Universul, iulie 1937 (Anul 54, nr. 178-192)
1937-07-01 / nr. 178
COŞURILE trădează, nu le neglijaţi! De îndată ce v-a eşit unul, aplicaţi repede acest remediu minunat: Pomada Cadum. Ele vor dispare foarte repede. Muşcături de insecte, sgârieturi, arsuri uşoare, pielea iritată şi roşie? Pomada Cadum este indispensabilă, ea nu trebuie să lipsească din nici o casă. Ea desinfectează, suprimă mâncărimile, micşorează umflăturile, grăbeşte cicatrizarea. Pomada Cadum a vindecat — pentru o sumă de nimic — nenumărate cezuri de eczemă... Cereţi numai veritabila Pomada Cadum ! Asigurările AM „UNIVERSUL” combinate cu Loteria Statului Român Plecare din aceste instituţiuni, asigurarea şi loteria statului îşi au avantajele lor. Astfel, asigurarea ne dă posibilitatea de a economisi, a despăgubi familia in caz de deces şi a câştiga prin tragere la sorţi premii, cari, însă, nu pot fi mai mari decât suma asigurată. Loteria Statului ne dă posibilitatea de a câştiga sume foarte mari, care merg până la 6 sau 12 milioane lei. Este însă de la sine înţeles, că în caz când nu câştigăm, nu putem obţine nici o economie. Societatea „FRANCO-ROMANA“ de asigurări a combinat, pentru cititorii „Universului“, asigurarea cu Loteria Statului Român, dăndu-le posibilitatea de a economisi şi a deveni şi milionari. Prin această combinaţiune sunteţi asiguraţi pentru lei 50.000, pe baza ratei lunare de lei 190 şi primiţi gratuit, în fiecare lună, odată cu chitanţa pentru rata lunară de lei 190, CATE UN BORDEROU PENTRU FIECARE DIN CLASELE I-a la a 4-a, ale FIECĂREIA DIN LOTERIILE a XIV-a, a XV-a şi a XVI-a, ale căror trageri au loc la 15 ale fiecărei luni. Acest borderou dă drept la jumătate din câştigul corespunzător unui sfert de loz, atât la matcă, cât şi la anexă. ACEI INSA CARI VOR TRIMITE lunar SOCIETĂŢII Bucureşti, Griviţei 23, LEI 290 în loc de lei 190 vor primi UN SFERT DE LOZ ÎNTREG IN ORIGINAL. Rata pe luna Iulie 1937 de lei 190 sau 290, aşa cum se arată mai sus, rugăm a se trimite urgent Societăţii pentru a VI SE PUTEA EXPEDIA BORDEROUL SAU LOZUL PENTRU TRAGEREA DIN 15 IULIE a LOTERIEI STATULUI, cum şi POLIŢA şi ANEXA PENTRU TRAGEREA DIN 15 IULIE a Societăţii. In felul acesta ŞANSELE Dv. simt mult SPORITE, căci pe lângă şansa dela loteria statului, aveţi şi şansa dela tragerea Societăţii, care are loc în aceeaş zi. IN CAZ DE IEŞIRE LA SORŢI A NUMĂRULUI POLIŢEI, SOCIETATEA ACHITA CONTRACTANTULUI SUMA DE LEI 50000. Dacă iese numai unul din cele 8 numere prevăzute în anexă, Societatea achită contractantului lei 10.000 sau 5.000, potrivit numărului ieşit, la sorţi. Grăbiţi-vă, căci ASIGURAREA IN ACESTE CONDIŢIUNI NU SE POATE FACE DECÂT ACUM, ÎNAINTE DE CLASA I-a A LOTERIEI STATULUI, când aveţi ocaziunea de a economisi şi a deveni , şi MILIONAR. «Umank !**■*“■ ap#s!#Bcdctl&rvdctr* dr. A. Cassulo la Sarmisegetuza Haţeg, 28 Iunie Monseniorul A. Cassulo a vizitat în ziua de 25. Istorica ţară a Haţegului, înaltul prelat a venit de la Lugoj, însoţit de P. S. S. dr. I. Bălan, episcopul Lugojului. La barieră a fost salutat de d. primar dr. Birăescu, iar în comuna Băuţarul de jos i s’a făcut o primire grandioasă de întreaga populaţie, îmbrăcată în haină de sărbătoare, cu prapori şi drapele naţionale. Preotul I. Oltean a salutat pe înaltul prelat. S’a vizitat biserica, iar bandera de călăreţi l-a petrecut până în Băuşorul de sus. Aici a fost întâmpinat cu acelaş entusiasm de întreaga comună, în frunte cu intelectualii Altă banderă de călăreţi a condus pe înaltul prelat până comuna Bucova. Aceiaşi primire i s’a făcut şi la Sarmisegetuza. S’a vizitat muzeul şi ruinele desgropate ale amfiteatului. La Sarmisegetuza, monsegniorul a făcut o remarcă importantă : „Voi românii, sunteţi romani, ca şi mine. Descoperirile arheologice de aci sunt cea mai puternică dovadă a originei voastre romano-dacice şi a dreptului vostru de stăpânire şi viaţă pe aceste ţinuturi unde fiecare piatră cuprinde istoria originei şi continuităţii voastre aici, de care nimeni nu se poate atinge“. S’a trecut apoi în comuna Toteşti, unde s’a vizitat noua mănăstire a călugărilor iezuiţi români. De aci, iar seara, înaltul prelat şi suita sa a sosit la Haţeg. In piaţa bisericii unite, d. primar I. Danciu a salutat, în