Universul, august 1937 (Anul 54, nr. 209-223)
1937-08-01 / nr. 209
L UNIVERSUL LAXIFIG Li farmacii , droguerii digestiv, descongestionant, stimulent, tonifiant, purgativ şi dapurativ vindecă digestia anevoioasă şi CONSTIPAŢIA. Laxifig • Dr. Konya produs curat vegetal regenerează aparatul digestiv şi purificând sângele desintoxică organismul iMT fvV trrfvv ►■+ V -v-v-ir ASIGURAREA „FRANCO - ROMANĂ“ Secţiunea A.M. „Universul", Bucureşti, Criviţei 23 Cititorii cari nu au putut trimete la timp lei 190 pentru o nouă asigurare de 50.000 lei cu loz, pot trimete acum deodată, lei 380 pentru Iulie şi August 1937 şi vor primi poliţa de lei 50 000 cu începutul Iulie 1937 chitanţă pe August 1937 şi sfert clasa II-a Vz ■>♦♦♦♦ ♦♦+-t~i"t~»-t-i-»4-t~e-e~i-t ♦ 11 ♦ t♦♦♦»♦♦ 1»11 In ultimul timp afecţiunile organelor digestive (ficat, stomac, intestine) precum şi bolile nutriţiei (obezitate, gută, diabet, artritism, apofilaxii etc) devin din ce în ce mai frecvente. Aceasta, pe de o parte din cauza alimentaţiei neregulate, pe de altă parte din cauza rezistenţei scăzute a organismului prin viaţa prea intensivă, plină de abuzuri şi excese. Din acest motiv, diferitele dispepsii, constipaţiii, colite, litiaze, diabet, congestii hepatice, ulcere stomacale şi atâtea alte boli ne copleşesc, încât nu există individ, care la o vârstă oarecare să nu prezinte vreo tulburare în funcţunea acestor organe. In viaţa zbuciumată şi intensivă, pe care o duce lumea mai ales dela războiu încoace, uită de cele mai multe ori să dea atenţie micilor tulburări digestive, iniţiale, sperând intr’o vindecare spontană. Medicul e consultat numai atunci, când au început tulburări serioase şi leziuni organice definitive, a căror vindecare întâmpină de cele mai multe ori greutăţi mari. In tratamentul acestor afecţiuni digestive, afară de diferite medicamente şi de regimul alimentar, mai există o metodă terapeutică. Deși cunoscută din cele mai vechi timpuri, ea este pe nedrept depreciată de marele public. Aceasta metodă terapeutică o constituie tratamentul prin ape minerale naturale. Apele minerale izvorăsc din profunzimea scoarței pământului, unde ca într'un veritabil laborator (sub influenţa căldurii vulcanice şi a diferitelor oxildaţiuni se impregnează cu diferite gaze, substanţe minerale şi radioactive) devin acele medicamente naturale, pe care le putem folosi cu mult succes în diferite boli şi pe care nu le putem reproduce artificial. Aceste ape, după mineralizaţia şi proprietăţile lor terapeutice, sunt specializate în baza numeroaselor observaţiuni clinice şi cercetări experimentale, unele pentru boli de inimă ,altele pentru boli urinare, reumatismale inflamatorii şi cele mai numeroase pentru bolile organelor digestive şi ale nutriţiei. Apele, care îşi găsesc întrebuinţare în afecţiunile organelor digestive şi ale nutriţiei sunt cele alcaline, cloruro-sodice, nxagneziene, sulfatate, etc., cu o varietate infinită în ce priveşte proporţia în care sunt combinate aceste substanţe minerale. Toate aceste ape cuprind, afară de sare, cărbuni magneziu, fer, sulf, litiu, etc. şi o serie întreagă de alte substanţe, cari, deşi în doze infinitezimale, au o importanţă considerabilă in acţiunea lor terapeutică. Dintre diferitele gaze dizolvate în apă minerală, cel mai important este bioxidul de carbon, prezent in diferite proporţii, de la care va primi gustul agreabil, care o va face uşor de ingerat. Pentru aprecierea acţiunei terapeutice a acestor ape nu vom lua în considerare numai mineralizaţia, deoarece ele mai conţin o serie de alte proprietăţi fizico-dinamice şi radioactive, cari contribue într’o măsură foarte mare la acţiunea apelor minerale. Ele acţionează atât efectiv asupra funcţiunii organice alterate cât şi pe cale umorală, asupra terenului maladiv, care a dat naştere acestor alterări. Modifică procesele fizico-chimice intracelulare alterate şi favorizează un metabolism intracelular mai sănătos şi prin aceasta o funcţionare mai bună a organelor noastre digestive şi nutritive. Ţara noastră dispune de un număr foarte mare de staţiuni cu asemenea ape minerale, unele puse in exploatare, altele încă nestudiate "pe deplin. Dintre cele cu indicaţie şi reputaţie bine stabilite sunt: Staţiunile cu ape alcaline bicarbonatate: Bodocul, Zizinul, Casto-TopAViani Staţiuni cu ape alcaline, clorurosodice, bicarboratate, magneziene: Slănicul Moldovei, Sângeorzul Român, Malnaşul, Bixadul, Covasna, (sursa Horgas), Stoiceni, Zizin, (sursa Ferdinand). Tratamentul cu ape minerale în afecţiunile organelor digestive a fost atâta vreme depreciat din cauza aplicării mai demult a apelor fără nici o indicaţie serioasă, numai