Universul, august 1937 (Anul 54, nr. 209-223)
1937-08-16 / nr. 224
ft. . LEI 76 LEI trimiteţi direct Societăţii „FRANCO-RONANE“ Bucureşti, Calea Griviţei 23, şi veţi primi: O POLIŢA DE ASIGURARE DE IEI 20.000 cu începutul 1 August 1937, cu un număr pentru tragerea lunară de lei 21.000 şi 8 numere pentru tragerile de lei 4000 şi lei 2000. La achitarea ratei a 4-a lunare de lei 76, veţi primi: ŞASE LINGURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE, într’o frumoasă casetă căptuşită cu mătase, iar la achitarea ratei a 12 -a lunare: UN SERVICIU DE 6 PALHRUTE DE METAL FIN CIZELAT, într’o "frumoasa "cas^Ta^uşîtă'cu mătase. — LĂMURIRI ŞI PROSPECTE LA CERERE — Grăisiţi-vă căci la 15 August are loc tragerea ktre români — şi ei! Us?maEmedia pag. I-a fost organizată şi condusă de doi oameni, Jurovski şi Golosceghin, cari ascultau de ordinele lui Iacob Sverdlof, pe atunci preşedinte la ,,Tsic“ din Moscova. Jurovski, Golosceghin şi Sverdlof erau evrei. Evrei erau Béla Kun şi Tibor Samuelly şi toţi şefii sângerosului bolşevism maghiar. Evrei iarăşi conducătorii spartakismului german: Liebknecht, Rosa Luxemburg, Kurt Eisner, Eugen , Levin. Evrei, şefii socialişti ai Austriei: Victor şi Frederik Adler, Julius Deutsch şi Otto Bauer. „Internaţionala aurului şi internaţionala sângelui, în teorie adversare înverşunate s-au aliat; ambele sunt conduse de o elită de evrei“. Refuzăm cu hotărîre să suportăm şi noi cea ce au pătimit alte popoare şi de aceia pretindem ca presa românească, una din tribunele de unde se dau lecţii, îndrumări şi lumină poporului, să fie scrisă de români, numai de români, pentru că românilor le este destinată. Iată de ce lupta românismului nu este „pentru dreapta“ ori „pentru stânga“ ci pur şi simplu pentru ca în toate posturile de comandă, mai ales cele care se adresează minţii, suflatului şi simţirii unui neam, să fie numai fiii naţiunei dominante. Ţara nu este a celor veniţi de eri din Galţia, ci a celor ce şi-au înmormântate de veacuri osemintele moşilor şi strămoşilor lor, ai descendenţilor celor al căror sânge s’a vărsat cu prisosinţă pentru a apăra ţara de năvala tuturor barbarilor. Şi e necesară o luptă cu atât mai dârză, cu cât mai puţin periculoasă e invazia celor sălbateci, dar făţişi, decât invazia celor venali şi perfizi, cari sapă, pe întuneric la temeliile oşemintelor noastre naționale. Deputatul englez Manual a sosit in Capitală Reputatul englez Ioan C. Hannah, un bun prieten al României, a sosit Vineri seara în Capitală însoţit de d-na Hannah, venind de la Giurgiu. C. Hannah care va rămâne în ţară o lună va vizita în special satele din Transilvania interesându-se de situaţia minorităţilor în România. La începutul săptămânii viitoare d-sa va ţine o conferinţă la radio despre relaţiunile angio,romăne. Ori după amiază Casa engleză, clubul amiciţiei Anglo-Române din str. Boteanu, a oferit un ceai oaspetului şi însoţitorilor săi. Fiul d-lui Hannah este student în teologie la Universitatea din Cernăuţi şi va însoţi pe tatăl său în călătoria de studii ce o face prin ţară. msBSBEmmsmsmmmxEBmsEA In jurul morţii unui muncitor D. dr. Topa, directorul spitalului de accidente de muncă şi mecano terapie, ne comunica următoarele : „In ce priveşte moartea muncitorului Bănuţă loan în ziua de I August a. c. dăm următoarele lămuriri pentru ziarele româneşti de bună credinţă. Asiguratul Bănuţă Ioan a încercat să se sinucidă la fabrica „Industria Iutei“ unde muncea,bând acid sulfuric. Cum acest medicament este otravă, să făcut tratamentul necesar de urgenţă fără să-i putem scăpa viaţa. Ziariştii jidani ignoranţi de la ziarele comuniste din Capitală îşi