numele oraşului, pe înaltul prelat, iar S. S. Ionasiu l-a salutat în limba latină. Le-a răspuns ,monsegniorul, în limba italiană. Tălmăcirea a fost făcută, ca de altfel peste tot locul pe unde a trecut, de P. S. S. I. Bălan, episcopul unit al Lugojului. In cuvântarea sa monsegniorul a spus: „Acum văd şi mai mult că eu sunt român şi voi italieni şi împreună romani". Seara, la restaurantul „Pod“, s’a oferit o cină la care a luat cuvântul numai monsegniorul, mulţumind pentru primirea frumoasă ce i s’a făcut. In dimineața de 26, înaltul prelat, cu întreaga suită, a plecat pe Valea Jiului. Legea pentru încurajarea agriculturii (Urmare din pag. I-a) Îngrăşătoriilor de animale, adevărată industrie naţională a ţării, etc. Lipsesc adică tocmai măsurile care ar fi făcut pentru agricultură ce face legea protecţiei industriale a făcut şi face pentru industrie Ţara „eminamente agricolă" nu are până azi legea ei de încurajare. S’ar crede, poate, că agricultura nu simte nevoie. Producţia agricolă, spunea un ministru înainte de războiu, nu cere nici o sforţare, ea depinde de ploaie. Evident, cu o asemenea concepţie de fatalism tehnic, plugăria nu trebue să fie încurajată. Ori şi ce măsură ar fi de prisos. Pe când în industrie, a cărei producţie depinde de capacitatea tehnică şi de importanţa capitalului, ajutorul statului dă rezultate precise, în agricultură nu trebue decât ploaia pe care, desigur, nu o poate produce nici o lege. Această concepţie primară nu mai o susţine nimeni azi. Se cunosc şi la noi metodele tehnice care dau în agricultură aceiaşi însemnătate capitalului şi priceperii, pe care le are în industrie. Producţia agricolă nu depinde numai de ploaie. Din această concepţie nouă este isvorâtă şi legea votată primăvara trecută. Intenţia legiuitorului este bună, el este convins că prin măsuri obligatorii de cultură şi prin premii, tehnica plugărească se poate îmbunătăţi astfel încât să poată învinge factorii naturali potrivnici. Din această concepţie a eşit şi capitolul din lege privitor la măsurile de încurajare prin scăderi de impozit funciar pentru anumite culturi. Deşi legea, după cum am spus, nu se ocupă de interesele capitale ale agriculturii care ar merita să fie apărate, totuşi chiar numai ajutorul dat pentru răspândirea unor culturi importante ar putea să fie folositor, dacă acest ajutor ar fi real. Este el real ? Legea prevede pentru anumite culturi o scădere de o jumătate, sau o treime din impozitul agricol elementar. Ce însemnează efectiv această încurajare ? Am luat creionul să fac socoteala. Un mare agricultor care era de față îmi spune : nu te mai trudi degeaba, socoteala am făcut-o eu. Am anul acesta două sute de hectare semănături pe care legea le încurajează, unele cu o reducere de jumătate a impozitului agricol, altele, cele mai multe cu o treime. Toate aceste scutiri adunate la un loc fac două mii cinci sute de lei. Două mii cinci sute de lei premiu pentru două sute hectare, adică doisprezece lei la hectar. Aceasta este încurajarea pe care legea mi-o dă. Am renunțat să o mai cer, căci cheltuiala pe care ar trebui să o fac pentru stabilirea drepturilor, e mai mare decât cea ce aş putea să încasez. Dacă un agricultor care cultivă două sute de hectare renunţă la încurajarea dată de lege, ce va face ţăranul care poate nu are decât un hectar de asemenea semănături ? îşi va perde el vremea la târg, prin diferitele admimistraţii, să-şi îndeplinească formele pentru a încasa doisprezece lei ? Sau va lăsa primarului această sarcină ? O măsură la fel, premii pentru cultura grâului, s-a mai luat odată, în 1922. Din cauza interdicţiei la export preţul grâului era atunci atât de mic încât suprafaţa semănată scăzuse îngrijitor. Pentru încurajarea culturei guvernul a hotărât acordarea unor premii de hectarul semănat, plata se făcea după tablourile statistice întocmite de primării. Aplicarea acestei măsuri a dat naștere la atâtea nereguli încât a fost mai târziu părăsită. Mă tem că se va întâmpla azi la fel şi cu măsurile de încurajare ale legei agicole. Mă îndoesc că speranţele puse în legea votată se vor realiza. Agricultura va trebui să aştepte încă legea de încurajare care să o puie pe aceiaşi treaptă cu industria. CONST. GAROFLID -------xoxOxox------ De ce a fost dizolvat consiliul comunal din Periam Timişoara, 28 iunie Printr-o recentă decizie a ministerului de interne a fost dizolvat consiliul comunal din Periam şi numită o comisie interimară formată din d-nii Ştefan Mihăilescu, învăţător, ca preşedinte; Matei Portscher, vice-preşedinte şi Martin Francisc, membru. In decizia de disolvare a vechiului consiliu comunal din Periam se menţionează că dizolvarea s’a făcut din cauză că atât preşedintele cât şi membrii consiliului, în şedinţele ce le ţineau, întrebuinţau numai limbile maghiară şi germană şi că prin actele sale a compromis siguranţa Statului şi interesele naţionale. ¡ M ♦ * tā ***■*■*■ »a-a-t-*» UNIVERSULAbul al 54-lea Nr. 178 Joi 1 Iulie 1937 1356. MIERCURI, 30 IUNIE Ort.: Sinodul Apostolilor. Cat.: Pomenirea Sfântului Paul. Prot.: Sinodul Apostolilor. Evreesc: 20 Tabuz 5697. Mahomedan: 30 Rebi-el-Ahir -je Râs. soarelui 4.35. Apusul 20,3. (s&chriI& MIERCURI 30 IUNIE RADIO-BUCURESTI 823 kHz., 364,5 m, 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz., 1875 m., 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică; Radio-jurnal; Concert de dimineaţă (discuri); Parafrază de jazz pe două cântece englezeşti; Din baletul „Cei doi morumbei“, de Messager; Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30. închiderea emisiunii. 13. Ora, Culturale, Sport, Cota Dunării. 13.10. Concert de prânz — Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski; Fantezie din opera „Zaza“, de Leoncevallo; Potpuriu de Dostal, pe motive de Rob. Stolz; Valsul dragostei, de Moszkowsky; Cântec de leagăn, de Frimi; Jota aragonesa, de Saint Saens. 14.10. Radio jurnal: Ora, Mersul vremii. Bursa, Ştiri interne şi externe. 14.30. Lieduri (discuri): Două lieduri din ciclul „Frumoasa morăriţă), de Schubert (voce: Hans Duhanj; Apariţie prietenoasă şi Cântec de leagăn, lieduri de Richard Strauss (voce: Elisabeth Schumann) ; Melodie No. 6, de Ceaikowsky (voce: Lawrence Tibbert); In umbra buclelor mele şi Mormântul lui Anagreon, lieduri de Hugo Wolf (voce: Lotte Lehmann) ; Nostalgie, lied de Hugo Wolf (voce: Schmitt-Walter). 15. Ultimele știri. 19. Ora. Mersul vremii. 19.03. Concert din opere rare executate (discuri): Uvertură la „Russian şi Ludmilla“, de Glinka (arch. simf. din Chicago, dirij. de Frederick Stock); Arie din Oraşul mort", de Korngold (voce: Josef Schmidt) Arie din „Cidul“, de Massenet (voce: Joseph Schmidt); Cor din „Fra Diavolo“, de Auber (corul şi orch. Operei din Berlin, dirij. de Leo Bloch); Selecţiuni din „Miracolul“, de Humperdinck (orch. simf. din Londra dirij. de Einar Nilson); Arie din „Emani“ şi Arie din „Puterea destinului“ de Verdi (voce: Rosa Ponselle); Aubade din „Regele Ysului“ de Lalo (voce: Rogacewsky); Duet dinJuanon Lescaut“, de Puccini (voce: Sheridan şi Periile); Visul din Guglielmo Ratcliff“ de Mascagni (orch. simf. din Milano dirij. de Gino Neri). 20. Intoxicaţiile alimentare şi urticaria, de dr. Aurel Voina. 20.20. Muzică distractivă. — Ansamblul Daia şi Orchestra de salon Radio, dirij. de Mihail Daia, d-rele Fanzi Niculescu, Felicia Vasilescu, Thalia Crezulescu şi Eugenia Hibner. D-nii Chiriţă Ispas, Dinu Sichitiu, Viorel Moţoc şi Mircea Buciu. Azi e sărbătoare, pasodoble de Doelie. Peste marea indepărtată, slow-box de Ernst: Un cântec de dor, vals englez de Goering: Melodia dragostei, slow-fox de Barzizza: Fericitul Haway, slow-fox de Rainger: Dragoste stranie, tango argentinian de Bergamini: Primăvara, slow-fox de Ansaldo: Un vals de mult uitat de Mihail Daia: Tropical, fox-trot de Barzizza: Mă voiu feri de tine, tango de Mihail Dala; Valsul Şampaniei de Oakland; O căsuţă mică, fox-trot de Rainger. 21.20. Marele lucrări din jurul Bucureștilor de ing. N. Caranfil. 21.35. Concert de pian. — D-ra Lisette Gherman: Rapsodia No. 1 de Joh. Barhms; Parafrază de concert de Strauss-Grünfeld; Freamătul frunzelor de Emil Sauer; Rapsodia română No. 2 de Lubicz. 22.10. D-na Dora Massini, canto: Arie din „Voevodul țiganilor“ de Joh. Strauss; Arie din „André Chénier“ de Giordano; Arie din „Boema“ de Puccini. 22.30. Sport, Radio-jurnal. 