (arch. Conservatorului din Bruxelle, dirij. de Désiré De­­faux). 14,10: Radio-jurnal: Ora, Mersul vremii, Ştiri interne şi externe. Sport. 18: Concert de muzică religioasă gregoriană al Asociaţiei pentru cultivarea şi răspândirea muzicii religioase, cond. de Paul Constan­­tinescu. Cuvânt introductiv de pr. I. D. Petrescu; Două intruituri arm. de pr. I. D. Petrescu: a) Vărsatu-s’a dragostea lui Dumne­zeu în inimile noastre; b) Făcutu­­s’a Domnul sprijinitorul meu; O mare mister, motet de Vittoria; Doamne nu sunt vrednic, motet de Vittoria; Eu sunt pâinea cea vie, motet de Palestrina; O, voi toţi, motet de Vittoria. 18:40: Muzică Religioasă. Alex. Lupescu (canto): Passi Flora de Sgambatti; Panis angelicus de Paul Fauchey; Cântare de René Quid’beuf; Milueşte-mă Doamne, din oratoriul „Paulus“ de Mendel­sohn. 19: Sfânta slujbă a prohodului, transmisă de la Sf. Patriarhie. 21,30: Radio-jurnal. Sport. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 21,10: Concert de orgă. 21,30: Concert simfonic. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,30: Concert nocturn. Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20,20: Muzică variată. 20,45: Fragmente din opere. 21,15: Con­cert simfonic 23,30: Sketch radio­fonic. 23,45: Muzică de dans. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. __ 18,30: Orchestră de ţigani. 23,40: Orchestră de ţigani. 24: Ştiri în engleză. Stuttgart, 523 m. 574 kHz. 100 kw. _ 20: Concert £e seară. 21,10: Recital de canto. 23: Ora, Inf., Meteor, Sport. 23,30: Recital de canto. 23,45: Deutschlandsender. Concert nocturn. 1: Concert noc­turn Beethoven. Viena, 507 m. 592 kKz. 150 kw. / — 20,15: Concert vocal. 20,45: Con­cert de muzică variată. 22,30: Con­certul Filarmonicei. 0,05: Muzică­­ de dans pe plăci. I Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw.— 20,10: Concert. 22: Concert simfo­nic. 23:­Inf., Sport. 23,20: Plăci. 24: Inf. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 20,30: Ora naţiunii. 20,50: Con­cert coral. 23: Reportaj. 23,20: Retransmitere de la o biserică. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.— 20: Muzică variată. 20,49: (Bari) Program special pentru Grecia. 21,05: Ora, Inf., Radiojurnal. 22: Concert simfonic. 23,10: Varietăți. 24: Radiojurnal. 0,15: Muzică de dans. München, 405 m. 216 kHz. 100 kw. — 20,15: Concert vocal. 21: Ora, Meteor, Inf. 21,10: Concert de sear. 23: Ora, Meteor, Inf., Sport. 23,30: Muzică variată. 0,30: Deut­schlandsender. Concert nocturn. Katovice, 396 m. 758 kHz. 12 kw.­­ 19,25: Arii din opere. 19,45 : Programul pe mâine. 20: Progra­mul general. 23,45: Plăci. SAMBATA, 1 MAI RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 13: Concert de prânz. Muzică se­rioasă (discuri). Uvertură în re major de Haydn (orch. filam. din Viena, dirijată de Robert Heger); Sonată în re bemol de Pader So­­ler şi Sonată în ml major de Scar­latti (clavecin: Roesgen-Cham­pion); Finale Allegro din Quartet No. 1 în re major de Dittersdorff (quartetul Lener); Dublu concert în re minor de Bach (2 viori: Ye­hudi Menuhin şi George Enescu); Simfonia No. 40 în sol minor de Mozart (orch. simf. din Berlin, di­rij. de Bruno Walter); Tocata şi Fuga de Bach (orch. simf. din Fi­­ladelfia, dirij. de Leopold Stokow­ski). 14,10: Radio-jurnal: Ora, Mersul vremii, Ştiri interne şi externe. Sport. 19: Ora, Mersul vremii. 19,02: „MESSIA“, oratoriu de Händel (discuri). (Executat de orch. şi corul Societăţii Radio en­gleze, dirij. de Thomas Beecham) 21,25: Sfântul evanghelist loan, de prof. Ion Savin. 