Universul, septembrie 1937 (Anul 54, nr. 240-254)
1937-09-01 / nr. 240
. Grăbiţi-vă şi 76 şi trimiteţi direct Secţiunii „UNIVERSUL” a Societăţii „FRANCO-ROMANE” Bucureşti, Calea Griviţei 23, şi veţi primi: O POLIŢA DE ASIGURARE DE LEI 20.000 cu începutul 1 Septembrie 1937, cu un număr pentru tragerea lunară de lei 20.000 şi 8 numere pentru tragerile de lei 4000 şi lei 2000. La achitarea ratei a 4-a lunare de Iei 76, veţi primi: ŞASE LINGURIŢE. DECIUEA AURITE (TZELATE, intr'o frumoasă casetă căptuşită cu mătase, iar la achitarea ratei a 12-a lunare: UN SERVICIU DE 6 PAHA» i ^i' UE UETAt^JUN_£UELAT. in'.r’o frumoasă casetă căptuşită cu mătase. — LĂMURIRI ŞI PROSPECTE LA CERERE — ca sâ puteţi lua parte la din 15 Septembrie tragerea Vaporul „Durostor“ pescueşte două bărci in Marea Egee (Urmare de pag. I-a) un submarin naţionalist. Pare a fi vorba torc de submarinul care a scufundat acum câteva zile pe Ciudad de Cadiz“. Misterul frazei turceşti interceptate la bordul „Durostorului” prin t. f. f. a fost lămurit... A doua zi „Durostor” trece pe lângă Tenedos. De la bordul vasului românesc se vede vaporul torpilat, vapor care, cu o zi înainte, eşuase pe lângă insulă. Către amiază, ofiţerul de cart observă un punct negru la 300 un tribord. Prin lentilele puternicului binoclu se poate vedea bine conturul unei bărci de salvare afundată în apă. In curând „Durostor“ e lângă ea. Nici un ocupant. A fost abandonată. Şi această barcă la fel cu aceea întâlnită ori in larg. E zarvă mare la noi pe bord. Pasagerii toţi şi echipajul privesc cu o legitimă curiozitate. Nu ori şi când poţi întâlni o barcă de salvare in plin larg, lugubru vestigiu al unui tragic sfârşit... Se fac toate supoziţiile, fără să avem însă mijlocul sau elementele necesare spre a înţelege rostul acestei bărci. Nu ştim ce este cu aceasta, cum nu ştim ce este nici cu cea întâlnită ori... Până şi bucătarul şi-a lăsat grătiţile pe maşina de gătit, participând la consfătuirea noastră. CUM SE POATE IDENTIFICA O BARCA ? Un ofiţer şi doi mateloţi au sărit in apă înotând spre barca de salvare, care a devenit dintr’o dată proprietatea noastră, adică a Serviciului Maritim Român. E legea mării: lucrurile abandonate pe ea devin proprietatea acelora cari le adună cu mijloacele lor şi cu riscul vieţii lor. Ocupanţii acestei bărci, echipagiul ei, a fost salvat. Acest lucru rezultă limpede din faptul că legăturile parameter au fost tăiate, iar dopurile din fundul bărcii au fost scoase, cu intenţia de a face ca barca să se scufunde. Compartimentele de aer au menţinut-o însă la suprafaţă, deşi era umplută cu apă. Natural, voiam să ştim cui a aparţinut această barcă. Cum nu avea nici un nume scris pe ea, deci nu se spunea cărui vas a aparţinut, ci doar un număr de ordine, cifra 3, am început identificarea prin alte mijloace, adică prin examinarea lucrurilor găsite in ea. In interiorul bărcii s’au găsit o pereche de pantaloni cu un portofel fără nici o leteae în el. Marinarul nu pleacă la mare cu parale, asta e ştiut, are grijă să-şi cheltuiască banii la uscat. S’a găsit de asemenea o pereche de ciorapi, una de papuci şi nişte note muzicale — un tango „languros“, „după cum constată ofiţerul, sărit în barcă, un mare meloman, de bună seamă ! Se mai găsesc, in barcă, mânerele rachetelor luminoase trase în aer de naufragiaţi, o insignă a nu ştiu cărui sindicat marinăresc spaniol şi bucăţi dintr’o gazetă editată la Barcelona, care anunţă cu