22.45. Concert nocturn al orchestrei fraţii Dumitrescu, transmis de la restaurantul Splendid-Parc. 23.45. Jurnalul pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23.55. Ultimele ştiri. Deutschlandsender, 1571 m.. 191 kHz.. 60 kw. — 21.10. Köln. Concert. 22. Concert de marşuri; 23. Meteor. Inf., Sport; 23.20. Cronică; 23.45. Inf. locale; 24. Orchestră de dans Varșovia, 1339 m., 224 kHz., 120 kw. ; 21.15. Orchestră de salon; 21.40. Radio-jurnal; 21.50. Inf.; 22. Concert de mazurci de Chopin; 22.40. Recitări: 22.55. Muzică de dans. Budapesta, 549 m., 546 kHz., 120 kw. — 20 Concert de orchestră; 21,15. Seară variată; 21,55. Orchestră de țigani; 22,20. Inf.; 23,20. Plăci; 24. Inf.; 0,20. Concert de quartet; 1,05. Inf. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.— 22,40. Recital de violoncel. 23,10. Inf.. Meteor, Programul pentru mâine. 23,20. Concert de orchestră. 23,55. Inf. 24. Continuarea concertului Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw.— 21,25. Scene radiofonice. 21,40. Octet pentru coarde în mi bemol major. 22. Ora. 22,10. M. Ostrava. 22,55. Plăci. 23. Ora. Inf.. Cronica zilei. Sport. 23,20. Plăci. 24. Inf. în franceză. —u. „nuiu, bineete“, operetă de Pietri. 24. Radiomnal. 0,15. Muzică de dans. Milano, 368,6 m. 814 kHz. 50 kw. — 21,40. Concert. 22. Teatru radio-onic. 22,30. Concert simfonic. Duă concert muzică de dans. 11 JOI, 1 IULIE | RADIO-BUCUREȘTI , 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA , 160 kHz. 1875 m. 150 kw. , 6:30: Deschiderea emisiunii. Gim- tastică ritmică. Radio-jurnal. Con- cert de dimineaţă (discuri). Val- mic din „Prinţesa Dolarilor” şi ( După divorţ“, de Leo Fall; Cava- terul Barbă albastră, fantezie de c ►ffenbach. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 17,30: închiderea emisiunii. 13: Ora culturale. Sport, Cotapei Dunării. 13,10: Concert de prânz. Orchescra Gică Ionescu-Găină, (canto: Ion Luican): Romanţe şi arii naonale. Dă-mi mâna ta, de Mişu constantinescu. Cânta odat’un acordeon, de Elly Roman. Vorbeşî-mi de dragoste Mariu, de Bixio; o mică conversaţie, de Ochi Albi; Brut mânuţele coniţă, tango de fică Ionescu; Mă sun în dealul i iernii; Ioane, Ioane; Trenule ma-ină mică; Ionele Ionele; Carioca Albastră, de Const. Ionescu. 14,10: Radio-jurnal. Ora, Mersulremii, Bursa. Ştiri interne şi ex- serne. 14,30: Continuarea concertului: Qoină şi arii ardeleneşti; Cine mi se-a supărat, de Vasilache; Man- . olinata, de Vasilescu; Cântec opular, de Gică Ionescu; Sârba I incăniţă. • 19: Ora. Mersul vremii. 19,03: Muzică variată şi distrac-ivă (discuri): Lied şi duet din ppereta „Amorul mascat“, de Mesager (aria cântată de Yvonne P rintemps; duetul: Yvonne ‘rintemps şi Saşa Guitry); Lied lin „Gasparone“, de Millöcker şiied din „Manevrele de toamnă“, de Stolz (voce: Karl Schmidt-Waler); Potpuriu din opereta .Fata din Pădurea Neagră“, de Jessel; In liniştea unei nopţi de toamnă ‘ le Henderson şi Fox de Silver; ] ■ fie dor de tine, de Moscopol şi ■ lai acasă puişor, de Vasilescu, , voce: Jean Moscopol); Potpuriule valsuri de Robrecht (arch. Oieon); Nilul, de Leroux şi Cântec ndian, de Rimsky-Korsakoff (vo.e: Ninon Valiin); Jocuri de copii, Vită de Bizet (orch. Operei Scala, dirij. de Ettore Pannizza); Baletin „Herodiada“, de Massenet (or . Chestra simf. dirij. de Cloez). 20.10: Literatura română con- t imporană. I 20.30: Trio havaian Stase Tom- Italis: (Stase Tombulis, havaianâ; Nicolaie Mezei, ghitară şi Ionel rapu, baterie); Aştept astă seară, slowfox de Tombulis; Iţi cer spre amintire, tango de Dendrino; In Havai, tango de Tombulis; Fox , tiavaian, de Tombulis-Mezei; Honolulu, vals havaian de Tombulis. ] 20:55: Ideea românismului la vechii noştri cronicari, de Barbu Danciulescu. RADIO-ROMANIA 21,10-21,45: Muzică distractivă (discuri): Fox de Towers; Tu, tu, numai tu, de Bojenescu (ansamblul Daia); Frumoasa mea cu ochii verzi, de Manzatti şi Vrei să împărţim iubirea amândoi, de Eisemann (voce: Dorel Livland); Vals şi Foxtrot de Dubin; Când vrea ceva fetiţa ta, de Vasilescu (voce: Titi Botez); Eu de minciuni nu mă feresc şi Iubirea mea e o ispită, de Dendrino (voce: Liana Mihailescu). Mi-a înflorit grădiniţa, de Dendrino (voce: Mielu Constanti- nescu). RADIO BUCUREŞTI 21.10: Muzică de cameră. Quar-tetui Metzner (B. Metzner, vioara I. D. Botez, vioara II. C. Apostolescu, violă şi I. Boniş, violoncel). Quartet in sol minor op. 51 (3 părţi) de Theodor Blumer (I-a audiţie). RADIO-ROMANIA şi RADIOBUCUREŞTI 21.45: Concert ţie seară. Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga, (canto: d-na Antoinette Trandafirescu-Eremie); Uvertură la „Ră- pirea din seral“, de Mozart; Aria lui Cherubin din „Nunta lui Figaro“, de Mozart; Vals din „Ro- meo și Julietta", de Gounod; Pre- ' ludiu la act. I din „Traviata“, de Verdi; Aria Violetei din „Traviata“, de Verdi; Intermezzo din „Cavaleria rusticană“, de Mascagni; Hohot de râs, de Auber; Uvertură la „Titus“, de Mozart. 22,30: Sport, Radio-jurnal. 22,45: Concert nocturn al orchestrei Ionel Giurgea, transmis de la restaurantul Modern. 27,45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23,55. Ultimele știri. * Deutschlantsender, 1571 n. 191 kHz. 60 kw. — 17. Concert de după amiază. 18,50. Recital de violoncel. 19,15. Recital de canto. 20. Concert de orchestră. 21,10. Muzică distractivă. 22. Program variat. 23,31. Concert nocturn. 24. Concert pe plăci. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 18. Concert popular. 19.15. Plăci. 21. Concert de muzică ușoară. 22.05. Orchestră de dans. 23. Concert de soliști. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 18. Recital de canto. 19. Recital de Vioară. 20. Melodii populare. 21. Teatru radiofonic. 23,05. Orchestră de țigani. 0,15. Plăci. Viena, 507 m. 502 kHz. 120 kw. — 18,50. Recital de vioară. 20,25. Concert Offenbach. 21,26. Recital de melodii americane. 23,20. Concert de orchestră. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.— 20. (Roma). Muzică variată. 20. (Napoli). Muzică variată. 21,40. Concert. 22. Teatru radiofonic. Du Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. pe teatru muzică de dans. . I Fostul director al liceului industrial de băeţi din Satu-Mare a fost îndepărtat pe 6 luni din învăţământ Satu-Mare, 28 iunie Am arătat astă toamnă denunţul înaintat parchetului de Satu-Mare, prin care fostul directtor al şcoalei de arte şi meserii din localitate, — în prezent liceu industrial, Ştefan Focşa, era învinuit de mai multe afaceri necurate, prin care şcoala a fost păgubită cu mari sume de bani. Parchetul a procedat la cercetarea gestiunii fostului director şi în acelaş timp s’a sesizat şi ministrul educaţiei naţionale, care a dispus facerea unei anchete. S’a constatat că fraudele ating suma de 1.155.362 lei în afară de alte sume ce nu s’au putut clarifica. Printre multe nereguli, s’a găsit lipsa unei ordonanţe în valoare de 106 mii lei, dată de minister pentru nevoile şcoalei, prin ordonanţa de plată nr. 20058/925, sumă care nu s’a înregistrat în scriptele contabile ale şcoalei şi nici factura care justifică această sumă n’a fost trecută la cheltueli. întrebat atunci de judecătorul de instuicţie, d. Focşa a răspuns că nu ştie de ce contabilul n’a trecut această sumă în registrele şcolii. Ori, s’a constatat că funcţia de contabil, timp de 5 ani, la această şcoală, a îndeplinit-o soţia d-lui Focşa, iar funcţia de casier, însuşi d. Focşa. Deasemenea s’a constatat lipsa unei cantităţi de 10.657 metri cubi lemne primite dela minister, peste 500 vagoane, dar care nici n’au intrat la şcoală, ele fiind vândute chiar din gară. In raportul d-lor inspectori, depus la minister, se constată textual: „absoluta inaptitudine a d-lui Ştefan Focşa de a mai ocupa funcţia de director al vreunei şcoli". Fostul director Ştefan Focşa este trimis înaintea comisiei de disciplină, care funcţionează pe lângă inspectoratul şcolar din Oradea. In ziua de 22, comisia de disciplină a dat sentinţa prin care fostul director a fost destituit din învăţământ pe timp de 6 luni cu pierderea tuturor drepturilor.