continuă opera de distrugere a instituţiilor româneşti. E regretabil că unele ziare româneşti din Capitală au reprodus după aceste ziare comu- I niste, publicând ştiri necontrolate fără ca să se adreseze la sursă directă unde li se putea da toate lămuririle necesare. Sindicatul ziariştilor va fi sezisat să ia măsuri necesare să elimine din această breslă pe oamenii incorecţi şi ignoranţi“. Muzeul satului românesc Deoarece ,,Luna Bucureştilor“, şi-a închis porţile, se anunţă că „Muzeul satului românesc“, organizat de Fundaţia culturală regală „Principele Carol“, care are un caracter permanent, poate fi vizitat şi pe mai departe. Intrarea la „Muzeul satului românesc“ se va face prin intrarea specială care se află pe şoseaua Kxseleff, a doua alee pe dreapta de la Arcul de Triumf, precum şi prin vechea intrare din Parcul Naţional Regele Carol II „Muzeul satului românesc“ se poate vizita intre orele 8 şi 23, in fiecare zi-Taxa de intrare este de lei 5 de persoană. I-a tâiat gâtul ca la un pui de găină Craiova. 13 August In comuna Argetoaia sia săvârşit azi noapte, o crimă care i umplut de groază pe locuitorii din comuna şi satele vecine. Constantin Ion Nădejde, din Argetoaia, s’a certat cu consăearul său Eftimie Vasile Stipnică, pentru nişte pae rămase de la maşina de treerat. Nădejde, o fire răsbunătoare, s’a hotărit să-l omoare pe Ionică. In noaptea de joi spre Vilei’i, Ionică dormea în curtea casei sale, pe o grămadă de emne. Nădejde a sărit gardul şi apropiindu-se de el, cu cuţitul pregătit din vreme, i-a tăiat gâtul ca la un pui de găină. Apoi a sărit gardul înapoi, fără ca cineva să fi simţit ceva. In timpul nopţii, câinii dând peste cadavrul plin de sânge alui Ionică, i-au mâncat obrajii şi ochii. Oribila crimă a fost descoperită abia azi, când câinii se bateau pe cadavrul lui Ionică. Autorităţile au făcut cercetări, arestând pe criminal. Parchetul înştiinţat, a dispus să se facă autopsia cadavrului. Încercare de atentat pe linia ferată Constanţa Constanţa, 13 August Şeful staţiei Carol I a anunţat că acarul Nicolae Panait, în timp ce făcea controlul acelor, a găsit în apropierea cantonului nr. 10, butoanele de siguranţă de la acul nr. 4 scoase, cu toate că acul fusese prins şi cu un lacăt Dacă lipsa n’ar fi fost observată din vreme, s’ar fi putut întâmpla o nenorocire. Au fost arestați 10 muncitori de linie. Rezultatul examenului de absolvire dela şcoala de mişcare C. F. R. din Constanţa In zilele de 2, 3, 4 şi 5 August s’a făcut examinarea elevilor dela şcoala de mişcare C. F. R. Au absolvit cursurile şcoalei 48 elevi,. Nouii slujbaşi după ce au depus jurământul în faţa d-lui inspector Băloiu, au şi fost repartizați la posturi. UNIVERSUL" SSpSHSHHSSSÎ! Q-ctl&rida/r* DUMINICA 15 AUGUST Ort. f Adormirea Maicii Domnului. I Cat. I Adormirea Maicii Domnului. Prot. Adormirea Maicii Domnu-lui. I Evreesc: 7 Elul 5637. Mahomedan: 7 Gemadi-el-Ahir , 1356. * I Răsăritul Soarelui 5.20. Apusul ’ 19.20. DUMINICA, 15 AUGUST RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 r/1. 12 kw. RADIQ-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 7:30. Descinderea emisiunii : Gimnastică ritmică; Haclic-jurnal; Concert de dimineaţă (discuri); Două porci de Plre mmann; Vals de Leo Fali; Parafraze de jazz P8 : două cântece englezeşti; Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 8,30: închiderea emisiunii. 9,30: Transmisiune de la Con- stanţa: Reportaj asupra serbărilor marinei. 13: Ora, Culturale, Sport, Cota Dunării. 13,10: Concert al prânz- Orchestra Jean Marcu: Potpuriu şi Arii naţionale aradi de Jean Marcu; Vals capriciu de Coradio; Cu tine, tango de Albin; Serenadă d’Amalfi de Beces; Cănişe de leagăn, de Borgovan; Ochii negri, de Ferraris Romanţe şi Arh naţionale. 