Universul, mai 1937 (Anul 54, nr. 132-147)

1937-05-16 / nr. 132

9 COMUNICAT Lămuriri asupra participării meseriaşilor patroni români la expoziţia internaţională din Paris Meseriaşii patroni francezi grupaţi în Camerele de meserii (artisanate) dornici de a cu­noaşte şi lega relaţiuni cu me­seriaşii patroni din celelalte ţari, au invitat cu ocazia expo­ziţiei internaţionale din Paris pe toţi meseriaşii patroni din toată lumea să participe cu produsele meseriei lor la expo­ziţia internaţională.­­ In marele pavilion al artisa­­natului francez vor expune me­seriaşii patroni ai Statelor U­­nite, Ceho-Slovacia, Bulgaria, Turcia, etc.­­ Pentru închegarea unor rela­ţiuni temeinice, menite să în­­drumeze şi să organizeze me­seriaşii pe drumul naţionalis­mului constructiv, artisanatul francez a invitat şi pe mese­riaşii patroni români grupaţi în Camerele de muncă. . . Uniunea Camerelor de muncă studiind această posibilitate o­­ferită de meseriaşii francezi de a închega o înţelegere între toţi meseriaşii patroni, fiind invitaţi şi de comisariatul general al Pavilionului român de la expozi­ţia internaţională din Paris, prin d.­nte P. Calciu, preşedin­tele Uniunei Camerelor de mun­că a perfectat înţelegerea la Paris cu d. R. Tau­ledet, preşe­dintele artizanatului francez. Ţinem să lămurim că această manifestaţiune se face în afară de organizarea oficială a pavi­lioanelor statelor respective în cadrul expoziţiei generale, fiind numai o reuniune a tuturor me­seriaşilor din toate ţările. Cu această ocaziune se va ţine şi un congres general al artisani­­lor din lumea întreagă, care va avea loc la Paris, în ziua de 25 iunie 1937, când au fost invi­­t­­aţi să participe meseriaşii pa­troni români prin Uniunea Ca­merelor de muncă,­ făcându-li­­se onoarea să li se ofere vice­­preşedinţia congresului prin d. Al. Ardeleanu, membru al Uniu­nei Camerelor de muncă. Aceasta este cadrul strict al realităţilor, iar manifestaţia Uniunei se încadrează perfect şi în legea de organizare a Uniu­nei Camerelor de­­m­uncă — in­stituţie autonomă. Prin această participare se tinde la ridicarea prestigiului meseriaşilor patroni români la acelaş nivel ca al americnilor, ceho - slovacilor, iugoslavilor, germanilor, francezilor, englezi­lor, etc. — cam­ deşi au pavi­lioane ofici­ale ale statelor lor in cadrul expoziţiei generale internaţionale, au primit totuş­­i invitaţia artisanilor francezi pentru ca să arate lumii întregi comunitatea de interese şi do­rinţa că toţi meseriaşii patroni din lumea întreagă sunt dornici de o înţelegere pentru apărarea păcei, a economiei politice şi­­ socială a fiecărui stat în parte, ei fiind factorii de primă ordine în organizaţia economică a fie­cărui stat. Preşedintele Uniunei Came­relor de muncă, (ss.) nie P. Calciu 7773 Aprovizionarea armatei cu grâu Consiliul de administraţie al „Cecopavei“ a ţinut dri şedinţă. Au participat d-nii: Pa­ndit Popovici, vice-preşedin­­­te, Mihalcea, pr. Florea, pr. Popescu, Bucoveanu, Geble­­cu, şi alţii. S’au luat în discuţie apro­vizionarea amatei cu grâu. S’a constatat că toate uni­tăţile armatei sunt suficient aprovizionate cu grâu şi că mai sunt încă, la particulari, suficiente cantităţi de grâu, până la noua­ recoltă care se anunţă foarte abundentă. DELA C. F. R. TAXAREA AMBALAJELOR NOUI SAU VECHI Direcția generală a dispus să se introducă în tariful local de­­mărfuri, următoarea măsură,­­valabilă dela 15 iunie a. c. Ambalajele noui sau vechi de­­tot felul se taxează după tari­ful nr. 15, coloana corespun­zătoare greutății predate. Se ex­ceptează buteliile, baloanele şi damigenele noui. Lăzile, goale, cari au servit la transportul peştelui proaspăt sarat sau pentru păsări, precum şi putinele goale, cari au­ servit­­la transportul brânzeturilor sau­­ peştelui­ sărat — fi­e­ chiar­­desfăcute — sunt excluse de la transport, când nu sunt predate , în cantităţi de cel puţin 5000 kg.