__________________ Congresul agricultorilor din Teleorman Roşiorii de Vede, 27 Iunie Duminică, 27 c., s’au întrunit în localitate stuparii din judeţ, cu scopul înfiinţării unei cooperative şi împrăştierii cunoştinţelor relative la albine şi nobila meserie de stupar. Adunaera s’a ţinut la locuinţa d-lui Gr. Găbreanu, agronom apicultor. D-sa salută asistenţa şi arată colul apicultorului român. Stuparii din judeţul nostru sunt ca stupul fără matcă şi deci fără posibilităţi de progres. Mierea se vinde mai eftin decât zahărul, din care cauză meseria de stupar tinde să dispară spre paguba economiei naţionale şi în detrimentul grădinelor noastre, fiindcă se ştie ce rol mare joacă albina la fecundarea florilor. D-sa face apoi un adevărat curs de apicultură cu aplicaţie la împrejurările speciale ale judeţului nostru. Dă exemplu organizaţiile apicultorilor din judeţele Prahova şi Bucovina, care fac export de miere în străinătate, încheie, cerând strângerea rândurilor în interesul economiei naţionale şi a stuparilor personal. D. Ioan Iliescu-Conu, Plosca cere să se facă asociaţia stuparilor. D. Grigore N. Iorga spune să se respecte legea în ce priveşte tăerea florilor de tutun care decimează albinele. D. Fiorea Ionescu arată pericolul prigoriilor (mâncătoare de albine) pe valea Urluiului şi soluţiile impuse. D. Ilie Jedelea-Măldăeni prezintă adunării două rame de stup trapezoidal şi arată înlesnirile acestor feluri de stupi. Mai vorbesc d-nii: Ivănică-Putineiu, I. Popa-Vârtoape, etc. cerând asocierea şi protejarea meseriei de stupar. Adunarea se constituie apoi în asoriiia stuparilor din Teleorman, cu numele „Roiul“ şi cu sediul în Roşiorii de Vede. Consiliul a fost constituit astfel : preşedinte, Gr. Gabreanu; vicepreşedinte , FI. Georgescu; membri: Gh. T. Popescu, Al. D. Mija, FI. Ionescu, Ştefan Ivăncică, Ion Iliescu-Conu, pr. Emil Teodorescu şi Gr. N. Iorga. Se dau depline puteri pentru împlinirea celorlalte formalităţi d-lor Găbreanu şi Fl. Georgescu. Şedinţa congresului ia apoi sfârşit. Serbarea de la şcoala copiilor părăsiţi de pe lângă orfelinatul „Regina Maria“ din Arad Arad, 27 Iunie Duminică dimineaţa, la şcoala copiilor vagabonzi, de pe lângă orfelinatul „Regina Maria“ din localitate, s-au ţinut două serbări: ridicarea pavilionului naţional al statului nou înfiinţat şi serbarea de încheerea anului şcolar. La serbări a participat un public numeros, în care am remarcat şi pe d-na dr. Botiş, preşedinta societăţii de Cruce Roşie din Arad şi iniţiatoarea şcoalei de vagabonzi. Serbarea a început cu un serviciu religios oficiat de părintele Caius Turleu. D-sa la sfârşitul slujbei a rostit câteva cuvinte despre importanţa străjeriei în educaţia cetăţenească. A urmat ridicarea pavilionului naţional. S’au rostit cuvântări din partea d-lor în r. fiiica, cdmandantul stolului, Nestor Blaga, directorul orfelinatului, dr. Sever Ispravniciunior, comandantul legumei de străjer şi revizor Teodor Ţundre. Serbarea străjerească a fost urmată de încheerea anului şcolar la scala copiilor vagonzi, patronată de societatea de Cruce Roşie şi condusă de monahul învăţător Dimitrie Domocoş. Programul serbării a fost compus din recitări şi cântece, toate executate cu sentiment de micii elevi scăpaţi din ghiarele mizeriei şi ale vioiului. La sfârşit, s-au distribuit diferite premii, din banii donaţi în acest scop de către banca ,,Victoria” din Arad. Publicul asistent a vizitat şi expoziţia de lucru manual a şcolii, unde a fost expuse lucruri artistice executate de către elevi. 4 Vizita M. S. Regelui Carol II în Polonia — Urmare din pag. l a — cele mai bune regimente de infanterie ale noastre. _ Majestatea Voastră a decorat drapelul acestui regiment cu cea mai înaltă distincţie de război a României. Inimile noastre de soldaţi sunt profund mişcate de acest fapt. Rog pe Majestatea Voastră a-mi permite să ridic paharul pentru sănătatea şi gloria Regelui României, şeful regimentului 57 de vânători, din Poznan. Trăiască Regele! Trăiască şeful regimentului 57 de vânători!“ După dejun, elevii şcoalei de între noi pe Regele României, cavalerie au executat exerciţii purtând uniforma unuia din i de voltige.jestatea Voastră într’un mod atât de strălucit cum am fi dorit. Vă rugăm să credeţi Sire că nu bunăvoinţă a lipsit trupelor din corpul de armată Poznan. Marele nostru mareşal ne-a învăţat să iubim frăţeşte regatul României, şi Vă rugăm să credeţi, Majestate, că aceste sentimente de prietenie pentru viteaza armată română sunt într’adevăr adânci şi sincere. Astăzi toate aceste sentimente s’au concentrat şi se îndreaptă către persoana Majestăţii Voastre şi va fi pentru noi o amintire de neuitat de a fi văzut Inapoerea la Varşovia După ce s’a odihnit câtva