in baza empirismului, care a discreditat o metodă terapeutică de primul ordin. Din fericire observaţiunste clinice şi experimentate din ultimul timp împreună cu studiile analitice ale apelor au reabilitat această metodă terapeutică, clasând-o între specialităţile de bază ale medicinei. Azi, prin crearea de catedre de balneologie pe lângă fiecare facultate, terapeutica hidrobalneară a devenit un studiu obligator in educaţia medicală universitară. Rezultatele obţinute cu aceste ape minerale sunt aşa de frumoase şi aşa de dovedite încât ele trebue utilizate pe o scară cât se poate de întinsă în interesul suferinzilor. Străinătatea a înţeles mai de mult rolul acestor ape, din care motiv staţiunile străine au luat proporţii grandioase amenajate cu cele mai moderne instalaţiuni de cură şi de confort, pe când ale noastre, cu toate că au aceleaşi ape, unele poate chiar mult mai eficace, au rămas ignorate. Lumea românească aleargă în staţiunile străine, ca şi când noi n'am dispune din belşug de asemenea ape. Statul este responsabil în primul rând, deoarece ar trebui să încurajeze şi să ridice aceste staţiuni la rangul celor străine. Ele reprezintă o comoară naţională, pe care numai astfel o putem valorifica *. Tn nou sezon de cură începe în curând. Porţile staţiunilor de cură se deschid pentru toţi suferinzii cu indicaţii pentru această terapeutică. Este nevoe însă ca lumea să nu-şi aleagă singură staţiunea, după îmformaţiunile din ziare sau dela cunoscuţi, ci să-şi consulte fiecare medicul curant asupra staţiunii celei mai convenabile. Numai în felul acesta se va evita riscul ca cineva să plece într'o staţiune ce nu corespunde boalei de care suferă. Medicul curant îl va îndruma cu toate observaţiunile clinice şi analizele de laborator necesare: suc gastric, analiza urinei, radioscopia, eventual radiografia organului bolnav, analiza sângelui pentru azot colesterină, Wassermann, etc. Ajuns în staţiune, va consulta medicul balneolog al băilor, specializat pentru afecţiunile organelor digestive, care, după o examinare completă, în baza diagnosticului, diferitelor particularităţi şi a sensibilităţilor organice, va prescrie apa şi tratamentul indicate. Fiecare detaliu din prescripţiunea făcută de medicul balneolog îşi are importanţa sa. E destulă abatere cât de mică sau o greşală de regim spre a compromite întreaga cură. Numai o colaborare intimă între bolnav şi medicul balneolog va putea garanta reuşita curei. , Rezultatele, după observaţiunile clinice de pană acum, sunt dur cete mai frumoase. Aceasta o confirmă şi numărul din ce în ce ma mare de suferinzi ce aleargă să-ş găsească alinarea suferinţelor in aceste staţiuni. Nu trebue aşteptat ca micile tulburări suportabile din partea, stomacului, ficatului , intestinelor să devină boli cronice Cu cât vom face mai de timpurii cura cu atăt rezultatele vor fi ma sigure şi mai durabile. DR. EMANOIL ANCA, medic balneolog oficial al Slănicului din Moldova CRONICA MEDICALĂ Apele minerale şi bolile digestive Cronica teatrala Grădina Arpa-Colos. — „M-lle Nitouche“, operetă in 4 acte. — Reprezentaţiile companiei C. Toneanu Dintre operetele vechi, desigur că „M-lle Nitouche“ merită onorurile unei reluări. Atât prin scenele amuzante ce cuprinde, cât şi prin comentarul său muzical, această operetă a rămas în favoarea publicului. Comparativ cu libretele anemice, sau chiar absurde ale altor operete, textul din „M-lle Nitouche“ aparţine unei excelente comediifalse, în care comicul se alimentează continuu din situaţiile aflate în contrast violent: de o parte, viaţa monachală, sobră şi austeră a maicilor şi a elevelor internate în mănăstirea Rândunelelor; de altă parte, viaţa uşuratecă şi zgomotoasă a artistelor şi ofiţerilor dintr’un orăşel de provincie. Apoi, dubla personalitate a lui Celestin-Floridor — organist la mănăstire şi compozitor de operete uşoare —, ca şi dubla personalitate a celei dintâi eleve din mănăstirea Rândunetelor : modesta şi evlavioasa Denise de Flavigny şi aventuroasa M-lle Nitouche, care cântă şi joacă pe scena unui teatru şi apoi e nevoită să suporte puţin timp şi regimul încazarmării, într’un costum de soldat de cavalerie, in tovărăşia lui Celestin-Floridor Totul însă se sfârşeşte bine, căci Denise se va căsători cu ofiţerul ce i l-a impus familia, dar de care ea s’a îndrăgostit în calitate de artistă debutantă pe scena unui teatru, sub numele de „M-lle Nitouche“. D. Const. Toneanu a avut lec o idee bună, reprezentând această simpatică şi amuzantă operetă , apoi a avut grija şi meritul, să-i asigure o excelentă interpretări şi punere în scenă. Dubla personalitate a lui Celestin-Floridor reclamă, nu