Universul, iunie 1937 (Anul 54, nr. 148-162)

1937-06-01 / nr. 148

rism IT Până când? Hoarda aceasta de proaspeţi evadaţi ai ghetourilor galiţiene are toate indrăs­­nelile: să adune avere din prostia noastră, să ne înveţe catehismul bunului demo­crat, să ne impună orientările ei în po­litica externă, să ne dea lecţii de bune moravuri, ba chiar de limbă şi literatură românească, să pue la stâlpul infiamiei instituţiile şi personalităţile româneşti cari nu înţeleg să cânte în struna intere­selor lor mărturisite sau oculte, să ne explice chiar istoria şi credinţa strămo­şilor... Numai de o singură îndrăsneală se feresc: aceea de-a apărea în public şi de a semna cu numele lor adevărat—get- BUGET galiţiene. Iar când noi încercăm să reconstituim adevărul, scoţându-i de urechi din cul­cuşul blazoanelor voevodale uzurpate cu neruşinare, când vrem să-i arătăm obştei româneşti sub stridenţa numelor originale, în desăvârşită armonie cu toate traficurile şi expedientele din care trăesc, intervine căluşul patriotic al ordinei constituite. Până când 2­ ­ ----------------­ Persecuţiile împotriva românilor din Timoc Protestul Frontului ostăşesc naţionalist adresat d-lui ministru al Bulgariei la Bucureşti ! Primim următoarele : „Frontul ostăşesc naţionalist F. O. N. în adunarea ţinută la 26 Mai a votat următorul pro­test adresat d-lui ministru al Bulgariei la Bucureşti, în legă­tură cu prigoana contra români­lor din Timoc, Excelenţei Sale d-lui ministru al Bulgariei la Bucureşti. Tratamentul românilor de pe valea Timocului de către autori­tăţile bulgare, în special în ulti­mul timp, a îndurerat adânc o­­pinia publică din România. Poporul român a socotit că timpul a închis rănile răsboiului, manifestând în toate ocaziile sentimentele de prietenie şi de pace faţă de poporul Bulgar. Mai mult decât atâta, ostăşi­­mea română din timpul răsboiu­lui a exercitat în mod permanent o influenţă bine făcătoare asupra guvernelor române în sensul de a acorda drepturi de egalitate pe toate tărâmurile minorităţii bul­gare din Cadrilater, pentru a e­­videnţia valoarea practică a sen­timentelor de amiciţie pe care le nutrim pentru poporul bulgar. Ostăşimea de rezervă din Ro­mânia merge pe aceiaşi linie ne­­desminţită de cofraternitate faţă de marele interese ale naţiunei bulgare ca şi înaintaşii noştri cari la 1877 au contribuit cu sân­gele lor la independenţa statului bulgar modern. In aceste condiţiuni Excelenţa Voastră va înţelege cât de îndu­reraţi suntem în sufletele noastre când primim vestea martirajului şi supliciilor la care sunt su­puşi Românii de pe valea Ti­mocului, ori de câte ori caută a se manifesta ca cetăţeni loaiali ai statului bulgar, dar de origină română. Ei sunt persecutaţi şi pedepsiţi cu cele mai aspre mij­loace de represiune atunci când îşi manifestă un sentiment cât de palid care ar reaminti originea lor românească. După ce ziarele serioase care apără zilnic interesele superioare ale neamului românesc au ară­tat în nenumărate rânduri exem­ple concrete de asemeni persecu­­ţiuni suferite de românii de pe valea Timocului, după ce Minis­terul nostru de externe a inter­venit adese­ori în favoarea aces­tei nenorocite populaţiuni româ­neşti dar în mod zadarnic, îi re­vine azi Frontului Ostăşesc Na­ţionalist sarcina delicată de a trece peste uzanţe şi a se adresa direct Excelenţei Voastre cu ru­gămintea de a prezenta guver­nului bulgar