Universul, iulie 1937 (Anul 54, nr. 178-192)

1937-07-01 / nr. 178

COŞURI­LE trădează, nu le neglijaţi! De îndată ce v-a eşit unul, aplicaţi repede acest remediu minu­nat: Pomada Cadum. Ele vor dispare foarte repede. Muşcături de insecte, sgârieturi, arsuri uşoare, pielea iritată şi roşie? Pomada Cadum este indispensabilă, ea nu trebuie să lipsească din nici o casă. Ea desinfectează, suprimă mâncărimile, micşorează um­­flăturile, grăbeşte cicatrizarea. Pomada Cadum a vindecat — pen­tru o sumă de nimic — nenumărate cezuri de eczemă... Cereţi numai veritabila Pomada Cadum ! Asigurările AM „UNIVERSUL” combinate cu Loteria Statului Român Plecare din aceste instituţiuni, asigurarea şi loteria statului îşi au avantajele lor. Astfel, asigurarea ne dă posibilitatea de a economisi, a despăgubi familia in caz de deces şi a câştiga prin tragere la sorţi premii, cari, însă, nu pot fi mai mari decât suma asigurată. Loteria Statului ne dă posibilitatea de a câştiga sume foarte mari, care merg până la 6 sau 12 milioane lei. Este însă de la sine în­ţeles, că în caz când nu câştigăm, nu putem obţine nici o economie. Societatea „FRANCO-ROMANA“ de asigurări a combinat, pentru cititorii „Universului“, asigurarea cu Loteria Statului Român, dăndu-le posibilitatea de a economisi şi a deveni şi milionari. Prin această combinaţiune sunteţi asiguraţi pentru lei 50.000, pe baza ratei lunare de lei 190 şi primiţi gratuit, în fiecare lună, odată cu chitanţa pentru rata lunară de lei 190, CATE UN BORDEROU PENTRU FIECARE DIN CLASELE I-a la a 4-a, ale FIECĂREIA DIN LOTERIILE a XIV-a, a XV-a şi a XVI-a, ale căror trageri au loc la 15 ale fiecărei luni. Acest borderou dă drept la jumătate din câştigul corespunzător unui sfert de loz, atât la matcă, cât şi la anexă. ACEI INSA CARI VOR TRIMITE lunar SOCIETĂŢII Bucureşti, Gri­viţei 23, LEI 290 în loc de lei 190 vor primi UN SFERT DE LOZ ÎNTREG IN ORIGINAL. Rata pe luna Iulie 1937 de lei 190 sau 290, aşa cum se arată mai sus, rugăm a se trimite urgent Societăţii pentru a VI SE PUTEA EX­PEDIA BORDEROUL SAU LOZUL PENTRU TRAGEREA DIN 15 IULIE a LOTERIEI STATULUI, cum şi POLIŢA şi ANEXA PEN­­­­TRU TRAGEREA DIN 15 IULIE a Societăţii. In felul acesta ŞANSELE Dv. simt mult SPORITE, căci pe lângă şansa dela loteria statului, aveţi şi şansa dela tragerea Societăţii, care are loc în aceeaş zi. IN CAZ DE IEŞIRE LA SORŢ­I A NUMĂRULUI POLIŢEI, SO­CIETATEA ACHITA CONTRACTANTULUI SUMA DE LEI 50000. Dacă iese numai unul din cele 8 numere prevăzute în anexă, Socie­tatea achită contractantului lei 10.000 sau 5.000, potrivit numărului ieşit, la sorţi. Grăbiţi-vă, căci ASIGURAREA IN ACESTE CONDIŢIUNI NU SE POATE FACE DECÂT ACUM, ÎNAINTE DE CLASA I-a A LO­TERIEI STATULUI, când aveţi ocaziunea de a economisi şi a deveni , şi MILIONAR. «Uman­k­ !**■*“■ ap#s!#Bc­dctl&rvdctr* dr. A. Cassulo la Sarmisegetuza Haţeg, 28 Iunie Monseniorul A. Cassulo a­ vizi­tat în ziua de 25­­. Istorica ţară a Haţegului, înaltul prelat a ve­nit de la Lugoj, însoţit de P. S. S. dr. I. Bălan, episcopul Lugo­jului. La barieră a fost salutat de d. primar dr. Birăescu, iar în comuna Băuţarul de jos i s’a fă­cut o primire grandioasă de în­treaga populaţie, îmbrăcată în haină de sărbătoare, cu prapori şi drapele naţionale. Preotul I. Oltean a salutat pe înaltul pre­lat. S’a vizitat biserica, iar ban­­dera de călăreţi l-a petrecut pâ­nă în Băuşorul de sus. Aici a fost întâmpinat cu acelaş en­­tusiasm de întreaga comună, în frunte cu intelectualii Altă ban­­deră de călăreţi a condus pe înaltul prelat până comuna Bu­­cova. Aceiaşi primire i s’a fă­cut şi la Sarmisegetuza. S’a vizitat muzeul şi ruinele desgropate ale amfiteatului. La Sarmisegetuza, monseg­­niorul a făcut o remarcă impor­tantă : „Voi românii, sunteţi ro­mani, ca şi mine. Descoperirile arheologice de aci sunt cea mai puternică dovadă a originei voa­stre romano-dacice şi a dreptului vostru de stăpânire şi viaţă pe aceste ţinuturi unde fiecare pia­tră cuprinde istoria originei şi continuităţii voastre aici, de ca­re nimeni nu se poate atinge“. S’a trecut apoi în comuna To­­teşti, unde s’a vizitat noua mă­năstire a călugărilor iezuiţi ro­mâni. De aci, ia­r seara, înaltul pre­lat şi suita sa a sosit la Haţeg. In piaţa bisericii unite, d. pri­mar I. Danciu a salutat, în nu­mele