numai un comedian de primul ordin, dar şi un fel de transformist. D. Const. Toneanu, prin talentul şi simţul său artistic rafinat, i-a asigurat cea mai bună inter- pretare, mai întâi prin justa caracterizare a celor două personalităţi şi apoi prin dozajul potrivit al efectelor comice, având grija să nu slăbească efectele celorlalţi, ci dimpotrivă, să le provoace şi să le armonizeze. D-ra Florica Demian, în rolul „M-lle Nitouche“ a avut de susţinut o partidă foarte grea şi decisivă în cariera sa artistică. A jucat cu însufleţire, încredere şi vioiciune, marcând bine toate situaţiile şi dovedind că este stăpână pe rol şi ştie să se încadreze în ansamblu atunci când situaţiile reclamă acestea. D-ra Florica Demian a câştigat partida sa şi o felicităm pentru succesul obţinut. In nota justă d-na Renée Annie în personajul „luminatei“ stariţe. Suficient de înflăcărată şi agresivă în personajul artistei Corina, d-ra Anca Balaban. Corect şi simpatic de Brună în rolul ofiţerului amorezat. Cu umorul lor caracteristic au jucat N. Gărdescu (maiorul de Chateux Givus), M. Balaban (directorul teatrului) şi I. Pella (brigadierul), întreţinând bună dispoziţie a publicului. Ansamblul disciplinat şi orchestra, la punct, sub conducerea d-lui M. Halm. ■ -i.. „ **OMICUS GeoLa nchcir1 SAMBATA, 31 IULIE Se lasă sec de postul Sf. Mării. Ortodox : Sfântul Eudochim. Catolic : Sfântul Ignațiu de Loyola ( 1556). Protestant: Germania. Evreesc : 22 Av 5697. Sabath. Mahomedan: 22 Gemadiel-Aver 1356. SAMBATA, 31 IULIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii : Gimnastică ritmică ; Radio-jurnal ; Concert de dimineaţă (disc.) ; Totdeauna sau niciodată, vals de Waldteufel şi Trandifiţii din Sud, vals de Joh. Strauss; Fragment din baletul „Cei doi porumbei” de Messager; Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13 : Ora, Culturale, Sport, Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Orchestra de salon Radio, dirij. de D. Teodoru; De prin lume, potpuriu de Dostal; Eva, vals de Gillet ; Caro mio ben de Giordan; Balet egiptean de Luigini; Dans de copii de Caravaglio; Reverie de Schumann; Iolanda, vals de Zambon. 14.10 : Radio-jurnal: Ora. Mersul vremii. Ştiri interne şi externe. 14.25 : Continuarea concertului: Tintini, Trallala de Borstadt; Soţul vesel de Oscar Strauss; Scherzo de Schubert; Fetele din Texas de Siede; Moment muzical de Schubert; Cântec de leagăn de Waldteufel. 15: Ultimele știri. 19 : Ora. Mersul vremii. 19.03: Concertul fanfarei gardienilor publici, cond. de maior Chr. Florea; Vulturul, marş de de Marian; Vârful cu dor, vals de Th. Ionescu; Uvertură la „Tancred” de Rossini; Inimă de Român, potpuriu de Pascu; Potpuriu din opere de Emil Stoic; Potpuriu din opereta „Prinţesa dolarilor” de Ferras; Toreador, marş de Emil Stoic. 20.15 : Ce pretinde lumea de la Maiorescu de prof. Simion Mehedinţi. 20.35 : Muzică veselă. Ansamblul Dendrino. RADIO BUCUREȘTI 20.35. Muzică veselă. Ansamblul Dendrino (canto : Liana Mihăilescu) : M’am îndrăgostit de tine, tango de Halm; Inima mea e a ta, tango de Dendrino; Dragostea-i belea curată, cântec de Mișu Iancu; Mi-e dor acasă, tango de Elli Roman; E ultima seară, tango de Corologos; Pe potecuţa din livadă, cântec de Anghel Miclescu; In Haway, tango de Tombulis; Rio-Rino, rumba de Dendrino; Ţară, ţărişoara mea, cântec de Dendrino. RADIO - ROMANIA 21.15 - 22.30 : Muzică variată (discuri) : Slowfox de Noble şi Fox de Razar ; Două cântece din filmul „Allotria” de Kreuder ; Tango de Scarpino şi Tango de Paulos ; Selecţiuni de melodii (voce : Erwin Hartung, Simlinger şi Willi Weiss); Dynamiden şi Spirite sburătoare; valsuri de Josef Strauss; Primăvara în Hawai şi Serenadă de Bornstadt; Doi trandafiri de Elly Roman (voce : Ion Luican); Două cântece americane aranjate de Trommer: Cine mi te-a supărat ? de Vasilache şi Pe acelaş drum de ieri de Bébé (voce: Gică Petrescu); Mi-ai furat inima de Max Halm şi Dac’ai fi draga mea de Elly Roman (voce: Titi Botez) ; Ai adormit crâşmare la tejghea de Mircea Alexe şi Cântă marinare de Manzatti (voce: Cristian Vasile). 22.30 : Sport, Radio-jurnal. 22.45 : Concert de noapte al orchestrei Vasile Julea, transmis de la restaurantul „Coşna” (voce : P. Alexandru). 23.45 : Jurnal pentru străinătate in limba franceză si germană. 23.55 : Ultimele știri. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 20 : Plăci de dans. 20.35 : Emisie variată. 23: Meteor, Inf., Sport. 23.30: Concert nocturn: Sonată în F-dur (Tessarino). 23.45: Inf. locale. 24: Berlin Muzică de dans. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 19.15 : Concert de muzică militară. 20.45 : Causerie. 