litere de o şchioapă succese şi numai succese de ale ruşilor pe toate fronturile de luptă. Din aceste câteva lucruri ştim şi naţionalitatea bărcii şi calitatea celor cari au ocupat-o. Am uitat să adaug că aveam ea provizii pentru mai multe zile, — avea găleţi şi apă ! Aceasta înseamnă că nu era vorba de naufragiaţi propriuzişi. Barca a fost ridicată, la bord fiindcă e în bună stare, putând face încă servicii. E solidă, de construcţie diagonală cu compartimente de aer şi provizii, şi are o capacitate putând lua pe bord 50 de persoane. „Durostor” şi-a continuat apoi drumul, ancorând la Samos. Din acest punct, mă grăbesc să trimit aceste rânduri ziarului „Universul“, pentruca numeroşii săi cititori să ştie şi ei ce întâlnire neaşteptată a avut „Durostor“, in această cursă a sa. O. POPOVICI Călugărirea unor surori caritate la mănăstirea Pasărea A asistat şi I. P. S. Fat?ias?h ! Duminică, în mănăstirea Pasărea au fost călugărite, în treapta de rasofore, 20 eleve dintre surorile anului 2 de la Institutul de caritate al călu- j găriţelor ortodoxe române, înfiinţat în Bucureşti de I. P. SPatriarh Miron, în unire cu ministerul apărării naţionale şi ministerul sănătăţii. Serviciul divin al călugăriei a fost săvârşit de însuşi I. P. S. Patriarh, ajutat de P. C. Arhim. Efrem Enăcescu, exarhul mănăstirilor, diaconii Lavru şi Teofil şi clerul mănăstirii. Ceremonia a impresionat mult pe numeroşii asistenţi, între care au fost remarcaţi: d. general Iliescu, inspector general al serviciului sanitar al armatei, părintele D. Antal, inspector general în ministerul cultelor, stariţele mănăstirilor Pasărea, Ţigăneşti, Ciorogârla, Susana, Viforătu, Nămăeşti şi fosta stariţă a mănăstirii Pistota, Irina Verzea. După citirea Sf. Evanghelii, I. P. S. Patriarh a rostit o înălţătoare cuvântare, arătând rolul pe care trebuie să-l aibă monahismul nostru ortodox în biserica şi ţara românească spre a fi vrednic de numele pe care-l poartă şi de înaintaşii lui cari au făcut gloria bisericii. Prin înfiinţarea institutului de caritate, monahismul nostru păşeşte şi la a doua îndatorire a sa, adică la ajutorarea aproapelui pentru dragostea lui Dumnezeu, după ce mai întâi in mânăstiri, care sunt şcolile spirituale ale bisericii, s'a întărit in viaţa duhovnicească spre a nu cădea pradă ispitelor lumeşti, ci să învingă răul din lume ca şi Hristos, care zice : „îndrăzniţi, căci eu am biruit lumea“. Acest institut nu este numai o cerinţă a vieţii creştine şi o obligaţie a bisericii, dar este şi o mare necesitate naţionalăin timp de pace şi de război, dela care nu ne putem sustrage fără să nu ne simţim înjosiţi in faţa străinilor cărora le-am lăsat in mâini până şi sănătatea ostaşilor noştri ce să-i înstrăineze dela legea strămoşească şi dela datoriile lor de ostaşi. După slujba Sf. Liturghii, la care au dat răspunsurile foarte măestrit maicile mănăstirii Pasărea, s’a mers în procesiune la stareţie şi de acolo la trapeza (sofrageria mănăstirii), unde s’a servit o agapă la care au luat parte I. P. S- Patriarh, d. general Iliescu, părintele Antal, clerul şi maicile mănăstirii Pasărea şi călugăriţe!?, institutu.. lui de caritate. La masă a vorbit P. C. Arhimandrit Efrem şi a răspuns I. P. S. Patriarh toastând pentru M. S. Regele şi pentru întreaga Familie Regală. Urează sănătate şi viaţă îndelungată M. S. Regina Maria, care a dat dovadă de cel mai mare eroism pentru îngrijirea ostaşilor noştri bolnavi şi răniţi in