Universul, iunie 1937 (Anul 54, nr. 148-162)
1937-06-01 / nr. 148
rism IT Până când? Hoarda aceasta de proaspeţi evadaţi ai ghetourilor galiţiene are toate indrăsnelile: să adune avere din prostia noastră, să ne înveţe catehismul bunului democrat, să ne impună orientările ei în politica externă, să ne dea lecţii de bune moravuri, ba chiar de limbă şi literatură românească, să pue la stâlpul infiamiei instituţiile şi personalităţile româneşti cari nu înţeleg să cânte în struna intereselor lor mărturisite sau oculte, să ne explice chiar istoria şi credinţa strămoşilor... Numai de o singură îndrăsneală se feresc: aceea de-a apărea în public şi de a semna cu numele lor adevărat—get- BUGET galiţiene. Iar când noi încercăm să reconstituim adevărul, scoţându-i de urechi din culcuşul blazoanelor voevodale uzurpate cu neruşinare, când vrem să-i arătăm obştei româneşti sub stridenţa numelor originale, în desăvârşită armonie cu toate traficurile şi expedientele din care trăesc, intervine căluşul patriotic al ordinei constituite. Până când 2 ---------------- Persecuţiile împotriva românilor din Timoc Protestul Frontului ostăşesc naţionalist adresat d-lui ministru al Bulgariei la Bucureşti ! Primim următoarele : „Frontul ostăşesc naţionalist F. O. N. în adunarea ţinută la 26 Mai a votat următorul protest adresat d-lui ministru al Bulgariei la Bucureşti, în legătură cu prigoana contra românilor din Timoc, Excelenţei Sale d-lui ministru al Bulgariei la Bucureşti. Tratamentul românilor de pe valea Timocului de către autorităţile bulgare, în special în ultimul timp, a îndurerat adânc opinia publică din România. Poporul român a socotit că timpul a închis rănile răsboiului, manifestând în toate ocaziile sentimentele de prietenie şi de pace faţă de poporul Bulgar. Mai mult decât atâta, ostăşimea română din timpul răsboiului a exercitat în mod permanent o influenţă bine făcătoare asupra guvernelor române în sensul de a acorda drepturi de egalitate pe toate tărâmurile minorităţii bulgare din Cadrilater, pentru a evidenţia valoarea practică a sentimentelor de amiciţie pe care le nutrim pentru poporul bulgar. Ostăşimea de rezervă din România merge pe aceiaşi linie nedesminţită de cofraternitate faţă de marele interese ale naţiunei bulgare ca şi înaintaşii noştri cari la 1877 au contribuit cu sângele lor la independenţa statului bulgar modern. In aceste condiţiuni Excelenţa Voastră va înţelege cât de îndureraţi suntem în sufletele noastre când primim vestea martirajului şi supliciilor la care sunt supuşi Românii de pe valea Timocului, ori de câte ori caută a se manifesta ca cetăţeni loaiali ai statului bulgar, dar de origină română. Ei sunt persecutaţi şi pedepsiţi cu cele mai aspre mijloace de represiune atunci când îşi manifestă un sentiment cât de palid care ar reaminti originea lor românească. După ce ziarele serioase care apără zilnic interesele superioare ale neamului românesc au arătat în nenumărate rânduri exemple concrete de asemeni persecuţiuni suferite de românii de pe valea Timocului, după ce Ministerul nostru de externe a intervenit adeseori în favoarea acestei nenorocite populaţiuni româneşti dar în mod zadarnic, îi revine azi Frontului Ostăşesc Naţionalist sarcina delicată de a trece peste uzanţe şi a se adresa direct Excelenţei Voastre cu rugămintea de a prezenta guvernului bulgar