­­ sau dacă nu se plăteşte taxele ,pentru cel puţin 5000 kg. Pentru astfel de transporturi se percep şi taxele de desinfectare. Ambalajele, cari sunt puse u­­nele în altele, putându-se în­cărca chiar suprapuse, precum şi cutiile metalice sub 30 cm. diametru nu se consideră volu­­­minoase. . Cantităţile sub 1000 kg. se ta­­­­xează cu spor de 50%. Cele pes­te 1000 kg. sau dacă se plăteşte­­pentru cel puţin 1000 kg., chiar­­dacă s-a cerut vagon pentru u­­zul propriu, se vor taxa la greu­tatea efectivă de cel puţin 1000 kg., fără a se percepe sporul de 50%. Fac excepţie lăzile goale, cari­­ au servit la transportul peşte­lui proaspăt sau sărat sau pen­­­­tru păsări, precum şi puţinele goale, ce au sosit la transportul brânzeturilor sau peştelui să­­z­­at, fie chiar desfăcute, cari se vor primi în cantităţi de cel BSD puţin 5000 kg, sau se vor plăti taxele pentru 5000 kg. Ambalajele desfăcute se ta­xează ca şi materialul din care sunt confecţionate. Lăzile, cari servesc la păs­trarea hainelor, rufelor sau al­tor obiecte casnice, precum sunt lăzile braşoveneşti, lăzile ţărăneşti, cuierele, geamanta­nele nu se consideră la taxare ca ambalaje, chiar dacă­ sunt vechi. . . ACCESUL CALATORILOR DE CL. IlI-a IN VAGOANELE BAR Direcţia generală c. f.­ r. _a aprobat­­ca accesul în Vagoa­nele bar­ a călătorilor, de cl. IlI-a să fie permis la orice, oră cu condiţia ca să nu ocupe lo­curi la mese, acestea fiind re­zervate exclusiv călătorilor cu bilete de cl. I-a şi a Il-a. ——XXX C XXX------­ Centre pentru pregătirea conducătorilor de tractoare In urma hotărîrii consiliului de miniştri, de a achiziţiona 400 tractoare in scopul de a introdu­­ce motorizarea în agricultură, ministerul muncii a fost însăr­cinat cu pregătirea celor 400 mecanici necesari maşinilor ce se vor importa. In acest scop, ministerul va înfiinţa mai multe centre în ţară, pentru pregătirea condu­cătorilor de tractoare, unde se vor face cursuri ce vor dura două luni. Cei cari au cunoştinţă de acea­stă meserie şi doresc să se spe­­cializeze, pot să se adreseze, pentru lămuriri, direcţiunii muncii din minister. Cota apelor Dunării DIN pnR.U­TR.fT.la ROMANESTI COTA APEI DUNĂRII IN SUS DE BAZIAS Mai Mai r PORTURILE — ~ PORTURILE­­ 12 13 _________________11 I __ Regensburg 115 121 Ba­z­ias 620 — Hofkirchen 150 157 Drencova 504 498 Passau 350 371 Orșova 535 530 Linz 54 70 T. Severin 707 700 struden 395 426 Cetatea 694 689 viena 88 104 Calafat 679 672 Bratislava 266 270 Bechet 341 637 Romarno 386 377 Corabia 663 654 Budapesta 349 337 T. Măgurele 591 585 Mohács 402 411 Zimnicea 718 710 Rogojevo 533 534 Giurgiu 706 702 Novisad 493 487 Oltenița 698 695 Zemun 627 622 Călărași 618 618 RAUL ORAVA Cernavoda 585 585 Barcs 110 104 Hârsova 607 608 Osijek 324 310 Brăila 548 548 RAUL SAVA Galati 524 525 Brad 801 793 Tulcea 369 370 RAUL TISA Ismail 351 351 Tokay 148 138 Chilia 217 219 Seghcdin 350 338 Titel 550 544 Economice-Financiare SCHIMBUL pe ziua dels Mai Franci francezi 7 $0—8.00 franci elveţieni 40—41; dolari 174—178; lire sterline 860—870; lire italiene 8,30—8,60; zloți 32—33; silingi austriaci 33—34; leva 160—170; pengoe 35—36 dinari 3$0—4,00; lira otomană 115—125; fiorinul olandez 90—100; drahme 1,45—1,55; napoleon aur 1100—1120; mărci 39—40; corone cehe 5,70—6,00. DEVIZELE NEGOCIABILE Marca germană 34,00—34,10 ; drahme 0,84 Vi — 0,85 ; co­roane cehe 5,33—5,5 ; pengoe 26,20—26,40; schilingi austriaci 27,10 — 27,20. CURSURI MEDII Amsterdam 85,56; Paris 7,73; Praga 5,32; Zurich 38,80. CURSUL OFICIAL AL DEVIZELOR DEVIZE STRĂINE (închiderea) I VALUTE EFECTIVE Zurich ~ Paris Londra Comp. Vânz­ă ‘ — orang francez 6,21 6,90 București 3,25 — 672,­­ elveţian 30,36 32,78 Berlin . 