14,10: Radio-jurnal: Ora, Mersul vremii, Bursa, Ştiri interne şi externe. 14,20: Continuarea concertului: Mulţumesc, vals de Penis; Dă-mi mâna ta, tango de Constantinescu; Potpuriu naţional aranjat da Jean Marcu. 14,45: Ora veselă, de Ion Manu. 15: Cunoştinţe folositoare, de Ior. Oprişan 15,15: Muzică populară românească; Taraful Ion Matache; Hora nuntaşilor; Doina Jiului; La Tismana într’o grădină, învârtită şi la Cluj. 15,35: Valeriu Măgureanu: De vorbă cu sătenii. 15,55-16,20: Continuarea concertului: La toţi le-a cântat cucu; Ce bine am petrecut (voce: Micul Matache); Sâriea lui Matache); Să vină pompierii (voce: Micul Matache); Auzi tu Leano, Lenuţo (voce: Micul Matache). 19: Or». Mersul vremii 19,03: Concert de muzică distractivă şi naţională. Orchestra Costica Tandin (canto: Mia Braia); Arii naţionale; Comoară, vals de Strauss; Jocuri olteneşti; Măi Ionel de peste deal şi horă; E noapte şi e prea târlim Arii naţionale. 19,40: Răspunsuri tehnice. 19:50: Continuarea concertului: Ca la masă mare, potpuriu naţional, de Şerbănescu; Dupănouă seara, tango de Vasilescu; Dragostea-i bolea curată, arie populară de Mişu lancu; ioana, toane, arie populară; Jocul căluşarilor: M’a urât Gheorghiţ’al meu, aria populară de Mia Braia; Arii naţionale. 20,30: Cântecul ochilor, de Nelo Manzatti. ici exemplificări : Munteanul. 20,50: Alexandru Grozuta (canto); Cântece româneşti: Doina Moţului, de Emu Monţia; Bagă Doamne luna’n nor, da Tiberiu Brediceanul; Lumea zice că mi’s Lotru, de Sabin Drăgoi; La fântâna cu găleată, de Emil Monţia; Pe uliţa mândrei mele, de Todor loan; Duce-m’aş şi tot m’aş duce şi Zis-a mama către mine, de Monţia. 21,15: In ritm de dans. Jazzul Melody canto; Mielu Constantinescu): Liber şi vesel, foxtrot de Lombardo; Singapore, foxtrot da Brown; Praf pe lună, rumba de Simons; Unde ai fost astă seară? foxtrot de Stept; Spune-mi noapte bună, foxtrot de Mohr; O zi, tango de Elly Roman; Carnaval in Sevilla, paso doble de Wingler; Departe in China, foxtrot de Mohr; îngeraş adormi uşor, cântec-tango de Elly Roman; Micky Mouse, foxtrot de Weiss; Privindu-te, vals de Delefetre; Să plecăm împreună, slow de Elly Roman; Spre Liliput, foxtrot de Whiting; Valsuri de demult, potpuriu de valsuri, de Robrecht; Micuţă Doamnă, foxtrot de Coslow; Te-am iubit, tango, de Nello Manzatti; Zile trecute, improvizaţii pe o temă veche. 22:30: Radio jurnal. 23,40: Rezultatele sportive de Radu Vasilescu. 22,55: Muzică distractivă, filme, operete, dans şi dansuri populare, (discuri): Valentina, rumba de Barry şi Fox de Kennedy; Tango de Sattler (voce: Erna Sack); Foxtrot de Winkler (voce: Lothar Röhrig); Fermecătoare Turandot din filmul „Turandot“ de Balz (voce: Walther Ludwig); Duet din comedia muzicală „Mâţa’n sac“ de Eisemann (voce: Grete Mosheim şi Schröder); Vals din filmul „Premiul de frumuseţe“ de Zeler (voce: Martha Coiffier); Paso doble şi Tango din filmul „Iubesc toate femeile“ de Stolz (voce: Peter Anders); Slowfox de Ernst; Tango şi Rumba de Pavese (voce: Maria Basca); Potpuriu de valsuri de Telico; Sârba lui Hie şi Hora lui Dobrică; Sârba lăutarilor şi Sârba craiovenilor. Deutschlandsender 1571 nr. 191 kHz. 66 Jtw. — 21. Suită radiofonică. 23. Meteor. Inf., Sport. 23,20. Econ. 33,30. Muzică variată. 0,30. Orchestră de dans. Varșovia, 1339 m. 324 kHz. 120 kw. — 18. Concert de orchestră. 20. Teatru radiofonic. 20,35. Reportaj. 21. Plăci. 21,40. Conf. 21,50. Radiojurnal 22. Poznan. 23. Recital de canto. 23,25. Plăci. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 20,10. Concert. 