oraşului, pe înaltul prelat, iar S. S. Ionasiu­ l-a salutat în limba latină. Le-a răspuns ,mon­­segniorul, în limba italiană. Tăl­măcirea a fost făcută, ca de altfel peste tot locul pe unde a trecut, de P. S. S. I. Bălan, e­­piscopul unit al Lugojului. In cuvântarea sa monsegniorul a spus: „Acum­­ văd şi mai mult că eu sunt român şi voi italieni şi împreună romani". Seara, la restaurantul „Pod“, s’a oferit o cină la care a luat cuvântul numai monsegniorul, mulţumind pentru primirea fru­moasă ce i s’a făcut. In dimineața de 26, înaltul prelat, cu întreaga suită, a ple­cat pe Valea Jiului. Legea pentru încurajarea agriculturii (Urmare din pag. I-a) Îngrăşătoriilor de animale, a­­devărată industrie naţională a ţării, etc. Lipsesc adică toc­mai măsurile care ar fi făcut pentru agricultură ce face le­gea protecţiei industriale a făcut şi face pentru indus­trie Ţara „eminamente agrico­lă" nu are până azi legea ei de încurajare. S’ar crede, poate, că agricultura nu sim­te nevoie. Producţia agricolă, spunea un ministru înainte de războiu, nu cere nici o sforţare, ea depinde de ploaie. Evident, cu o aseme­nea concepţie de fatalism tehnic, plugăria nu trebue să fie încurajată. Ori şi ce măsură ar fi de prisos. Pe când în industrie, a cărei producţie depinde de capa­citatea tehnică şi de impor­tanţa capitalului, ajutorul statului dă rezultate precise, în agricultură nu trebue de­cât ploaia pe care, de­sigur, nu o poate produce nici o lege. Această concepţie primară nu mai o susţine nimeni azi. Se cunosc şi la noi metodele tehnice care dau în agricul­tură aceiaşi însemnătate ca­pitalului şi priceperii, pe care le are în industrie. Producţia agricolă nu depinde numai de ploaie. Din această concepţie nouă este isvorâtă şi legea votată primăvara trecută. Intenţia legiuitorului este bună, el este convins că prin măsuri obligatorii de cultură şi prin premii, tehnica plugărească se poate îmbunătăţi astfel încât să poată învinge fac­torii naturali potrivnici. Din această concepţie a eşit şi ca­pitolul din lege privitor la măsurile de încurajare prin scăderi de impozit funciar pentru anumite culturi. Deşi legea, după cum am spus,­ nu se ocupă de interesele capi­tale ale agriculturii care ar merita să fie apărate, totuşi chia­r numai ajutorul dat pentru răspândirea unor cul­turi importante ar putea să fie folositor, dacă acest aju­tor ar fi real. Este el real ? Legea prevede pentru anu­mite culturi o scădere de o jumătate, sau o treime din impozitul agricol elementar. Ce însemnează efectiv aceas­tă încurajare ? Am luat cre­ionul să fac socoteala. Un mare agricultor care era de față îmi spune : nu te mai trudi degeaba, socoteala am făcut-o eu. Am anul acesta două sute de hectare semă­nături pe care legea le încu­rajează, unele cu o redu­cere de jumătate a impozi­tului agricol, altele, cele mai multe cu o treime. Toate a­ceste scutiri adunate la un loc fac două mii cinci sute de lei. Două mii cinci sute de lei premiu pentru două sute hectare, adică doisprezece lei la hectar. Aceasta este încu­rajarea pe care legea mi-o dă. Am renunțat să o mai cer, căci cheltuiala pe care a­r trebui să o fac pentru sta­bilirea drepturilor, e mai mare decât cea ce aş putea să încasez. Dacă un agricultor care cultivă două sute de hectare renunţă la încurajarea dată de lege, ce va face ţăranul care poate nu are decât un hectar de asemenea semănă­turi ? îşi va perde el vremea la târg, prin diferitele admi­­mistraţii, să-şi îndeplinească formele pentru a încasa doi­sprezece lei ? Sau va lăsa pri­marului această sarcină ? O măsură la fel, premii pentru cultura grâului, s-a mai luat odată, în 1922. Din cauza interdicţiei la export preţul grâului era atunci a­­tât de mic încât suprafaţa semănată scăzuse îngrijitor. Pentru încurajarea culturei guvernul a hotărât acorda­rea unor premii de hectarul semănat, plata se făcea după tablourile statistice întocmite de primării. Aplicarea aces­tei măsuri a dat naștere la atâtea nereguli încât a fost mai târziu părăsită. Mă tem că se va întâmpla azi la­ fel şi cu măsurile de încurajare ale legei agicole. Mă îndoesc că speranţele puse în legea votată se vor realiza. Agricultura va trebui să aştepte încă legea de în­curajare care să o puie pe a­­ceiaşi treaptă cu industria. CONST. GAROFLID -------xoxOxox------­ De ce a fost dizolvat consiliul comunal din Periam Timişoara, 28 iunie Printr-o recentă decizie a mi­nisterului de interne a fost di­zolvat consiliul comunal din Pe­riam şi numită o comisie interi­mară formată din d-nii Ştefan Mihăilescu, învăţător, ca preşe­dinte; Matei Portscher, vice-pre­­şedinte şi Martin Francisc, mem­bru. In decizia de disolvare a ve­chiului consiliu comunal din Pe­riam se menţionează că dizolva­rea s’a făcut din cauză că atât preşedintele cât şi membrii con­siliului, în şedinţele ce le ţineau, întrebuinţau numai limbile ma­ghiară şi germană şi că prin ac­tele sale a compromis siguranţa Statului şi interesele naţionale. ¡ M ♦ * t­ā ***■*■*■ »a-a-t-*­» UNIVERSULAbul al 54-lea Nr. 178 Joi 1 Iulie 1937 1356. MIERCURI, 30 IUNIE Ort.: Sinodul Apostolilor. Cat.: Pomenirea Sfântului Paul. Prot.: Sinodul Apostolilor. Evreesc: 20 Tab­uz 5697. Mahomedan: 30 Rebi-el-Ahir -je Râs. soarelui 4.35. Apusul 20,3. (s&chriI& MIERCURI 30 IUNIE RADIO-BUCURESTI 823 kHz., 364,5 m, 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz., 1875 m., 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: Gim­nastică ritmică; Radio-jurnal; Con­cert de dimineaţă (discuri); Para­frază de jazz pe două cântece en­glezeşti; Din baletul „Cei doi m­o­rum­bei“, de Messager; Sfaturi gos­podăreşti şi medicale. 7.30. închiderea emisiunii. 13. Ora, Culturale, Sport, Cota Dunării. 13.10. Concert de prânz — Or­chestra Radio, dirij. de Th. Rogal­­ski; Fantezie din opera „Zaza“, de Leoncevallo; Potpuriu de Dostal, pe motive de Rob. Stolz; Valsul dra­gostei, de Moszkowsky; Cântec de leagăn, de Frimi; Jota aragonesa, de Saint Saens. 14.10. Radio jurnal: Ora, Mersul vremii. Bursa, Ştiri interne şi ex­terne. 14.30. Lieduri (discuri): Două lie­duri din ciclul „Frumoasa mo­­răriţă), de Schubert (voce: Hans Duhanj; Apariţie prietenoasă şi Cântec de leagăn, lieduri de Ri­chard Strauss (voce: Elisabeth Schumann) ; Melodie No. 6, de Ceaikowsky (voce: Lawrence Tib­­bert); In umbra buclelor mele şi Mormântul lui Anagreon, lieduri de Hugo Wolf (voce: Lotte Leh­mann) ; Nostalgie, lied de Hugo Wolf (voce: Schmitt-Walter). 15. Ultimele știri. 19. Ora. Mersul vremii. 19.03. Concert din opere rare exe­cutate (discuri): Uvertură la „Rus­sian şi Ludmilla“, de Glinka (arch. simf. din Chicago, dirij. de Frede­rick Stock); Arie din Oraşul mort", de Korngold (voce: Josef Schmidt) Arie din „Cidul“, de Massenet (voce: Joseph Schmidt); Cor din „Fra Diavolo“, de Auber (corul şi orch. Operei din Berlin, dirij. de Leo Bloch); Selecţiuni din „Mira­­colul“, de Humperdinck (orch. simf. din Londra dirij. de Einar Nilson); Arie din „Emani“ şi Arie din „Puterea destinului“ de Verdi (voce: Rosa Ponselle); Aubade din „Regele Ysului“ de Lalo (voce: Ro­­gacewsky); Duet din­­Juanon Les­­caut“, de Puccini (voce: Sheridan şi Periile); Visul din Guglielmo Ratcliff“ de Mascagni (orch. simf. din Milano dirij. de Gino Neri). 20. Intoxicaţiile alimentare şi ur­ticaria, de dr. Aurel Voina. 20.20. Muzică distractivă. — An­samblul Daia şi Orchestra de salon Radio, dirij. de Mihail Daia, d-rele Fanzi Niculescu, Felicia Vasilescu, Thalia Crezulescu şi Eugenia Hib­­ner. D-nii Chiriţă Ispas, Dinu Si­­chitiu, Viorel Moţoc şi Mircea Bu­­ciu. Azi e sărbătoare, paso­doble de Doelie. Peste marea indepăr­­­tată, slow-box de Ernst: Un cân­tec de dor, vals englez de Goering: Melodia dragostei, slow-fox de Bar­­zizza: Fericitul Haway, slow-fox de Rainger: Dragoste stranie, tango argentinian de Bergamini: Primă­vara, slow-fox de Ansaldo: Un vals de mult uitat de Mihail Daia: Tro­pical, fox-trot de Barzizza: Mă voiu feri de tine, tango de Mihail Dala; Valsul Şampaniei de Oakland; O căsuţă mică, fox-trot de Rainger. 21.20. Marele lucrări din jurul Bucureștilor de ing. N. Caranfil. 21.35. Concert de pian. — D-ra Lisette Gherman: Rapsodia No. 1 de Joh. Barhms; Parafrază de con­cert de Strauss-Grü­nfeld; Freamă­tul frunzelor de Emil Sauer; Rap­sodia română No. 2 de Lubicz. 22.10. D-na Dora Massini, canto: Arie­ din „Voevodul țiganilor“ de Joh. Strauss; Arie din „André Ché­nier“ de Giordano; Arie din „Boe­ma“ de Puccini. 22.30. Sport, Radio-jurnal. 