Universul, septembrie 1937 (Anul 54, nr. 240-254)

1937-09-01 / nr. 240

. Grăbiţi-vă şi 76 şi trimiteţi direct Secţiunii „UNIVERSUL” a Societăţii „FRANCO-RO­­MANE” Bucureşti, Calea Griviţei 23, şi veţi primi: O POLIŢA DE ASIGURARE DE LEI 20.000 cu începutul 1 Septembrie 1937, cu un număr pentru tragerea lunară de lei 20.000 şi 8 numere pentru tragerile de lei 4000 şi lei 2000. La achitarea ratei a 4-a lunare de Iei 76, veţi primi: ŞASE LINGU­RIŢE. DECIUEA AURITE (TZELATE, intr'o frumoasă casetă căp­tuşită cu mătase, iar la achitarea ratei a 12-a lunare: UN SERVICIU DE 6 PAHA­­» i ^i' UE UETAt^JUN_£U­ELAT. in'.r’o frumoasă casetă căptuşită cu mătase. — LĂMURIRI ŞI PROSPECTE LA CERERE — ca sâ puteţi lua parte la din 15 Septembrie tragerea Vaporul „Durostor“ pescueşte două bărci in Marea Egee (Urmare d­e pag. I-a) un submarin naţionalist. Pare a fi vorba torc de submarinul care a scufundat acum câteva zile pe Ciudad de Cadiz“. Misterul frazei turceşti inter­ceptate la bordul „Durostorului” prin t. f. f. a fost lămurit... A doua zi „Durostor” trece pe lângă Tenedos. De la bordul vasului românesc se vede vaporul torpilat, vapor care, cu o zi înainte, eşuase pe lângă insulă. Către amiază, ofiţerul de cart observă un punct negru la 300 un tribord. Prin lentilele puternicului bi­noclu se poate vedea bine con­turul unei bărci de salvare a­­fundată în apă. In curând „Durostor“ e lân­gă ea. Nici un ocupant. A fost aban­donată. Şi această barcă la fel cu aceea întâlnită ori in larg. E zarvă mare la noi pe bord. Pasagerii toţi şi echipajul pri­vesc cu­ o legitimă curiozitate. Nu ori şi când poţi întâlni o barcă de salvare in plin larg, lugubru vestigiu al unui tragic sfârşit... Se fac toate supoziţiile, fără să avem însă mijlocul sau ele­mentele necesare spre a înţelege rostul acestei bărci. Nu ştim ce este cu aceasta, cum nu ştim ce este nici cu cea întâlnită ori... Până şi bucătarul şi-a lăsat grătiţile pe maşina de­­ gătit, participând la consfătuirea noastră. CUM SE POATE IDENTIFICA O BARCA ? Un ofiţer şi doi mateloţi au sărit in apă înotând spre barca de salvare, care a devenit din­­tr’o dată proprietatea noastră, adică a Serviciului Maritim Ro­mân. E legea mării: lucrurile aban­donate pe ea devin proprietatea acelora cari le adună cu mijloa­cele lor şi cu riscul vieţii lor. Ocupanţii acestei bărci, echi­­pagiul ei, a fost salvat. Acest lucru rezultă limpede din fap­tul că legăturile parameter au fost tăiate, iar dopurile din fun­dul bărcii au fost scoase, cu­ in­tenţia de a face ca barca să se scufunde. Compartimentele de aer au menţinut-o însă la suprafaţă, deşi era umplută cu apă. Natural, voiam să ştim cui a aparţinut această barcă. Cum nu avea nici un nume scris pe ea, deci nu se spunea cărui vas a aparţinut, ci doar un număr de ordine, cifra 3, am început identificarea prin alte mijloace, adică prin examinarea lucrurilor găsite in ea. In interiorul bărcii s’au găsit o pereche de pantaloni cu un portofel fără nici o leteae în el. Marinarul nu pleacă la mare cu parale, asta e ştiut, are gri­jă să-şi cheltuiască banii la uscat. S’a găsit de asemenea o pe­reche de ciorapi, una de papuci şi nişte note muzicale — un tango „languros“, „după cum constată ofiţerul, sărit în barcă, un mare meloman, de bună seamă ! Se mai găsesc, in barcă, mâ­­­­nerele rachetelor luminoase trase în aer de naufragiaţi, o insignă a nu ştiu cărui sindicat marinăresc spaniol şi bucăţi dintr’o gazetă editată la Barce­lona, care anunţă cu litere de o şchioapă succese şi numai suc­cese de ale ruşilor pe toate fron­turile de luptă. Din aceste câteva lucruri ştim şi naţionalitatea bărcii şi cali­tatea celor cari au ocupat-o. Am uitat să adaug că avea­m­ ea provizii pentru mai multe zile, — avea găleţi şi apă ! Aceasta înseamnă că nu era vorba de naufragiaţi propriu­­zişi. Barca a fost ridicată, la bord fiindcă e în bună stare, putând face încă servicii. E solidă, de construcţie diagonală cu com­partimente de aer şi provizii, şi are o capacitate putând lua pe bord 50 de persoane. „Durostor” şi-a continuat apoi drumul, ancorând la Sa­mos. Din acest punct, mă grăbesc să trimit aceste rânduri ziaru­lui „Universul“, pentru­­ca