timpul războaelor din 1913 şi 1916. Serbarea s-a sfârşit la ora 14, când I. P. S. Patriarh, în cântarea imnului patriarhal şi sunetul clopotelor, a părăsit mănăstirea, spre a pleca azi la mănăstirea Neamţu unde este aşteptat ca mare efor al mănăstirii. UNIVERSUL Gtxl&richtt* MARȚI, 31 AUGUST Ortodox : Pomenirea Brâului Maicii Domnului. Catolic : Sf. Raimund. Protestant : Bertrand. Evreesc : 23 Elul 5697. Mahomedan : 23 Gemadi-el-Ahir 1356. * Răsăritul soarelui 5.36 ; apusul 18.53. & Í€^dllA2 MARȚI, 31 AUGUST RADIO - ROMANTA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30 . Deschiderea emisiunii : Gimnastică ritmică. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) : Selecţiuni din „Liliacul”, de J. Strauss (arch. Marek Weber); Balet din Cei doi porumbei, de Messager (arch. simf. dirij. de Bervily). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13 : Ora, Culturale, Sport, Cota Dunării. 13.10 : Concert de prânz. Muzică variată (discuri) : Intermezzo din „Ielele”, de Puccini (arch. Operei Scala, dirij. de Carlo Sabario) ; Viaţa in Prater, de Translateur şi Bea frate, bea... de Bendix (orch. Marek Weber). ..Ţăriş cântece“ potpuriu (voce: Marcel Wittrisch, corul şi orchestra Operei de Stat din Berlin, dirijată de Bund); „Inimă sfâşiată”, de Gillet (orch. Marek Weber); Dansul spaimei şi Dansul ritual al focului din ,,Dragostea vrăjitoare”, de De Palia (pian . Arthur Rubinstein); Selecţiuni din ,Rose-Marie”, de Primi (arch. Hermann Finele) ; Suită algeriană, de Saint-Saens (arch. simf. Gramofon, dirij. de Pierre Coppola). 14.10 Radio-jurnal: Ora, Mersul vremii, Ştiri interne şi externe. 14.25 : Muzică uşoară (discuri) : Potpuriu de valsuri, de Lehar, aranj. de Robrescht (arch. Hans Bund) ; Foxtrot, de Gordon şi Foxtrot, de Harburg; Foxtrot din filmul „Blonda, Carmen”, de Grothe şi Tango, de Mohr ; Frumosul rosmarin şi Durerea dragostei de Kreisler (vioară: Boulanger); Eu cu dorul... tu cu dorul, vals şi Inimile noastre le-am unit, marş-foxtrot, de Vilnov (voce: P. Alexandru). 15 . Ultimele ştiri. 19 . Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de după amiază — Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga: Melodii sârbeşti, de Hans Gal. Lăcustă ■— dans naţional sârbesc de Gotovac; Schiţă slovacă de Novak; Meditaţie pe un vechi coral ceh de Josef Suck; Cinci colinde de Gudin: Suită populară română de Sabin Drăgoi. 20.15 : O nouă Deltă, de Emanoil Bucuţa. RADIO - ROMANIA 20.35 - 21.10 : Concert de muzică românească (discuri) : Sârba din muzicuţă (exec. Traian Naidin) ; La Tismana intr’o grădină, cântec popular (voce: P. Alexandru) ; De trei zile beau şi beau, de Alexe (voce: Siman Florin); Săraca inimă bună, doină (voce: Luţă lovitătânărul) şi învârtită cu strigări (arch. Monea Gheorghe); Căsuţa noastră, de Popescu-Poppu (voce: Dorel Livianu); Mândro din poiană, de Dendrino (arch. Sandu Marcu); Doina din nai şi Ce frumoasă este viaţa (nai: Fănică Luca). I RADIO - BUCUREŞTI 20.35: Concert de muzică variată pe discuri: Aria şi Andante de Bach (cello: Cassals); Două arii , de Mozart: a) Alleluia; b) Don Juan (voce: Etieabeta Schumann); Bergameră — suită de Debussy ! (pian: Giesching). (orch. Straram, dirij. de Straram); „Sărbătoare” nocturna No. 2, de Claude Debussy (orch. simf. din Fnadeiba, dirij. de Leopold Stokowsky); Sărbătoare la Sevilla, de Albeniz Stokowsky (orch. simf. din Fnadeiba, dirij. de Leopold Stokowsky); Foc de artificii, de Stravinsky (orch. filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber). 