21,45—22,30: Concert de muzică religioasă (retransmis de la Biserica Evanghelică: Johannes Stadel­mann, orgă; Vasile Jianu, flaut şi George Jarosevici (viola da gam­ba) ; Diacona un mi minor pentru orgă de D. Buxtehude; Sonata pentru flaut şi orgă de G. F. Hän­del; Coral şi 2 variaţiuni pentru orgă de G. Walther; Sonata pen­tru flaut, viola da gamba şi orgă de J. S. Bach; Arie din Porpora şi Arie de Tenaglia. Preludiu pen­tru orgă de J. S. Bach. 24. Sf. Slujbă a învierii Domnu­lui, transmisă de la Sf. Patriarhie din Bucureşti. — Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — Ziua muncii. Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20,30: Concert. 21,05: Re­cital de vioară. 21,30: Reportaj. 21,45: Radiojurnal. 21,55: Știri. 22: Concert. 23: Ora veselă. 23,30: Mu­zică de dans. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 19,30: Recital de canto. 22: Știri. 22,20: Concert de orchestră. 23,50: Plăci. 1,05: Știri. Stuttgart, 523 m. 574 kHz. 100 kw. — Ziua muncii. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw. 20,30: Muzică distractivă. 21: Con­cert vocal. 21,30: Concert de mu­zică vieneză. 22,35: Muzică de dans pe plăci. 23,10: Inf., Progra­mul pentru mâine. Sport. 23,30: O oră de muzică, vieneză. Praga,­­ 470 m. 638 kHz. 120 kw.­­ 20,05: Plăci. 20,35: Program popular. 23: Inf., Sport. 23,20: Inf. în germană. 23,25: Concert variat. 24,30: Slujba. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 20,30: Ora națiunii. 20,50: Con­cert coral. 1: Retransmitere. # ­xox­xox- Tragicul sfârşit al unei studente Noui amănunte asupra dramei sentimentale din munţii Jepi Sinaia, 28 Aprilie Am transmis cm­ ştirea des­pre sguduitoarea dramă desfă­şurată în cabana „Regele Ca­rol II“, din munţii Jepi, ai că­rei eroi au fost tinerii ştefan Davidescu şi Silvia Murga Iri­­nel, din Bucureşti. Revenim azi cu amănunte ce ne-au fost puse la dispoziţie de d. inspector Atanasiu, şeful poliţiei Sinaia. Intre tinerii Ştefan Gh. Da­videscu, de 23 ani, fiul preotu­lui Davidescu, din Bucureşti, str. Olimpului 17 şi Silvia Mur­ga Irinel, de 20 ani, fiica d-lui Avram Murga, pensionar, tot din Bucureşti, str. Bouilescu 15, se înfiripase o dragoste încă de astă toamnă, când s’au în­ceput cursurile la facultate, a­­mândoi tinerii fiind studenţi la chimia industrială, anul I. Eroina era o fire sentimen­tală şi nervoasă, fiind de mult obsedată de ideia morţii. Davidescu suferea şi el de nervi. Din ce motive nu se ştie încă precis, s’au hotărît amândoi să moară. Au plecat Sâmbătă din Bucu­reşti şi s’au oprit la Buşteni. De aci, au urcat la casa Schill, spre a poposi, dar negăsind loc, au plecat mai departe,, la caba­na „Regele Carol II“. Aci, au stat două zile, Dumi­nică şi Luni. Intre timp, Davidescu a cău­tat să-şi convingă iubita să ple­ce înapoi şi să renunţe la ideia morţii. El avea un revolver cu butic, iar între lucrurile fetei, s-a gă­sit un tub cu cianură de pota­siu, care era spart şi conţinu­tul risipit. Davidescu susţine că ea n’a vroit să renunţe la moarte şi i-ar fi spus că dacă nu vrea să moară amândoi, se otrăveşte. El, fiind o fire slabă, lipsit de voinţă, s’a lăsat convins, şi ori dimineaţă, fiind în pat, a tras un foc de revolver asupra fetei. Glontele a pătruns prin tâmpla stângă şi a ieşit prin partea opusă. Moartea a fost fulgerătoare. Davidescu a rămas lângă ea şi a încercat şi el să se sinuci­dă, trăgându-şi mai multe focuri de revolver în cap. Mâna tremurându-i însă, nu­mai un singur glonte i-a atins ţeasta, zgâriindu-l uşor. Rana nu prezintă nici o gravitate, însă el este extrem de suresci­tat. Asupra lor s-au găsit nume­roase scrisori de dragoste. Până mâine, când vor sosi de prim procuror Constantin Ghi­­ţeanu şi medicul legist, spre a face ancheta şi autopsia, Davi­descu rămâne arestat la poliţia Sinaia. Cadavrul fetei a fost trans­portat la morga