nu­meroşii săi cititori să ştie şi­ ei ce întâlnire neaşteptată a avut „Durostor“, in această cursă a sa. O. POPOVICI Călugărirea unor surori­­ caritate la mănăstirea Pasărea A asistat şi I. P. S. Fat?ias?h ! Duminică,­­ în mănăstirea Pasărea au fost călugărite, în treapta de rasofore, 20 eleve dintre surorile anului 2 de la Institutul de caritate al călu- j găriţelor ortodoxe române, în­fiinţat în Bucureşti de I. P. S­­Patriarh Miron, în unire cu mi­nisterul apărării­ naţionale şi ministerul sănătăţii. Serviciul divin al călugăriei­­ a fost săvârşit de însuşi I. P. S. Patriarh, ajutat de P. C. Ar­­him. Efrem Enăcescu, exarhul mănăstirilor, diaconii Lavru şi Teofil şi clerul mănăstirii. Ce­remonia a impresionat mult pe numeroşii asistenţi, între care au fost remarcaţi: d. general Iliescu, inspector general al serviciului sanitar al armatei, părintele D. Antal, inspector general în ministerul cultelor, stariţele mănăstirilor Pasărea, Ţigăneşti, Ciorogârla, Susana, Viforătu, Nămăeşti şi fosta stariţă a mănăstirii Pistota, I­­rina Verzea. După citirea Sf. Evanghelii, I. P. S. Patriarh a rostit o înălţă­toare cuvântare, arătând rolul pe care trebuie să-l aibă mo­nahismul nostru ortodox în bi­serica şi ţara românească spre a fi vrednic de numele pe ca­­re-l poartă şi de înaintaşii lui cari au făcut gloria bisericii. Prin înfiinţarea institutului de caritate, monahismul nostru păşeşte şi la a doua îndatorire a sa­, adică la ajutorarea a­­proapelui pentru dragostea lui Dumnezeu, după ce mai întâi in mânăstiri, care sunt şcolile spirituale ale bisericii, s'a în­tărit in viaţa duhovnicească spre a nu cădea pradă ispitelor lumeşti, ci să învingă răul din lume­ ca şi Hristos, care zice : „îndrăzniţi, căci eu am biruit lumea“. Acest institut nu este numai o cerinţă a vieţii creşti­ne şi o obligaţie a bisericii, dar este şi o mare necesitate naţională­­in timp de pace şi de război, dela care nu ne putem sustrage fără să nu ne simţim înjosiţi in faţa străinilor căro­­­­ra le-am lăsat in mâini până şi­­ sănătatea ostaşilor noştri ce să-i înstrăineze dela legea stră­moşească şi dela datoriile lor de ostaşi. După slujba Sf. Liturghii, la care au dat răspunsurile foarte măestrit maicile mănăstirii Pa­sărea, s’a mers în procesiune la stareţie şi de acolo la trapeza (sofrageria mănăstirii), unde s’a servit o agapă la care au luat parte I. P. S- Patriarh, d. general Iliescu, părintele Antal, clerul şi maicile mănăstirii Pa­sărea şi călugăriţe!?, institutu­.. lui de caritate. La masă a vorbit P. C. Arhi­mandrit Efrem şi a răspuns I. P. S. Patriarh toastând pentru M. S. Regele şi pentru întreaga Familie Regală. Urează sănăta­te şi viaţă îndelungată M. S. Regina Maria, care a dat dova­dă de cel mai mare eroism pentru îngrijirea ostaşilor noş­tri bolnavi şi răniţi in timpul războaelor din 1913 şi 1916. Serbarea s-a sfârşit la ora 14, când I. P. S. Patriarh, în cân­tarea imnului patriarhal şi su­netul clopotelor, a părăsit mă­năstirea, spre a pleca azi la mănăstirea Neamţu unde este aşteptat ca mare efor al mănă­stirii. UNIVERSUL Gtxl&rich­tt* MARȚI, 31 AUGUST Ortodox : Pomenirea Brâului Maicii Domnului. Catolic : Sf. Raimund. Protestant : Bertrand. Evreesc : 23 Elul 5697. Mahomedan : 23 Gemadi-el-Ahir 1356. * Răsăritul soarelui 5.36 ; apusul 18.53. & Í€^dllA2 MARȚI, 31 AUGUST RADIO - ROMANTA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30 . Deschiderea emisiunii : Gimnastică ritmică. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) : Selecţiuni din „Liliacul”, de J. Strauss (arch. Marek Weber); Ba­let din Cei doi porumbei, de Mes­sager (arch. simf. dirij. de Ber­­vily). Sfaturi gospodăreşti şi me­dicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13 : Ora, Culturale, Sport, Cota Dunării. 13.10 : Concert de prânz. Muzică variată (discuri) : Intermezzo din „Ielele”, de Puccini (arch. Operei Scala, dirij. de Carlo Sabario) ; Viaţa in Prater, de Transla­te­ur şi Bea frate, bea... de Bendix (orch. Marek Weber). ..