acest protest al os­­tăşimii de rezervă din România. Am dori ca să se sublinieze la Sofia că întreaga noastră opinie publică este animată de cele mai nobile sentimente de amiciţie şi de pace faţă de poporul bulgar, căruia îi dorim o nemărginită prosperitate. Ne adresăm totoda­tă opiniei publice şi ostăşimei de rezervă din Bulgaria, care nu va fi uitat desigur paginile însânge­rate înscrise în istoria celor două popoare, de atâtea ori pentru scopuri înalte determinate de o soartă comună. Apelul nostru ţinteşte aşa­dar o radicală schimbare de atitudine a Statului Bulgar faţă de româ­nii din Bulgaria şi în special faţă de cei de pe valea Timocului. Este o chestiune de etică şi onoare na­ţională de partea Bulgariei de a suprima metodele cu desăvârşire nedrepte îndreptate astăzi împo­triva conaţionalilor noştri din Timoc. Amintim că suntem şi ră­mânem partizanii unui tratament nobil faţă de bulgarii din Cadri­later şi dacă ar fi ca protestul nostru şi apelul nostru totodată să nu găsească la cercurile răs­punzătoare din Bulgaria ecoul dorit ,atunci subscrim la propu­nerea instituirei unei comisi­uni mixte din Frontul Ostăşesc Ro­mân şi Bulgar, care să examineze la faţa locului tratamentul româ­nilor din Bulgaria şi al bulgarilor din Cadrilater. Socotim că dintr-o asemenea colaborare camaraderească nu vor putea rezulta decât consecinţe favorabile pentru desvoltarea pacifică şi armonioasă a popoa­relor noastre. Rugăm pe Excelenţa Voastră să binevoiască a primi expresiu­­nea sentimentelor noastre de înaltă consideraţiune. Preşedintele Frontului Ostă­şesc Naţionalist, General de divizie, senator de drept, IOAN POPOVICI Consiliul generalilor: Ioan A­­nastasiu, Șt. Panaitescu, Gh. Ji­­tianu, Ath. Negru, Cezar Anas­­tasiu, D. Rădulescu, Ioan Filip, N. Negreanu, Cezar Popovici, Gh. Ștefănescu, Leonida Alexiu, P. Mal­drini, C. Mărculescu. Secretar general F. O. N„ Ștefan Tătărescu întrunire liberală la Timişoara Timişoara, 29 Mai La clubul liberal din Timi­şoara, s-a ţinut azi o şedinţă a organizaţiei judeţene sub preşe­dinţia d-lui Constantin Brătianu, secretarul general al partidului, la care a luat parte toţi şefii de sectoare şi fruntaşii din oraş în frunte cu d. dr. D. Nistor, vice­preşedintele organizaţiei. D. C. Brătianu, preşedintele or­ganizaţiei, cu această ocazie a făcut între altele următoarele declaraţiuni : Pe cale a desăvârşi programul ce ne-a impus partidul în ac­tuala legislaţie , trebue să în­registrăm cu deosebită satisfac­ţie patriotică marile realizări ob­ţinute şi semnele vădite de pros­peritate — spune d. Brătianu — pe toate tărâmurile vieţei eco­nomice şi de Stat. Partidul liberal a scos cu pri­sosinţă în evidenţă rostul covâr­şitor şi fecund ce-l are în con­ducerea Statului şi în viaţa so­cială un organism mare politic cu largi vederi democratice şi cu rădăcini puternice în massele po­porului. O vastă reţea politică, pusă sub egida partidului de la pri­marul mărunt de sat la ministrul cel mai de frunte — oameni le­gaţi între dânşii de aceeaşi voin­ţă, mânaţi de aceleaşi nădejdi şi năzuinţi, formaţi şi selecţionaţi îndelung la aceeaşi şcoală, adă­paţi la aceleaşi isvoare morale — continuă d. Brătianu — iată ce este şi din ce se compune un instrument vrednic şi sănătos de guvernare. Desigur, propovăduitorii me­sianismului dictatorial numesc a­­ceasta: „imixtiunea intolerabilă a politicianismului în