22.45. Concert nocturn al orches­trei fraţii Dumitrescu, transmis de la restaurantul Splendid-Parc. 23.45. Jurnalul pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23.55. Ultimele ştiri. Deutschlandsender, 1571 m.. 191 kHz.. 60 kw. — 21.10. Köln. Con­cert. 22. Concert de marşuri; 23. Meteor. Inf., Sport; 23.20. Cronică; 23.45. Inf. locale; 24. Orchestră de dans Varșovia, 1339 m., 224 kHz., 120 kw. ; 21.15. Orchestră de salon; 21.40. Radio-jurnal; 21.50. Inf.; 22. Concert de mazurci de Chopin; 22.40. Recitări: 22.55. Muzică de dans. Budapesta, 549 m., 546 kHz., 120 kw. — 20 Concert de orchestră; 21,15. Seară variată; 21,55. Orches­tră de țigani; 22,20. Inf.; 23,20. Plăci; 24. Inf.; 0,20. Concert de quartet; 1,05. Inf. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.— 22,40. Recital de violoncel. 23,10. Inf.. Meteor, Programul pentru mâine. 23,20. Concert de orchestră. 23,55. Inf. 24. Continuarea concer­tului Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw.— 21,25. Scene radiofonice. 21,40. Oc­tet pentru coarde în mi bemol ma­jor. 22. Ora. 22,10. M. Ostrava. 22,55. Plăci. 23. Ora. Inf.. Cronica zilei. Sport. 23,20. Plăci. 24. Inf. în franceză. —­u. „nuiu, bine­ete“, operetă de Pietri. 24. Radio­mnal. 0,15. Muzică de dans. Milano, 368,6 m. 814 kHz. 50 kw. — 21,40. Concert. 22. Teatru radio-­­­onic. 22,30. Concert simfonic. Du­ă concert muzică de dans. 11 JOI, 1 IULIE | RADIO-BUCUREȘTI , 823 kHz. 364,5 m. 12 kw.­­ RADIO-ROMANIA , 160 kHz. 1875 m. 150 kw. , 6:30: Deschiderea emisiunii. Gim- t­astică ritmică. Radio-jurnal. Con- c­ert de dimineaţă (discuri). Val-­­ mic din „Prinţesa Dolarilor” şi ( După divorţ“, de Leo Fall; Cava- t­erul Barbă albastră, fantezie de c ►ffenbach. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 1­7,30: închiderea emisiunii. 13: Ora­ culturale. Sport, Cota­­­pei Dunării.­­ 13,10: Concert de prânz. Orches­­c­ra Gică Ionescu-Găină, (canto: I­on Luican): Romanţe şi arii na­­onale. Dă-mi mâna ta, de Mişu c­onstantinescu. Cânta odat’un a­­c­ordeon, de Elly Roman. Vorbeş­­î-mi de dragoste Mar­iu, de Bixio; o mică conversaţie, de Ochi Albi; Brut mânuţele coniţă, tango de f­­ică Ionescu; Mă sun­ în dealul i iernii; Ioane, Ioane; Trenule ma-­­­ină mică; Ionele Ionele; Carioca A­lbastră, de Const. Ionescu.­­ 14,10: Radio-jurnal. Ora, Mersul­­­remii, Bursa. Ştiri interne şi ex- s­erne. 14,30: Continuarea concertului: Q­­oină şi arii ardeleneşti; Cine mi s­e-a su­părat, de Vasilache; Man- . olinata, de Vasilescu; Cântec opular, de Gică Ionescu; Sârba I in­căniţă. • 19: Ora. Mersul vremii. 19,03: Muzică variată şi distrac-­­­ivă (discuri): Lied şi duet din pp­­­­ereta „Amorul mascat“, de Mes­ager (aria cântată de Yvonne P rintemps; duetul: Yvonne ‘rintemps şi Saşa Guitry); Lied lin „Gasparone“, de Millöcker şi­ied din „Manevrele de toamnă“, de Stolz (voce: Karl Schmidt-Wal­er); Potpuriu din opereta .Fata din Pădurea Neagră“, de Jessel; I­n liniştea unei nopţi de toamnă­­ ‘ le Henderson şi Fox de Silver; ] ■ fi­e dor de tine, de Moscopol şi ■ lai acasă puişor, de Vasilescu, , voce: Jean Moscopol); Potpuriu­le valsuri de Robrecht (arch. O­­ieon); Nilul, de Leroux şi Cântec ndian, de Rimsky-Korsakoff (vo­­.e: Ninon Valiin); Jocuri de copii, Vită de Bizet (orch. Operei Scala, dirij. de Ettore Pannizza); Balet­­in „Herodiada“, de Massenet (or­ . Chestra simf. dirij. de Cloez). 20.10: Literatura română con- t imporană. I 20.30: Trio havaian Stase Tom- I­talis: (Stase Tombulis, havaianâ;­­ Nicolaie Mezei, ghitară şi Ionel rapu, baterie); Aştept astă seară, slowfox de Tombulis; Iţi cer spre­­ amintire, tango de Dendrino; In­­ Havai, tango de Tombulis; Fox , tiavaian, de Tombulis-Mezei; Ho­nolulu, vals havaian de Tombulis. ] 20:55: Ideea românismului la ve­chii noştri cronicari, de Barbu Danciulescu. RADIO-ROMANIA 21,10-21,45: Muzică distractivă (discuri): Fox de Towers; Tu, tu, numai tu, de Bojenescu (ansam­blul Daia); Frumoasa mea cu ochii verzi, de Manzatti şi Vrei să îm­­părţim iubirea amândoi, de Eise­­mann (voce: Dorel Livland); Vals şi Foxtrot de Dubin; Când vrea ceva fetiţa ta, de Vasilescu (voce: Titi Botez); Eu de minciuni nu mă feresc şi Iubirea mea e o ispită, de Dendrino (voce: Liana Mihai­­lescu). Mi-a înflorit grădiniţa, de Dendrino (voce: Mielu Constanti­-­­ nescu). RADIO­ BUCUREŞTI 21.10: Muzică de cameră. Quar-­­­te­tui Metzner (B. Metzner, vioara I. D. Botez, vioara II. C. Aposto­lescu, violă şi I. Boniş, violoncel). Quartet in sol minor op. 51 (3 părţi) de Theodor Blumer (I-a audiţie). RADIO-ROMANIA şi RADIO­­BUCUREŞTI 21.45: Concert ţie seară. Orches­tra Radio, dirij. de Ion Ghiga,­­ (canto: d-na Antoinette Tranda­­firescu-Eremie); Uvertură la „Ră-­­ pirea din seral“, de Mozart; Aria lui Cherubin din „Nunta lui Fi­­garo“, de Mozart; Vals din „Ro-­­ meo și Julietta", de Gounod; Pre- ' ludiu la act. I din „Traviata“, de Verdi; Aria Violetei din „Travia­ta“, de Verdi; Intermezzo din „Ca­valeria rusticană“, de Mascagni; Hohot de râs, de Auber; Uvertură la „Titus“, de Mozart. 