Ţări­ş cântece“ potpuriu (voce: Marcel Wittrisch, corul şi orchestra Operei de Stat din Berlin, dirijată de Bund); „Ini­mă sfâşiată”, de Gillet (orch. Ma­rek Weber); Dansul spaimei şi Dansul ritual al focului din ,,Dra­gostea vrăjitoare”, de De Palia (pian . Arthur Rubinstein); Selec­­ţiuni din ,Rose-Marie”, de Primi (arch. Hermann Finele) ; Suită al­geriană, de Saint-Saens (arch. simf. Gramofon, dirij. de Pierre Cop­pola). 14.10 Radio-jurnal: Ora, Mersul vremii, Ştiri interne şi externe. 14.25 : Muzică uşoară (discuri) : Potpuriu de valsuri, de Lehar, aranj. de Robrescht (arch. Hans Bund) ; Foxtrot, de Gordon şi Fox­trot, de Harburg; Foxtrot din fil­mul „Blonda, Carmen”, de Grothe şi Tango, de Mohr ; Frumosul ros­­marin şi Durerea dragostei de Kreisler (vioară: Boulanger); Eu cu dorul... tu cu dorul, vals şi Ini­mile noastre le-am unit, marş-fox­­trot, de Vilnov (voce: P. Alexan­dru). 15 . Ultimele ştiri. 19 . Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de după amiază — Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga: Melodii sârbeşti, de Hans Gal. Lăcustă ■— dans naţional sâr­besc de Gotovac; Schiţă slovacă de Novak; Meditaţie pe un vechi co­ral ceh de Josef Suck; Cinci co­linde de Gud­in: Suită populară ro­mână de Sabin Drăgoi. 20.15 : O nouă Deltă, de Ema­­noil Bucuţa. RADIO - ROMANIA 20.35 - 21.10 : Concert de muzică românească (discuri) : Sârba din muzicuţă (exec. Traian Naidin) ; La Tismana intr’o grădină, cântec popular (voce: P. Alexandru) ; De trei zile beau şi­ beau, de Alexe (voce: Sim­­an Florin); Săraca ini­mă bună, doină (voce: Luţă lovită­­tânărul) şi învârtită cu strigări (arch. Monea Gheorghe); Căsuţa noastră, de Popescu-Poppu (voce: Dorel Livianu); Mândro din po­iană, de Dendrino (arch. Sandu Marcu); Doina din nai şi Ce fru­moasă este viaţa (nai: Fănică­­ Luca). I RADIO - BUCUREŞTI 20.35: Concert de muzică variată pe discuri: Aria şi Andante de­­ Bach (cello: Cassals); Două arii , de Mozart: a) Alleluia; b) Don Juan (voce: Etieabeta Schumann);­­ Bergamer­ă — suită de Debussy ! (pian: Giesching). (orch. Straram, dirij. de Straram); „Sărbătoare” nocturna No. 2, de Claude Debussy (orch. simf. din Fn­adeiba, dirij. de Leopold Sto­­kowsky); Sărbătoare la Sevilla, de Albeniz­ Stokowsky (orch. simf. din Fn­adeiba, dirij. de Leopold Sto­­kowsky); Foc de­ artificii, de Stra­vinsky (orch. filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber). 22.30 : Sport. Radio-jurnal. 22.45 : Concert de noapte al or­chestrei Christache Stănescu — transmis de la restaurantul „Mir­­cea”. 23.45 : Jurnalul pentru străină­tate in limba franceză. 23.55 : Ultimele “știri. * Deutschlandsender, 1571 m. - 191 kHz. 60 kw. —­ 20: Orchestră de dans. 21: Meteor, Inf. 21.10: Con­tinuarea muzicii de dans. 22.15 : Plăci. 23: Meteor, Inf., Sport. 23.30: Concert nocturn. 24: Muzică de dans pe plăci. Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20: Sketch radiofonic. 20.15: Quartet in do diez-minor (Beetho­ven). 20.50 : Sport. 21: Muzică uşoară și de dans. 23: Recital de canto. 23.30: Plăci. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 19.30: Recital de pian. 20.30: Concert de orchestră. 22: „Die zwei Geizhalse”, operă de Gretry. 23.10: Orchestră de țigani. 0.10: Or­chestră de jazz. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kW.— 20.25 : Piani. 22.40: Concert in F-moll (Chopin). 23.10: Inf., Me­teor, programul pentru mâine. 23.20: Concert de orchestră. 23.55 : Inf. 24: Continuarea concertului. Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 19 . Plăci. 20: extransmitere din Salzburg. 23.40 : Plăci. 24. Inf. în engleză. Roma, 713 kHz. 429,8 m. 50 kw.— 20. (Roma). Muzică variată. 20. (Napoli). Muzică variată. 20.53. (Bari). Program special pentru Grecia. 21.10. Ora. Inf., Radiojur­nal. 21.40. Muzică variată. 22. „Si­beria”, operă de Giordano. 0.20. Muzică de dans. MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii. Gim­nastică ritmică. Radio-jurnal. Con­cert de dimineaţă (discuri): Joc de polo, de Fetras şi Cortegiul de nuntă al marionetelor, de Rathke; Hora lui Timoşca şi Sârba pompie­rilor (arch. Grigoraş Dinicu). Bă­diţă). Sfaturi gospodăreşti şi me­dicale. 7:30: închiderea emisiunii. 13: Ora, Culturale, Sport, Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz, Orches­tra Radio, dirij. de C. C. Nottara: Uvertură la opera „Zampa“, de Herold: Scene pitoreşti, de Masse­net; Dunărea albastră, vals de Joh. Strauss: Muzică din baletul „Zâna păpuşilor“, de Bayer. 