21.20: Tragicomedie radiofonică. 23.20 : Știri. 24.25: Concert în memoria lui Fr. Liszt. 1.05: Știri. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.— 23.25: Concert de orchestră: Mars (Aichhorn); Potpuri (Ganglberger); Lied (Schnei); „Cagliostro în Viena” (Strauss). 23.55: Inf. 24: Continuarea concertului: Mars (Rechtenwald) ; „Adio Viena” (Dostal); Potpuri (Hruby); Polca (Erti). Roma, 713 kHz. 420,8 m 50 kW.— 20. (Roma) Muzică variată. 20.53: (Bari) Program special pentru Grecia. 21.10: Ora, Inf., Radiojurnal. 21.30 : Cronică. 21.40 : Concert. 22 : Teatru radiofonic. 22.30: Concert de orchestră. 23.45: Muzică de dans. 24: Radiojurnal. 0.30: Muzică de dans. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. 21: Melodii și dansuri populare. 23: Inf. 23.20: Concert de orchestră. 24: Muzică uşoară. Milano, 368,6 m. 814 kHz. 50 kw. 20: Muzică variată. 21.10: Ora, Inf., Radio-jurnal. 21.30: Cronică. 21.40 : Muzică variată. 22: „Mefistofel”, operă de Boite. După operă muzică de dans. DUMINICA, 1 AUGUST RADIO-BUCURESTI 823 kHz., 364,5 m., 12 kw. RADIO - ROMANIA 160 kHz., 1875 m., 150 kw. 7.30: Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică; Radio-jurnal; Concert de dimineaţă (discuri) ; Valsuri din operetele „După divorţ“ şi „Prinţesa dolarilor“ de Leo Fall; Selecţiuni din „Rose- Marie“ de Frani; Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 8.30 : închiderea emisiunii. 9.55 : Ora religioasă : I. Clopote; II. Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie ; III. Predică de părintele Efrem Enăcescu. 13 . Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10 : Concert de prânz. Orchestra Jean Marcu: Arii naţionale ; El turta, vals de Granados. Destăinuirea, romanţă de Basile Lupu; Să nu-mi săruţi ochii, tango de Elly Roman; Vals trist de Sibelius ; Povestea mea e şi a ta de Sandu: Marcus; Romanţe şi Arii naţionale. 14.10 : Radio-jurnal. Ora. Mersul vremii. Ştiri interne şi externe. 14.25 : Continuarea concertului . In vals ne-am întâlnit de Dendrino . Trece un car cu boi pe drum de Giovani, şi Arii naţionale. 14.45 : Ora veselă : Ion Mânu. 15 : Cunoştinţe folositoare, de Dr. D. Contescu. 15.15 : Muzică populară; Taraful Ion Matache: Hora ofiţerilor ; In sat la Aninoasa ; Iancu Jianu, cântec haiducesc; Sârba lui Pascubin din Moimeşti. 15.35 : Valeriu Măgureanu , de vorbă cu sătenii. 15.55— 16.15 : Continuarea concertului : Cântece din Muscel pentru Sălaj ; Fă-te neică prin grădină ; Fire-ai tu să fii măi bade; Brâul vechiu; Foaie verde bobotez; Crâşmăriţa din Buzău. 19 : Ora. Mersul vremii. 19.02 : Răspunsuri technice. 19.12 : Concert de muzică distractivă : Orchestra Busuioceanu (canto: Viorel Demetriad) ; Potpuriu naţional aranjat de Victor Predescu; După 9 seara, tango de Ion Vasilescu; Ţine can Nicolae, cântec românesc de Vilnov ; O clipă de noroc, tango de Viilnov; Cochetărie, vals de N. Mezei (vioară : Victor Predescu) ; Aşi vrea să uit, tango de Dendrino; Mă însurai măi vere şi Mai crâmi o litrişoară, cântece româneşti de Carabiţă şi Belu Chitaristul; Cerul albastru, tango de Bixio; Cucu, cântec românesc de Corneliu Hugo; Romanţe şi arii naţionale. 20.20: Pricepere, înţelegere şi înţelepciune de prof. N. Iorga. 20.40 : Corul Asoc. Sportive şi Culturale C. F. R. cond. de Georgescu-Postelnicu ; Regele munţilor de T. Popovici (solo: D-na Elisabeta Branc şi Virgil Mora) ; Pe lacul Traun de Frd. Thierioth; Valurile Dunării de Ivanovici. 21.15 : Cântece de mare de Nello Mazizatti (Exemplificări muzicale: Petre Munteanu). 21.35 : Concert de seară. Orchestra de salon Radio, dirij. de Const. Nottara ; Vis copilăresc de Ruet; Baladă de Ciprian Porumbescu ; Rondo a capriccio de Beethoven; Solianka, potpuriu de cântece ruseşti de Wilke ; Tu şi tu, vals de John Strauss. 22.30 : Radio-jurnal. 22.40 : Rezultatele sportive de Radu Vasilescu. 22.55— 24 : Muzică distractivă (discuri) : Argentina, pasadoble de Evans şi Foxtrot de Adams; Mereu împreună şi Blues de Grumit (voce: Frank Crumit). Mi-am lăsat inima de Emer şi Vorbeşte-mi de altceva de Delettre (voce : Lucienne Boyer) ; Foxtrot de Colicchio şi Lollipops, fox de Reser; Potpuriu de valsuri de Telipo ; Lied de Sendrey şi Lied de Getze (voce: Greta Keller) ; Ce ştii tu de Sica şi Nu-i adevărat de Berlin (voce : Jean Moscopol) ; Bordeiaş bordei, de Bordeanu şi Mândruţă din poiană de Dendrino (voce : P. Alexandru) ; Hora Iul Timoşca şi Sârba pompierilor. * Deutschlandsender 1571 m., 191 kHz., 60 kw. — 17. Concert de după amiază; 19. Reportaj; 19.15. Muzică variată; 20.30. Sport; 21. Concert de muzică distractivă. Meteor, Inf., Sport; 23.30. Orchestră de dans. Budapesta 549 m., 546 kHz., 120 kw. — 18. Orchestră de ţigani; 19. Conf; 19.30. Orchestră de salon; 20.35. Conf; 21. Sport ; 23. Orchestră de jazz; 23.50. Recital de vioară ; 0.25. Orchestră de ţigani. Viena 507 m. 592 kHz., 150 kw. — 19. Concert de muzică din Tirol; 20.30. Concert vocal; 22.30. Plăci; 32.10. Inf.; 23.55. Orchestră de jazz. Roma 713 kHz., 420,8 m„ 50 kw. — 20.45. Muzică variată; 21.10. Ora, Inf., Radiojurnal; 21.30. Conf.; 21.40. Concert de orchestră; 22. „Madame Butterfly“, operă de Puccini. După operă muzică de dans. Milano 368,6 m., 814 kHz., 50 kw. —• 20.45. Muzică variată; 21.10. Ora, Inf. Radiojurnal; 21.30. Conf.; 22. ..Romeo și Julieta“. Teatru radiofonic. Răsăritul soarelui 19.42. 