22,30: Sport, Radio-jurnal. 22,45: Concert nocturn al orches­trei Ionel Giurgea, transmis de la restaurantul Modern. 2­7,45: Jurnalul pentru străinăta­te în limba franceză și germană. 23,55. Ultimele știri. * Deutschlant­sender, 1571 n­. 191 kHz. 60 kw. — 17. Concert de după amiază. 18,50. Recital de violoncel. 19,15. Recital de canto. 20. Concert de orchestră. 21,10. Muzică distrac­tivă. 22. Program variat. 23,31. Concert nocturn. 24. Concert pe plăci. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 18. Concert popular. 19.15. Plăci. 21. Concert de muzică ușoa­ră. 22.05. Orchestră de dans. 23. Concert de soliști. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 18. Recital de canto. 19. Recital de Vioară. 20. Melodii popu­lare. 21. Teatru radiofonic. 23,05. Orchestră de țigani. 0,15. Plăci. Viena, 507 m. 502 kHz. 120 kw. — 18,50. Recital de vioară. 20,25. Concert Offenbach. 21,26. Recital de melodii americane. 23,20. Con­cert de orchestră. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.— 20. (Roma). Muzică variată. 20. (Napoli). Muzică variată. 21,40. Concert. 22. Teatru radiofonic. Du­ Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. pe teatru muzică de dans. . I Fostul director al liceului industrial de băeţi din Satu-Mare a fost îndepărtat pe 6 luni din învăţământ Satu-Mare, 28 iunie Am arătat astă toamnă denun­ţul înaintat parchetului de Sa­­tu-Mare, prin care fostul direc­­ttor al şcoalei de arte şi meserii din localitate, — în prezent liceu industrial,­­ Ştefan Focşa, era învinuit de mai multe afaceri necurate, prin care şcoala a fost păgubită cu mari sume de bani. Parchetul a procedat la cerce­tarea gestiunii fostului director şi în acelaş timp s’a sesizat şi ministrul educaţiei naţionale, care a dispus facerea unei an­chete. S’a constatat că fraudele ating suma de 1.155.362 lei în a­­fară de alte sume ce nu s’au putut clarifica. Printre multe nereguli, s’a găsit lipsa unei ordonanţe în valoare de 106 mii lei, dată de minister pentru nevoile şcoalei, prin ordonanţa de plată nr. 20058/925, sumă care nu s’a înre­gistrat în scriptele contabile ale şcoalei şi nici factura care jus­tifică această sumă n’a fost tre­cută la cheltueli. întrebat atunci de judecătorul de instuicţie, d. Focşa a răspuns că nu ştie de ce contabilul n’a trecut această sumă în registre­le şcolii. Ori, s’a constatat că funcţia de contabil, timp de 5 ani, la această şcoală, a îndepli­nit-o soţia d-lui Focşa, iar func­ţia de casier, însuşi d. Focşa. Deasemenea s’a constatat lip­sa unei cantităţi de 10.657 metri cubi lemne primite dela minister, peste 500 vagoane, dar care nici n’au intrat la şcoală, ele fiind vândute chiar din gară. In raportul d-lor inspectori, depus la minister, se constată textual: „absoluta inaptitudine a d-lui Ştefan Focşa de a mai ocupa funcţia de director al vre­unei şcoli". Fostul director Ştefan Focşa este trimis înaintea comisiei de disciplină, care funcţionează pe lângă inspectoratul şcolar din Oradea. In ziua de 22­­, comisia de disciplină a dat sentinţa prin care fostul director a fost des­tituit din învăţământ pe timp de 6 luni cu pierderea tuturor drepturilor.