spitalului „Dr. Cantacuzino“. Echipa care a transportat cadavrul fetei de la cabana „Re­gele Carol II“ la Sinaia a fost condusă de d. locat. Leon Hardt, iar cercetările la faţa locului au fost f făcute de d. comisar Bu­­cureşteanu, de la poliţia Sinaia şi de d. plutonier Crângaşu Ior­dan, șeful postului jandarmi din Poiana Țapului. Concursurile soc. „Tinerimea Română“ Anul acesta societatea „Ti­nerimea Română” a organizat concursuri pentru zilele de 7—10 Mai, între studenţi, elevi ai şcoalelor secundare şi şcoa­­lelor practice şi elevii şcoalelor primare. In afară de concursul inte­lectual, va fi anul acesta şi un concurs de desen artistic, li­niar şi decorativ. Sosirea concurenţilor va fi în ziua de 7 Mai La 8 Mai vor avea loc concursurile la facultatea de ştiinţe, liceul „Lazăr” şi şcoala primară Ro­maneses Duminică 9 Maiu va fi un serviciu religios la Bise­rica Sf. Spirior. Nou, apoi co­loana Concurenţilor se va în­drepta spre Statuia lui Mihai Viteazu, unde va depune o co­roană. La ora 1 va fi serbarea cioc­nirii ouălor roşii. La ora 5 d. a. d. prof .univ. D. G. Antonescu va conferenţia despre „Pro­blema şcolară”, în sala de fe­stivităţi a Societăţii. Seara la ora 9, în onoarea profesorilor şi elevilor, se va da un festival artistic în sala Societăţii, cu­ concursul şcoalelor secundare din Abrud. Luni 10 Mai concurenţii şi însoţitorii vor asista la festivi­tăţile organizate cu ocazia a­­cestei sărbători naţionale, iar în seara aceleiaşi zile, vor pleca spre domiciliu. Vineri 21 Mai va fi serbarea distribuirii premiilor, iar în di­mineaţa zilei de 22 Mai pre­mianţii, însoţitorii şi mem­brii Societăţii, vor pleca în excursia organizată în Ardeal, spre a vizita centrele: Alba Iulia, Orâştie, Deva, Haţeg, Sarmisegetuza, Lugoj şi Caran­sebeş. Excursia va dura cinci zile. INSTRUCŢIUNI PENTRU CONDUCĂTORI, ÎNSOŢITORI ŞI ELEVI PENTRU TOT TIMPUL CONCURSURILOR In ziua sosirii, adică Vineri 7 Mai­, toţi conducătorii grupe­lor se vor prezenta la biroul societăţii instalat în gară pen­tru a lua cunoştinţă de toate dispoziţiunile şi informaţiile cu privire la concursuri, serbări, primind şi biletele de încarti­­ruire şi masă, precum şi co­­cardele Toate obiectele aduse pentru muzeu se vor depune contra­­chitanţă la cancelaria socie­tăţii în Bulev. Schitu Măgu­­reanu 4 D-nele şi d-nii conducători vor însoţi elevii până la localul unde se vor ţine concursurile având grija să se prezinte la timp după ora indicată pe pro­­­­gramul de mai sus fâcându-se I răspunzători şi de ţinuta şi I felul cum se vor prezenta şi­­ parcurge străzile precum şi de exactitatea executării progra­mului. Teza se va scrie pe hâr­tie dată de societate şi cu sti­lou.Toţi elevii însoţiţi de condu­cători sunt obligaţi a lua parte la serviciul divin de Duminică la Biserica Sf. Spiridon Nou — Calea Şerban Vodă conform programului. Toţi participanţii ce benefi­ciază de reducere pe C­F.R. sunt obligaţi ca la înapoiere să prezinte odată cu biletul şi cocarda societăţii. Hrana elevilor este conside­rată ca începând din ziua de 7 seara,, 8, 9 şi 10 Mai prânz, locurile de găzduire vor fi eli­berate până cel mai târziu Luni 10 Mai, seara. Se recomandă tuturor ca să-şi procure din vreme bile­tele de participare la festivităţi pentru a evita aglomeraţia la casă ţinând seamă de numărul cel mare al participanţilor. In ce priveşte concursul de desen, elevii vor avea . Pentru desen după natură să se aducă hârtie o coală de Bele Arte şi cărbune sau creion după cum au învăţat. Colori de aquarele şi cele 3 culori • roşu galben şi albastru, o pensulă şi goden. Pentru desen liniar o linie, equer, compas, trăgător, hâr­tie de desen, cerneală neagră sau tuş dacă s’a făcut în şcoală şi culoare. --------xoxQfcox-------­ OTRĂVURILE, care se formează în intestinul omului, pot fi curând şi sigur îndepărtate, luându-se zilnic, dimineaţa, un pahar cu apă naturală purgativă „FRAN­­CISC IOSIF“. Recomandată de medicii. 