timp, Suveranul şi membrii suitei s’au dus un automobil la gara din Bolechow, de unde au plecat la Varşovia la ora 16 şi 15. O companie de onoare din regimentul 57 a dat onorurile, în timp ce muzica intona imnul naţional român. Colonelul Grodzicki, ataşat cu începere de azi pe lângă suita Suveranului. II însoţeşte la Varşovia. * Varşovia, 28 (Rador). — In cursul dimineţii de mâine, M. S. Regele Carol II va primi pe generalul Skladkoski, şeful guvernului, şi pe d. Beck, şefa departamentului a f a c er i lo i străine. Suveranul va vizita apoi oraşul. La amiază va fi un dejun intim la preşedintele republicii, la care vor asista M. S. Regele Carol II, Marele Voevod Mihai mareşalul Smigly Ridz, d. Victor Antonescu, preşedintei consiliului polon, d Beck, ministrul afacerilor străine, membrii suitei regale. Mâine seară va fi un dinei oferit de M. S. Regele, apoi serată la palatul Lazienki. Vizita la Cracovia Cracovia, 28 (Rador). — Preşedintele oraşului Cracovia a adresat populaţiei o proclamaţie în legătură cu apropiata vizită pe care M. S. Regele Carol II o va face în acest oraş, împreună cu Marele Voevod Mihai de Alba lulia. Prclamaţia arată între altele că cei doi Şefi de Stat ai României şi Poloniei vor pecetlui, lângă mormântul marelui Mareşal Pilsudski, legăturile de alianţă şi de prietenie care unesc cele două popoare, dând astfel acestor legături un caracter de eternitate, pentru binele păcii şi pentru fericita desvoltare a celor două naţiuni. Preşedintele oraşului subliniază apoi în proclamaţia sa, importanţa istorică a amiciţiei tradiţionale dintre Polonia şi România şi îndeamnă populaţia să dea curs liber întregului său entuziasm cu prilejul vizitei Oaspeţilor Regali, şi să dea astfel o nouă‘dovadă de sentimentele de profundă amiciţie pe care toată Polonia le nutreşte pentru România Mare. Proclamaţia se termină cu urarea: „Trăiască Regele! Trăiască Marele Voevod Mihai! Trăiască România Mare!“ M. S. Regele Carol II, se întreţine cu Mgr. Cortesi, nunţiul apostolic, la ceaiul de la legaţia română Rezultatul examenului de capacitate pentru diploma de învăţător din sesiunea Iunie, centrul Oradea Oradea, 27 Iunie S-au prezentat 170 candidate şi candidate din cari au fost admişi 65. Dăm mai jos, în ordinea clasificaţiei, lista candidatelor şi candidaţilor reuşiţi definitiv : Conducătoare: Papp Doina, şc. norm. cond. Beiuş; Filip Silvia, sc. norm. cond. Beiuş; Purdu Maria, şc. norm. cond. Beiuş; Bălaş Florica, şc. norm. cond. Beiuş ; Maghiar Sofia, şc. norm. cond. Beiuş; Bejenaru Sevastiţa, şc. norm. cond. Beiuş; Hogiu Ileana, şc. norm. cond. Beiuş; Musca Aurora şc. norm. cond. Beiuş; Paşca Victoria, şc. norm. cond. Beiuş; Sorescu Ilinca, şc. norm. cond. Beiuş; Pau Elisabeta, şc. norm. cond. Beiuş, învăţătoare : Anastasiu Maria, şc. norm. de fete Oradea ; Martin Gida, şc. norm. de fete Oradea; Sărăcuţ Florea, şc. norm. de fete Oradea; Pichiu Elisabeta, sc. norm, de fete Oradea; Petrovai Maria, sc. norm, de fete Oradea; Naghi Maria, sc. norm, de fete Oradea; Nistor Sabina, sc. norm, de fete Oradea; Silaghi Emilia, sc. norm, de fete Oradea; Pal Ana, sc. norm, de fete Oradea; Petre A- Maria, şc. norm, fete T.Măgurele ; Maria Natalia, şc. norm. de fete Oradea, învăţători: Pantiş loan, şc. norm. „I. Vulcan’, Oradea ; Bejan C-tin, sc. norm. „I. Vulcan”, Oradea ; Moţiu Nistor, sc. norm. „I. Vulcan“, Oradea; Ciobac loan, şc. norm. „I. Vulcan”, Oradea ; Tomescu Toma, şc. norm. „I. Vulcan”, Oradea; Mateiaş Grigore, şc. norm. „I. Vulcan”, Oradea ; Florian Francisc, şc. norm. băeţi Sighet; Tocuţiu Pavel, şc. norm. „I. Vulcan“, Oradea; Tegzeş Teodor, şc. norm. „I. Vulcan“, Oradea; Mihai Ilie, sc. norm. „I. Vulcan“, Oradea ; Păşteanu Victor, şc. norm. Cărei; Mitoiu C-tin, şc. norm. Sighet; Moldovanu loan, şc. norm. Cărei; Popuţiu Alexandru, şc. norm. „I. Vulcan“, Oradea; Marina loan sc. norm. Sighet; Pop Remus, şc. norm. Carei; Ţap loan, şc. norm. „I. Vulcan“, Oradea; Negruţiu Teodor, şc. norm. „I. Vulcan“, Oradea; Vancea Aurel, şc. normală Cărei; Herlea Roman, sc. norm. „I. Vulcan“, Oradea; Costiş Teodor, sc. norm. gr. cat. Oradea; Tirla Petru, sc. norm. „I. Vulcan“, Oradea; Grama Gheorghe, sc. norm. gr. cat. Oradea; Bota loan, sc. norm. Sighet; Pauşan