21,10. Comedie radiofonică. 23,35. Radiojurnal. 23. Muzică de jazz. 24. Orchestră de ţigani- L05. Actualități. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.— 20,30. Concert vocal. 22. Reportaj. 22,15. Plăci. 23,30. Orchestră de dans. 24. Continuarea muzicii de dans. Roma, 713 kHz. 420 8 m. 50 kw.— 20,45. Muzcă variată. 21,10. Ora. 21,40. Muzică variată. 22. Concert de orchestră. 23,10. Concert coral. După concert muzică de dans. Muenchen, 405 m. 216 kHz- 100 kw. — 18,10. Concert Mozart. 19. Muzică ușoară. 19.45. Sport. 20. „Cavalerul rozelor“, operă de Strauss. Mano, ’68,6 m. 814 kHz. 50 kw. 21.40. Concert de orchestră. 22. „La rapprezentazione di Sant Oliva“ operă de Fizzetti. După operă muzică de dans. LUNI, 16 AUGUST RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 384,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică, Radio jurnal, Concert de dimineaţă (discuri): Picanterie, vals de Franz Lehar; Idilă in pădure, de Essfinger şi Pustnicul, de Schmatsieh; Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13: Gra, Culturale, Sport, Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri): Romaneasca, tango, de Gads şi Intermezzo de Robrecht; Fantaz, din opereta „Văduva veselă“ da Lahar şi Slowfox de Boulianger, Amintire din Grinzing, vals de Muhr şi Vals din filmul „Regale valsului“ de Daelle; Ce mi-a rămas, de Stein (voce: Viorica Vineţii); Te-am văzut dansând boston, de Cireşeanu şi La o masă mică, de Viltoov (voce: P. Alexandru); Mă bârfeşte mahalaua, de Negraşcu şi Mi-ai eşit mândruţo ’n cale, de Popaşcu- Pepu; Slowfox şi Foxtrot din filmul „Mississipi“ de Hort; Cântăreţul necunoscut, de Oylveano şi Mistigri de Gromori (voce: Albert Opurat); Cântec cuban, de Marino (voce: Maria Marino). 14,10: Radio-jurnal, Ora, Mersul vremii, Bursa, Ştiri interne şi externe. 14,25: Muzică variată (discuri); Uvertura la „Măştile“ de Mascagni (orchestra şt inf. Cavent Garden, dirij. de Vincenzio Bellezza); Dansul păpuşilor, de Winterpitz şi Po- Hchinelle, serenadă de Kicsler (vioară: Fr. Kreisier); Selecţiuni din ,.Weber“ (voce: Elisabeta Paetzold şi Rosef Seegers) ; Fantasie din „Mireasa vândută“ de Smetana (preh- simf. dirij de Schmaiatieh). 15: Ultimele ştiri. 19: Ora, Mersul vremii. 19.03: Concert de după amiază, Orchestra Radio, dirij de Const, Nottara. Uvertură la opereta „Poet şi ţăran“ de Suppé; Arleziana, suita II-a de Bizet; Rapsodia I, pe teme populare româneşti, de Paid Constantinescu; întâia arabescă, de Debussy; Dans slav No. 1 Ip d° major de Dvorak; Vin, femee şi cântec, vals de J. Strauss. 20,15: Preţul grâului, cheia de boltă a economiei româneşti, de prof. Qh- Taşcă. 20,35: Quartetul de balalaici „Baiai“, cond. de Boris Cernigov; Cântec rusesc, de Sidney Smith; Marş turcesc de Mozart (aranj. de Boris Vulpe); Aşa de mică, slowfox şi foxtrot de Lonoire (ghitară: Alexandru); Ciocârlia, de Glinka (balalaică: Boris Cernigov); Potpuriu românesc No. 2 (aranjat de Boris Vulpe). 31,40: Elisabeth Schumann cântă : Două arii din „Regele păstor” şi O arie din „Nunta lui Figaro“ de Mozart (discuri). 31,20: Cărţi şi reviste. RADIQ-ROMANIA 31,30-22,30: Muzică românească şi distractivă (discuri): Glasul de primăvară şi Trandafiri din sud, valsuri de toţi- Strauss (orch.odeon); Princessita, tango de Petrovici şi Aseară am fost la o vedere, tango de Petrovici (voce: Dorel ţivianu); Tu nu mai eşti a mea, de Elly Roman şi Maia, de Marx (voce: Gion); Trăiască România Mare, fox de Boulanger (orch. Boulanger); De-acum nu ne vom mai certa şi Am rămas fără iubire, tangouri de Mircea Alexe (vacs: . Cristian Vasile); Piiculiţo, pentru tine şi Câte fete sunt in sat, căn- i tece populare (voce: Bojenescu); Dorule, te du, vals din „Rose Ma- Irie“ de Primi şi Sărutul. Vis Arditti (executate de George Boulanger); Hai cânt ': chitară, tango de Paraschivescu Şi Vecina mea mă iubeşte, tango de Radoeff (voce: Al. Paraschivescu); Slowfox de Yung şi Foxtrot de Nichpliss. RADIO BUCUREŞTI 21:30: Concert de pian — Era Irina Lăzărescul: Musette şi Rigaudon de Ramigau; Gavotă, de Max Reger; diurnă copilărească, de Mussorgsky; Humorescă, de Rachmaninoff; Sonată, fantasia de Scriabin. 