Universul, iunie 1937 (Anul 54, nr. 163-177)
1937-06-16 / nr. 163
Anul al 54-lea FON LUIGI CAZZAVILLAN Mr. 165 Miercuri 16 Iunie 1958 P 1111 DIRECTORI STELIAN POPESCU 16 Pagini EXEMPLARUL gRafianISI 1 Tel' \ străinătate: 6 lei Taxa poştală plătită in numerar conform aprobariiăfft .1 1? P. P. T. No. 120.287/932 16 Pagini URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 0 SITUATE PARADOXALĂ Toate ţările industriale au suferit şi suferă consecinţele „şomajului“. Criza economică în aceste ţări s’a agravat din cauza „braţelor încrucişate“. Aşa cum se întinde o epidemie, ca un flagel pentru omenire, aşa s’a întins şi şomajul. Mai întâi a fost atinsă Anglia, care la sfârşitul anului 1930 dispunea de aproape 4 milioane de şomeri; apoi, rând pe rând, Germania, Franţa, Italia, Statele Unite. După statisticele publicate de Biuroul internaţional al muncii din Geneva — care are o comisie specială pentru şomaj — numărul lucrătorilor fără ocupaţiune, cei mai mulţi întreţinuţi de stat, sau de asociaţiuni particulare, s’a ridicat acum câţiva ani la 20 de milioane. De-atunci, şomajul mondial a scăzut puţin în ţările din Europa centrală — Germania şi Italia — dar a sporit mereu în celelalte şi mai cu seamă în Statele Unite ale Americei de Nord. Atât creşterea şi întinderea şomajului în industriile mondiale, cât şi consecinţele lor în ordinea economică, socială şi chiar politică, au provocat numeroase studii. S-a stăruit în deosebi asupra cauzelor acestui fenomen considerat „natural“ şi cu o evoluţie ciclică : supraproducţia şi sub-consumaţia. S-a dat ca exemplu sporul de producţie al industriilor americane în raport cu pieţele de desfacere. Industria automobilistică din America de Nord e echipată pentru o producţie maximă de 8 milioane automobile anual, pe când pieţele de desfacere mondiale nu absorb decât 6 milioane de automobile anual. Surplusul de 2 milioane a provocat şomajul în industria respectivă. In industria încălţămintei, fabricile americane sunt utilate să scoată 900 milioane perechi de ghete anual, pe când consumul intern e numai de 300 milioane, iar cel extern e satisfăcut de industriile naţionale. Surplusul de 600 milioane perechi de ghete, nevândut, a provocat şi el şomajul în industria respectivă. In celelalte ramuri industriale, s-a înregistrat aceeaş lipsă de echilibru între producţie şi consumaţie. Tocmai în această perioadă, când criza economică s’a agravat din cauza şomajului, au luat desvoltare diverse combinaţiuni arbitrare, sub forma de sindicate, trusturi, carteluri naţionale şi internaţionale, monopoluri de fapt, sau de drept, sub pretextul apărării industriilor dar, în realitate, pentru menţinerea, sau chiar sporirea preţurilor de vânzare, fără să se ţină seama de situaţia consumatorilor, adică de posibilităţile lor de plată. Din pricina acestor combinaţii arbitrare, încurajate, sau tolerate de stat, viaţa s-a scumpit, atât în ţările industriale, cât şi în cele agricole. Valul de scumpete ne-a atins şi pe noi. Dacă în ţările industriale din apus — cum este Franţa — se combate... şomajul, micşorându-se numărul orelor de lucru şi introducându-se două zile de repaos în cursul săptămânii, — Sâmbăta şi Duminica —, iar în ţările agricole, mai puţin atinse de şomaj, guvernele n’au curajul să distrugă cartelurile şi industriile parazitare şi nici să combată specula ilicită, fireşte că vom avea o altă fază a crizei economice, agravată prin scumpetea crescândă a vieţii. La noi s’a dovedit că măsurile luate până acum, în vederea echilibrării preţurilor articolelor de primă necesitate pentru massa consumatorilor nevoiaşi, sau