14.10: Radio-jurnal: Ora, Mersul vremii, Bursa, Ştiri interne şi ex­terne. 14,25. Continuarea concertului : Arabescă No. II, de Debussy; Idilă, de Ştefănescu-Nottara; Bagatelă, de Scărlătescu-Rogalsky; Serenadă de Widor; Dans slav No. IV în fa major, de Dvorak; In curtea găini­lor, de Bortkiewicz; Danisul puişo­rilor în găoace, de Mussorgsky. • 15: Ultimele ştiri. 19: Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de muzică distrac­tivă (discuri): Paso­dobele de Mohr şi Foxtrot de Cord­er; In vârtejul valsului, de­­Lincke; Două cântece populare franceze armonizate, de Germaine Weill (voce: Gatineau, Pregnon şi Yves Le Marchand); Slowfox, de Jones (Jazzul James Kok); O noapte la Veneţia, de John Strauss (voce: Koloman Pataky); Două foxtroturi: Te-am văzut dan­sând, boston, de Cireşeanu (voce: P. Alexandru); Sârba, din Brădet şi Hora românească (arch. Ioniţă Bădiţă); Uvertura copiilor, de Quilter (orch. filarm. din Londra, dirij. de Henry Wood); Muzică de balet din „Nimicuri“ de Mozart, (orch. simf. din Londra, dirij. de Leo Blech); Cântec de leagăn, de Mozart; Cântec de leagăn, de Max Reger, şi Cântec popular (Corul Domului din Regensburg); Dans spaniol, de Granados-Thibaud şi Dans spaniol de Granados-Kreisler­­ (vioară: Jacques Thibaud); Mar­şul din „Tannhäuser“ de Wagner (arch. simf. din Chicago, dirij. de Fr. Stock). 20,25: Actualităţi italiene, de prof. Alex. Marcu. 20,45: Trio Kavaian Stasi Tom­­bulis: (Stasi Tombulis, chitara ha­­vaiană, N. Mezei, chitara acompa­niament, și Ionel Ţapu, baterie); Dă-mi mâna ta, tango de M. Con­­stantinescu; Două berze intr’un pi­cior, slowfox, de Dendrino; Inimă pribeagă, melodie, de Stasi Tombu­lis; Fox havaian, de Stasi Tom­­bu­lis. 21,10: Nicolae Secăreanu, canto: Şase cântece religioase de Beetho­ven pe versuri de Gellert, l­a au­diţie: a) Rugăciune; b) Iubirea a­­proapelui; c) Puterea dumnezeias­că şi Providenţa; d) Despre moar­te; e) Pocăinţa; f) Slăvirea Dom­nului în natură. 21,35: Concert de violoncel-Prin­­ţul Muhiddin Haidar (Directorul Instit. muzical din Bagdad); Şapte variaţiuni, de Beethoven pe o temă de Mozart; Adagio şi Allegro, de Boccherini); Tarantella, de Pop­per. 22:10: D-na Aida Hella (canto): Pe aripele cântecului, de Mendels­sohn; Te iubesc, de Grieg; Ave Maria, de Paschilî. Cine n’are dor, de Paschilî. 22,30: Sport, Radio-jurnal. 22,45: Concert de noapte trans­mis de la Terasa Cercului Militar. 23,45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză și germană. 23,55: Ultimele știri. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 18. Muzică variată. 19. Recital de pian. 20. Concertul Filarmonicei. 21. Meteor, Inf. 21,10. Continuarea concertului. 23. Me­teor, Inf., Sport. 23,30. Concert nocturn. 23,45. Inf. locale. 24­. Con­cert de muzică de dans. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 19,15. Muzică de dans pe plăci. 20. Plăci. 20,50. Sport. 21,45. Radiojurnal. 22. Concert Chopin. 23. Concert de muzică distractivă. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw.­­ 20. Orchestră de țigani. 20,55. Muzică variată 21,30. Int. 21,50. Concert de orchestră. 23,20. Orchestră de jazz. 23,50. 0,10. Plăci. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.­ 21,45. Plăci. 22,45. Recital de vioa­ră. 23,10. Inf., Meteor, Programul pentru mâine. 23,20. Orchestră de dans. 23,55. Inf. 24. Continuarea muzicii de dans. Praga. 470 m. 638 kHz. 120 kw. 19.55. Plăci. 20. Ora, Inf., Meteor. 20.35. Program variat. 21.50. Con­cert de orchestră. 22,55. Plăci. 23. Ora. Inf., Cronica zilei, Sport. 23,20 Plăci. Eoraa, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. 20. (Roma) Muzică variată. 20. (Napoli). Muzică variată. 20,53. (Bari). Program special pentru Grecia. 21,10. Ora. Inf., Radiojur­nal. 21,40. Muzică variată. 22. Con­cert de orchestră. 23,15. Concert vocal. 24. Radiojurnal. 0,30. Muzică de dans. RADIO - ROMANIA si RADIO - BUCURESTI 21.10 . Duete vocale. D-rele Geor­ge­ta Niculescu şi Constanta Ha­­meiu . Cesar Franck : a) îngerul păzitor; b) Domnişoarele din Lor­­mont. Un suflet care te iubeşte, de Charles Gounod ; Primăvara, de Schubert­ Remberg; Adu-ți aminte iubite! de Sigmund Remberg. 