22,nu: Gh. Marinescu (canto); Solia dragostei de Schubert; Serenadă de Schubert; încotro, de Schubert; Cântec de leagăn din „Mignon“ de A. Thomas; Tom poetul, de Loswe; Unde-ai plecat Petrişor, Haiducul. RADIO-ROMANIA şi RADIOBUCUREŞTI 22,30: Sport. Radio-jurnal 22,45: Concert de noapte. Muzică de dans (discuri). 23,45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză. 23,55: Ultimele ştiri. & Deutschlandzender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 19. Muzică uşoară. 19,30. Plăci. 20. Concert vocal. 22,15. Concert de muzică de camera. 22. Meteor. Inf, sport. 33,30. Orchestra de dans. Varşovia, 1339 m. 284 kHz. 120 kw.— 20. Concert dirivativ. 20,50. Inf. 21. Melodii variate. 23. Concert de solişti. 23,50. Actualităţi. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 189 kw. -- 18,30. Muzică de dans. 19,55 Concert.. 21. Emisie variată. 23. Plăci. 0,05. Concept de quintet de salon. 1,05. Actualități. Viera, 507 m. 593 kHz. 150 kw. — 20,35. Concert din opere. 22,40. Recital de canto. 23,10. Inf.. Meteor, Programul pentru mâine. 23,20. Muzică de dans. 24. Continuarea muzicii de dans. Fraga, 470 m 638 kHz. 130 kw. — 19,55. Plăci. 20. Ora. Inf- 20,10. Bratislava. 21,15. Concert de orchestră. 22,35. Quartet pentru coarde in re minor (Smetana)- 22,55. Plăci. 23,20. Concert. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. — 20. (Napoli) Muzică variată. 20. (Roma) Muzică variată. 20,20. Int 20,53. (Bari) Program special pentru Grecia. 21,10. Ora. Inf.. Radiojurnal. 21,40. Muzică variată. 23. Concert de orchestră. * SPARGERILE DIN COM. OLTENI (CONSTANŢA) C'oiwtqtifa, JJ August En rmspte. au fost săvârşDa, ip conv Olteni, mai urnite furturi. ■ Boi,''hfmn'dti'fd'mhpTiiT'spa'i g«fân dela săteanul Păun Dumitraşcu, unelte agricol», iar dela Dumitru Soneteanu, trei vita. Hoţii au intrat, după aceea, în casa învăţătorului Dumitru Giulescu, însă au fost surprinşi de proprietar, care tocmai sa întorcea acasă, însoţit da ipi pnetep. Hoţii au luat lucrurile în spinare, sărind şardul în grădină. Invăţătoa-UT find înarmat, sa luat după ei, trăgând mai multe focuri de armă. Fără a se intimida şi fără a-şi părăsi prada, au răspuns şi hoţii, tot cu focuri de armă reuşind astfel să dispară. MOŞTENIREA PROFESORULUI DR. 08SEGA Romi tinerei „soţii1 Procesul intentat de Roşiori de Vede, 12 August Acum patru, cinci ani, Sara Şara Chiiei, fiica unui evreu sărac din oraşul nostru, prezintând oarecare tulburări nervoase, a intrat în tratamentul profesorului N. Obregia, decedat de curând. Pe atunci, doctorul avea aproape 80 ani, iar Sara Şaia Chiiei era în plină tinereţe. Intre doctor şi Saia se înfiripează încet-încet o idilă, care sfârşeşte cu o căsătorie, cu toată marea diferenţă de vârstă şi de poziţie socială a căsătoriţilor. Saia Şaia s’a dovedit o fată foarte practică: ea n’a acceptat căsătoria decât cu un act dotat prin care ea își constituia dotă un milion și jumătate lei. Intre timp, doctorul Obregia moare, înainte de a muri. însă, a avut ideea sa facă un testament prin care cea mai mare parte din avere — peste 30 milioane — a lăsat-o