5015 Grav accident de autobuz Satu-Mare, 28 Aprilie Un grav accident de autobuz, care a costat viaţa unui mili­tar venit in concediu, s’a în­tâmplat Duminică, pe şoseaua ce trece prin comuna Botiz. Tânărul Ştefan Harcai, sol­dat în reg. 87 inf. din Satu- Mare, s’a repezit în urma auto­mobilului, proprietatea d-lui Pelle, să ridice niște manifeste politice, pe care acesta le arun­ca din mers. Din cauza prafului ce se ridi­case in urma mașinei, Harcai n’a observat, că din sens con­trar venea autobuzul cu n­rul 107, proprietatea Margaretei Leibovici, care face cursa între­­ Baia-Mare — Satu-Mare și care­­ era condus de chiar vărul victi­­­­mei, anume Carol Harcai. Nefe­ricitul soldat nu a mai avut timp să se ferească și a fost lovit atât de puternic de autobuz, încât a rămas mort pe loc. Șoferul a­ fost arestat. Starea de plâns a şoselelor E nevoie să intrăm in rândul ţărilor civilizate. — Ce s’a făcut până acum. — Programul de lucru­ — încurajarea muncii naţionale Dacă pentru căile ferate s’a fă­ şi s’a prevăzut executarea a 341 km. drumuri moderne şi 120 km. drumuri noui. In anul 1940 vom avea 1.500 km drumuri mo­derne şi, anume: Oradea-Bucu­­reşti (contract 1931), Bucur­eşti-Giurgiu (lucrat cu străinii 1931), Bucureşti-Constanţa (contract cu românii sub actualul regim), Constanţa-Mangalia (asemenea), Bucureşti-Buzău (contract cu străinii 1931), Buzău-Focşani- Şuşiţa (se va lucra cu români), Bacău-Răcăciuni (15 km. cu ro­mâni), Bucureşti-Piteşti (până la km. 33 antrepriza franceza, gata la sfârşitul anului 1937, contract 1931 ; restul de 80 km. spre Piteşti se va încheia con­tract), T.­Severin-Mehadia cu ramificaţie spre Băile Herculane (antrepriză română), Tg.-Ocna- Slănic (se încheie contract cu români), Tâncăbeşti - Brătuleşti (contract în execuţie cu român), Ţigăneşti-Snagov (idem). Cei aproape 800 km. de dru­muri moderne, ce se angajează actualmente se fac exclusiv prin antreprenori români, prin licita­ţie publică, şi cu preţuri mult mai mici ca cele plătite firme­lor străine. Astfel: pavele nor­male m. p. la străini 842 lei, du­pă licitaţiile din 1936 şi 1937 la români între 405 şi 570 lei; Ca­­lapuri m. p. la străini 815 lei, 1937 între 400 şi 492 lei; îmbră­căminte permanentă de beton, la străini 627 lei m. p., la ro­mâni în 1937 lei 373; asfalt tur­nat în 1932 lei 628, în 1937 cu 264 lei m. p. îmbrăcăminte semi­­permanente. Macadam cimentat. Cu străinii în 1931 383 lei m. p. cu românii în 1936 lei 236-239, iar în 1937 lei 200-229 m. p. Ma­cadam penetrat cu bitum. Cu străinii 383 lei m. p. cu românii 188 lei m. p. Dacă se mai ţine seama că antreprizele străine mai au a­­vantajul scutirii de impozite şi reduceri la taxe de import, se poate ajunge la constatarea că lucrările încheiate pentru mo­dernizarea drumurilor prin an­treprize româneşti, în ultimii ani, sub actualul regim sunt uneori şi cu peste 50 la sută mai eftine ca cele încheiate prin contractul drumurilor la 1931. cât mult după război, ţara noa­stră situându-se din acest punct de vedere în rândul statelor ci­vilizate, drumurile — şoselele naţionale şi judeţene, — sunt într’o stare de inferioritate pă­gubitoare nu numai pentru ne­voile economice, pentru interesele locale, pentru necesitatea de a cunoaşte ţara mai bine şi pen­tru desvoltarea turismului, dar şi spre a face faţă imperioaselor trebuinţe de ordin strategic. Abia în 1931 s’a contractat cu case străinte modernizarea a 796 km. pe şoseaua Oradea-Sibiu- Braşov-Bucureşti-Giurgiu, în