__________________ Congresul a­gricultorilor din Teleorman Roşiorii de Vede, 27 Iunie Duminică, 27 c., s’au întrunit în localitate stuparii din judeţ, cu scopul înfiinţării unei coo­perative şi împrăştierii cunoş­tinţelor relative la albine şi no­bila meserie de stupar. Aduna­­era s’a ţinut la locuinţa d-lui Gr. Găbreanu, agronom apicul­tor. D-sa salută asistenţa şi arată colul apicultorului român. Stuparii din judeţul nostru sunt ca stupul fără matcă şi deci fără posibilităţi de progres. Mierea se vinde mai eftin decât zahărul, din care cauză meseria­­ de stupar tinde să dispară spre paguba economiei naţionale şi în detrimentul grădinelor noas­tre, fiindcă se ştie ce rol mare joacă albina la fecundarea flo­rilor. D-sa face apoi un adevărat curs de apicultură cu aplicaţie la împrejurările speciale ale jude­ţului nostru. Dă exemplu orga­nizaţiile apicultorilor din jude­ţele Prahova şi Bucovina, care fac export de miere în străină­tate, încheie, cerând strângerea rân­durilor în interesul economiei naţionale şi a stuparilor perso­nal. D. Ioan Iliescu-Conu, Plosca cere să se facă asociaţia stupari­lor. D. Grigore N. Iorga spune să se respecte legea în ce priveşte tăerea florilor de tutun care decimează albinele. D. Fior­ea Ionescu arată peri­colul prigoriilor (mâncătoare de albine) pe valea Urluiului şi so­luţiile impuse. D. Ilie J­edelea-Măldăeni pre­zintă adunării două rame de stup trapezoidal şi arată înles­nirile acestor feluri de stupi. Mai vorbesc d-nii: Ivănică-Putineiu, I. Popa-Vârtoape, etc. cerând asocierea şi protejarea meseriei de stupar. Adunarea se constituie apoi în aso­rii­ia stuparilor din Teleor­man, cu numele „Roiul“ şi cu sediul în Roşiorii de Vede. Consiliul a fost constituit ast­fel : preşedinte, Gr. Gabreanu; vicepreşedinte , FI. Georgescu; membri: Gh. T. Popescu, Al. D. Mija, FI. Ionescu, Ştefan Ivăn­­cică, Ion Iliescu-Conu, pr. Emil Teodorescu şi Gr. N. Iorga. Se dau depline puteri pentru împlinirea celorlalte formalităţi d-lor Găbreanu şi Fl. Georgescu. Şedinţa congresului ia apoi­­ sfârşit. Serbarea de la şcoala copiilor părăsiţi de pe lângă orfelinatul „Regina Maria“ din Arad Arad, 27 Iunie Duminică dimineaţa, la şcoa­la copiilor vagabonzi, de pe lân­gă orfelinatul „Regina Maria“ din localitate, s-au ţinut două serbări: ridicarea pavilionului naţional al statului nou înfiin­ţat şi serbarea de încheerea a­­nului şcolar. La serbări a participat un public numeros, în care am remarcat şi pe d-na dr. Botiş, preşedinta societăţii de Cruce Roşie din Arad şi iniţiatoarea şcoalei de vagabonzi. Serbarea a început cu un ser­viciu religios oficiat de părin­tele Caius Turleu. D-sa la sfâr­şitul slujbei a rostit câteva cu­vinte despre importanţa străje­riei în educaţia cetăţenească. A urmat ridicarea pavilionului na­ţional. S’au rostit cuvântări din par­­tea d-lor în r. fiiica, cdm­and­an­tul stolului, Nestor Blaga, di­rectorul orfelinatului, dr. Se­ver Ispravnic­­­iu­n­ior, coman­dantul legu­mei de străjer­ şi revizor Teodor Ţundre. Serbarea străjerească a fost urmată de încheerea anului şcolar la s­cala copiilor vag­­onzi, patronată de societatea de Cruce Roşie şi condusă de monahul învăţător Dimitrie Do­­mocoş. Programul serbării a fost compus din recitări şi cân­tece, toate executate cu senti­­ment de micii elevi scăpaţi din ghiarele mizeriei şi ale vioiului. La sfârşit, s-au distribuit dife­rite premii, din banii donaţi în acest scop de către banca ,,Vic­toria” din Arad. Publicul asistent a vizitat şi expoziţia de lucru manual a şcolii, unde a fost expuse lu­cruri artistice executate de că­tre elevi. 4 Vizita M. S. Regelui Carol II în Polonia — Urmare din pag. l­ a — cele mai bune regimente de in­fanterie ale noastre. _ Majestatea Voastră a decorat drapelul acestui regiment cu cea mai înaltă distincţie de răz­boi a României. Inimile noastre de soldaţi sunt profund mişcate de acest fapt. Rog pe Majestatea Voastră a-mi permite să ridic paharul pentru sănătatea şi gloria Re­gelui României, şeful regimen­tului 57 de vânători, din­­ Poz­nan. Trăiască Regele! Trăiască şeful regimentului 57 de vână­tori!“ După dejun, elevii şcoalei de între noi pe Regele României,­­ cavalerie au executat exerciţii purtând uniforma unuia din i de voltige.