Sarei Sara Chivici-Obregia. Copiii din prima căsătorie ai doctorului Obregia au pornit zi Sara Sam Chiviei. — familia defunctului lele acestea procesul pentru anularea testamentului şi a actului dotat menţionat. Veniţi în oraşul nostru să culeagă date despre familia Chiviei, ei au fotografiat cocioaba bătrânului Chiviei, din piaţa Puţul de Piatră. Rudele au cules depoziţii asupra stării materiale a bietului Chiviei, care, cât a trăit, nu a văzut nici câteva mii de lei, necum milioane, făcute dotă unei fete, din droaia lui de copii. Ba, ca o nouă surpriza, au stabilit că Sara Şara Chiviei nu mai era domnişoară, cum pretindea, când s’a căsătorit cu doctorul Obregia, ci fusese căsătorită cu un anume Morţţ Leibă Fişer, precum se constată prin actul nr. 5/917 al primării locale. Cazul face mare senzaţie în localitate. In ce priveşte locuinţa decedatului profesor din Bucureşti, copiii au cerut o anchetă fiindcă, spun ei, tatăl lor avea câteva tablouri de Grigorescu, care se pare că au dispărut, plus un mare număr de acţiuni. întâmplări din Capitală Foc Gheorghe Baraschiv, veninderi seară acasă în str. Berze. 26, când a aprins lampa, niște benzină aflată in apropiere, a luat foc. Dela ea S’au aprins lucrurile din casă Până la venirea pompierilor, focul a fost stins de vecini. Călcat de motocicletă Bătrânul Ion Mărgărit, din şos. ştefan cel Mare 60, voind să treacă drumul in dreptul inspectoratului jandarmeriei, a fost călcat de motocicleta nr. 63, a fabricei de avioane Set, condusă de mecanicul Iordan Şerbănescu. Pietonul s-a ales cu amândouă picioarele rupte şi a fost internat la spitalul Colentina. Hoţ in trenuri Un vechi pungaş de trenuri, Frânculescu, zis Ocnaşu, zistean, din Ploeşti, str. Dacia 8, a fost arestat ori, surprins asupra ultimei lovituri ce o încerca în tren. După terminarea cercetărilor, va fi trimis la parchet. Furt la d-na Filotti Hoţii au pătruns drn noapte la d-na Maria Filotti, pensionară a Teatrului Naţional, str. Vasile Fârvan 12, de unde au furat bijuterii in valoare de 15.000 lei. Poliţia face cercetări. ——oxo - oxo——— LA URTICARI ŞI SPUZEALA, ECZEME ŞI FURUNCULOZA, se recomandă cu deosebire curăţirea radicală, cât mai deasă, a stomacului şi intestinului, cu ajutorul apei naturale purgative „FRANCISC IOSIF”. Recomandată de medici. . 5915 Anul al 54-lea Nr. 224 Cum 16 August 193? Viu din Spania IV.—în sfârşit... Lunga aşteptare feli macină nervii şi îmiştea. îmi fac fel de fel de gânduri negre: — Dacă dela Gibraltar nu voi putea trece in Spania?... Dacă reprezentantul comitetului de neintervenţie mă împiedică?... Dacă poliţia engleză nu mă lasă să debarc pentrucă n’am viză, deşi mi s’a spus că n’am nevoe de viză de tranzit la Gibraltar? Dacă...? In ultimele zile iau masa la restaurantul staţiei maritime din port, întocmai ca ţiganul din anecdotă care se culca în tindă ca să scurteze din drum, îmi închipui şi eu că trăind in preajma vapoarelor supt întru câtva pe unul din ele. In ziua de 6 Iulie, chelnerul mă prevesteşte. — Peste o oră, vaporul „Colombo” ridică ancora. Se duce în Africa orientală. Nu voiţi să asistaţi la plecare? — Cu dragă inimă! E un spectacol măreţ. Pare că toată Genova a venit să-şi ia rămas bun de la „Colombo”. Mii de persoane se inghesue pe chei, râzând, plângând, forfotind, transpirând. La fiecare pas, un rămas bun, o îmbrăţişare, o ultimă recomandaţie: „Să-mi scrii!”, „Să fii cuminte!”, „Să te gândeşti la mine!”, „Să iei regulat chinina!”