va­loare de 3.200 milioane lei, plă­tiţi din subvenţia acordată de stat prin C. A. M. Termenul de completare a acestor lucrări, este fixat pentru anul viitor. Faţă de această proastă situa­ţie a drumurilor, actualul minis­tru al comunicaţiilor a dispus încă din 1933 întocmirea unui plan general de lucru, ţinându­­se seama de posibilităţile mate­riale, de nevoile economice şi ce­rinţele statului-major. PROGRAMUL DE REFACERE Rezumativ acest program pre­vede : 1 Construcţii de drumuri noui (2000 km.) naţionale, şi 14.000 km. judeţene şi comunale, în valoare de 16.500 milioane lei; 2. Construirea de poduri defini­tive, pentru cursurile de ape mari, printre care 5 poduri peste Dunăre la Hârşova, Galaţi, Brăi­la, Ismail şi Tulcea, în valoare de 2.200 milioane lei; 3. Moderni­zări de drumuri, 10.000 km., in valoare de 30 miliarde lei. In to­tal, lucrări de 48.700 milioane lei. Eşalonând executarea acestor lucrări pe 10 ani, e nevoie de 4.870 milioane anual, iar pentru întreţinerea drumurilor naţiona­le împietruite şi moderne de 800 milioane anual. Actualmente, în bugetul dru­murilor e alocată suma de 120 milioane lei pentru întreţinere Ţinând seama de costul unui me­tru cub de pietriş (200 lei în me­die gata împrăştiat), şi dacă re­partizăm această sumă la cei 12 mii km. de drumuri naţionale şoseluite, rezultă că s’ar putea întreţine un strat de numai 7 mm. grosime de pietriş. Deci în­treţinerea este iluzorie. NOUI MIJLOACE FINAN­CIARE Faţă de această situaţie gravă, d. ministru Franasovici s’a preo­cupat să găsească mijloace fi­nanciare, într’o vreme când toa­te disponibilităţile merg pentru înzestrarea armatei. Totuşi, s’au realizat fonduri peste bugetul ordinar al drumurilor : 350 mi­lioane în 1934 ; 210 milioane în 1935 ; 250 milioane împrumut la C. E. C şi Casa de depuneri în 1936-1937. S’a mai acordat de minister numai pentru şoselele judeţene încă 300 mii. LUCRĂRI DE PRESTAŢIE Pe lângă aceste credite, pe ba­za jurnalelor de miniştri, pentru rămăşiţele până la 1 Aprilie 1934 din cotele adiţionale admi­nistrative şi din amenzi silvice se execută lucrări pe drumuri cu zile de prestaţie — dela 1 Oct. 1934 până la 15 Noembrie 1936 — în valoare de 374 milioa­ne lei, repartizate astfel pe pro­vincii : Oltenia, Muntenia și Do­­­brogea 135 mii., Transilvania , Banatul 106 mii., Basarabia 8­ mii., Moldova 38 mii., Bucovi­na 14 mii. lei. ALTE LUCRĂRI EXECUTATE In baza fondului creiat prin legea de modernizarea drumuri­lor naţionale s’au executat lu­crări în valoare de 674 milioane lei pentru o lungime de 218 km, lucrări ce vor fi gata în 1939. S’a mai votat legea, prin care C. A. M. este obligată să verse aceeaş cotă anuală ce fusese a­­locată la contractele cu străinii pentru modernizarea drumuri­lor. Din această sumă s’au alocat prin împrumut 250 milioanp lei LUCRĂRI URGENTE Intre drumurile noui, ce ur­mează a fi construite şi pentru cari sumele au şi fost angajate, Basarabia ocupă locul întâi, du­pă cum e şi firesc. In această provincie, pe care ruşii o lăsase­ră în părăsire neavând nici un interes s-o civilizeze actualul gu­vern a înţeles să facă cele mai mari sacrificii, angajând peste 300 km. de drumuri noui. Se va construi, în sfârşit, şo­seaua Galaţi-Brăila, atât de necesară pentru legătura celor două mari porturi fluviale. In Dobrogea, pe malul mării, se construeşte şoseaua Mangalia- Balcic-Ecrene, iar în regiunea Moţilor se vor lucra încă 53 km de şosea. Este încă puţin pentru nevoile mari ale ţării. E totuşi un înca­­­­put serios, care trebue urmat cu toată stăruinţa­, spre a putea co­respunde cât mai grabnic şi în cât mai largă măsură poruncii M. S. Regelui . Pentru completarea mijloace­­­­lor financiare s’a prevăzut cum­părarea de misini rutiere, car i­eftinesc munca şi execută mai­­ rapid lucrările. Legea muncii­­ pentru folosul obştesc urmează să fie de asemeni utilizată în folosul drumurilor, pentru ca braţele tinere, conduse de spe­­­­cialişti români, să ajute la re-­­ întinerirea drumurilor vechi fă­■ cându-le să corespundă nevoilor de azi .