5.2; apusul onul al 54-lea Nr. 209 Duminică 1 August 1937 Aspecte din industria română de petrol Legenda inferiorităţii produselor româneşti. — Un paradox.—Imperativele apărării naţionale şi ofensiva produselor străine. — Pentru posesorii motoarelor Diesel şi de automobile România este a patra ţară producătoare de petrol de pe glob. Este rezervorul de petrol cel mai important din Europa. Producţia noastră anuală depăşeşte de 7 ori pe cea din Franţa, Germania şi Polonia, la un loc. Produsele noastre sunt cerute, din an în an, tot mai insistent peste graniţă. In ultimii 10 ani, producţia a crescut cu 185%. In aceeaşi măsură, exportul nostru de petrol a cucerit o cotă tot mai importantă din exportul total al ţarei — sub stimulentul aceleeaş cereri. — La 1927, această cotă era 19%, spre a atinge în 1932 cota excepţională de 55,3%, şi spre a se menţine de la acea epocă, sistematic peste 50% — deşi în aceeaşi măsură s-au intensificat şi cererile pentru celelalte principale bogăţii ale noastre: lemnul, produsele agricole. Pe piaţa europeană, produsele româneşti îşi asigură astfel, an cu an, o poziţie din ce in ce mai fermă, mai dominantă, în luptă fiind, cu produsele petrolifere străine. Baza acestei expansiuni excepţionale, este unică şi fără replică: superioritatea de calitate a produselor petrolului românesc. Fără această superioritate nu s’ar fi riscat investiţiuni de zeci de miliarde aproape în toate ţările vecine, în instalaţiuni creiate, special pentru prelucrarea ţiţeiului românesc. Iar debuşeul european ar fi fost de mult pierdut pentru produsele noastre. In această situaţie, o excepţie o arată unul din derivatele petrolului românesc: uleiurile minerale. România exportă cantităţi mari, dar în acelaş timp, importă aceleaşi produse. Produsele străine care intră în ţară, sunt exact aceleaşi, cu care cele româneşti îşi dispută preferinţa clientului de peste graniţă. Uleiurile noastre minerale, se afirmă, la grea luptă, peste graniţă, ca fiind de calitate superioară pe când, în debuşeul intern, aceleaşi produse cedează terenul, cu stigmatul de inferioritate pe care, generos, i-l acordă consumatorul indigen. Iată o intervertire de situaţii, curioasă, care cere o explicaţie, căci uleiurile în prezenţă, atât peste graniţă, cât şi în ţară, sunt aceleaşi. O explicaţie este cu atât mai necesară, cu cât, tendinţa importului de uleiuri minerale străine este în creştere: în 1931 am importat 1.386 tone, pe când in 1936, cota a crescut cu 113%, la, 2.955 tone. In momentul în carre bariere vamale se ridică pretutindeni, în care imperativele economiei generale ale ţării şi ale marii probleme a apărării naţionale primează pretutindeni, normalul ar fi trebuit să fie o diminuare până la dispariţie a acelui import, şi nici decum o sporire. Şi încă o sporire direct alarmantă. Care să fie explicaţia? Uleiurile care trec graniţa spre debuşeul extern, sunt examinate de două ori: la părăsirea porturilor noastre, şi la consumatorul străin. Peste graniţă, şi în special în statele care arată preferinţă uleiurilor noastre minerale, există un capitol necunoscut la noi, în gospodăria industrială, economia gresajului raţional. Acest capitol, înfăţişează, la facerea bilanţului, economii sau pierderi care influenţează sensibil asupra regiei industriale — bilanţ care constitue unicul criteriu, sever dar obiectiv, în orientarea preferinţelor consumatorului. această bază au cucerit şi menţinut uleiurile noastre minerale, debuşeul străin. In ţară, inexistenţa acestui teren de apreciere a calităţii, este înlocuit cu acel element psihologic specific românesc, după care consumatorul acceptă orice i se prezintă ca provenit de peste graniţă, acordându-i certificat de superioritate, în acelaş timp însă, luând poziţie ostilă faţă de produsul românesc. Consecinţele acestei curioase atitudini, se resimt, în dauna intereselor noastre superioare, pretutindeni. Aşa de ex. a luat naştere la noi şi numai pe această bază, cea