­jestatea Voastră într’un mod atât de strălucit cum am fi do­rit. Vă rugăm să credeţi Sire că nu bunăvoinţă a lipsit trupelor din corpul de armată Poznan. Marele nostru mareşal ne-a învăţat să iubim frăţeşte rega­tul României, şi Vă rugăm să credeţi, Maj­estate, că aceste sentimente de prietenie pentru viteaza armată română sunt într’adevăr adânci şi sincere. Astăzi toate aceste sentimente s’au concentrat şi se îndreaptă către persoana Majestăţii Voas­tre şi va fi pentru noi o amin­tire de neuitat de a fi văzut Inapoerea la Varşovia După ce s’a odihnit câtva timp, Suveranul şi membrii sui­tei s’au dus un automobil la gara din Bolechow, de unde au plecat la Varşovia la ora 16 şi 15. O companie de onoare din regimentul 57 a dat onorurile, în timp ce muzica intona imnul naţional român. Colonelul Grodzicki, ataşat cu începere de­ azi pe lângă suita Suveranului. II însoţeşte la Varşovia. * Varşovia, 28 (Rador). — In cursul dimineţii de mâine, M. S. Regele Carol II va primi pe generalul Skladkoski, şeful gu­vernului, şi pe d. Beck, şefa departamentului a f a c er i l­o i străine. Suveranul va vizita apoi ora­şul. La amiază va fi un dejun in­tim la preşedintele republicii, la care vor asista M. S. Regele Ca­rol II, Marele Voevod Mihai mareşalul Smigly Ridz, d. Vic­tor Antonescu, preşedintei consiliului polon, d Beck, mi­nistrul afacerilor străine,­­ membrii suitei regale. Mâine seară va­ fi un dinei oferit de M. S. Regele, apoi­­ serată la palatul Lazienki. Vizita la Cracovia Cracovia, 28 (Rador). — Pre­şedintele oraşului Cracovia a adresat populaţiei o proclamaţie în legătură cu apropiata vizită pe care M. S. Regele Carol II o va face în acest oraş, împreună cu Marele Voevod Mihai de Alba lulia. Prclamaţia arată între altele că cei doi Şefi de Stat ai Româ­niei şi Poloniei vor pecetlui, lângă mormântul marelui Mare­şal Pilsudski, legăturile de a­­lianţă şi de prietenie care unesc cele două popoare, dând astfel acestor legături un caracter de eternitate, pentru binele păcii şi pentru fericita desvoltare a celor două naţiuni. Preşedintele oraşului subli­niază apoi în proclamaţia­­ sa, importanţa istorică a amiciţiei tradiţionale dintre Polonia şi România şi îndeamnă populaţia să dea curs liber întregului său entuziasm cu prilejul vizitei Oaspeţilor Regali, şi să dea ast­fel o nouă‘dovadă de sentimen­tele de profundă amiciţie pe care toată Polonia le nutreşte pentru România Mare. Proclamaţia se termină cu urarea: „Trăiască Regele! Trăiască Marele Voevod Mihai! Trăiască România Mare!“ M. S. Regele Carol II, se întreţine cu Mgr. Cortesi, nun­ţiul apostolic, la ceaiul de la legaţia română Rezultatul examen­ului de capacitate pentru diploma de învăţător din sesiunea Iunie, centrul Oradea Oradea, 27 Iunie S-au prezentat 170 candidate şi candidate din cari au fost ad­mişi 65. Dăm mai jos, în ordinea cla­­sificaţiei, lista candidatelor şi candidaţilor reuşiţi definitiv : Conducătoare: Papp Doina, şc. norm. cond. Beiuş; Filip Silvia, sc. norm. cond. Beiuş; Purdu Maria, şc. norm. cond. Beiuş; Bălaş Florica, şc. norm. cond. Beiuş ; Maghiar Sofia, şc. norm. cond. Beiuş; Bejenaru Sevastiţa, şc. norm. cond. Beiuş; Hogiu Ileana, şc. norm. cond. Beiuş; Musca Aurora şc. norm. cond. Beiuş; Paşca Victoria, şc. norm. cond. Beiuş; Sorescu Ilinca, şc. norm. cond. Beiuş; Pau Elisabe­­ta, şc. norm. cond. Beiuş, învăţătoare : Anastasiu Maria, şc. norm. de fete Oradea ; Mar­tin Gida, şc. norm. de fete O­­radea; Sărăcuţ Florea, şc. norm. de fete Oradea; Pichiu Elisabe­­ta, sc. norm, de fete Oradea; Petrovai Maria, sc. norm, de fete Oradea; Naghi Maria, sc. norm, de fete Oradea; Nistor Sabina, sc. norm, de fete Oradea; Silaghi Emilia, sc. norm, de fete Oradea; Pal Ana, sc. norm, de fete O­­radea; Petre A- Maria, şc. norm, fete T.­Măgurele ; Maria Nata­lia, şc. norm. de fete Oradea, învăţători: Pantiş loan, şc. norm. „I. Vulcan’, Oradea ; Be­­jan C-tin, sc. norm. „I. Vulcan”, Oradea ; Moţiu Nistor, sc. norm. „I. Vulcan“, Oradea; Ciob­ac loan, şc. norm. „I. Vulcan”, Oradea ; Tom­es­cu Tom­a, şc. norm. „I. Vulcan”, Oradea; Mateiaş Grigo­­re, şc. norm. „I. Vulcan”, Ora­dea ; Florian Francisc, şc. norm. băeţi Sighet; Tocuţiu Pavel, şc. norm. „I. Vulcan“, Oradea; Teg­­zeş Teodor, şc. norm. „I. Vul­can“, Oradea; Mihai Ilie, sc. norm. „I. Vulcan“, Oradea ; Pă­­şteanu Victor, şc. norm. Cărei; Mitoiu C-tin, şc. norm. Sighet; Moldovanu loan, şc. norm. Că­rei; Popuţiu Alexandru, şc. norm. „I. Vulcan“, Oradea; Marina loan sc. norm. Sighet; Pop Remus, şc. norm. Carei; Ţap loan, şc. norm. „I. Vulcan“, Oradea; Negruţiu Teodor, şc. norm. „I. Vulcan“, Oradea; Vancea Aurel, şc. nor­mală Cărei; Herlea Roman, sc. norm. „I. Vulcan“, Oradea; Cos­­tiş Teodor, sc. norm. gr. cat. O­­radea; Tirla Petru, sc. norm. „I. Vulcan“, Oradea; Grama Gheor­­ghe, sc. norm. gr. cat. Oradea; Bota loan, sc. norm. Sighet; Pau­­şan