22.30 : Sport. Radio-jurnal. 22.45 : Concert de noapte al orchestrei Christache Stănescu — transmis de la restaurantul „Mircea”. 23.45 : Jurnalul pentru străinătate in limba franceză. 23.55 : Ultimele “știri. * Deutschlandsender, 1571 m. - 191 kHz. 60 kw. — 20: Orchestră de dans. 21: Meteor, Inf. 21.10: Continuarea muzicii de dans. 22.15 : Plăci. 23: Meteor, Inf., Sport. 23.30: Concert nocturn. 24: Muzică de dans pe plăci. Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20: Sketch radiofonic. 20.15: Quartet in do diez-minor (Beethoven). 20.50 : Sport. 21: Muzică uşoară și de dans. 23: Recital de canto. 23.30: Plăci. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 19.30: Recital de pian. 20.30: Concert de orchestră. 22: „Die zwei Geizhalse”, operă de Gretry. 23.10: Orchestră de țigani. 0.10: Orchestră de jazz. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kW.— 20.25 : Piani. 22.40: Concert in F-moll (Chopin). 23.10: Inf., Meteor, programul pentru mâine. 23.20: Concert de orchestră. 23.55 : Inf. 24: Continuarea concertului. Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 19 . Plăci. 20: extransmitere din Salzburg. 23.40 : Plăci. 24. Inf. în engleză. Roma, 713 kHz. 429,8 m. 50 kw.— 20. (Roma). Muzică variată. 20. (Napoli). Muzică variată. 20.53. (Bari). Program special pentru Grecia. 21.10. Ora. Inf., Radiojurnal. 21.40. Muzică variată. 22. „Siberia”, operă de Giordano. 0.20. Muzică de dans. MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri): Joc de polo, de Fetras şi Cortegiul de nuntă al marionetelor, de Rathke; Hora lui Timoşca şi Sârba pompierilor (arch. Grigoraş Dinicu). Bădiţă). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7:30: închiderea emisiunii. 13: Ora, Culturale, Sport, Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz, Orchestra Radio, dirij. de C. C. Nottara: Uvertură la opera „Zampa“, de Herold: Scene pitoreşti, de Massenet; Dunărea albastră, vals de Joh. Strauss: Muzică din baletul „Zâna păpuşilor“, de Bayer. 14.10: Radio-jurnal: Ora, Mersul vremii, Bursa, Ştiri interne şi externe. 14,25. Continuarea concertului : Arabescă No. II, de Debussy; Idilă, de Ştefănescu-Nottara; Bagatelă, de Scărlătescu-Rogalsky; Serenadă de Widor; Dans slav No. IV în fa major, de Dvorak; In curtea găinilor, de Bortkiewicz; Danisul puişorilor în găoace, de Mussorgsky. • 15: Ultimele ştiri. 19: Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de muzică distractivă (discuri): Pasodobele de Mohr şi Foxtrot de Corder; In vârtejul valsului, deLincke; Două cântece populare franceze armonizate, de Germaine Weill (voce: Gatineau, Pregnon şi Yves Le Marchand); Slowfox, de Jones (Jazzul James Kok); O noapte la Veneţia, de John Strauss (voce: Koloman Pataky); Două foxtroturi: Te-am văzut dansând, boston, de Cireşeanu (voce: P. Alexandru); Sârba, din Brădet şi Hora românească (arch. Ioniţă Bădiţă); Uvertura copiilor, de Quilter (orch. filarm. din Londra, dirij. de Henry Wood); Muzică de balet din „Nimicuri“ de Mozart, (orch. simf. din Londra, dirij. de Leo Blech); Cântec de leagăn, de Mozart; Cântec de leagăn, de Max Reger, şi Cântec popular (Corul Domului din Regensburg); Dans spaniol, de Granados-Thibaud şi Dans spaniol de Granados-Kreisler (vioară: Jacques Thibaud); Marşul din „Tannhäuser“ de Wagner (arch. simf. din Chicago, dirij. de Fr. Stock). 