adminstra­­ţie“— pentru ca mâine bunul lor plac să opună ţărei favoritismul şi nepotismul — continuă d. Bră­­tianu — arme indispensabile de conducere a celor nepregătiţi şi slabi. In ce ne priveşte nu ne sfiim să o spunem: suntem politiciani — politiciani în înţelesul curat al cuvântului — şi ne mândrim de a nu fi confundat interesele politicii de Stat cu interesele po­liticii de partid. Un asemenea control zilnic — exercitat prin mijlocirea presei, când această presă conştientă de menirea ei nu depăşeşte prea mult marginile obiectivităţii atât în critici cât şi în laude — adu­ce o netăgăduită contribuţiune acţiune­ de Stat căci el demas­că din timp slăbiciunile. Şi dacă astăzi câteva din in­­stituţiunile de Stat sau finanţate de către Stat se găsesc puse la adăpost de critici, împreună cu persoana conducătorilor lor lao­laltă — spune d. Brătianu — par­tidul liberal are cel puţin­­mân­­gâerea că în nici una dintr’însele, vreun membru al partidului nu poartă răspunderea direct în con­ducere. In stadiul actual de progres al administraţiei noastre publice — lipsită încă de iniţiativă fără îndestulă încredere în misiunea sa, confundând încă sarcina de împlinit cu formalităţile de ex­pediat, cu toate serioasele şi lău­dabilele sforţări de emancipare — nu se poate concepe, pentru vreme îndelungată încă, echipă de guvern — ori­care ar fi va­loarea membrilor ei, care să-şi îndeplinească îndatoririle fără suportul şi autoritatea unui în­treg organism politic unit, pre­gătit şi încercat. Pentru a nu stânjeni mersul Statului înainte şi compromite întreaga muncă de interes ob­ştesc, soluţiunile de expedient, de neînlăturat în împrejurări grave, sunt nelalocul lor CÂND . CO­MANDAMENTELE NAȚIONALE NU LE CER — sfârşeşte d. Bră­tianu, ______*----.— ----^ UNIVERSUL Viaţa politică • xpx Evenimentele din Spania Interesanta răstălmăcire, pe care iudeo-comuniştii o dau tuturor evenimentelor legate de manifestările naţionaliste de pretutindeni, nu mai sur­prinde pe nimeni. Cei mai şo­vini rasişti — iudeo-comuniştii noştri — se revoltă împotriva naţionalismului altora şi vor ca, la adăpostul formulelor de fals umanitarism, să adoarmă vigilenţa celor ce văd în miş­carea naţională o armă de le­gitimă apărare. Era fatal deci ca, şi în faţa evenimentelor cari sângerează Spania nefericită, galiţienii să fie alături de comunişti. Mi­rare nu e şi publicul românesc ştie ce valoare au comentariile tendenţioase ale telegramelor tot atât de tendenţioase selec­ţionate din sursa internaţiona­lei iudaice. Ne cuprinde mirarea însă, când vedem câte o gazetă ro­mânească picând în cursa şti­rilor tendenţioase lansate din pomenita sursă. Comentând o astfel de tele­gramă înserată în vreun Jews Guardian oarecare, „Patria“, oficiosul naţional ţărăniştilor din Ardeal, aruncă toată vina asupra naţionaliştilor în dure­roasele evenimente care sân­gerează patria lui Cervantes. „Patria“ pomeneşte de ultra­naţionaliştii noştri cari „mor­foleau o formulă tâmpă şi i­­nexistentă,­ creştinism şi lati­nitate“, vorbeşte de „fascismul asasin“, de „creştinismul dicta­torial“ şi dă alte calificative de acelaş fel reacţiunii împo­triva comunismului, întrecând în asprimea expresiilor, chiar temeritatea Sărindarului. Am fi zâmbit dacă rândurile erau înserate într’un ziar al in­tereselor iudeo-comuniste, ne­­­t­ea care ar Putea să fie formulată doare faptul ca un ziar roma astfe,. singură Rusia