175,30 — 12,33,­9 Lira sterlină . 669,30 696,98 Amsterd. 240.0754 1227,50 8,99,1 Lira italiană . — 7,40 New York 4.365­. 22,33 4,94,27 Dolarul. . . . 136,62 144,95 Londra . 21,58K 110,36­­ Belgas .... 22,77 24,80 Paris . . 19,57 % — 110,31 Florini olandezi 70,38 77,24 Milano . 23. 117,45 93,97 Cor. cehoslov.. 4,76 4,90 Budapes. 86. — 24,85 Schiling austr. 23,50 27,50 Praga . 15,23 — 141,87 Penge .... 27,50 29,50 Belgrad .10 — 215 Reichsmark. . — 4( Varșovia 82,90 — — Dinarul . . . 2,85 3,0( Grecia . — — — Leva ..... 1,00 l,21 Viena . — — 26,50 Zlotul .... 25,53 27,6£ Bruxelles 73,6754 376,25 29,33 /» Lira otomană. 107,64 111,0! Zürich . — 510,75 21,58‘/* Drahms . . . 0,90 1,1! Spania — — 85.75 Peseta? ... — 20.71 1 Citiţi bogatul număr al Ilustraţiunii Române“ , cuprinzând : Gheel, oraşul nebunilor; Impozite, azi şi odinioară; Armele misterioase ale viitorului război; PARADA DE IO MAI, etc. In numărul viitor: „OTRĂVITOARELE DIN TIMIŞOARA“ un mare şi senzaţional reportaj, de ION TIC­H ! 01 UNIVERSUL Bursa petrolului PREŢUL PRODUSEI­OR LA EXPORT PER TONA FOB CONSTANŢA LA 13 MAI PREŢUL PRODUSE­LOR LA INTERN PREŢURILE ŢIŢEIULUI IN PRAHOVA preţul pe Taxele PRODUSUL vânzare consum Tutui Kg, Intern Kg, Benzină de automobile .... Le) 11.05—11.10 8.52 „ grea ............................... 3.»5- S.90j 1.59 Petrol rafinat ........ „ 3.95— 4. 1.78 Motorină ................................ „ 3.75— 3.80 1.98 Combustibil special ..... „ 2.10— 2.15 0.52 Păcură de ars ....... . „ 0.95— 1. 0.37 Ulei agricol ............................ „ 20.75—21.25 16.62 „ tip C. F. R...................... „ 22. -22.50 16.70 Ulei Regal V................................ 23- -23.50 16.76 „ Regal */„............................... 24. -24.50 16.82 „ „ “loo,......................... „ 25.50-26 16.91 „ Cilindrii ................................... 21. —21.50 16.64 „ . ’/«................... . „ 22. -22.50 16.70 BURSA Bucureşti 13 Mai (dela 11—12 dim.) Reşiţa 570, 73, 74, 75, 78, 80, 81, 82, 83, 84; Letea 795, 800, 797; Credit industrial 620, 615; Banca Naţională 4900; Naţionala asig. 220; Mica 1685, 690, 685, 690, I. R. D. P. 96, 97; Banca Româ­nească 410, 412, 415; Consolidare 31,90, 31,85, 31 7/8, 31 3/4, 31,80, 313/4; Stabilizare 561/4; împro­prietărirea 511/4, 51,20, 511/8; înzestrarea titluri mari 711/4; înzestrare titluri mici 70, 70 1/3, 70,1/4; Desvoltare 47,1/; 47 1/8 ; Renta 1933 54 , 54 1/4; Urbane Buc. em. veche 31; Refaceri 55 1/4; (55 1/4); Astra Română 1.095; 1.060 ; 1.065; 1.070; 1.065; Credit Minier 298; S. T. B. c. v. 1.385; Concordia 605; 600; S. T. B. optate 1.400. TARG­UL LIBEER Transacțiunile în târgul liber s’au încheiat în jurul cursuri­lor de mai jos cari ne-au fost comunicate de către Banca M. Finkels, str. Lipscani 22. RENTE ANTEBELICE Rentă originală 4% 40—42 Rentă duplicat 4% 40—42 Rentă originală 4­2% 42—44 Rentă duplicat 4ya% 42—44 Rentă duplicat 5% 48—50 Rentă originală 5% 43—50 RENTE POSTBELICE INTERNE Rentă 5% Emis. me National gg_ Raită 5*/. Emis. 1919 Unirii 55—56 Rentă 5$ Emis. 1920 refacerii 54%—55 Vz Renta 50g Emis 1920 JDebloc. 