cu venituri fixe, n’au dat rezultatele aşteptate. Când acestea sunt rezultatele, înseamnă că problema n’a fost studiată şi măsurile ce s’au propus să fie aplicate, nu corespund scopului urmărit. Ne găsim într’o situaţie paradoxală. Faţă de alte ţări, şomajul în România e redus la minimum şi viaţa e mai eftină , dar naţionalii sunt cei excluşi din întreprinderile industriale şi comerciale şi pentru cei cu veniturile modeste, viaţa e prea scumpă. De aceea, se impun alte măsuri eroice ca să eşim din această situaţie paradoxală. Londra, Iunie Acum o lună am publicat un articol despre Internaţioanala Liberă (a 4-a) şi am reluat această temă în National Review, (n rul din Iunie). Cititorii noştri vor afla cu interes că spusele noastre au fost confirmate de Trotzki. Ceea ce am spus e că, în Europa, se observă de câteva timp forma unei noui organizări — Internaţionala a patra, sau aşa cum preferăm să-i spunem, Internaţionala liberă. Şefii mişcării revoluţionare din Europa nu mai vor să accepte legea Internaţionalei a treia, înfiinţată de Lenin şi care a devenit azi o simplă unealtă a politicii sovietice. Stalin şi toţi aceia, cari ţin la regimul lui autoritar, care se apropie tot mai multe de idealul Rusiei ţariste de dinainte de război, socotesc această nouă organizaţie independentă de voinţa lor, ca o ameninţare pentru ei. O numesc „trotzkistă“ şi printr’o serie de procese răsunătoare, caută să-i distrugă influenţa asupra partidului comunist din Rusia. Am adăugat că Trotzki nu e decât un purtător de cuvânt pentru şefii adevăraţi ai nouei mişcări subversive. Acum am aflat că acest locotenent al lui Lenin, refugiat în Mexic ca să scape de persecuţia poliţiei lui Stalin, a permis presei americane să-i publice declaraţiile, care, cu excepţia unui singur punct, confirmă în totul ceea ce am spus despre origina şi situaţia prezentă a Internaţionalei a patra. Nici vârsta, nici boala şi nici persecuţia foştilor săi prieteni, n’au putut distruge energia fostului potentat al Rusiei bolşevice. Tonul său e de luptă. Astfel, el a declarat ziariştilor americani că Internaţionala 4-a posedă de pe acum zeci de mii de partizani. Scopul ei e de a înlocui Interna(Continuare in peg. 2-a) SCRISORI DIN LONDRA Trotki şi internaţionala a 4-a de AUGUR Vizita d-lui Milan Hodza .0X0. Conferinţa d de pe Dunăre D. Milan Hodza, primul ministru cehoslovac, soseşte aicii dimineaţă în Capitală. Prezenţa d-sale va fi un prilej binevenit pentru a se afirma din nou prietenia româno-cehoslovacă, prietenie care, în ciuda încercărilor diverse, a rămas neatinsă. Preşedintele de consiliu al Cehoslovaciei este un vechiu şi bun prieten al poporului român. Exponent al politicii pacifiste urmată de Mica înţelegere, d. Milan Hodza activează cu convingere pentru consolidarea păcii în regiunea Europei centrale şi danubiene pe calea organizării unei colaborări economice. Străduinţele d-sale n’au dat încă rezultatul dorit, dar aceasta n’a descurajat pe d. Hodza. Dacă din punctul de vedere al relaţiilor directe între Cehoslovacia şi România, vizita d-lui Hodza va contribui la consolidarea lor, din punct de vedere politic general şi îndeosebi din acela al atitudinii statelor Micii înţelegeri faţă de diferitele probleme internaţionale, această vizită va fi prilejul unor verificări şi lămuriri devenite necesare în urma interpretărilor ce s’au dat unor anumite manifestaţiuni cu caracter internaţional, întrevederea care va fi pe vaporul „Regele Carol“ Intre d-nii Hodza, Tătărăscu, Stoiadinovici şi Antonescu, capătă astfel o deosebită importanţă şi rezultatul ei este aşteptat cu mult