pentrU că nesc, oficiosul unui partid nu- e^ea d­intr’un mare război care o­ţional şi ţărănesc, adoptă o astfel de atitudine. Cu toţii dorim să se termi­ne mai curând grozăviile ce se petrec pe ambele fronturi spaniole, dar pentru a blama o tabără ori alta, pentru a spune cu toată obiectivitatea cuvântul, e prea suspectă sursa de informaţie a solidarităţii internaţionalei iudeo - comu­niste. Scriitorul francez de mare prestigiu, istoricul emerit Ray­mond Recouly, trimisul spe­cial al marelui hebdomadar francez „Gringoire", după an­cheta făcută în Spania, scrie între altele, următoarele: „Pentru orice observator de bună credinţă, care caută să-şi facă o părere la faţa locului, cu­legând numeroase mărturii în medii diferite, se impune o con­cluzie : răspunderea nu cade a­­supra celor cari s’au ridicat pen­tru a pune capăt unei stări de lucruri devenită intolerabilă. Ea trebuie să fie aruncată în între­gime asupra acelora cari, creind cu bună ştiinţă aceste abuzuri, aceste excese, au provocat în mod automat, prin chiar acest fapt, revolta şi răscoala. „La Sevilla, mai ales, eu am pus excesiv aceeaş întrebare, consulului unei ţări străine care nu este nici Franţa, nici Germa­nia, nici Italia, nici Portugalia, membru al unei naţiuni catego­­ric democratice, înclinat mai de­grabă să judece cu severitate o Insurecţie provocată de gene­rali; apoi, directorului elveţian epuizase, pentru că este o ţară al unui mare hotel, unui indus­ pe jumătate asiatică, în care scla­tinaş din ţările nordice şi unui cetăţean britanic. Am întrebat pe fiecare dintre ei: — Era posibilă viaţa înainte de răscoala de la 18 iulie ? Toţi au dat răspunsul identic. — Era pe cale de a deveni im­posibilă. Nu mai exista nici o si­guranţă, nici pentru persoane, nici pentru bunuri. Dacă aţi fi comis imprudenţa să ieşiţi pe stradă seara, la venirea nopţii, o făceaţi pe riscul şi pericolul dv., nimeni neputând să vă garante­ze că vă veţi întoarce acasă ne­vătămat. „Vă opreau oamenii pe mar­ginea trotuarului, pentru a vă cere un ajutor în favoarea cută­­rei sau cutărei societăţi roşii. Dacă i-aţi fi refuzat, aţi fi putut foarte bine să căpătaţi un glon­te sau o lovitură de cuţit în pân­tece. Automobiliştii erau prădaţi, la fiecare pas, pe marile dru­muri. Şi era vai de ei, dacă nu plăteau imediat şi de bună voie o contribuţie importantă pentru cassa revoluţionară. Ei erau des­­brăcaţi şi uneori asasinaţi. Era i­­nutil să te adresezi poliţiei, jan­darmilor, cari nu voiau, sau nu puteau face nimic. „Atitudinea acestor partide re­voluţionare era din ce în ce mai ameninţătoare. Fiecare, spaniol sau străin, trăia în aşteptarea u­­nei ultime lovituri care să insta­leze regimul sovietic, cu supri­marea celor mai multe proprie­tăţi şi chiar a proprietarilor. A­­ceastă lovitură de stat fusese cu deamănuntul pregătită de comu­nişti. „Gringoire“ a publicat, la 9 octombrie 1936, un document zdrobitor şi nedesminţit : pla­nul loviturii de stat sovietice ca­re a eşuat datorită patrioţilor spanioli. „Astfel era atmosfera în care se trăia de săptămâni, de luni de zile. „Puteţi lărgi în toate sensurile această anchetă, continuând a­­cest interogatoriu. Veţi ajunge întotdeauna la aceeaşi concluzie, valul exista încă, acum trei sfer­turi de secol, a putut, fără o reacţiune violentă, să suporte a­­capararea ei de către un guvern şi un regim sovietic. In orice altă ţară din Europa, numai