mai înfloritoare industrializare a ambalajului trucat, a camuflajului mărcilor de provenienţă, şi a debitării la preţuri exorbitante a tuturor falsificatelor ordinare, sau a preparatelor fără valoare , pe care consumatorul român le acceptă, numai pentru că i se prezintă sub etichetaj străin. In sprijinul legendei de inferioritate, s-au adus nu odată şi „justificări“. Lipsite de orice fundament ştiinţific, ele au fost însă totdeauna acceptate cu docilitate la noi. Este tipic cazul criteriului care decidea cu vre-o 10 ani în urmă în acest proces: fluorescenţa verzuie, caracteristică uleiurilor străine dar inexistentă în cele româneşti. Pe această bază, fără urmă de legătură cu valoarea reală a uleiului, consumatorul indigen îşi orienta preferinţa — oricât de exagerate ar fi fost preţurile — fără să fi ştiut că, printr’o simplă introducere a anumitor coloranţi organici, atâtea uleiuri româneşti, deveneau peste noapte... străine! Mai recent, apăruse aşa numita probă „practică“, prezentată într’o ţară — adică la noi — unde competenţa şi obiectivitatea cerute acestui teren, sunt aproape inexistente. Acolo unde însă, s-a acceptat lupta, pe terenul acestei probe „practice“, în condiţii severe şi apărate de orice subiectivitate în culegerea şi interpretarea datelor, uleiul indigen şi-a dovedit superioritatea. Cazul cel mai elocvent îl prezintă uleiurile marine. Până la începutul anului 1936, vasele de pasageri S. M. R. consumat numai uleiuri străine. S-a organizat însă o expertiză, poate cea mai riguroasă şi obiectivă verificare paralelă cunoscută în acest domeniu. Faţă în faţă au fost puse, deoparte uleiul străin — care își afirmase „superioritatea“ pe baza criteriului de ultimă modă: indexul de viscozitate Dean-Davis al uleiului mineral de bază — și uleiul indigen. Spre a se face dovada că, acest criteriu nu poate fi generalizat, pentru orice fel de_ re- j gim, s’a cerut ca uleiul indigen să aibă la bază cel mai scoborît index de viscozitate ce poate fi realizat din ţiţeiul românesc. Adică, s’a dat bătălia, în mod ostentativ, pe terenul cel mai favorabil, pentru uleiul străin, şi cel mai dezavantagios pentru cel indigen. Amănuntele şi o bogată documentare ştiinţifică au fost comunicate în Mai 1936 congresului naţional de chimie. Rezultatul verificărilor făcute în cursa vasului Regele Carol (Constanţa - Pireu-Alexandria- Haiffa-Constanţa), în care s’a utilizat un bagaj neobicinuit de aparate de precizie, cu garanţia celei mai severe obiectivităţi ce s’a putut imagina, a fost răsturnarea brutală a legendei, şi o victorie categorică pentru uleiul indigen. Dela acea dată, S. M. R. utilizează pentru vasele sale, numai uleiuri româneşti. Tipic este şi cazul cu uleiurile pentru motoarele Diesel. Peste graniţă aceste motoare utilizau cu precădere produsele româneşti, pe când în ţară, erau contestate. Terenul a fost însă, sistematic recucerit, pentru ca azi, aceste motoare să respingă, tocmai pe baza probelor „practice“ — obiective însă — uleiurile străine. Există un teren vast de utilizare pentru uleiurile minerale româneşti, pe care lupta încă nu a început. Pe acest teren, „superioritatea“ produsului străin, domină astăzi, la noi, categoric, motorul de automobil. Şi aci reclama fără frâu, dublată de... generozitatea consumatorului indigen, înlesneşte întreţinerea legendei amintite. Terenul trebue — şi va fi — recucerit, sistematic, numai pe baze experimentale, încadrate într’un sistem de valorificări, în care obiectivitatea trebue apărată, la tot pasul, cu toată grija. Cristian Leu Pelerinaj la Tabla-Buţii Vălenii de Munte, 28 Iulie Muntele Tabla-Buţii se găseşte în partea de miazănoapte a judeţului Prahova şi se ajunge acolo mergând pe valea Teleajenului, cu trenul soc. forestiere „Drajna”. Au rămas până astăzi pe acolo pietrele de hotar care ne despărţeau odată de Ardealul ce era rob şi se găseşte pe muntele Tabla Buţii un cimitir al eroilor morţi acolo, cu faţa spre Ardeal. La 6 August, se comemorează marile biruinţi ale neamului şi se aduce la Mărăşeşti, eroilor ce s’au jertfit, prinosul de recunoştinţă al celor cari vrem să le fim demni urmaşi. Cu mulţi ani în urmă, d. Stelian Popescu, împreună cu Nicolae Iorga s’au dus la un 6 August, la Tabla Buţii, însoţiţi de cei cari nu puteau merge la Mărăşeşti, să aducă acelaş prinos de recunoştinţă celor cari s’au jerfit şi aceleaşi imnuri, biruinţei neamului. De atunci, în fiecare an, pe vreme bună, ori rea, urcă pe muntele Tabla Buţii, în peietrani, femei şi copii. Anul acesta vor fi, fără îndoială, câte un ploton din subcentrele premilitare Văleni, Homorîciu, Mâneciu şi Ceraşu, precum şi două plotoane de