48— 50 Renta 5% Emis. 1922 Impr Rentă 4 îi % 1934 înzestrare 7oy2­ 7H/2 Rentă 3$ Emis. 1935 Cronsolid. 31%—32% Bonuri 4£ Emis. 1933 de Impoz. 34—36 RENTE POSTBELICE EXTERNE Rentă 7% Emis. 1929 Stab. in dolari 551/2—56% Rentă 7MajK Emis. 1931 Desvoit. 47—48 Rentă 42 Unii. acord Paris Rentă 52 Unii. acord Paris Rentă 42 Unii. acord Berlin 115—125 Rentă 4% 2 Unii. acord Berlin 205—215 Rentă 5% Unii. acord Berlin 180—200 SCRISURI FUNCIARE Urb. Buc. vechi 5% 30y2—31% Urb. Buc. noui 5% 54%—55y2 Urbane Buc. 10% 55—56 Urbane Iași 5% 2237—23% Urbane Iaşi 102 44-45 Rurale 4% , 50—60 Rurale nepresch. 5% 34—35 Rurale presch. 5% 69—70 Rurale 10% 68—69 OBLIGAŢIUNI Judeţene 4­/2% 70—72 Judeţene 5/ % 61 11—62­ Locuinţe eftine 5% 57—58 Comunale Buc. 3­4% 43—46 Comunale Buc. 4% 51—53 Comunale Buc. 5% 55—58 Casa rurală 3% 23—24 ACŢIUNI BANCARE Banca Naţională ex. cup. 4900 Banca Românească ex. cup 415 Banca de Credit Român 315 „ Comerţul Craiova 135 „ Comercială Română 180 Banca Comercială Italiană şi Română 200 „ of. Roumania ltd. 1000 „ Albina Sibiu 275 „ Cerealiştilor 325 „ Agricola 85 „ de Scont a României 95 „ Sind. Agr. Ilfov 300 „ Urbană 170 ACŢIUNI PETROLIFERE Astra Română 1075 Steaua Română 565 Speranţa 100 Petrol Block 105 Petrol Românesc 500 Concordia 600 Credit Minier 298 L R. D. P. 97 Redevenţa 170 Prahova Petrol 200 ACŢIUNI DE NAVIGAŢIE S. R. L. 850 ACŢIUNI ASICTURARI Dacia România. 5109 Generala 1375 Naționala 200 Agricola Fcnciera 280 Steaua României 950 Franco-Română 800 Asigurarea Românească 500 DIFERITE SOCIETĂȚI Credit Industrial 620 Letea 800 Cartea Românescă 330 Credit p. instr. elect. 580 Credit Carbonifer 490 Lignitul 375 Marile hoteluri 100 Clădirea Românească 250 Locuințe Eftine 150 Casa Rurală 280 Mica 1695 Reşiţa­­ 585 S. T. B. 1400 S. T. pui, c. V. 1385 Govora-Călimănești 160 Carpatina 450 CURSUL RENTELOR ROMANE LA PARIS Renta 7% 1919 stabilizare 720 Renta 7% 1931 desv. 311 PETROLIFERELE ROMANE LA PARIS 13 Mai 7 50Vit—51% 531/2—54 H­Rentă 53 Emis. 1922 perp. Rentă 5 % Emis. 1983 reang 49- 50 250—260 280—300 ’ 1 Astra Română 115 Steaua Română 70 Concordia 83 Petrol-Block nec Redevența nec Trenuri automotoare intre Făurei şi Feteşti Intervenţia Camerei de comerţ din Galaţi Galaţi, 13 Mai Porturile Brăila şi Galaţi au intre ele strânse şi importante legături comerciale, fapt ce fa­ce ca traficul să fie intens, iar deplasările de la un port la altul absolut necesare. Dar, firmele comerciale şi industriale, ca şi agenţiile de navigaţie din am­bele porturi se plâng de lipsa u­­nei legături rapide de tren, în­tre Galaţi şi Brăila pe de o parte şi intre amândouă şi Constanţa Linia Neculae Filipescu (Fău­rei)—Feteşti, care uneşte liniile Galaţi-Constanţa şi Bucureşti­­pe de altă parte. Constanţa este deservită azi, în mod cu totul defectuos, de tre­nuri personale ale căror itine­­rarii produc întârzieri de 6-7 ore. Pentru remedierea acestui neajuns ,extrem de păgubitor interesului comerţului şi în spe­cial comerţului de export, cana­lizat prin porturile Galaţi-Brăi­­la şi Constanţa, firmele comer­ciale propun să se stabilească o legătură rapidă între staţiunile Niculae Filipescu şi Feteşti prin trenuri automotoare, dând posi­bilitatea călătorilor plecaţi din Galaţi cu rapidul „Danubiul“, la 6.05 dimineaţa, şi care soseşte la Făurei la 7.27, să aibă le­gătura la Feteşti la ora 9.2, cu acceleratul 901, care soseşte din Bucureşti la Constanţa la 10.42 dim. Prin introducerea trenurilor auto-motoare între aceste sta­ţiuni, călătorii ar avea la îna­poiere acelaş avantaj, întrucât ar pleca din Constanţa la 19.10, cu acceleratul 902, şi la Făurei ar avea legătura cu rapidul „Danubiul“ la ora 22.06. Camera de comerţ şi industrie din Galaţi, găsind propunerea de mai sus practică şi folositoa­re intereselor traficului celor trei porturi şi realizabilă fără mari sacrificii din partea regiei auto­nome c.f.r., a intervenit la di­recţia generală a căilor ferate să ia cât mai grabnice măsuri pen­tru înfăptuirea ei. Hotărîrea di­recţiei generale c.f.r. este aş­teptată cu înfrigurare.