acest protest al ostăşimii de rezervă din România. Am dori ca să se sublinieze la Sofia că întreaga noastră opinie publică este animată de cele mai nobile sentimente de amiciţie şi de pace faţă de poporul bulgar, căruia îi dorim o nemărginită prosperitate. Ne adresăm totodată opiniei publice şi ostăşimei de rezervă din Bulgaria, care nu va fi uitat desigur paginile însângerate înscrise în istoria celor două popoare, de atâtea ori pentru scopuri înalte determinate de o soartă comună. Apelul nostru ţinteşte aşadar o radicală schimbare de atitudine a Statului Bulgar faţă de românii din Bulgaria şi în special faţă de cei de pe valea Timocului. Este o chestiune de etică şi onoare naţională de partea Bulgariei de a suprima metodele cu desăvârşire nedrepte îndreptate astăzi împotriva conaţionalilor noştri din Timoc. Amintim că suntem şi rămânem partizanii unui tratament nobil faţă de bulgarii din Cadrilater şi dacă ar fi ca protestul nostru şi apelul nostru totodată să nu găsească la cercurile răspunzătoare din Bulgaria ecoul dorit ,atunci subscrim la propunerea instituirei unei comisiuni mixte din Frontul Ostăşesc Român şi Bulgar, care să examineze la faţa locului tratamentul românilor din Bulgaria şi al bulgarilor din Cadrilater. Socotim că dintr-o asemenea colaborare camaraderească nu vor putea rezulta decât consecinţe favorabile pentru desvoltarea pacifică şi armonioasă a popoarelor noastre. Rugăm pe Excelenţa Voastră să binevoiască a primi expresiunea sentimentelor noastre de înaltă consideraţiune. Preşedintele Frontului Ostăşesc Naţionalist, General de divizie, senator de drept, IOAN POPOVICI Consiliul generalilor: Ioan Anastasiu, Șt. Panaitescu, Gh. Jitianu, Ath. Negru, Cezar Anastasiu, D. Rădulescu, Ioan Filip, N. Negreanu, Cezar Popovici, Gh. Ștefănescu, Leonida Alexiu, P. Maldrini, C. Mărculescu. Secretar general F. O. N„ Ștefan Tătărescu întrunire liberală la Timişoara Timişoara, 29 Mai La clubul liberal din Timişoara, s-a ţinut azi o şedinţă a organizaţiei judeţene sub preşedinţia d-lui Constantin Brătianu, secretarul general al partidului, la care a luat parte toţi şefii de sectoare şi fruntaşii din oraş în frunte cu d. dr. D. Nistor, vicepreşedintele organizaţiei. D. C. Brătianu, preşedintele organizaţiei, cu această ocazie a făcut între altele următoarele declaraţiuni : Pe cale a desăvârşi programul ce ne-a impus partidul în actuala legislaţie , trebue să înregistrăm cu deosebită satisfacţie patriotică marile realizări obţinute şi semnele vădite de prosperitate — spune d. Brătianu — pe toate tărâmurile vieţei economice şi de Stat. Partidul liberal a scos cu prisosinţă în evidenţă rostul covârşitor şi fecund ce-l are în conducerea Statului şi în viaţa socială un organism mare politic cu largi vederi democratice şi cu rădăcini puternice în massele poporului. O vastă reţea politică, pusă sub egida partidului de la primarul mărunt de sat la ministrul cel mai de frunte — oameni legaţi între dânşii de aceeaşi voinţă, mânaţi de aceleaşi nădejdi şi năzuinţi, formaţi şi selecţionaţi îndelung la aceeaşi şcoală, adăpaţi la aceleaşi isvoare morale — continuă d. Brătianu — iată ce este şi din ce se compune un instrument vrednic şi sănătos de guvernare. Desigur, propovăduitorii mesianismului dictatorial numesc aceasta: „imixtiunea intolerabilă a politicianismului în