interes. Această conferinţă a preşedinţilor de consiliu ai Micii înţelegeri, venită după vizita d-lui Neurath la Belgrad, va trebui să pună capăt prin declaraţiuni categorice şi lămurite, atât atmosferei de suspiciune ce s’a creiat in unele cercuri prietene Micii înţelegeri cât şi intrigilor şi interpretărilor tendenţioase ale duşmanilor Micii înţelegeri. S’a împlinit acum câteva zile un an de când şefii celor trei state ale Micii înţelegeri s’au întrunit la Bucureşti şi au afirmat solemn hotărîrea lor de a menţine cât mai strânsă unitatea Micii înţelegeri, de a face împreună o politică unitară şi solidară faţă de toate problemele europene în raport cu propriile interese ale celor trei state. Nu trebue lăsat să se exploateze împotriva acestei hotărîri dela 8 iunie 1936 coincidenţa că tocmai un an după aceea Belgradul a primit vizita ministrului de externe al Germaniei. Această coincidenţă — ca şi oricare alta privitoare tot la raporturi intre statele Micii înţelegeri şi terţe puteri — nu poate fi decât întâmplătoare şi întrevederea de pe vaporul „Regele Carol” va da desigur celor ce cred, fiindcă o doresc, să fie altfel, o categorică dezminţire. Totuş, în interesul unităţii politicii Micii înţelegeri care este în rele ::: păcii şi deci al fiecăruia din cele trei state, este necesar ca manifestările separate cu caracter internaţional ale fiecăruia dintre cele trei state să nu mai aibă caracterul de surpriză şi să nu fie făcute fără o consultare prealabilă între cei trei aliaţi. O simplă informare cu 24 sau 48 de ore înainte de a se produce evenimentul nu este nici conformă cu uzanţele diplomatice între aliaţi şi prieteni, nici nu asigură acestui eveniment autoritatea morală a unui acord anticipat între aliaţi, lăsând astfel deschisă calea pentru toate intrigile, toate insinuările şi toate bănuelile. Iată pentru ce conferinţa ce se va ţine joi 17 iunie între reprezentanţii autorizaţi ai statelor Mieii înţelegeri, are o deosebită importanţă şi va trebui să fie prilejul unei reafirmări sincere şi categorice a solidarităţii între statele Micii înţelegeri pe care nimic n’o poate zdruncina, ea fiind întemeiată pe interesele reale şi permanente ale celor trei ţări. D. MILAN HODZA prim ministrul Cehoslovaciei Străpungerea liniei de apărare la Biao Oraşul e gata să se predea Vitoria, 13Rador Agenţia Havas anunţă: Străpungerea „centurei de fer” a fost primită pe tot frontul de la Biscaya şi în satele şi oraşele din dosul frontului cu cel mai mare entuziasm. Cartierul general naţionalist din Salamanca a tipărit o ediţie specială a comunicatului oficial, pentru a anunţa victoria. Comunicatul a fost imediat răspândit în rândurile legionarilor. DISTRUGEREA PRIMEI LINII DE APARARE Bilbao, 13 (Rador). — Corespondentul agenţiei Reuter transmite: Concentrând toate sforţările lor într’un singur pomct, trupele naţionaliste au reuşit să distrugă prima linie a centurii de fier, care apăra Bilbao. Situaţia guvernamentalilor este critică dar nu se poate spune că ei nu mai au nici o şansă. LUPTELE CONTINUA Bilbao, 13 (Rador). — Corespondentul agenţiei Havas transmite : Pe frontul Santander, trupele republicane au dat mai multe atacuri în cursul dimineţii, înaintând cu patru kilometri. Ele au cucerit satele Uguelas, Eyamendo şi Las Pueblas. Pe frontul basc republicanii s-au retras ori pe liniile secunde ale centurii de fier. In cursul nopţii guvernamentalii au contraatacat în mai multe rânduri. Luptele continuă. ÎNAINTAREA NAŢIONALIŞTILOR Salamanca, 13 (Rador).