tentati­va de a instaura acest regim, deslănţuie automat insurecţia şi războiul civil. Aşa s’au petrecut lucru­­rle în Spania. Exact la fel s’ar petrece şi la noi în ca­zul când, Doamne fereşte, partidul comunist, în solda Sovietelor, ar încerca să sta­bilească dominaţia sa, prin violenţă“. Ceea ce spune Raymond Re­couly despre Franţa se aplică aidoma şi la noi. Crede oare „Patria“, că dacă prin imposibil, agenţii străini din solda Anei Pauker ar fi pe cale să pună stăpânire pe ţara românească, aşa cum au făcut în Spania agenţii comu­nişti, nu ar trebui să se mani­feste nicio reacţiune din par­tea românilor cari apără sta­tul constituţional, monarhia, aşezămintele tradiţionale, reli­gia creştină, familia? Şi dacă ar exista această ac­ţiune de legitimă apărare, aşa cum s’a manifestat în Spania, ea trebue blamată cu peiora­tivele calificării pe care le dă oficiosul partidului naţional şi ţărănesc? Noi sperăm că cele scrise în ziarul clujan sunt părerile i­­zolate ale unui colaborator, dar că ele nu reprezintă punctul de vedere al unui partid ro­mânesc, ce-şi reazemă forţa pe massele populare româneşti şi ca atare socotim că articolul pomenit va fi dezavuat de conducerea partidului care fiind ŢĂRĂNESC, nu poate fi decât NAŢIONAL şi nicio­dată internaţional! Copii omorîţi de bombele avi­oanelor roşii, în oraşe neapărate, multe din ele la sute de kilometri departe de front. S’ar putea Sub acest titlu, „Neam­ul Ro­mânesc” scrie: „De ce să nu se poată ? N’ar fi cea dintâi mărturie a oribi­lului desmăţ sufletesc în care suntem siliţi să trăim. Aflăm bunăoară că onorata comisie care urmează să de­­cearnă premiile literare, are şi unul pentru critică.. Şi cel mai redutabil concurent este d. Eu­gen Lovinescu !! Da, „pontiful” Sburătorului, în persoană... Cel care a elogiat pe Camilii Bal­­tazari şi pe Fiperbergil-Adelş­­tedni. Unealtă docilă a apara­turii care sabotează prin tipar tot ce este gând românesc, fa­milie, credinţă, tradiţie... Unealtă sau complice, d. Eu­gen Lovinescu a lansat valori suspecte şi musafiri literari de categoria Băncilor şi Adercilor. (Cel din urmă, fruntaş în ce­naclul d-lui Lovinescu dispre­­ţueşte Semănătoriismul, regretă că talentul lui Octavian Goga s’a redus la un volum de ver­suri, reduce la nimic grupul ti­nerilor scriitori cari au­ crescut şi militează sub puterea crea­toare a tradiţionalismului ro­mânesc). S’ar putea ca d. Eugen Lovi­­nescu să ajungă şi „laureat“. Mâine în calitate de critic so­lemn, care elogiază oricare nu­litate anticreştină (şi în public — liber cugetătoare), să capete o cunună în frunzele căreia să se amestece şi ceva din admi­raţia românimei pentru dom­­nia-sa. Apoi, romancierul Eu­gen Lovinescu să mai obţină încă o moţiune înaltă, pentru grija de mentor cu care poartă la Hanul Vanghele pe „târfa” Veronica şi pe „golanul” Emi­­nescu. Şi la interval scurt o a treia distincţie definitivă, al treilea premiu de nuvelă... E autorul gustat al „alaiului ministerial” cu şcolarii târîţi prin lupanare de... profesorul lor şi nuvelistul Eugen Lovi­­nescu. In definitiv de ce nu s’ar rea­liza toate acestea ? Trăim încă sub zodia porcofonică. In epoca tristă când Arghe­­zul e recompensat pentru mur­dării în serie, când critica lite­rară e în plină şi lamentabilă decădere. Când tiparul infam, condus de coaliţiile demenţei şi a urei împotriva instinctelor naţiona­le, o sapă cu