adminstraţie“— pentru ca mâine bunul lor plac să opună ţărei favoritismul şi nepotismul — continuă d. Brătianu — arme indispensabile de conducere a celor nepregătiţi şi slabi. In ce ne priveşte nu ne sfiim să o spunem: suntem politiciani — politiciani în înţelesul curat al cuvântului — şi ne mândrim de a nu fi confundat interesele politicii de Stat cu interesele politicii de partid. Un asemenea control zilnic — exercitat prin mijlocirea presei, când această presă conştientă de menirea ei nu depăşeşte prea mult marginile obiectivităţii atât în critici cât şi în laude — aduce o netăgăduită contribuţiune acţiune de Stat căci el demască din timp slăbiciunile. Şi dacă astăzi câteva din instituţiunile de Stat sau finanţate de către Stat se găsesc puse la adăpost de critici, împreună cu persoana conducătorilor lor laolaltă — spune d. Brătianu — partidul liberal are cel puţinmângâerea că în nici una dintr’însele, vreun membru al partidului nu poartă răspunderea direct în conducere. In stadiul actual de progres al administraţiei noastre publice — lipsită încă de iniţiativă fără îndestulă încredere în misiunea sa, confundând încă sarcina de împlinit cu formalităţile de expediat, cu toate serioasele şi lăudabilele sforţări de emancipare — nu se poate concepe, pentru vreme îndelungată încă, echipă de guvern — oricare ar fi valoarea membrilor ei, care să-şi îndeplinească îndatoririle fără suportul şi autoritatea unui întreg organism politic unit, pregătit şi încercat. Pentru a nu stânjeni mersul Statului înainte şi compromite întreaga muncă de interes obştesc, soluţiunile de expedient, de neînlăturat în împrejurări grave, sunt nelalocul lor CÂND . COMANDAMENTELE NAȚIONALE NU LE CER — sfârşeşte d. Brătianu, ______*----.— ----^ UNIVERSUL Viaţa politică • xpx Evenimentele din Spania Interesanta răstălmăcire, pe care iudeo-comuniştii o dau tuturor evenimentelor legate de manifestările naţionaliste de pretutindeni, nu mai surprinde pe nimeni. Cei mai şovini rasişti — iudeo-comuniştii noştri — se revoltă împotriva naţionalismului altora şi vor ca, la adăpostul formulelor de fals umanitarism, să adoarmă vigilenţa celor ce văd în mişcarea naţională o armă de legitimă apărare. Era fatal deci ca, şi în faţa evenimentelor cari sângerează Spania nefericită, galiţienii să fie alături de comunişti. Mirare nu e şi publicul românesc ştie ce valoare au comentariile tendenţioase ale telegramelor tot atât de tendenţioase selecţionate din sursa internaţionalei iudaice. Ne cuprinde mirarea însă, când vedem câte o gazetă românească picând în cursa ştirilor tendenţioase lansate din pomenita sursă. Comentând o astfel de telegramă înserată în vreun Jews Guardian oarecare, „Patria“, oficiosul naţional ţărăniştilor din Ardeal, aruncă toată vina asupra naţionaliştilor în dureroasele evenimente care sângerează patria lui Cervantes. „Patria“ pomeneşte de ultranaţionaliştii noştri cari „morfoleau o formulă tâmpă şi inexistentă, creştinism şi latinitate“, vorbeşte de „fascismul asasin“, de „creştinismul dictatorial“ şi dă alte calificative de acelaş fel reacţiunii împotriva comunismului, întrecând în asprimea expresiilor, chiar temeritatea Sărindarului. Am fi zâmbit dacă rândurile erau înserate într’un ziar al intereselor iudeo-comuniste, netea care ar Putea să fie formulată doare faptul ca un ziar roma astfe,. singură