­­ După datele arătate ma­i sus, dar , la ce ne-au fost înfăţişate de d. inginer inspector general Traian­­ Pârvu, secretarul general al mi­■­i­nisterului de comunicaţii, reese că putem să nădăjduim într’o serioa­să îmbunătăţire a stării de lu­cruri de azi şi o îndreptare a drumurilor imperios reclamată de vremurile şi nevoile moderne. C. F. Anul al 54-lea Nr. 120 Sâmbătă , Mai 1937. Scrisori din Londra (Urmare din pag. 1­a) ne permite să presupunem că so­coteşte nouile înarmări ale Ma­rei Britanii ca fiind destinate să fie întrebuinţate împotriva Ita­liei sau Japoniei. Nu vom des­­volta mai departe această temă, ori­care ar fi ispita de a împin­ge mai departe analiza noastră a politicii externe a unui cabinet Chamberlain. Dar se înţelege de la sine că viitorul prim-ministru e un partizan convins al înţele­gerii cu Franţa. Această­ înţele­gere o vede tocmai sub forma un­nei cooperări strânse cu Franţa întreagă şi nu cu un partid po­litic francez, ori­cât ar fi acesta de puternic. Am menţionat sancţiunile îm­potriva Italiei, întrucât a tre­cut multă vreme, putem consi­dera această ciudată problemă într’o perspectivă plină de tâlc. Lucru ciudat: singura ţară care pare cu adevărat că a profitat de pe urma sancţiunilor împotri­va Italiei, este Germania. Fron­tul de la Stressa, încheiat în 1935, între Marea Britanie, Franţa şi Italia, a făcut să tremure proba­bil fără voia autorilor înşişi, di­plomaţia germană. Cearta între Londra şi Roma, cu privire la E­­tiopia, a fost primită la Berlin ca un act al Providenţei divine. Propaganda germană lucrează cu iscusinţă la Londra şi la Paris, ca să adâncească prăpastia care despărţea psihologiceşte pe ita­lieni de naţiunile înţelegerii an­­glo-franceze. Frontul de la Stresa era distrus şi axa Berlin-Roma începea să se desemneze în lo­cul lui. De atunci, deşi îşi strângea le­găturile cu Roma, Germania şi-a bazat speranţa pe un conflict violent între Marea Britanie şi Italia, căci astfel sunt slujite in­teresele esenţiale ale patriei. E curios de a vedea, bunăoară, is­cusinţa cu care germanii au ma­nevrat, spre a lăsa opinia publică din Marea Britanie sub impresia că în războiul civil din Spania, naziştii n’au aproape nici­ un a­­mestec şi că numai fasciştii ita­lieni sunt răspunzători de orice. EPILOGUL CAMPANIEI IN ABISINIA Au mai avut, în ultimul timp, incidentul curios al traducerii cărţii mareşalului De Bono, cu privire la cucerirea italiană a E­­tiopiei. Cartea lui De Bono a fost pu■u­b­licată la Roma, acum opt luni. Corespondenţii de la Roma ai zia­relor engleze au trimis lungi ex­trase ale acestei lucrări al cărei cel mai interesant amănunt e că are o prefaţă a lui însuşi. Ştirea n’a avut niciun răsunet la Lon­dra. Chestiunea era uitată, când a apărut aci traducerea cărţii lui De Bono. Deodată, s’a făcut o vâl­vă mare în presă. Se vorbea de carte, ca şi cum ar fi cuprins o revelaţie senzaţională. Pretinsa senzaţie era mărturisirea lui De Bono, că cucerirea Etiopiei fu­sese premeditată de Mussolini. Ne-am dat osteneala să căutăm dedesupturile tainice ale acestei campanii ziaristice împotriva căr­ţii lui De Bono. Imediat am des­coperit că toată această mişcare provenea din dorinţa câtorva grupuri antifasciste de a îm­piedica apropierea anglo-italia­­nă, care ar putea să se producă în luna Mai, dacă atunci, în lipsa unui nou