20,25: Actualităţi italiene, de prof. Alex. Marcu. 20,45: Trio Kavaian Stasi Tombulis: (Stasi Tombulis, chitara havaiană, N. Mezei, chitara acompaniament, și Ionel Ţapu, baterie); Dă-mi mâna ta, tango de M. Constantinescu; Două berze intr’un picior, slowfox, de Dendrino; Inimă pribeagă, melodie, de Stasi Tombulis; Fox havaian, de Stasi Tombulis. 21,10: Nicolae Secăreanu, canto: Şase cântece religioase de Beethoven pe versuri de Gellert, la audiţie: a) Rugăciune; b) Iubirea aproapelui; c) Puterea dumnezeiască şi Providenţa; d) Despre moarte; e) Pocăinţa; f) Slăvirea Domnului în natură. 21,35: Concert de violoncel-Prinţul Muhiddin Haidar (Directorul Instit. muzical din Bagdad); Şapte variaţiuni, de Beethoven pe o temă de Mozart; Adagio şi Allegro, de Boccherini); Tarantella, de Popper. 22:10: D-na Aida Hella (canto): Pe aripele cântecului, de Mendelssohn; Te iubesc, de Grieg; Ave Maria, de Paschilî. Cine n’are dor, de Paschilî. 22,30: Sport, Radio-jurnal. 22,45: Concert de noapte transmis de la Terasa Cercului Militar. 23,45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză și germană. 23,55: Ultimele știri. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 18. Muzică variată. 19. Recital de pian. 20. Concertul Filarmonicei. 21. Meteor, Inf. 21,10. Continuarea concertului. 23. Meteor, Inf., Sport. 23,30. Concert nocturn. 23,45. Inf. locale. 24. Concert de muzică de dans. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 19,15. Muzică de dans pe plăci. 20. Plăci. 20,50. Sport. 21,45. Radiojurnal. 22. Concert Chopin. 23. Concert de muzică distractivă. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. 20. Orchestră de țigani. 20,55. Muzică variată 21,30. Int. 21,50. Concert de orchestră. 23,20. Orchestră de jazz. 23,50. 0,10. Plăci. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw. 21,45. Plăci. 22,45. Recital de vioară. 23,10. Inf., Meteor, Programul pentru mâine. 23,20. Orchestră de dans. 23,55. Inf. 24. Continuarea muzicii de dans. Praga. 470 m. 638 kHz. 120 kw. 19.55. Plăci. 20. Ora, Inf., Meteor. 20.35. Program variat. 21.50. Concert de orchestră. 22,55. Plăci. 23. Ora. Inf., Cronica zilei, Sport. 23,20 Plăci. Eoraa, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. 20. (Roma) Muzică variată. 20. (Napoli). Muzică variată. 20,53. (Bari). Program special pentru Grecia. 21,10. Ora. Inf., Radiojurnal. 21,40. Muzică variată. 22. Concert de orchestră. 23,15. Concert vocal. 24. Radiojurnal. 0,30. Muzică de dans. RADIO - ROMANIA si RADIO - BUCURESTI 21.10 . Duete vocale. D-rele Georgeta Niculescu şi Constanta Hameiu . Cesar Franck : a) îngerul păzitor; b) Domnişoarele din Lormont. Un suflet care te iubeşte, de Charles Gounod ; Primăvara, de Schubert Remberg; Adu-ți aminte iubite! de Sigmund Remberg. 21.30 : Concert simfonic de muzică modernă (discuri) : Jupiter din suita „Plantele”, de Holst (orchestra simf. din Londra, dirij. de Albert Coates); Ma mere l’oye, de Ravel (orch. concertelor Colonne, dirij. de Gabriel Pierne); Capriccio pentru pian și orchestră, de Stravinsky (pian : Igor Stravinsky, Cercetaşii români la expoziţia din Paris diferite’.», asociaţii de cercetaşi francezi cum şi conducătorii detaşamentului de cercetaşi români. Un detaşament de cercetaşi români a vizitat pavilionul românesc de la expoziţia internaţională din Paris. La dreapta d-lui Gusti e d. Guerreau, secretarul Federaţiei cercetaşilor francezi şi delegaţii Programul comemorării luptelor de la Cireşoaia In sala „Picadilly“ s-a ţinut Duminică şedinţa comitetului central al Asociaţiei „Cireşoaia“. A prezidat d. general Rujinsky. D-sa spune că trebue să se stabilească programul definitiv al festivităţilor ce se vor desfăşura la Tg.