___ Trimf al 54-lea Nr. 132 Duminica 16 Mai 1937 1 1 . " 1 INFORMATII SAMBATA • Ministerul de finanţe a a­­cordat o prelungire a termenu­lui de mandatare pentru salariile ministerului educaţiei naţionale, până la 20 Mai crt. • A fost numită d-şoara Va­leria Mitru, licenţiată in litere şi drept, în postul de inspector cl. I, vacant în direcţiunea Ar­telor din ministerul artelor. • Uniunea sindicatelor a­­gricole anunţă pe agricultori că preţul­ sforii de Manilla va fi mai scăzut de­cât cel anun­ţat, întrucât­­ d. ministru de finanţe Cancic­ov, în vederea ajutorării agricultorilor, a scu­tit de impozit, importul de sfoară pentru această insti­tuţie. Preţul exact se va co­munica sindicatelor agricole, după apariţia deciziei mini­steriale. VERA BLANK Mode, str. Anastase Simu Nr. 6 Soldează prima colecţie de modele originale • D. Dion­isie Socol, notar (şef de birou cl. II) al corn. Luncoiul-de-Jos (Hunedoara),a fost mutat pretor la plasa Pui (Hunedoara), în locul vacant. ft Consiliul judeţean Roman I a fost convocat in sesiune ex-­­ traordinară pentru ziua de 19 Mai.­­ Regulamentul facultăţii de ştiinţe din Cluj s-a publicat în Monitorul Oficial de Joi 13 I Mai (nr­ul 108). • Au fost declarate vacante­­ următoarele concesiuni de far­macii : Oraşul Turnu-Severin, având circumscripţia partea de Nord-­­ Vest a oraşului, până în b-dul Elisabeta şi str. Coroanei. Judeţul Soroca, com. Mărcu­­­­ieşti, a doua concesiune. Judeţul Someş, com­. Gâlgău. Judeţul Târnava-Mică, corn. Bălăuşeni. P D. docent dr. Liviu Câm­peanu, medic primar şi director­­ al spitalului „Gh. Mârzescu“ din­­ Braşov, a ţinut o conferinţă la­­ Praga în cadrul societăţii ce­­­­hoslovace de ortopedie, tratând­­ despre rolul şi importanţa orto­­­­pediei în chirurgia biotipolo­­­­gică. Distinsul medic român, a ex­­­­pus în faţa numeroşilor profe­­­­sori ai Facultăţii de medicină, medici şi studenţi cehoslovaci, ’ noile metode în domeniul orto-­­ pediei pentru revalorizarea 0- 5 mului defectuos. ŞCOLARE 9 Ministerul educaţiei na­ţionale a hotărît ca toate ce­rerile corpului didactic primar şi secundar să-i fie înaintate numai prin direcţiunile şcoale­­lor respective. Şcoalele vor înainta aceste cereri revizoratelor sau inspec­toratelor regionale, însoţite de referinţe sau propuneri nece­sare rezolvării. Inspectoratele vor rezolva chestiunile date în atribuţia lor prin noua lege de organi­zare a ministerului educaţiei naţionale, iar pe celelalte le vor înainta ministerului înso­­ţindu-le de câte un referat sau aviz. „ Ministerul educaţiei naţio­nale atrage atenţia profesori­lor şi maeştrilor cari au făcut cereri de transferare, că trebue să anexeze la petiţii şi fişa personală certificată de direc­torul şcolii sau de Inspectorul regional.