incident, Marea Brita­nie, în sfârşit, va trece cu bu­retele peste chestia etiopiană. Trebuia să se facă să renască a­­gitaţia antimussoliniană. După cum am spus, ne-a fost uşor s’o descoperim, dar răsco­lind mai departe, am văzut apă­rând factori şi mai ascunşi. Am fost izbiţi de existenţa unor le­gături ascunse cu grijă între propaganda împotriva Italiei, provocată de cartea lui De Bono şi anumite cercuri slujind inte­resele Germaniei. O întreagă miş­care bine organizată era gata să sape din nou o prăpastie între Londra şi Roma. Din fericire, serbările încoronării, care se apro­pie, fac ca opinia publică din Anglia să rămână insensibilă faţă de orice propagandă politică pri­vitoare la politica externă, dacă această propagandă izvorăşte dintr’o sursă străină. Mareşalul De Bono nu e sin­gurul care n’a nimerit-o cu car­tea lui. Distincţiunea aceasta o împarte cu însuşi d. Leon Blum. Tocmai s’a publicat la Londra traducerea cărţii acestuia despre căsătorie. Efectul publicaţiei n’a fost deloc fericit, în sensul că foarte mulţi oameni s’au simţit jigniţi de ideile „tolerante” ale autorului. AUGUR Dunărea s-a revărsat în regiunea Macin Numeroase sate inundate.­Pagubele trec de 10 milioane lei Măcin, 28 Aprilie Apele crescute şi ploile din ultimele zile au pricinuit mari inundaţii. Au fost aco­perite de apă 7000 hectare izlaz, 100 hectare teren cu lu­cerna, 7000 hecare teren ara­bil, 50 hectare vie pe rod, 40.000 hectare fâneaţă. Au suferit pagube satele : Turcoaia, Traian, Macin, Ghecet, Jila, Garvan, Văcă­­reni, Luncaviţa, Rachel, Ion Brătianu, Pisica, etc. Satul Ghecet este grav a­­meninţat. Au fost inundate peste 20 de gospodării. Locui­torii s’au retras dealungul şoselei. Autorităţile, în frunte cu d. Niculae Săvescu, pretorul plăşii Măcin, au luat măsuri pentru salvarea gospodăriilor rămase neinundate. Apa a­­pasă digul şi sunt temeri că va fi inundat întreg satul. Toate grădinile de zarzava­turi au fost distruse. Pagubele trec de 10 milioa­ne lei, în regiunea Măcinului. Vitele nu au nutreţ. Se cere grabnica interven­ţie a guvernului pentru aju­torarea sinistraţilor. Şi Cartierul din valea ora­şului Măcin a fost inundat. Peste zece case sunt inun­date. Se lucrează de premili­­tari la consolidarea digului din­spre baltă pentru apăra­rea cartierului demobilizați­lor, din Măcin. Frontul ostăşesc naţionalist Şedinţa extraordinară a delegaţiei permanente Sub preşedinţia d-lui general de divizie, senator de drept, Ioan Popovici, s-a ţinut la sediul cen­tral al F. O. N. din strada Pictor Grigorescu 5, şedinţa extraordi­nară a delegaţiei permanente, înainte de a se intra în ordi­nea de zi se dă citire unei tele­grame expediată d-lui general loan Popovici de către d. mare­şal al Palatului, care a ţinut să mulţumească tuturor camarazi­lor din F. O. N. pentru frumoa­sele sentimente ce i s’au exprimat într’o şedinţă precedentă a F. O. N. Intrându-se în ordinea de zi, d. Ştefan Tătărăscu-colonel de rezervă — secretar general al F. O. N. de pe tot cuprinsul ţării, arătând că această febrilă orga­nizare care înglobează zeci de mii de membri, este rezultatul spiritului ostăşesc ■­ cetăţenesc, care solidarizează massele de foşti combatanţi de la oraşe şi sate, în jurul Memorandum-ului şi Doctrinei F. O. N. — Români­­mea înţelege să fie unită şi so­lidară ca şi pe front, ast­fel mai mult ca ori­când, privind ame­ninţările ce ni se aruncă din toate părţile. Comandamentele judeţene F. O. N. au afirmat deviza peste tot valabilă, că în­ţeleg să rămână ultima rezervă pe care Neamul Românesc con­tează în consolidarea sa de pace. D. căpitan invalid Iacob Mun­teanu citeşte articolul „Prezen­tarea armelor” datorit distinsu­lui scriitor naţionalist