Rusia pentrU că nesc, oficiosul unui partid nu- e^ea dintr’un mare război care oţional şi ţărănesc, adoptă o astfel de atitudine. Cu toţii dorim să se termine mai curând grozăviile ce se petrec pe ambele fronturi spaniole, dar pentru a blama o tabără ori alta, pentru a spune cu toată obiectivitatea cuvântul, e prea suspectă sursa de informaţie a solidarităţii internaţionalei iudeo - comuniste. Scriitorul francez de mare prestigiu, istoricul emerit Raymond Recouly, trimisul special al marelui hebdomadar francez „Gringoire", după ancheta făcută în Spania, scrie între altele, următoarele: „Pentru orice observator de bună credinţă, care caută să-şi facă o părere la faţa locului, culegând numeroase mărturii în medii diferite, se impune o concluzie : răspunderea nu cade asupra celor cari s’au ridicat pentru a pune capăt unei stări de lucruri devenită intolerabilă. Ea trebuie să fie aruncată în întregime asupra acelora cari, creind cu bună ştiinţă aceste abuzuri, aceste excese, au provocat în mod automat, prin chiar acest fapt, revolta şi răscoala. „La Sevilla, mai ales, eu am pus excesiv aceeaş întrebare, consulului unei ţări străine care nu este nici Franţa, nici Germania, nici Italia, nici Portugalia, membru al unei naţiuni categoric democratice, înclinat mai degrabă să judece cu severitate o Insurecţie provocată de generali; apoi, directorului elveţian epuizase, pentru că este o ţară al unui mare hotel, unui indus pe jumătate asiatică, în care sclatinaş din ţările nordice şi unui cetăţean britanic. Am întrebat pe fiecare dintre ei: — Era posibilă viaţa înainte de răscoala de la 18 iulie ? Toţi au dat răspunsul identic. — Era pe cale de a deveni imposibilă. Nu mai exista nici o siguranţă, nici pentru persoane, nici pentru bunuri. Dacă aţi fi comis imprudenţa să ieşiţi pe stradă seara, la venirea nopţii, o făceaţi pe riscul şi pericolul dv., nimeni neputând să vă garanteze că vă veţi întoarce acasă nevătămat. „Vă opreau oamenii pe marginea trotuarului, pentru a vă cere un ajutor în favoarea cutărei sau cutărei societăţi roşii. Dacă i-aţi fi refuzat, aţi fi putut foarte bine să căpătaţi un glonte sau o lovitură de cuţit în pântece. Automobiliştii erau prădaţi, la fiecare pas, pe marile drumuri. Şi era vai de ei, dacă nu plăteau imediat şi de bună voie o contribuţie importantă pentru cassa revoluţionară. Ei erau desbrăcaţi şi uneori asasinaţi. Era inutil să te adresezi poliţiei, jandarmilor, cari nu voiau, sau nu puteau face nimic. „Atitudinea acestor partide revoluţionare era din ce în ce mai ameninţătoare. Fiecare, spaniol sau străin, trăia în aşteptarea unei ultime lovituri care să instaleze regimul sovietic, cu suprimarea celor mai multe proprietăţi şi chiar a proprietarilor. Această lovitură de stat fusese cu deamănuntul pregătită de comunişti. „Gringoire“ a publicat, la 9 octombrie 1936, un document zdrobitor şi nedesminţit : planul loviturii de stat sovietice care a eşuat datorită patrioţilor spanioli. „Astfel era atmosfera în care se trăia de săptămâni, de luni de zile. „Puteţi lărgi în toate sensurile această anchetă, continuând acest interogatoriu. Veţi ajunge întotdeauna la aceeaşi concluzie, valul exista încă, acum trei sferturi de secol, a putut, fără o reacţiune violentă, să suporte acapararea ei de către un guvern şi un regim sovietic. In orice altă ţară din