21.30 : Concert simfonic de mu­zică modernă (discuri) : Jupiter din suita „Plantele”, de Holst (or­chestra simf. din Londra, dirij. de Albert Coates); Ma mere l’oye, de Ravel (orch. concertelor Colonne, dirij. de Gabriel Pierne); Capriccio pentru pian și orchestră, de Stra­vinsky (pian : Igor Stravinsky, Cercetaşii români la expoziţia din Paris diferite’.»,­ asociaţii de cercetaşi francezi cum şi conducătorii de­taşamentului de cercetaşi români. Un detaşament de cercetaşi ro­mâni a vizitat pavilionul româ­nesc de la expoziţia internaţio­nală din Paris. La dreapta d-lui Gusti e d. Guerreau, secretarul Federaţiei cercetaşilor francezi şi delegaţii Programul comemorării luptelor de la Cireşoaia In sala „Picadilly“ s-a ţinut Duminică şedinţa comitetului central al Asociaţiei „Cire­şoaia“. A prezidat d. general Ru­­jinsky. D-sa spune că trebue să se stabilească programul defi­nitiv al festivităţilor ce se vor desfăşura­­ la Tg.-Ocna-Cire­­şoaia în ziua de 5 Septembrie, cu prilejul împlinirii a 20 ani de la memorabilele lupte. D. general Ganea Ştefan, a­­rată corespondenţa primită de la comitetul Tg.-Ocna. Spu­ne că festivităţile având de scop comemorarea luptelor de pe Cireşoaia, ele trebue să se ţină chiar pe poziţia de luptă. De aceea emite părerea ca ele să se concentreze în acel loc. Mai vorbesc d-nii avocat B. Magder, maior Mircea Brătă-C­­nescu, avocat V. Şova şi Georgescu-Coşna. Comitetul în unanimitate hotărăşte următorul program : 4 Septembrie, ora 21, sosirea delegaţiilor de foşti luptători din toată ţara în gara Tg.-Oc­na Salina. Primire oficială. 5 Septembrie, ora 7 dim. So­sirea celorlalţi delegaţi. Ora 7 jum. dim., adunarea in faţa primăriei din Tg.-Ocna şi plecarea în procesiune cu toate societăţile culturale de foşti luptători, premilitari, cu muzi­că, în ordinea stabilită de co­mitetul local. Procesiunea va merge direct la Cireşoaia la cruce cota 772. Delegaţiile de luptători în frunte cu d. g-ral de divizie N. Rujinsky vor depune flori pe mormintele eroilor din cimiti­rele Tg.-Ocna şi Poeni. PE CIREŞOAIA Serviciu religios oficiat de un sobor de preoţi. Cuvântări comemorative vor ţine : Reprezentantul clerului; d. g-ral Rujinsky, fostul coman­dant al diviziei a 7-a în acele lupte ; d. g-ral Ganea, fost co­mandant al reg. 27 infanterie; d. g-ral de divizie Vasile Hen­­tescu fost comandant al reg. 4 artilerie ; d. g-ral de brigadă Virgil Rădulescu fost coman­dant al vânătorilor de munte şi reprezentantul comitetului lo­cal, d. institutor I. Tudorache, înapoierea la tg.-Ocna Ora 8 seara. Serbare cultura­lă la Tg.-Ocna, în sala teatru­lui. Şedinţa va fi deschisă de d. g-ral Rujinsky. D. I. Tudorache va ţine o cuvântare. Va conferenţia d. avocat V. Şova, It. de rezervă. Se hotărăşte a se interveni la direcţia C. F. R. ca să acorde o reducere de 75% pentru par­ticipanţi. Vor fi invitate să participe la festivităţi următoarele unităţi prin delegaţiuni: Diviziile I-a şi a 7-a , regi­mentele 1 Dolj, batalionul de munte Sinaia, 15 inf., 17 inf., 27 inf., 31 inf., 8 inf., 1 artilerie, 4 art. de gardă, 11 art., 3 art. grea, 5 obuziere, 8 obuziere. Plecarea participanţilor din Bucureşti va fi Sâmbătă, ora 13:20. Comitetul invită pe această cale pe toţi foştii luptători din regimentele cari au participat la luptele de la Cireşoaia, ofi­ţeri, grade inferioare şi soldaţi să participe la aceste festivităţi. Anul al 54-lea Nr. 240 Miercuri 1 Septembrie 1937 Inaugurarea staţiunii balneare in climaterice a muncitorilor şi funcţionarilor de la minele Şorocani 7XOOX» Slujba religioasă. Cuvântările. — Banchetul. — La inaugurare au participat şi d-nii Al. Vaida* Voevod şi ministru Vaier Pop Cluj, 29 August ■ Duminică dimineaţa în pre­zenţa d-lui ministru Vaier Pop, a autorităţilor,­ precum şi a­­ unui numeros public, s’a făcut în cadrele unei frumoase festi- I vităţi inaugurarea staţiunii­­ balneare şi de odihnă, dela Le­­­­ghea-Aghireş, a muncitorilor şi­­ funcţionarilor dela minele Şo­­rocani. ASISTENŢA Printre prezenţi, asistau : P. S. S. episcopul Nicolae Colan şi d-nii : Alex. Vaida Voevod, Va­ler Pop, ministrul industriei şi comerţului, prof. Mihail Manoi­­lescu, D. R. Ioaniţescu, fost mi­nistru, Mircea Manoilescu, Ma­rian, secretar general la mi­nisterul industriei şi co­­­merţului, profesori Casasovici şi Cristea Niculescu, de la şcoala politehnică, Cezar Hâr­­jescu, director general la ministerul industriei şi comer­ţului, ing. Fotiade, directorul exploatării minelor, generali Ivaşcu şi Mehedinţi, dr. Eugen Dunca, prefectul judeţului Cluj, Vasile Matei senator, inspector general silvic Zeicu, maior Aug. Popa, Popa Man, ing. Hossu, di­rector c.f.r., Joldea Rădulescu, ing. Petruca, Mircea Pienescu, dr. Sebastian Bornemisa, Mun­­tiu, directorul fabricei „Iris“, prof. Nicolau, ing. Sorin Nicu­lescu, dr. Ion Stoica, Augustin Raţiu, Andrei Farcaş, Sever Pop, Aurel Mitrea, ing. Munteanu şi mulţi alţii. Oaspeţii au vizitat minele de cărbuni şi colonia minierilor. De aci întreaga asistenţă a plecat la Leghea Şorecanilor, unde s’a inagururat staţiunea balneară şi de odihnă înfăptui­tă de minele Şorecani. Slujba religioasă a fost ofi­ciată de P. S. S. episcopul Nico­­­­lae Colan, in faţa casei de odih­nă, unde a fost improvizată o tribună, lângă care au luat loc oaspeţii şi apoi funcţionarii şi minerii. După serviciul religios P. S. S. episcopul a spus : Am venit pentru că acest aşe­zământ este într’adevăr creşti­nesc şi văd in fapta ce se inau­gurează azi, calea cea mai sigu­ră spre izbândă. Inaugurarea staţiunii aces­teia însemnează victoria stăpâ­nirii româneşti pe aceste pla­iuri. După ce a adus binecuvânta­rea bisericii, a felicitat pe ini­ţiatori. Corul minerilor a cântat apoi: „Intru mulţi ani“, „imnul re­gal“ şi „imnul minerilor". D. prof. MIHAIL MANOILES­CU a spus : A fost o îndrăzneală pentru noi de a invita la această târ­­nosire, atâtea personalităţi mar­cante ale vieţii noastre. A fost o îndrăzneală, pentru că în vre­mea noastră problema naţiona­lă e prea mult şi mai totdeauna aşezată pe un plan teoretic. Oamenii noştrii de astăzi gân­desc prea mult, filozofează şi vor să asigure dominanţa ele­mentelor prin mijloace prea le­gale, prea formale, prea teoreti­ce. Oamenii noştri politici sunt cu toţii în această direcţie prea filosofi şi prea puţin practici. Eu am încercat şi mi-am făcut un sistem din aceasta, să veri­fic toate aceste teorii prin apli­carea lor la realităţile ţării. Am ajuns la convingerea că este mult mai bine şi mai utilă o faptă românească într-un colţi­şor de ţară, decât mai ştiu eu câte teorii şi legi. Avem un admirabil geniu or­ganizator în neamul acesta ro­mânesc, geniu pe care nimeni nu l-a scos până acum la­ lumi­nă. Românul a dat stră­lucite dovezi de organizator de între­prinderi tehnice, economice şi culturale. Românul mai dispu­ne de un admirabil echilibru între nevoia de libertate şi ne­voia de ordine, manifestată prin spiritul de disciplină. D. VALER POP, ministrul in­dustriei şi comerţului, a spus : Oricât de mare ar fi fost dis­tanţa şi oricât de multiple ar fi fost­ preocupările mele, aşi fi venit aci pentru că era ocaziunea de a sublinia două lucruri de o extremă importanţă în viaţa noastră colectivă, era ocaziu­nea de a sublinia priceperea­ şi pregăt­irea românului capabil de a face faţă şi de a rezolva orice problemă de ordin tehnic, şi­ era ocaziunea de a sublinia opera sufletească de ordin social şi naţional, care iradiază în a­­cest colţişor modest al ţării ro­mâneşti, intr’o întreagă regiune, făcând ca pretutindeni să se îmbrace din nou costumul ro­mânesc, făcând ca pretutindeni să răsune din nou cântecul, fă­când, ca pretutindeni, în toate satele din această regiune, să se simtă o acţiune vie de tre­zire a conştiinţei şi demnităţii noastre de român. Recunoaştem tuturora meri­tele pe cari le au, punându-şi munca şi capitalul la bătaie, punând eforturi de ordin inte­lectual şi eforturi de ordin fi­zic pentru promovarea econo­miei noastre naţionale. Dar toată lumea trebuie să recunoască că aceste eforturi n’ar fi dat rezultatele pe cari le dau, dacă n’ar pluti mâna creatoare a Statului românesc, toată proteguirea pe care acest Stat a creiat-o muncii cinstite din această naţiune, dela cel mai mare până la cel mai