premilitari studenţi, din tabăra de muncă de la Văleni; vor fi cei peste 300 de cursişti de la universitatea populară „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte; vor fi locuitorii din comunele Homorîciu, Isvoare şi Mâneciuri, pe valea Teleajenului; cei din comunele de pe valea Drajnei, în frunte cu preotul Vasilescu; vor veni preoţi, învăţători şi locuitori până dinspre Starchiajd şi, în sfârşit, vor veni preoţi, locuitori şi premilitari din Ardeal, din Vama Buzăului şi împrejurimi, în frunte cu preotul Modroiu. In ziua de 6 August, trenurile societăţii Drajna vor circula gratuit, numai pentru pelerini. Şi nu ne îndoim că d. inginer Cătuneanu, directorul liniei ferate Ploeşti-Văleni, va pune, de asemenea gratuit, la dispoziţia pelerinilor, un tren cu plecarea din Văleni la ora 5 dim. ----- Curierul Parisului (Urmare dm pag. I-a) In acelaş timp, campania socialisto-comunistă îngreuiază, dacă nu chiar periclitează, însăşi opera de restaurare, care are nevoe, spre a se putea desfăşura şi desăvârşi, de echilibrarea finanţelor, de netulburarea ordinei, de intensificarea producţiei şi de înviorarea afacerilor, pe care le condiţionează renaşterea încrederii ; or, prin agitaţile ce proagă şi prin incertitudinea pe care o întreţin, partidul comunist în unanimitate şi partidul socialist în imensa-i majoritate, adică propriii asociaţi şi sprijinitori ai guvernului, „sabotează” de fapt acţiunea acestuia, în loc s’o ajute, conform angajamentelor oficial contractate şi formal recunoscute. Căci contrazicerea e isbitoare între jurămintele marxiştilor de fidelitate faţă de pactul ce leagă partidele care alcătuesc frontul popular şi faţă de cabinetul compus şi condus de radicali cu participarea socialiştilor şi cu concursul comuniştilor şi între rezoluţiile congreselor din Marsilia şi din Montrevil, pe care le invoacă extremiştii, cari reclamă imperios precipitarea şi extinderea colectivizării, ce îngrijorează publicul, confiscarea averilor şi controlarea creditului, care împiedică reîntoarcerea capitalurilor şi îndreptăţeşte ascunderea economiilor, revizuirea statutului senatorial, care jigneşte maturul corp şi riscă să întrerupă colaborarea dintre corpurile legiuitare, ori, însfărşit, reforme costisitoare cu atât mai nepotrivite cu cât guvernul e obligat să restrângă cheltuelile, impunând tuturor contribuabililor dureroase sacrificii comandate de nevoile esenţiale şi inexorabile ale ţării. Tot aşa de flagrantă şi de păgubitoare e contradicţia dintre politica de destindere şi de împăciuire a cabinetului actual, care vrea să dea „pauzei” o realitate efectivă, şi între politica de luptă, pe care o afişează comuniştii şi socialiştii, ce încearcă să creieze un bloc extremist, care să scoale massele, spre a le opune celorlalte clase ale societăţii, nesocotind grav înseşi necesităţile naţionale, ce se rezumă azi în neîntârziata îndreptare a finanţelor publice şi în tot atât de grabnica restabilire a economiei generale, care formează misiunea specială a cabinetului Chautemps-Bonnet. De aceea, şeful guvernului, care nu a deprins să vorbească numai pentru plăcerea de a vorbi, a luat ieri cuvântul la o recepţie într-un sat din judeţul Loir-et-Cher pe care-l reprezintă în parlament, ca să atragă atenţia obştească asupra primejdiei pe care o constitue campania ce-o desfăşoară partidul comunist în întregime şi partidul socialist în covârşitoare parte. • Fireşte, d. Chautemps, a cărui reputaţie de discreţie şi de abilitate e bine stabilită, n’a numit aceste partide, ce figurează în majoritatea guvernamentală, însă precizarea era inutilă, fiindcă toată lumea ştia la cine se referă, astfel încât ziarele nici n’ar mai fi avut nevoe să pună punctele pe i. De asemeni, d. Chautemps, ca liberal şi democrat, a convenit că partidele politice au dreptul să-şi îngrijească propaganda, întocmind programe ispititoare. Totuşi, preşedintele consiliului a ţinut să mărturisească fără înconjur, că manifestaţiile comuniştilor şi socialiştilor îi îngreuiază sarcina, declarând şi mai răspicat că „deasupra partidelor politice stă naţiunea, căreia guvernul trebue dea socoteală”. Deşi foarte naturală în gura unui prim-ministru, atare formulă a părut o fericită inovaţie, pentru că şeful precedentului cabinet s’a abţinut vreme mai bine de un an s’o reamintească, declarând dimpotrivă că nu-i obligat să dea seamă de cât partidului şi frontului popular. Ceea ce s’a schimbat dela o guvernare la alta reiese din simpla declaraţie prin care, spre deosebire de antecesoru-i la preşedenţia consiliului, d. Chautemps recunoaşte că-i răspunzător faţă de ţara întreagă. Intregei ţări, deci, d. Chautemps a