Europa, numai tentativa de a instaura acest regim, deslănţuie automat insurecţia şi războiul civil. Aşa s’au petrecut lucrurle în Spania. Exact la fel s’ar petrece şi la noi în cazul când, Doamne fereşte, partidul comunist, în solda Sovietelor, ar încerca să stabilească dominaţia sa, prin violenţă“. Ceea ce spune Raymond Recouly despre Franţa se aplică aidoma şi la noi. Crede oare „Patria“, că dacă prin imposibil, agenţii străini din solda Anei Pauker ar fi pe cale să pună stăpânire pe ţara românească, aşa cum au făcut în Spania agenţii comunişti, nu ar trebui să se manifeste nicio reacţiune din partea românilor cari apără statul constituţional, monarhia, aşezămintele tradiţionale, religia creştină, familia? Şi dacă ar exista această acţiune de legitimă apărare, aşa cum s’a manifestat în Spania, ea trebue blamată cu peiorativele calificării pe care le dă oficiosul partidului naţional şi ţărănesc? Noi sperăm că cele scrise în ziarul clujan sunt părerile izolate ale unui colaborator, dar că ele nu reprezintă punctul de vedere al unui partid românesc, ce-şi reazemă forţa pe massele populare româneşti şi ca atare socotim că articolul pomenit va fi dezavuat de conducerea partidului care fiind ŢĂRĂNESC, nu poate fi decât NAŢIONAL şi niciodată internaţional! Copii omorîţi de bombele avioanelor roşii, în oraşe neapărate, multe din ele la sute de kilometri departe de front. S’ar putea Sub acest titlu, „Neamul Românesc” scrie: „De ce să nu se poată ? N’ar fi cea dintâi mărturie a oribilului desmăţ sufletesc în care suntem siliţi să trăim. Aflăm bunăoară că onorata comisie care urmează să decearnă premiile literare, are şi unul pentru critică.. Şi cel mai redutabil concurent este d. Eugen Lovinescu !! Da, „pontiful” Sburătorului, în persoană... Cel care a elogiat pe Camilii Baltazari şi pe Fiperbergil-Adelştedni. Unealtă docilă a aparaturii care sabotează prin tipar tot ce este gând românesc, familie, credinţă, tradiţie... Unealtă sau complice, d. Eugen Lovinescu a lansat valori suspecte şi musafiri literari de categoria Băncilor şi Adercilor. (Cel din urmă, fruntaş în cenaclul d-lui Lovinescu dispreţueşte Semănătoriismul, regretă că talentul lui Octavian Goga s’a redus la un volum de versuri, reduce la nimic grupul tinerilor scriitori cari au crescut şi militează sub puterea creatoare a tradiţionalismului românesc). S’ar putea ca d. Eugen Lovinescu să ajungă şi „laureat“. Mâine în calitate de critic solemn, care elogiază oricare nulitate anticreştină (şi în public — liber cugetătoare), să capete o cunună în frunzele căreia să se amestece şi ceva din admiraţia românimei pentru domnia-sa. Apoi, romancierul Eugen Lovinescu să mai obţină încă o moţiune înaltă, pentru grija de mentor cu care poartă la Hanul Vanghele pe „târfa” Veronica şi pe „golanul” Eminescu. Şi la interval scurt o a treia distincţie definitivă, al treilea premiu de nuvelă... E autorul gustat al „alaiului ministerial” cu şcolarii târîţi prin lupanare de... profesorul lor şi nuvelistul Eugen Lovinescu. In definitiv de ce nu s’ar realiza toate acestea ? Trăim încă sub zodia porcofonică. In epoca tristă când Arghezul e recompensat pentru murdării în serie, când critica literară e în plină şi lamentabilă decădere. Când tiparul infam, condus de coaliţiile demenţei şi a urei împotriva instinctelor naţionale, o sapă cu complictăţi