mic şi dacă această naţiune dela cel mai mare până la cel mai mic n’ar fi consimţit benevol a a­­duce sacrificii de ordin mate­rial pentru promovarea şi în­florirea întreprinderilor de or­din industrial din această ţară. După d. ministru Vaier Pop, a vorbit de dr. EUGEN DUNCA, prefectul judeţului, felicitând pe d. Manoilescu, care a luat iniţiativa ridicării acestei clă­diri. Eu cred în viitorul acestui neam, cred cu tărie neclintită, sunt optimist, insă nu mă stă­pâneşte optimismul ileg­al,ace­lora cari aşteaptă totul de la voia în­tâm­pilărrii. Sunt corpleşit de optimismul activ şi creator care pe toţi trebue să ne anime, ca astfel să putem într’un timp re­lativ scurt, să tr­ainisformăm as­pectul acestei ţări şi dacă ara scuturat lanţurile robiei politi­ce, să se ştie, să se vadă, că nu­ suntem dispuşi să tolerăm lan­ţurile unei robii economice care echivalează cu robia politică. Dar mă in­dritueşte ceva să fiu stăpânit de acest optimism, în ceea ce priveşte viitorul aces­tui neam. Două sunt lucr­rile care mă întăresc în această convingere Este energia, este înţelepciunea superioară, este îndrumarea, hotărâtă pe care M. S. Carol II al României (aplauze prelungi­te) înţelege s’o dea clipă de cli­pă tuturor acelora cari sunt gata ca mai sus de deosebirile de vederi mărunte în ce priveş­te problemele de ordin secundar şi se înhamă la carul refacerii noastre materiale şi morale, la marea operă de refacere şi con­solidare a ţării. In al doilea rând este elanul şi energia co­lectivă care a urmat şi urmează şi care-1 stăpâneşte ,făcând ca pretutindeni în toate sufletele româneşti în toate colţurile lo­cuite de români să lăsăm la o­­parte tot ceea ce ne dezbină, să adunăm tot ceia ce este unitar şi hotărît de a realiza, să mergem înainte ca astfel să recâştigăm timpul pierdut, să ne aşezăm a­­colo unde ne este destinul în fruntea neamurilor din acest bătrân colţ al Europei (A­­plauze). ^ BANCHETUL A vorbit apoi d. D. R. Ioani­ţescu, după care a urmat ban­chetul. La banchet au vo­rbit d-nii : prof. Manoilescu, un reprezen­tant al muncitorilor şi d. Vaida Voevod. DISCURSUL D-LUI DR. ALE­XANDRU VAIDA VOEVOD Eu, d-niilor, nu pot vorbi im­personal. Am admirat cuvânta­rea înalt Prea Sfinţiei Sale Episcopului Colan, gândindu-mă cât de rar se puteau auzi astfel de vorbe de curaj din gura unui Arhiereu. Am aplaudat cu mo­destie, când d. Mihail Manoile­­scu a alunecat în cuvântarea sa pe panta opoziţionalului veş­nic, în faţa unui ministru şi mi-a procurat o satisfacţie deo­sebită cuvântul înaripat al d-lui ministru Vaier Pop. Chiar de aceea, socotesc că e momentul să fac o amendă ono­rabilă asupra unei vorbe ros­tite de mine acum trei luni, într-u­n interview. Spuneam a­­tunci că guvernul actual a fost adus la putere de M. S. pentru îndeplinirea unui program, pe care l-a epuizat. Firesc ar fi fost ca odată lucrul terminat, el să se retragă. Dar d. mini­stru, nu cu mână frauduloasă, ci cu dragoste românească, a început să aplice, cu concursul guvernului întreg uneori, un program care era al meu. Nu m-am supărat, pentru că nu exi­stă brevete politice, dar am spus atunci, că guvernanţii ac­tuali sunt salahorii mei. Acest cuvânt îl retractez azi în întregime, pentru că dom­niile lor au avut curajul să schimbe vorbele în fapte, să a­­lunge tembelismul nostru sufle­tesc, acel „lasă-mă să te las“, care ne-a cauzat atâtea dezi­luzii şi să afirme o acţiune curajoasă pentru primatul mun­cii naţionale. Mergând însă cu gândul îna­poi, la începuturile acţiunii mele, îmi aduceam aminte cum în Ungaria puteam cere drep­turile proporţionale ale Româ­nilor, dar în România Mare, angrenat într’un partid româ­nesc, nu am putut face acest lucru (Strigăte, ruşine!) Nu am putut trezi la realitate acel partid pe care l-am susţinut cu­ toate puterile mele şi la crearea căruia am contribuit mai mult decât alţii. Am vroit ca acel partid să fie cu adevărat na­ţional, pentrucă numai aşa pu­tea să fie şi ţărănesc. Nu s’a putut. Nu s’a putut din cauza atâtor combinaţii mărunte ale unor oameni cari nu pricepeau că în chestiile mari trebuie să mergem pe li­nie clară, fundamentând ac­ţiunea noastră pe principii de granit. Am fost