... Sărmane cuvinte, sărmane suflete omeneşti chinuite de aceleaşi sărmane frământări aci ca şi aiurea, la ecuator ca şi la poli’. Stau rezemat de o balustradă, alături de o signorină îmbrăcată în roşu-mărgean, care îşi ia rămas bun de la un ofiţer de marină. Ea plânge; el zâmbeşte, ca să nu plângă. „Colombo” e monstruos da mare. Abia i se vede prora şi pupa, iar de pe chei, trebue să răstorne capul pe spate ca să-i vezi puntea. Sirena mugeşte o dată prelung şi vasul începe să se depărteze de chei. Mii de batiste flutură in aer, ca nişte porumbei albi. Signorina un roşu-mărgean, emoţionată, scapă geanta din mână. Mă plec şi i-o ridic. — Graseia leit îmi mulţumeşte zâmbind frumos. — Pregolingan stângaci. O pauză. „Colombo” apare acum ochilor în întregime. Chipurile celor de pe punte se topesc, încet-încet, roase de distanţă. — Sunteţi străin? — Da !... Român ! — A ! sancţionist, — murmură signorina strâmbând uşor din nas. — Nu ! antirevizonist, — replic, făcând aluzie la faimosul discurs al lui Mussolini. Signorina pricepe şi râde în voie... „Colombo” e acum destul de departe... Un gramofon, nu ştiu unde, cântă „La donna e’mobile"... A doua, zi, în sfârşit, plec şi eu. Nu mă conduce nimeni la vapor. Nici chiar signorina în roşu-mărgean. De pe înaltul celei mai înalte punţi flutur îndelung batista spre chei. Când n’ai dela cine să-ţi iei rămas bun, îl iei dela toată lumea. Poate e mai bine aşa. După ce vaporul iese In larg, mă duc să mă instalez. Tovarăşul meu de cabină e un spaniol în vârstă, distins şi morocănos. Abia deschide gura să vorbească. II las în plata Domnului şi mă duc să-mi aleg un loc bun, la masă. Majordomul mă aşează împreună cu alte cinci persoane, în mijlocul sufrageriei, care e mai mare decât cea mai mare sală de restaurant pe care o avem noi în Bucureşti. Trei din comeseni sunt spanioli; unul e italian, signor Giuseppe Pissavini, din Milano; ultimul, după grai pare a fi tot italian, care vorbeşte perfectatât franceza, cât şi spaniola, germana, engleza şi alte patru limbi (turca, araba, greaca, rusa). Se numeşte Francisco Arne, vine, din Livorno, merge în Spania, unde posedă o mină de plumb în teritoriul ocupat de comunişti şi e cel mai agreabil tovarăş de călătorie pe care-l poate dori cineva. De la Început, ne împrietenim, ii suspectez insă origina (are un nas coroiat foarte caracteristic). Pe bordul lui „Rex“ se mănâncă enorm. Şi se bea aşijderea, căci vinul e gratuit. Spaniolii discută cu înfrigurare evenimentele din patrie. Povestesc, rând, pe rând, sălbăticia şi lipsa de omenie a „roşilor“- Mă silesc să-i aud, să-i înţeleg. Şi constat cu necaz că am uitat, jumătate din spaniola pe care o vorbeam atât de bine acum câţiva ani. Unul din cei trei, — un om gras cu dantura falsă pare foarte bine informat şi nu-şi ascunde oarecare calitate oficială. E sau un ofiţer, sau un poliţist, sau un curier diplomatic. In orice caz, o persoană misterioasă. De altfel, mai toţi pasagerii cari merg spre Gibraltar şi Spania sunt mai mult sau mai puţin misterioşi. In urma lor miroase a spionaj, a trafic de arme, a negustorie clandestină. Cum află că sunt ziarist, se feresc de mine ca de holeră. Doar Pissavini, milanezul, nu se fereşte. El n’are nimic de ascuns. Se duce la San Sebastian să instaleze o fabrică de nasturi, ale cărei maşini au şi fost expediate la Sevilla. A mai instalat el fabrici similare şi în alte ţări, — chiar in Sovietia. E înalt şi spătos cât un munte, fumează ţigări „Toscane“ al căror fum ustruă ca ardeiul şi când are ceva de spus, o spune verde, fără înconjur. Pentru că sunt singurul care-l întovărăşeşte la băut vin roşu, ceilalţi beau vin alb. — mă adoptă. Mă numeşte: „Mi figlio“, iar eu ii zic, simplu: „Papa Giuseppe“. După prânz, Francisc Arna mă pofteşte la bar să iau un contac. Ne instalăm in două fotolii şi discutăm. Arna e foarte umblat şi ins trăit. In termeni deosebit de aleşi, îmi vorbeşte despre Vatican, despre puterea papală, despre Eminenţa Sa cardinalul Pacelli, despre Excelenţele Lor monseniorii Picsardo şi Tridini, descriindu-mi vasta lor cultură, funcţiile ce ocupă, influenţa ce exercită. Trece apoi la teatre, sfâtulnl du-mă să nu oare cumva să mai trec vreodată prin Italia, fără a fi văzut „Scala“ din Milano, „San Carlo“ din Napoli, „Teatro Reale“ din Roma şi „Massim“ din Palermo (...