Alexandru, sc. norm. gr. cat. Oradea; Silvăşan loan, sc. norm, gr. cat. Oradea; Ion C-tin, sc. norm. „I. Vulcan“, Oradea­; Ia­­cob Petru, sc. norm. „I. Vulcan“, Oradea; Oprescu Ilie, sc. norm. „I. Vulcan“, Oradea; Troie Teo­dor, sc. norm. „I. Vulcan“, O­­­radea; Şos Grigorie, sc. norm. gr. cat., Oradea; Diaconescu Pe­tre, sc. norm. „I. Vulcan“, Ora­dea; Pop Chiş Dumitru, şc. norm Sighet; Frei Iosif, şc. norm. gr. cat. Oradea; Puiu Ioan, şc. norm. Sighet; Moţica Gheorghe, şc. norm. gr. cat. Oradea; Silaghi Dumitru, şc. norm. Cărei; Câm­­pianu Nicolae, şc. norm. Carei; Mărghitaş Victor, şc. norm. gr. cat. Oradea; Preda Radu, sc. norm. Sighet; Olariu Ioan, sc. norm. Cărei; Stoianu Gheorghe, sc. norm. Cărei. ... __ Demonstraţia antirevizionistă din Bilciureşti (Dâmboviţa) Duminică d. a. s-au pus în popu­latul centru Bilciureşti din Dâm­­boviţa, bazele un­ei secţiuni a Ligii Antirevizioniste Române, în prezenţa delegatului Ligii cen­trale d. Victor Bilciurescu şi a unei numeroase asistenţe alcă­tuită din elementele fruntaşe ale târgului, în frunte cu veneratul părinte Florea Georgescu, pre­şedintele căminului cultural .Lu­mina Poporului” din localitate, a d-nei, d-nei şi d-lui Dan, d-nei şi d-lui Buda, d-nei şi d-lui Au­rel Georgescu din Bucureeşti, a d-nei şi d-lui primar, a d-lui Oprescu din Bucureşti, a d-nei şi d-lui Stelian Stoicescu, direc­torul şcolii, a d-lui agronom Georgescu, conductor tehnic Zmărăndescu, a d-lui Stamate­­lache, a d-lui învăţător Păun, unul din intelectualii cei mai activi, a d-lui avocat Avrame­­scu, a preoţilor Alexandru Albu din Socet, Sebastian din Bilciu­reşti şi Tom­a Popescu din Ghe­­boaia, precum şi a unei mulţimi de lume bine cunoscută în lo­calitate. La amiază toată această nu­meroasă societate s’a întrunit la un banchet în încăpătorul nou local al căminului cultural, o monumentală clădire ce va fi gata împreună cu baia comunală în chiar toamna aceasta . Către sfârşitul mesei, păr. Flo­rea Georgescu care prezida ban­chetul, închină în sănătatea M. S. Regelui culturii naţionale, sub fastuoasa domnie a Căruia s’a înălţat acest cămin, o ade­vărată podoabă a târgului. (Me­seni, în picioare beau în sănă­tatea Suveranului.). După ce ex­plică cum a luat fiinţă acest că­min, citeşte o scrisoare a d-lui Stelian Popescu, un înălţător răspuns la scrisoarea părintelui "­‘»rpirnte cu prilejul sfinţirii bisericii ce d. Stelian Popescu a noticat-o în comuna ce-i poartă numele (toată asistenţa aclamă pe d. Stelian Popescu şi ziarul „Universul”). Părintele preşedin­te încheie ridicând paharul pen­tru reprezentantul „Universu­lui”, d. Bilciurescu şi pentru toţi localnici, cari au contribuit la întemeierea căminului. Au mai vorbit d-nii: Bilciure­scu pentru prosperarea căminu­lui, avocat Avramescu, C. Păun şi alţii. După amiază la 4, toată acea­stă asistenţă s’a îndreptat spre şcoală unde s’a desfăşurat pro­gramul pentru împărţirea pre­miilor cu prilejul sfârşitului de an şcolar şi care a început cu conferinţa d-lui Victor Bilciu­rescu despre Liga Antirevizio­­nistă, lămurind cu bogăţie de argumente cum şi de ce a luat fiinţă această Ligă din îndemnul întemeietorului ei, d. Stelian Popescu. Vorbitorul insistă asupra sco­pului de cea mai înaltă însem­nătate a fiinţării acestei Ligi, ca răspuns la provocările îngâmfă­rii maghiare. După împărţirea premiilor, serbarea o încheie delegatul Li­gii, d. Bilciurescu, prin câteva relaţiuni istorice şi în parte do­cumentate, asupra obârşiei Bil­­ciureştilor şi a chipului cronolo­gic cum această comună a de­venit proprietatea familiei Bil­ciurescu, şi a făcut şi câteva consideraţiuni asupra conlucră­rii armonice ce ar trebui să e­­xiste între şcoală şi familie, mai cu seamă de la război încoace când se observă în deosebi la oraş destrămarea familiei, ce­ia ce constitue o serioasă pri­mejdie cu îngrijorătoare urmări. Vorbitorul mulţumeeşte co­mitetului organizator în frunte cu părintele Florea Georgescu pentru cinstea ce i s-a făcut proclamându-l cetăţean de onoa­re al comunei şi totodată mem­bru de onoare al căminului cul­tural. A fost o înălţătoare manifes­tare de românism, care a bucu­rat pe şcolari, pe părinţi şi în­văţători, pe toată societatea care a răspuns cu drag şi entuziasm la chemarea organizatorilor, răs­plătiţi cu unanime aprobări. A

Next