d. Nichi­­for Crainic. — Delegaţia perma­nentă aplaudă acest articol şi ho­tărăşte a se trimite d-lui Crainic o adresă de omagiu. D. general ATANASE NEGRU, comandantul F. O. N. pentru Bu­cureşti şi Ilfov, face un călduros apel la toate cadrele de foşti combatanţi ofiţeri şi subofiţeri, de a se grupa în jurul F. O. N. asigurând isbânda idealurilor os­tăşeşti, ce trebue să ne anime. D. SAVEL MANU, subloco­tenent în rezervă, cere români­zarea instituţiilor de comerţ, principiu care justifică înteme­ierea cooperativelor ostăşeşti. D. general de divizie IOAN A­­NASTASIU, în calitate de pre­şedinte al comisiunei pentru Cooperativele Ostăşeşti, arată concluziile la cari s’a ajuns în comisiunea care a examinat a­­ceastă problemă la Centrala Coo­perativelor de îndrumare şi or­ganizare. Faţă de concursul şi sprijinul făgăduit de către oficia­litate şi având în vedere dorinţa fermă a foştilor combatanţi de a se grupa în cooperative ostă­şeşti, ce trebue considerate ca noi unităţi de luptă economică a ţării, d-sa crede în succesul fi­nal. D. general JITIANU cere ca F. O. N. să-şi dea tributul său bine studiat şi ferm pentru rea­lizarea cooperativelor ostăşeşti. D. căpitan HANDA-Teleorman arată că rolul ostăşimei de re­zervă trebue căutat în primul rând în organizarea cooperatistă ostăşească. Streinismul nu poate fi biruit în lupta economică de­cât prin cooperativele ostăşeşti. Construcţii pentru foştii luptă­tori, consum şi credit ieftin, a- I provizionarea armatei active şi instituţii de Stat, totul prin coo­perativele ostăşeşti. D. general GH. DRAGANES­­CU arată că în viitoarele coope­rative ostăşeşti, trebue organiza­te secţiuni speciale în vederea cadastrării urbane şi rurale. D. căpitan BRANZARU I. ara­tă rolul primordial economic care revine cooperativelor ostăşeşti. D. general de divizie IOAN POPOVICI, comandantul suprem F. O. N., arată că într’un stat , sunt forţe constructive şi forţe destructive. F. O. N. se înscr­ie­­ ca fundament al forţelor con­­­­structive naţionale. Aduce elogii ziarului „Universul“ în care tre­bue să vedem cu toţii nu numai­­ un cotidian, dar şi o tribună pen­­­­tru difuzarea românismului. , In continuare, arată că Fron­­­­tul Ostăşesc Naţionalist repre­­­­zintă imaginea de pace a fron­­­­tului însângerat, în care ofiţerii,­­ subofiţerii şi soldaţii au­­ luptat cot la cot animaţi de o discipli- I nă admirabilă. Organizarea dis­­­­părută şi izolatorie a ofiţerilor,­­ a subofiţerilor şi eventual a sol­­­­daţilor, constitue ceva anti-os­­­­tăşesc, s’ar putea spune „un em­brion sovietic“.­­ Iată de ce astăzi sub aripa Frontului Ostăşesc Naţionalist, ofiţerii dela treptele cele mai ’ înalte, subofiţerii şi soldaţii con-­­ stituesc una şi aceiaşi falangă,­­ luptând ca şi pe front pentru Rege şi Patrie. ’ Organizaţiunile F. O. N. din toate colţurile ţării, cari consti­­tuesc astăzi un factor de care­­ toată lumea trebue să ţină sea­­­­ma, şi-au exprimat voinţa de a întemeia cooperativele ostăşeşti. Aduce mulţumiri d-lui Stă­­nescu, care a pus la dispoziţia­­ Frontului Ostăşesc Naţionalist - încăperile de care se serveşte as­­­­tăzi, pentru înfăptuirea misiunei­­ sale.­­ D. secretar general ŞT. TATA­­­RESCU aduce mulţumiri d-nilor:­­ colonel Em. Boteanu, căpitan­­ Brânzaru, căpitan invalid Iacob­­ Munteanu şi plut. majori: Do­­­brin, Enache, Georgescu Gh.,­­ Verbuncu, Abagiu, Iovan Const.­­ şi Solomonescu Nic., care lu­­­crează zilnic pentru punerea la­­ punct şi expedierea lucrărilor­­ centrului F. O. N. Delegaţia permanentă aprobă trecerea la înfiinţarea practică a­­ cooperativelor ostăşeşti, pe dată­­ ce lucrările comisiunei prezidată­­ de d. general Ioan Anastasia vor­­ fi terminate. ____

Next