­­ Termenul de înscriere la examenul de gr. II din sesiunea 1938, care expirase la 1 Aprilie a. c., a fost prelungită până la 1 Iunie, din cauză că mulţi în­văţători n’au putut lua ’ cu­noştinţă de termenul fixat, iar examenul excepţional de gr. II, din anul acesta e încă în curs, înscrierile se fac de inspec­toratele şcolare regionale. „ Ministerul educaţiei naţio­nale a delegat pe d. inspector general S. Ţeposu şi cu inspec­tarea, pe lângă celelalte organe legale de control, a tuturor şcolilor primare, secundare şi profesionale de Stat, cât şi confesionale şi particulare, în tot ce priveşte activitatea şco­lară şi extraşcolară din jude­ţele Ciuc, Odorhei, Trei Scaune şi Mureş. D­r. Ion Macovei, profesor definitiv la liceul „Dornei“ din Chişinău şi inspector şef la re­giunea şcolară Chişinău, a fost delegat în postul vacant de ins­pector de specialitate pentru fi­­losofie. 9 D. Vasile Ivan a fost de­legat inspector propagandist pentru organizarea grădinilor şcolare şi pepinierelor de pe lângă şcolile primare în re­giunile Cluj şi Braşov. STRÂJEREŞTI Comandamentul falangei stră­­jerelor a primit mai multe invi­­taţiuni să participe la tabere cercetăşeşti străine, în Polonia, Cehoslovacia şi Franţa Coman­­dantele de unităţi sunt rugate a comunica dacă au în unitățile lor străjere­ cercetare care doresc să participe la aceste tabere. Piaţa cerealelor GALAŢI Galaţi, 13 Mai Bursa cerealelor s’a prezentat azi mai fermă pentru grâu, ovăz şi secară şi mai slabă pentru orz, porumb şi fasole. Grâul s’a urcat cu 2000 lei la vagon, iar secara cu 750 lei. Au cotat: grâu de 77 kg. cu 3­­ la sută lei 54.000 vag. linie doc pentru export; orz de 59 kg. cu 6 la sută lei 35.250 vag. linie; ovăz de 40 kg. cu 5 la sută lei 29.500; secară de 70 kg. cu 5 la sută lei 49.750; porumb lei 28.250; fasole de rând lei 68.000; fasole uşoară lei 70.000; muştar galben 48.000; sămânţă de floarea soarelui 52.000 lei vag. linie. Prin bursă s-au încheiat urmă­toarele tranzacții: 33 vag. porumb recolta 1936 a lei 28.200 vag. linie; 21 vag. porumb sănătos­ şi uscat a lei 28.400 vag. linie; 6 vag. orz de 59 kg., cu 6 la sută a lei 35.300 vag. linie; 5 vag. porumb a lei 28.000 vagonul; 2 vag. porumb sondat şi agregat a lei 28.500 va­gonul; 4 jum. vag. orz a lei 35.250 vag. linie. In obor s’a vândut orz cu lei 2.90 kg. şi porumb 2.70 lei kg. BRĂILA Brăila, 13 Mai Piaţa cerealelor continuă să fie calmă, iar cumpărătorii rezer­vaţi. In port şi docuri au sosit 25 vag. cu cereale. Parte din ele, neputând fi vândute, au fost de­pozitate în magazii. S’au vândut: secară de 74­­7 kg., cu 25% negre și 10% grâu, lei 51.000 vag. bordo Brăila; po­rumb dinte de cal, lei 28.500 li­nie doc; orz de 58-59 kg., cu 6%, lei 35.000; grâu de 74% kg., cu 3%, lei 13.000 vag. magazie; grâu de 78 kg., cu 3%, lei 52.000; ma­zăre galbenă mică, lei 35.000 li­nie; mazăre Victoria furajeră, lei 35.000. Valorează: orz de 59-60 kg., cu 6-7%, lei 36.750 fob.; orz cură­țat, de 68 kg., cu 4%, lei 41.000 bordo; ovăz, de 44-45 kg., cu 4- 5%, lei 38.500 vag. linie; secară de 69 kg., cu 5%, lei 50.000; po­rumb corcitură de Prut, lei 29.500 slep; fasole Dunăre, lei 67.000 vag. bordo; fasole Moldo­va, lei 68.000. In obor au sosit 30 care cu ce­reale şi s’au vândut: porumb, lei 310; orz, lei 320; mei, lei 360; grâu, lei 460-500; ovăz, lei 305 suta de kg. CONSTANŢA Piaţa neschimbată . In silozuri au sosit: 16 vag. porumb, 8 vag. grâu,­ 8 vag. orz, 3 vag. secară, 2 vag. mazăre, 2­­ vag. fasole, 3 vag. turte . Prin bursă s’a vândut : 4/ vag. secară, 1 vag. orz., 17 vag. porumb, 1 vag. turte, 10/ grâu, 2/ 1/2 vag. făină, 1/ vag. fasole, P.V. vag. rapiță, 6 vag. ovăz. Predări imediate : secară, de 57 kg., lei 50.000, de 69 kg., lei 50.250; orz cu corpuri, de 521 kg., lei 33.000 ; orz curent, de 1 54 kg., lei 35.375 , de 56 kg., lei I 36.250, de 60 kg., lei 35.250 ; grâu de 77 kg. cu 2%, lei 53.250; porumb bun, lei 30-30.125 ; po­rumb slab, lei 29.375. Predări