— Corespondentul agenţiei Havas transmite următorul comunicat emis de postul de radio Salamanca: Trupele naţionaliste continuă înaintarea pe frontul Biscaia, înlăturând orice obstacol şi sfărâmând orice rezistenţă. Ele au ocupat localitatea Larrabezua, şi cota 430 de lângă St. Maria, făcând peste 500 prizonieri şi punând stăpânire pe o imensă cantitate de material de războiu. Pe frontul Estramadura legionarii naţionalişti au ocupat noui poziţii. Pe celelalte fronturi nu s’au dat lupte. POPULAŢIA CERE PREDAREA ORAŞULUI St. Jean de Luz, 13 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Havas” transmite: „Diario Vasco” află din Frantz, din sursă naţionalistă, că pe clădirile din Bilbao au fost văzute arborate steaguri albe Un prizonier făcut aseară pe frontul Bilbao a declarat că populaţia oraşului s-a revoltat contra guvernului basc, voind să-l silească să predea oraşul. OXO —inwhuiuchi—tm—i Sala de consiliu a profesorilor de la universitatea din Cluj Guvernul a fugit la Santander Salamanca, 13 (Hador). — Corespondentul agent, Havas transmite: Postul de radio Salamanca a anunţat, astăseară, că guvernul basc s-a retras de la Bilbao la Santander şi că la ora 16 trupele naţionaliste se găseau la 3 km. de Bilbao. Atentat contra inspectorului general al poliţiei din Ierusalim Ierusalim 13. (Rador). — D. Roy Spicer, inspectorul general al poliţiei din Ierusalim, a fost atacat cu cinci focuri de armă pe când trecea cu automobilul său prin unul din cartierele periferice ale oraşului.. ----D. Roy Spincer nu a fost atins, dar gloanţele au lovit pe şofer la braţ şi pe un agent al poliţiei britanice la umărul drept. Se crede că atentatul a fost comis de trei ţărani arabi ur- i măriţi de poliţie Solemnităţile de la Cluj M. Sa Regele în robă, cu senatul universitar (Citiţi darea de seamă în pagina 3-a) ORI-ORI.. 1) de Ioan Al. Brijescu-Voineşti Scriam mai deunăzi că nimic nu-mi pricinueşte o mai neplăcută surprindere, nimic nu-mi pare mai pricinuitor de babilonie decât uşurinţa, nepăsarea cu care oameni socotiţi inteligenţi permit să le convieţuiască în minte idei diametral opuse — şi îngăduinţa ce se acordă oamenilor, cari au în acelaş timp atitudini care se bat cap în cap. Unor asemenea oameni le adresează sărmanul om simplu şi de bună credinţă, de atâtea ori păcălit, rugăciunea: „ori vorbeşte cum ţi-e portul, ori te poartă cum ţi-e vorba". Eu, când văd la un om atitudini diametral opuse, nu mai stau la îndoială şi-mi zic : domnule sau un nerod, sau un pehlivan. Bunăoară. Iată un domn pe care-l ştiu bine că e francmason şi-l văd ridicându-se vijelios şi fulgerând contra cenzurei şi contra intenţiunii de a se limita abuzurile presei. îmi vine să-l iau de piept şi să-i strig : — Ascultă, stimabile, cum se potriveşte calitatea dumitale de francmason, cu acest lătrat contra cenzurei ? Te rog să-mi explici. Eu ştiu că argumentele pe baza cărora se reclamă libertatea presei sunt acestea . Aducerea la cunoştinţa publică a activităţii indivizilor şi mai ales a instituţiunilor, supunerea lor opiniunii şi criticei unui cât mai mare număr de cetăţeni impune conducătorilor instituţiei o linie de conduită folositoare tuturor şi îi împiedică de la săvârşirea unor acte contrarii intereselor publice. Sporirea numărului celor cari ar putea să-şi exprime părerea asupra unor acţiuni, risipeşte atmosfera de toleranţă reciprocă ce se stabileşte în mod fatal într’un cerc redus. In adevăr teama pe care o inspiră judecata publică e o frână care poate avea înrâurire de ameliorare asupra purtării noastre. Am dat eu însumi odată un exemplu pentru ilustrarea acestui adevăr. Ziceam : sunt localuri în care în fiecare noapte se petrec lucruri, care nu s’ar putea