timbrat de senil, naiv şi alterat. Iată, dau astăzi un nou examen de senilitate pen­tru domniile lor, făcând ur­mătoarea constatare : tovarășii de ieri mă expropriază azi de ideile mele programatice, dar nu ca do­mnistru Vaier Pop, spre a le schimba în fapte, ci în scopuri de șantaj ordinar. (Aplauze și vii aprobări). Ceea ce fac ei azi se chiamă, pseudo-românism, lipsit de se­riozitate şi mai ales lipsit de ceea ce noi avem din belşug, de entusiasmul curat al credinţei (Alpauze îndelungate). Iată de ce nu sunt gelos pe acţiunea guvernului care aban­donând un program, a reuşit să verifice şi să consfinţească al­tul. Sunt­ tot atât de fericit când văd că după patruzeci de ani, se desfăşoară cu tărie acţiunea d-lui Cuza, şi am fost foarte fericit când am văzut ce dez­voltare ia acţiunea susţinută de d. Manoilescu în ziarul său — atât cât îi îngăduie cenzura — a gardiştilor. (Vii aplauze). Mai fericit sunt însă azi. Acum zece ani ar fi fost oare posibilă o masă ca aceasta, unde biserica, guvernul, actuali şi foşti miniştri, cutează să vor­bească şi să-şi afirme prezenţa în acest „mélange“ de­ nobleţe românească ! (Aplauze îndelun­gate). Am aruncat la o parte teo­riile şi am pornit la faptă. Se cade să ne bucurăm că­ s’a gă­sit o minte românească capa­bilă să organizeze o­ economie in spirit naţional. Căci in za­dar vom face teorii şi ne vom adânci în misticism, o băieţi gardişti, dacă nu vom avea re­alizări de fiecare pas şi o fami­lie consolidată prin posibilită­ţile de muncă ale ei, după cum releva reprezentantul muncito­rilor de la minele Şorocani. (A­­plauze și aprobări.) Care este prin urmare pro­blema zilelor noastre ? De multe ori rămân deprimat după ce citesc, — gazstăre­şte, căci nu risc să-mi stric capul— tot ceea ce apare în­­ziarele și în­ revistele noastre. Văd că şi azi ne pierdem încă în doctrine, în misticisme, într’o văicăreală disperată, care ne copleşeşte su­fletele. Apoi, după cum spunea şi d. Mihail Manoilescu, ori ne simţim neam de s­tăpânitori şi procedăm in consecinţă, ori nu suntem vrednici de această ţară. (Aplauze). Trebue să ne cunoaştem cu toţii datoria şi să ştim adopta disciplina necesară unei munci constructive. Căci s’a schimbat crugul vechiu al lucrurilor. So­cietatea burgheză a ajun­s la fa­liment în ultimii douăzeci de ani şi dacă n’ar fi fost acei oa­meni providenţiali din Italia, Germania, Portugalia, Turcia, etc., ea s’ar fi prăbuşit. Condiţiunea echilbrului după care umblăm, este fuziunea a­­cest­ei societăţi cu straturile de jos ale poporului, aplicarea în economie a principiilor Domnu­lui nostru Isus Christos. (Vii a­­plauze). Dacă atuncitorul îşi va primi valoarea muncii sale, iar fami­lia se va găsi la adăpost de a­­meninţările sinistre ale şomaj­u­­lui, omenirea va ajunge la o viaţă organizată. Să procedăm la întemeierea Statului nou, fie că-l vom numi Statul „prin noi inshie“, fie Stat naţional creştin, Front româ­nesc, Stat ţărănesc, sau Stat le­gionar. (Aplauze îndelungate). Căci, ce-mi pasă mie cum îi veţi zice acestui Stat, la baza căruia vom pune ideile ce ne călăuzesc realizând unitatea tu­turor românilor in slujba na­ţiunii ! D-voastră, celor dei la Şorocani, vă doresc să găsiţi acest Stat românesc pretutindeni unde veţi merge, aici prin Ardeal, sau la Cetatea Albă, făcând constata­rea fericită că Naţiunea şi Sta­tul, una sunt! (Aplauze). Să puteţi atunci exclama la adânci bătrâneţe, coborâind cu gândul departe în urmă: „Şi eu am fost membru al familiei Şo­rocani“, nu numai în înţeles de aderenţă, ci in înţelesul unei activităţi de model, pe care o desfăşuraţi azi. (Aplauze înde­lungate) . Casa de odihnă a muncitorilor -0X0 Ci­oxo Din Silistra RĂNIRE GRAVA. — Ţiganii Nicolae Panţu, M. Costache, D. Marin, Gh. Marin şi alţii fiind prinşi de I. Iancu, caraula sa­tului Vetrina, pe când furau zarzavat dintr’o grădină a­ unui locuitor din acea comună şi so­maţi să se predea, au sărit cu topoarele asupra caraulei şi l-au rănit grav la piept şi mâna dreaptă. Cu mare greutate ţiganii no­mazi au putut fi arestaţi de şe­ful postului Vetrina, care i-a înaintat legiunii de jandarmi. Paznicul a fost internat în spi­talul din Silistra. u -— xoxQxox

Next