cu termen : orz de 1­58,59 kg., lei 37.000; rapiță na­veta, lei 66.000 ; rapiţă sălbati­că, lei 43.000 ; rapiţă primăvară, lei 53.000 ; măzăriche din grâu, lei 28.000 ; măzăriche semănată, lei 30.000 ; mazăre furajeră, lei 31.500 ; fasole Ialomiţa, lei 66.000 ; fasole Bazargic, lei 68­­ mii; fasole Transilvania, lei 70.000 ; grâu de 78 kg., cu 3%, lei 54.000; secară, lei 50.000 ; porumb, lei 30.000 ; in, lei 84.000, toate predare Mai, linie siloz , făină cal. H, la 72.500 franco­­moară Constant­­in silozuri se află depozitate : 93 vag. porumb, 74 vag. orz, 28 vag ovăz, 87 vag. secară, 2421 vag. grâu, 117 vag. mazăre, 16 vag. năut. Silozuri ocupate, 382; silozuri disponibile, 368. Piaţa peştelui la Galaţi La halele pescăriilor statului au sosit azi numai 2800 kg. peşte proaspăt. S’a vândut morun dela 65—74 lei kg. ; nisetru dela 72—88 lei kg. ; păstrugă dela 35—57 lei kg.; pană de somn dela 55—60 lei kg.; iarma dela 52—57 lei kg. ; iaprac dela 40—45 lei kg.; scrumbii de Dunăre dela 38—44 lei kg.; so­­motei lei 22 kg. Galaţi, 12 Mai Decontingentarea unor materii prime S’a întocmit jurnalul consiliu­­lui de miniştri, prin care se scot de sub regimul contingentării firele de bumbac, firele de lâ­nă, sulful, cocsul metalurgic şi pieile crude. Importatorii de fire de lână vor trebui ca în prealabil, spre a putea face importul necesar, să cumpere, de la filaturile din ţară, o cantitate de 25% din cantitatea totală de care au nevoe, iar la firele de bumbac, o cantitate de 20%. In acelaş jurnal, se reduce taxa de import la heringi, de la 6 lei la un leu. re. Şlepuri româneşti pe Nistru Galaţi, 12 Mai In vederea unui mare trafic de cereale pe Nistru, câteva şle­puri au fost navlosite spre a în­cărca la diferite puncte şi a a­­duce grânele în portul Bugaz, unde sunt reîncărcate în vapoa­Şlepurile „Aspir“, de 60 va­goane capacitatea, şi „Kirica Murgeni“, de 18 vagoane, au pă­răsit portul Brăila, fiin­d trase de remorcherul „Dăieni“ și prin Vâlcov, pe Marea Neagră, vor acosta în portul Cetatea Albă. De aci se vor duce la diferite puncte spre a încărca cereale. începerea traficului pe Nistru cu pavilionul român este de o mare însemnătate pentru viața noastră economică. Verificarea gestiunii municipiului Iaşi Iaşi, 13 Mai Miercuri dim., a sosit în oraşul nostru d. insp. ad-tiv Neguţ, din ministerul de interne, delegat din partea ministerului, de a e­­fectua o verificare a gestiunii municipiului, cum­ şi a lucrărilor edilitare executate sau în curs de executare. D-sa a luat contact cu d. pri­mar Pascu Stanciu. S-au pus la dispoziţie d-lui insp. Neguţ toate dosarele şi re­gistrele primăriei. D-sa a luat apoi contact­ cu d-nii av. Chirii Drăgan, secretar general al municipiului, Gr. A. Carp, director ad-tiv şi Florea Petrescu, director financiar, care i-au dat lămuririle necesare ope­rațiilor de control. Lucrările de verificare vor dura câteva zile. Noul mers al trenurilor se va pune in aplicare la 22 Mai Se vor înfiinţa noul trenuri pentru sezonul de vară şi se vor modifica altele La 22 Mai va intra în vigoare noul mers al trenurilor de că­lători pentru sezonul de vară. La datele indicate în livrete se vor pune în circulaţie urmă­toarele trenuri : Rapid Carpaţi 33-34 Bucureşti Nord-Braşov. Rapidul 91-92 Constanţa-Car­­men-Sylva. Rapidul 93-94 Bucureşti Nord- Constanţa. Tr. accelerat 105.106 T. Seve­­rin-Băile Herculane. Tr. accele­rat 205-206 Bucureşti Nord-Si­­biu Tr. accelerat 303-304 Bucu­reşti Nord-Sinaia. Tr. accelerat 516-511 Cernăuţi-Vatra Dornei. Tr. accelerat 512 Vatra Dornei- Dărmâneşti. Tr.accelerate 806- 803, 804-805 Galaţi Braşov. Tr. accelerat 901-902 Constanţa- Carmen Sylva. Tr. accelerat 903-904 Bucureşti-Carmen Syl­va. Tr. accelerat 907-908 Buzâu- Constanţa. Tr. accelerat 909- 910 Palas Constanţa-Constanţa Port. Tr. persoane 1093-1086 Go­­leşti-Câmpulung. Tr. pers. 1115- 1116 Piteşti-V. de Argeş. Tr. pers. 2003-2004 Bucureşti-N.