„are o rampă gigantică, pe care trăsurile se urcă, din stradă, până la înălţimea cel aoreA etaj al lojlor“). In sfârşit, — cum e şi firesc, — vine vorba despre il Dues. Francisco Arna se aprinde, pe neaşteptate. Vocea lui nu mai e a omului de societate, calm, măsurat în expresii, preţios, — ci vibrează cu rezonanţe a căror adâncime e însăș sufletul: — A! ché uomo! ché uomo! ■In cincisprezce ani a transformat Italia, a cucerit un imperiu, a călcat in picioare legendara trufie britanică, a zvârlit in omenire sămânţa singurei forme de viaţă a lumii moderne, fascismul... Până acum câteva luni mai se găseau Valieni cari-l socoteau dornic de glorie şi ambiţie personală. Dar după ce a cucerit Abisinia şi a pus-o la picioarele Regelui, — proclamându-1 împărat, — fără ca el să-şi reţină nici măcar un brevet de decoraţie, chiar şi *?Şi mai sceptici au înţeles că Mussolini nu pentru el, ci pentru Italia, pentru noi toţi se shucrumă... E un om care munceşte douăzeci de ore pe zi, care se ocupă de tot, de absolut tot ceea ce interesează existenţa şi propăşirea acestei ţări.... E un părinte al nostru, al tuturor, care plânge pentru viaţa fiecărui soldat italian căzut în război”, care suferă de suferinţa fiecăruia din ii patriei... El iubeşte poporul, pe cei umili. Pe cei mici. Tot ce face, e pentru ei: coloniile şcolare, opera doppolavoro, organizarea muncii, îmbunătăţirea salariilor. In nicio ţară din lume muncitorii nu trăesc mai bine şi mai demn ca în Italia. Pentru ei, Ducele s-a războit cu toţi Capitaliştii, şi mulţi din aceştia au sângerat amarnic. Muncitorul italian a avut însă soarta fericită pe care Ducele i-a dorit-o. — Dar poporul, —■ întreb eu, •p cum îl răsplătește pe Duce de dragostea ce-i poartă ? Francisco Anna se uită lung la mine. Apoi, fără să-mi răspundă, mă ia de mână şi mă trage spre el. Sa ridică. Străbate unsalon, două, un coridor nesfârşit de lung, un alt salon. In sfârşit, se opreşte in faţa unei uşi larg deschise. Intră. II urmez. Suntem in capela vaporului. Francisco Anna se închină făcând o uşoară îngenunchere. Mă închin şi eu, tulburat— Ascultă. — Îmi spune italianul cu voce gravă. Am soţie şi e copilă. Pentru ei trăesc şi pentru fericirea lor mă zbucium. Totuş, iată, aci în faţa lui Christ,iţi jur că dacă acum aş primi o depeşă radiotelegrafiată prin care Ducele mi-ar cere să-mi spintec coşul pieptului şi să-mi asvârl inima pe itm bord, în mare, aş face-o fără şovăire, fără să întreb de ce bun trebue s’o fac, fără să mă gândesc la soţia şi la copila pe care le las în curmi!... Aşa să-mi ajute Dumnezeu !... ...Astfel grăit-a Francisco Anna în după amiaza aceea, pe bordul lui „Rex“. Şi ca el, mai târziu, au grăit toţi italienii pe cari mi-a fost dat să-i cunosc. ION DRAGOMIR Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni M 200 pe 3 luni Toate oraşele, — cât de mari — toate satele, — cât de mărunte,— au fost prefăcute, înfrumuseţate sub regimul fascist. Nu exiistă ungher, in Italia, care să nu poarte, «Jutaii pentru veşnicie, seninul progresului şi al voinţei constructive a Ducelui. Iată o stradă nouă, într’un nou cartier genovez Corso Italia, în Genova