Alexandru, sc. norm. gr. cat. Oradea; Silvăşan loan, sc. norm, gr. cat. Oradea; Ion C-tin, sc. norm. „I. Vulcan“, Oradea; Iacob Petru, sc. norm. „I. Vulcan“, Oradea; Oprescu Ilie, sc. norm. „I. Vulcan“, Oradea; Troie Teodor, sc. norm. „I. Vulcan“, Oradea; Şos Grigorie, sc. norm. gr. cat., Oradea; Diaconescu Petre, sc. norm. „I. Vulcan“, Oradea; Pop Chiş Dumitru, şc. norm Sighet; Frei Iosif, şc. norm. gr. cat. Oradea; Puiu Ioan, şc. norm. Sighet; Moţica Gheorghe, şc. norm. gr. cat. Oradea; Silaghi Dumitru, şc. norm. Cărei; Câmpianu Nicolae, şc. norm. Carei; Mărghitaş Victor, şc. norm. gr. cat. Oradea; Preda Radu, sc. norm. Sighet; Olariu Ioan, sc. norm. Cărei; Stoianu Gheorghe, sc. norm. Cărei. ... __ Demonstraţia antirevizionistă din Bilciureşti (Dâmboviţa) Duminică d. a. s-au pus în populatul centru Bilciureşti din Dâmboviţa, bazele unei secţiuni a Ligii Antirevizioniste Române, în prezenţa delegatului Ligii centrale d. Victor Bilciurescu şi a unei numeroase asistenţe alcătuită din elementele fruntaşe ale târgului, în frunte cu veneratul părinte Florea Georgescu, preşedintele căminului cultural .Lumina Poporului” din localitate, a d-nei, d-nei şi d-lui Dan, d-nei şi d-lui Buda, d-nei şi d-lui Aurel Georgescu din Bucureeşti, a d-nei şi d-lui primar, a d-lui Oprescu din Bucureşti, a d-nei şi d-lui Stelian Stoicescu, directorul şcolii, a d-lui agronom Georgescu, conductor tehnic Zmărăndescu, a d-lui Stamatelache, a d-lui învăţător Păun, unul din intelectualii cei mai activi, a d-lui avocat Avramescu, a preoţilor Alexandru Albu din Socet, Sebastian din Bilciureşti şi Toma Popescu din Gheboaia, precum şi a unei mulţimi de lume bine cunoscută în localitate. La amiază toată această numeroasă societate s’a întrunit la un banchet în încăpătorul nou local al căminului cultural, o monumentală clădire ce va fi gata împreună cu baia comunală în chiar toamna aceasta . Către sfârşitul mesei, păr. Florea Georgescu care prezida banchetul, închină în sănătatea M. S. Regelui culturii naţionale, sub fastuoasa domnie a Căruia s’a înălţat acest cămin, o adevărată podoabă a târgului. (Meseni, în picioare beau în sănătatea Suveranului.). După ce explică cum a luat fiinţă acest cămin, citeşte o scrisoare a d-lui Stelian Popescu, un înălţător răspuns la scrisoarea părintelui "‘»rpirnte cu prilejul sfinţirii bisericii ce d. Stelian Popescu a noticat-o în comuna ce-i poartă numele (toată asistenţa aclamă pe d. Stelian Popescu şi ziarul „Universul”). Părintele preşedinte încheie ridicând paharul pentru reprezentantul „Universului”, d. Bilciurescu şi pentru toţi localnici, cari au contribuit la întemeierea căminului. Au mai vorbit d-nii: Bilciurescu pentru prosperarea căminului, avocat Avramescu, C. Păun şi alţii. După amiază la 4, toată această asistenţă s’a îndreptat spre şcoală unde s’a desfăşurat programul pentru împărţirea premiilor cu prilejul sfârşitului de an şcolar şi care a început cu conferinţa d-lui Victor Bilciurescu despre Liga Antirevizionistă, lămurind cu bogăţie de argumente cum şi de ce a luat fiinţă această Ligă din îndemnul întemeietorului ei, d. Stelian Popescu. Vorbitorul insistă asupra scopului de cea mai înaltă însemnătate a fiinţării acestei Ligi, ca răspuns la provocările îngâmfării maghiare. După împărţirea premiilor, serbarea o încheie delegatul Ligii, d. Bilciurescu, prin câteva relaţiuni istorice şi în parte documentate, asupra obârşiei Bilciureştilor şi a chipului cronologic cum această comună a devenit proprietatea familiei Bilciurescu, şi a făcut şi câteva consideraţiuni asupra conlucrării armonice ce ar trebui să existe între şcoală şi familie, mai cu seamă de la război încoace când se observă în deosebi la oraş destrămarea familiei, ceia ce constitue o serioasă primejdie cu îngrijorătoare urmări. Vorbitorul mulţumeeşte comitetului organizator în frunte cu părintele Florea Georgescu pentru cinstea ce i s-a făcut proclamându-l cetăţean de onoare al comunei şi totodată membru de onoare al căminului cultural. A fost o înălţătoare manifestare de românism, care a bucurat pe şcolari, pe părinţi şi învăţători, pe toată societatea care a răspuns cu drag şi entuziasm la chemarea organizatorilor, răsplătiţi cu unanime aprobări. A