­­Sibiu. Tr. pers. M. 2005-M. 2006 P. Olt-R. Vâlcii. Tr. pers. 2091- 2100 Braşov-Zârneşti. Tr. pers. 3003-3004 București-N.­Braşov. Tr. pers. 4004 Satu­ Mare-Ora­­dea. Tr. pers. 4009 Oradea-N. Titulescu. Tr. pers. 4351-4356 Grădina Romei-Şomcuţa Mare. Tr. pers. 4354 Ardud-Satu Mare. Tr. pers. 4357, 4358, 4360 Gră­dina Romei-Piaţa Viilor. Tr. pers. 4381-4384 şi 4386-4388 Si­­ghet-Sugatag. Tr. pers. 4391- 4394 şi 4396-4398 Sighet-Costi­­ni. Tr. pres. 4573-4576 Grădina Romei-Bicsad. Tr. pers. 5172 Rădăuţi-Dorneşti. Tr. pers. 9001- 9006 Constanța-Carmen-Sylva. Tr. pers. 9007-9008 Buc. Nord- Carmen Sylva. Tr. pers. 9091- 9092-9094 Ciulniţa-Călăraşi Port Tr. pers. 9122-9124 Slobozia Ve­­che-Ciulniţa. Tr. pers. 9151- 9152 Bucureşti N.-Bazargic. Tr. pers. M. 9162-M. 9171, 9164-9153, 9154-9163 şi M. 9166-M. 9155 Constanţa-Bazargic. Tr­­pers. M. 9168-M. 9157, M. 9158- M. 9167 şi 9173-9174 Bazargic- Oborişte. Tr. pers. M. 9186-M. 9193 Babadag-Constanţa. Tr. pers. 9201-9202, M. 9203-M. 9211, 9212-9213, M. 9214-M. 9231, 9232, M. 2933-M. 9242 Constanţa-Car­­men Sylva. Tr. pers. M. 9251- M. 9272 Constanţa-Tekirghiu. Tr. pers. 9301-9304 Constanţa- Şcoala de aviaţie. La datele ce se vor aviza cu ordine speciale, vor circula ur­mătoarele trenuri : Tr. pers. 2055-2056 şi 2057- 2058 Sibiu-Băile Ocna Sibiului. Tr. pers. 3013-3014. Bucureşti­­.-Predeal. Tr. pers. M. 5257-M. 5258 Cernăuţi-Vijniţa. Tr. pers. M. 7015-7018 şi M. 1017-7016 Ba­­sarabeasca-Chişinău. Tr. pers. 8141-8144 şi M. 8151-8162 Ceta­tea Albă-Bugaz. La necesitate se vor pune în circulaţie : Tr. rapid 95-96 București N-­­Carmen Sylva. Tr. automotor pers. M. 3275-M. 3274 Brad. Baia de Criş. Tr. pers. M. 3275. M. 3276 Brad-Vaţa de Jos. Tr. pers. 9009-9010 Bucureşti N.-Cons­­tanţa. Tr. pers. 9043-9044 Bucu­reşti Sud-Giurgiu. Afară de aceste trenuri vor circula, la necesitate, in vederea transportului de emigranţi din Polonia pentru Palestina, prin: Gr. Ghica Vodă-Constanţa. Tr. pers. 5302-5303 şi 5304-5305 Gr. Ghica Vodă-Constanţa Port. Tr. 5306 Cernăuţi-Domeşti, cu par­tea H-a a trenului 5304, pre­cum şi tr. de persoane 5301 Bu­­zău-Gr. Ghica Vodă. Zilele de circulaţie se vor aviza la timp, pentru fiecare caz în parte. Următoarele schimbări mai importante s-au adus în noul mers faţă de cel vechi : Tr. accelerat 105-106 Bucu­reşti N.-T. Severin (Băile Her­culane) nou înfiinţat. Tr. rapid 21-22, transformate în tr. acce­lerate 203-204 circulă pe aceeaş distanţă Bucureşti N.-Decebal. Tr. accelerate 303-304 Buc. N.­­Cluj din vechiul mers s’a pre­lungit până la Sighetul Mamai­ţiei ,circulând în noul mers sub nr. 401-406 şi 403-402. Tr. accelerate 401-404 şi 403- 402 Bucureşti N.-Sighetul Mar­­maţiei din vechiul mers s'au li­mitat între Buc. N.-N. Titulescu circulând în noul mers sub nr. 403-404. Tr. pers. 1011-1012 Bucureşti N. -T. Severin din vechiul mers s’au prelungit până la Timişoa­ra, circulând în noul mers sub nr. 1005-1006. Tr­. pers. 1023-1024 T. Severin- Timişoara din vechiul mers se suprimă. Tr. pers. 6001-6002 Mă­­răşeşti-Iaşi s’au prelungit dela Buc. Nord. In vederea schimbării mer­sului s’au dat dispoziţii asupra circulaţiei trenurilor, în noap­tea de 21 spre 22 ort.„ în legă­tură cu schimbările făcute, ”

Next