oribile temeliile românismului... Să nu ne mirăm prin urmare de nimic. Dar nici de reacţiunea firească pe care o provoacă oricând ultragiile în serie ale inconştienţilor şi ale agenturilor disolvante.N. Georgescu“ Vulpi Argintii albastre, croise, roşii, nurci etc. Blănăria WILHELM STEINHART CALEA MOŞILOR 188 i H I ♦ ♦ M II I t > M H t M M Antinevralgic Dr. NAND MOSCEL SINGURUL REMEDIU CONTRA GRIPEI, MIGRENEI, NEVRALGII, ETC. Se vinde numai în cutii originale, conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. Depozit Farmacia N. Popovici, Bucureşti, Calea Rahovei 265. ♦ ♦ M » ♦ M M M M M t t ^1603 1000 800 lei plătim pentru un costum de haine uzat, deasemenea cumpărăm paltoane, încălţăminte şi lingerie. CROITORIA CIOARĂ Soarelui 8 (prin Carol) PUBLICAŢIE Conform art. 88-110 din Legea contabilităţii publice la 15 iunie ora 10 dimineaţa, se va ţine la sediul Eforiei Naţionale de Ocrotire I. O. V. Bucureşti din str. Romană Nr. 39, a doua licitaţie publică pentru aprovizionarea cu pâine, carne, lapte, coloniale şi zarzavaturi, pentru Căminurile din Bucureşti, pendinte de Eforia Naţională de Ocrotire I. O. V. Bucureşti. Caietul de sarcini se poate vedea la sediul Eforiei din strada Romană 39, în orice zi de lucru defila orna 81 dimineaţa, unde se vor depune la data licitaţiei ofertele în conformitate cu Legea. Ofertanţii vor prezenta la licitaţie garanţia de 5% din valoarea furniturei. 33 a mymmwumm PORNIREA CEA MAI RAPIDĂ TREI SPLENDIDE CRUCIERE PE MEDITERANĂ CU V A P .ALBA IULIA* O RA R E L E „SUCEAVA* 13 IUNIE/11 IULIE/10 AUGUST CU MINUNATE EXCURSII LA FIECARE ESCALA : ISTANBUL, SMIRNA, ATENA, MALTA, TRIPOLI, TUNIS, NAPOLI, GENOVA, MARSILIA (RIVIERA — EXPOZIŢIA DIN PARIS), ORAN ŞI ALGER (BUSAADA) INFORMAŢIUNI ŞI ÎNSCRIERI LA ZIARUL „UNIVERSUL“ ŞI LA TOATE AGENŢIILE DIN ROMÂNIA WAGONS-LITS // COOK Uniforme Reglementare pentru Străjeri şi Cercetaşi cumpăraţi oftim la GHEORGHE FUNDANESCU, Str. Carol 661 Călimăneşti-Căciulata Cea mai renumită staţiune balneo-climaterică. Posedă numeroase ape minerale, precum şi renumita apă de Căciulata, bună pentru boalele de rinichi, ficat, pentru stomac şi băi de pucioasă pentru reumatici. Aer curat, şi o climă uscată, folositoare pentru copii şi adulţi. Hotel Cozia Situat într’una din cele mai pitoreşti poziţii, oferă publicului vizitator şi numeroasei sale clientele, camere confortabile. Se pot închiria camere instituţiunilor publice şi particulare cu preţuri moderate. Un restaurant ales cu regim și fără. Pentru închirieri se va adresa la Biroul Hotelului Cozia de la Călimănești lud. Cristescu. 5302 Motoare Englezeşti NATIONAL DE MOTORINĂ , NATIONAL CAS & OIL produse de ENGINE COMPANY LTD. toate tipurile :ultima perfecţiune CASA BLOC Str. Vulturilor No. 42-44 (cartierul Labirint-Tabacu), CU LOCUINŢE FOARTE EFTENE PREDABILE LA 25 OCTOMBRIE Garsostiere, Apartamente de 2 şi 3, camere cu toate dependinţele şi tot confortul de la lei 170.000 la 395.000. Prăvăliile 180.000. INFORMAŢIUNI LA : ING. H. MARCUS ARH. P. HORJESCU • stradela Vergului 4, prin B-dul Domniţei, Tel. 43386 orele 16—12 şi 46 DE VÂNZARE LA Reprezentanţa Generală 99SULCOP“sa.r TELEFON 379-52 şi la „INDUSTRIA“ N. SCHLOMIUK & Co. CRAIOVA, Str. Mihail Cogâlniceanu, 16 BUCUREŞTI , B-dul BRĂTIANU No. 7 str. Lucaci 129. Tel. 35363 orele 9—3 şi 7—9 seara şi Duminica ft*’