petrece în public : oameni în vârstă, cu familie, cu situaţie socială, prea bine dispuşi şi din pricina acestui prisos de dispoziţie, luând atitudini, aruncând apostrofe şi 1) Acest articol nu face parte din seria „Huliganism“ , săvârşind acte să zicem numai prea îndrăzneţe. Nimeni nu protestează, nimeni nu găseşte ceva de obiectat. De ce ? Pentru că s’a creeat un acel cerc restrâns, o atmosferă de toleranţă reciprocă. Ia închipuiţi-vă că aţi putea ridica zidurile localului şi aţi expune pe cei de acolo văzului unui public numeros. Cum s’ar grăbi să-şi schimbe atitudinea ! Cum s’ar simţi de ruşinaţi. Dece ? Numai pentru că s’a risipit atmosfera de toleranţă reciprocă. Da, judecata publică este utilă şi apărarea libertăţii presei este justificată. E adevărat, totuşi, dându-mi seama cu câtă uşurinţă se poate abuza de această libertate, cum se abuzează de orice libertate, şi in ce mod vătămător o poate întrebuinţa un pehlivan de talent, pe mine nu mă tulbură, dimpotrivă mă mulţumeşte intenţiunea de a se reglementa exercitarea profesiei de ziarist. Dumneata însă tuni şi fulgeri împotriva acestei intenţiuni, dumneata urli împotriva „ştirbirii sfântului principiu al libertăţii de exprimare a ideilor, câştigată cu atâtea jertfe“. Orice năzuinţă de reglementare a exercitării acestui drept ţi se pare o crimă, o blestemată uneltire a extremiştilor de dreapta. Mă rog, cum se potriveşte această atitudine, cu situaţia dumitale de francmason, cu situaţia de membru al unei societăţi secrete, care nu publică nici numele membrilor din cari se compune, nici dări de seamă de discuţiile ce se urmează şi de rezoluţiile ce se iau în întrunirile ce se ţin,— societate secretă, în care pentru a putea fi admis trebue să depui jurămâmt că nu vei sufla un cuvânt despre cele ce se petrec într’ânsa, că nu vei divulga numele nici unuia din membrii ei, că nici nu vei mărturisi măcar că faci parte din ea, — societate secretă in canoanele căreia sunt înscrise pedepse aspre împotriva celor cari se vor abate dela datoria păstrării acestor taine. Aşadar, pe de o parte publicitate cât mai largă a activităţii conducătorilor tuturor instituţiilor pentru a le supune judecăţii câtor mai mulţi, pe de altă parte taină de mormânt asupra activităţii unei instituţii din care faci parte. Stimabile domn, ca să nu zic mai rău, până nu-mi vei explica cum se potrivesc aceste două atitudini, sunt îndreptăţit să cred că eşti ori mărginit, ori de rea credinţă. M. S. Regele Carol II despre alianţa româno-polonă Varşovia, 13 (Rador). — M. S. Regele Carol II a acordat un interview unui reprezentant al ziarului „Ilustrowany Kurier Codzienny” din Cracovia, în care îşi exprimă deosebita Sa satisfacţie pentru întărirea alianţei româno-polone în urma vizitei la Bucureşti a preşedintelui Moscicki. Suveranul României se declară deosebit de fericit că poate vizita, curând, Polonia, ţară amică şi aliată. România şi Polonia, precizează Majestatea Sa, urmăresc acelaşi scop: menţinerea păcii. Val de căldură urmat de furtună in regiunea Galaţilor Galaţi, 13 Iunie . De două zile s’au abătut călduri tropicale asupra regiunii Galaţilor. .. Dimineaţa, la ora 11, termometrul a notat 24 gr. la umbră, iar după amiază la ora 2 jumătate, au fost 52 grade la soare şi 36 grade la umbră. Căldura tropicală a uscat sămănăturile de pe câmp ce sunt compromise. Pe lângă această nenorocire a mai venit şi o furtună puternică în toată regiunea Ulmiului, care a făcut imense pagube la vii şi grădini. Numeroşi pomi fructiferi au fost smulşi cu rădăcină cu tot, iar viţele de vie rupte. M. S. Regele eşind din gara Cluj