complictăţi ori­bile temeliile românismului... Să nu ne mirăm prin urmare de nimic. Dar nici de reacţiu­­nea firească pe care o provoa­că ori­când ultragiile în serie ale inconştienţilor şi ale agen­turilor disolvante.N. Georgescu“ Vulpi Argintii albastre, croise, roşii, nurci etc. Blănăria WILHELM STEINHART CALEA MOŞILOR 188 i H I ♦ ♦ M II I t > M H t M M Antinevralgic Dr. NAND MOSCEL SINGURUL REMEDIU CONTRA GRIPEI, MIGRENEI, NEVRAL­GII, ETC. Se vinde numai în cutii origi­nale, conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. Depozit Farmacia N. Popovici, Bucureşti, Calea Rahovei 265. ♦ ♦ M » ♦ M M M M M t t­­ ^1603 1000 800 lei plătim pentru un costum de haine uzat, deasemenea cumpărăm pal­toane, încălţăminte şi lingerie. CROITORIA CIOARĂ Soarelui 8 (prin Carol) PUBLICAŢIE Conform art. 88-110 din Legea contabilităţii publice la 15 iunie ora 10 dimineaţa, se va ţine la se­diul Eforiei Naţionale de Ocrotire I. O. V. Bucureşti din str. Roma­nă Nr. 39, a doua licitaţie publică pentru aprovizionarea cu pâine, carne, lapte, coloniale şi zarzava­turi, pentru Căminurile din Bucu­reşti, pendinte de Eforia Naţională de Ocrotire I. O. V. Bucureşti. Caietul de sarcini se poate ve­dea la sediul Eforiei din strada Romană 39, în orice zi de lucru defila orna 8­1 dimineaţa, un­de se vor depune la data licitaţiei ofer­tele în conformitate cu Legea. Ofertanţii vor prezenta la lici­taţie garanţia de 5% din valoarea furniturei. 33 a mymmwumm PORNIREA CEA MAI RAPIDĂ TREI SPLENDIDE CRUCIERE PE MEDITERANĂ CU V A P .ALBA IULIA* O R­­A R E L E „SUCEAVA* 13 IUNIE/11 IULIE/10 AUGUST CU MINUNATE EXCURSII LA FIECARE ESCALA : ISTANBUL, SMIRNA, ATENA, MALTA, TRI­POLI, TUNIS, NAPOLI, GE­NOVA, MARSILIA (RIVIERA — EXPOZIŢIA DIN PARIS), ORAN ŞI ALGER (BU­SAADA) INFORMAŢIUNI ŞI ÎNSCRIERI LA ZIARUL „UNIVERSUL“ ŞI LA TOATE AGENŢIILE DIN ROMÂNIA WAGONS-LITS // COOK Uniforme Reglementare pentru Străjeri şi Cercetaşi cumpăraţi oftim la GHEORGHE FUNDANESCU, Str. Carol 661 C­ăl­im­ăneş­ti-Căciula­ta Cea mai renumită staţiune balneo-climaterică. Posedă nume­roase ape minerale, precum şi renumita apă de Căciulata, bună pentru boalele de rinichi, ficat, pentru stomac şi băi de pucioasă pentru reumatici. Aer curat, şi o climă uscată, folositoare pen­tru copii şi adulţi. H­otel Cozia Situat într’una din cele mai pitoreşti poziţii, oferă publicului vizitator şi numeroasei sale clientele, camere confortabile. Se pot închiria camere instituţiunilor publice şi particulare cu preţuri moderate. Un restaurant ales cu regim și fără. Pentru închirieri se va adresa la Biroul Hotelului Cozia de la Călimănești lu­d. Cris­­tescu. 5302 Motoare Englezeşti NATIONAL DE MOTORINĂ­­ , NATIONAL CAS & OIL produse de ENGINE COMPANY LTD. toate tipurile :ultima perfecţiune CASA BLOC Str. Vulturilor No. 42-44 (cartierul Labirint-Tabacu), CU LOCUINŢE FOARTE EFTENE PRED­ABILE LA 25 OCTOMBRIE Garsostiere, Apartamente de 2 şi 3, camere cu toate dependinţele şi tot confortul de la lei 170.000 la 395.000. Prăvălii­le­ 180.000. INFORMAŢIUNI LA : ING. H. MARCUS ARH. P. HORJESCU • stradela Vergului 4, prin B-dul Domniţei, Tel. 43386 orele 16—12 şi 4­6 DE VÂNZARE LA Reprezentanţa Generală 99SULCOP“sa.r TELEFON 3­79-52 şi la „INDUSTRIA“ N. SCHLOMIUK & Co. CRAIOVA, Str. Mihail Cogâlniceanu, 16 BUCUREŞTI , B-dul BRĂTIANU No. 7 str. Lucaci 129. Tel. 35363 orele 9—3 şi 7—9 seara şi Duminica ft*’

Next