căutat să-i reîmprospăteze programul ce şi-a fixat la putere prin declaraţia ministerială, aprobată de corpurile legiuitoare şi implicit de toţi membrii cabinetului, ca de exponenţii autorizaţi ai tuturor partidelor ce alcătuesc frontul popular. Acest program cuprinde scurt şi luminător: echilibrarea bugetului, restrângerea cheltuelilor, animarea comerţului, sporirea muncei, menţinerea ordinei, realizarea „pauzei”. Cu alte cuvinte, precum d. Herriot le răspunsese odinioară membrilor Ligii geneveze: actul, pactul întreg, dar numai pactul”, tot aşa d. Chautemps le-a răspuns acum membrilor cartelului tripartit : „Programul, programul întreg, dar numai programul”. Or, în program nu intră: reformele suplimentare şi oneroase, agitaţiile sociale şi dezordinele. „Astea nu le vrem”, a conchis editorialistul oficioasei valoisiene ,l’Ere nouvelle”, care, comentând cuvântarea d-lui Chautemps, subliniază că dacă socialiştii şi comuniştii vor continua să „saboteze” acţiunea guvernamentală a radicalilor, deşi aceştia s’au arătat aliaţi reali şi răbdători timp de 13 luni cât a durat cabinetul condus de socialişti şi susţinut de comunişti, atunci „ţara va fi în măsură să-i judece”. Ţara se şi află în măsură să-i judece pe extremiştii de stânga, pe care d. Chautemps i-a pus ori în faţa răspunderilor prin eloquenta-i şi necesara chemare la ordine. POMPILIU PALTANEA Inaugurarea căminului de ucenici de la Slănic-Prahova Joi s-a făcut la Slănicul de Prahova inaugurarea căminului de ucenici „Prof. Ioan Nistor“. La solemnitate au participat, în afară de reprezentanţii autorităţii lor din Ploeşti şi Slănic, numeroşi consilieri şi funcţionari superiori ai ministerului muncii şi Camerelor de muncă din Bucureşti şi Ploeşti, precum şi un însemnat număr de muncitori de la Saline, lucrători, părinţi ai ucenicilor, etc. După ce preoţii Gh. Mihăileanu şi Iiie Dumitrescu au oficiat un serviciu religios, preotul Mihăileanu a rostit o scurtă cuvântare, arătând rolul bisericei pentru înfrăţirea factorilor muncii. D. Hier. Calciu a mulţumit părintelui Mihăleanu, arătând că muncitorimea crescută cu frica lui Dumnezeu şi dragoste de ţară iubeşte toate aşezămintele noastre de stat, deoarece numai astfel naţiunea română poate progresa. Au mai vorbit d-nii: N. T. Niculescu, ajutor de primar, Anghel Popescu, Goigu Moraru, Ghiţă Georgescu-Scăraru, Stere Pârvulescu, Al. I. Mirescu şi prof. Petre Dragomirescu. Străjerii-cercetaşi In slujba ridicării satelor româneşti Organizarea grupelor de stră-jeri cercetaşi, cari pleacă la sate în acest an ca reprezentanţi ai falangei străjerilor, este Încredinţată d-lui profesor Aurel S. Goia din comandamentul falangei străjerilor, care a condus şi în anul trecut străjerii cercetaşi cari au colaborat cu echipele regale studenţeşti la sate. La apelul făcut prin C. E. T. R., ministerul educaţiei naţionale a aprobat ca elevii de liceu aleşi dintre cei mai buni să dea concursul lor în munca la sate şi să fie sprijiniţi de către comitetele şcolare spre a pleca la sate. Astfel un număr de 160 străjeri cercetaşi cari pleacă la sate se recrutează din acei trimişi la licee şi şcoli normale. D. Ioan Macovei, directorul general al C. F. R. a aprobat ca 600 străjeri cercetaşi C. F. R. de la toate atelierele din ţară să activeze alături de echipele regale studenţeşti in taberele organizate de comandamentul falangei străjerilor timp de 30 zile în care scop străjerii cercetaşi C. F. R. au primit din partea direcţiei generale C. F. R. echipamentul străjeresc com.plitc .......... • La fel ministerul muncii apreciind rostul şi rolul în munca la sate a tineretului muncitoresc, a aprobat ca 100 străjeri cercetaşi ucenici din căminele ministerului muncii din Cluj, Braşov şi Bucureşti să dea concursul lor în tabere alături de Echipele Regale Studenţeşti. Străjerii cercetaşi au fost repartizaţi în toate regiunile ţării. Ei lucrează in satele: Frasin, Bucşoaia (Câmpulung), Regina Maria (Caliiacra), Vidra de jos (jud. Turda), Şanţ (jud. Năsăud), Prisăcani (jud. Iaşi), Rudăria (jud. Caraş), Cuhea (jud. . Maramureş), Bistriţa (jud. Mehedinţi), Bârseşti (jud. Putna), Intregalde (jud. Alba), Corbeni (jud. Argeş), Dodeşti (jud. Fălciu), Merişor (jud. Hunedoara), Cusuiul din Vale (jud. Durostor), Gurasada (jud. Hunedoara), Râpele (jud. Bacău), Muncelul de Sus (jud. Roman), Slobozia Pruncului (jud. Suceava), Rânseşti Moglaşi (jud. Vâlcea), Stăneşti (jud. Muscel), Larga (jud. Buzău), Tărăţel, (jud. Hunedoara), Poseşti şi Trăisteni (jud. Prahova), Spineni (jud. Olt) şi Drăguşeni (jud. Bat»).------------ ' Nistor, In rând cu premilitarii studenţi concentraţi l la subcentrul Miercurea Ciuc