-Ocna-Cireşoaia în ziua de 5 Septembrie, cu prilejul împlinirii a 20 ani de la memorabilele lupte. D. general Ganea Ştefan, arată corespondenţa primită de la comitetul Tg.-Ocna. Spune că festivităţile având de scop comemorarea luptelor de pe Cireşoaia, ele trebue să se ţină chiar pe poziţia de luptă. De aceea emite părerea ca ele să se concentreze în acel loc. Mai vorbesc d-nii avocat B. Magder, maior Mircea Brătă-Cnescu, avocat V. Şova şi Georgescu-Coşna. Comitetul în unanimitate hotărăşte următorul program : 4 Septembrie, ora 21, sosirea delegaţiilor de foşti luptători din toată ţara în gara Tg.-Ocna Salina. Primire oficială. 5 Septembrie, ora 7 dim. Sosirea celorlalţi delegaţi. Ora 7 jum. dim., adunarea in faţa primăriei din Tg.-Ocna şi plecarea în procesiune cu toate societăţile culturale de foşti luptători, premilitari, cu muzică, în ordinea stabilită de comitetul local. Procesiunea va merge direct la Cireşoaia la cruce cota 772. Delegaţiile de luptători în frunte cu d. g-ral de divizie N. Rujinsky vor depune flori pe mormintele eroilor din cimitirele Tg.-Ocna şi Poeni. PE CIREŞOAIA Serviciu religios oficiat de un sobor de preoţi. Cuvântări comemorative vor ţine : Reprezentantul clerului; d. g-ral Rujinsky, fostul comandant al diviziei a 7-a în acele lupte ; d. g-ral Ganea, fost comandant al reg. 27 infanterie; d. g-ral de divizie Vasile Hentescu fost comandant al reg. 4 artilerie ; d. g-ral de brigadă Virgil Rădulescu fost comandant al vânătorilor de munte şi reprezentantul comitetului local, d. institutor I. Tudorache, înapoierea la tg.-Ocna Ora 8 seara. Serbare culturală la Tg.-Ocna, în sala teatrului. Şedinţa va fi deschisă de d. g-ral Rujinsky. D. I. Tudorache va ţine o cuvântare. Va conferenţia d. avocat V. Şova, It. de rezervă. Se hotărăşte a se interveni la direcţia C. F. R. ca să acorde o reducere de 75% pentru participanţi. Vor fi invitate să participe la festivităţi următoarele unităţi prin delegaţiuni: Diviziile I-a şi a 7-a , regimentele 1 Dolj, batalionul de munte Sinaia, 15 inf., 17 inf., 27 inf., 31 inf., 8 inf., 1 artilerie, 4 art. de gardă, 11 art., 3 art. grea, 5 obuziere, 8 obuziere. Plecarea participanţilor din Bucureşti va fi Sâmbătă, ora 13:20. Comitetul invită pe această cale pe toţi foştii luptători din regimentele cari au participat la luptele de la Cireşoaia, ofiţeri, grade inferioare şi soldaţi să participe la aceste festivităţi. Anul al 54-lea Nr. 240 Miercuri 1 Septembrie 1937 Inaugurarea staţiunii balneare in climaterice a muncitorilor şi funcţionarilor de la minele Şorocani 7XOOX» Slujba religioasă. Cuvântările. — Banchetul. — La inaugurare au participat şi d-nii Al. Vaida* Voevod şi ministru Vaier Pop Cluj, 29 August ■ Duminică dimineaţa în prezenţa d-lui ministru Vaier Pop, a autorităţilor, precum şi a unui numeros public, s’a făcut în cadrele unei frumoase festi- I vităţi inaugurarea staţiunii balneare şi de odihnă, dela Leghea-Aghireş, a muncitorilor şi funcţionarilor dela minele Şorocani. ASISTENŢA Printre prezenţi, asistau : P. S. S. episcopul Nicolae Colan şi d-nii : Alex. Vaida Voevod, Valer Pop, ministrul industriei şi comerţului, prof. Mihail Manoilescu, D. R. Ioaniţescu, fost ministru, Mircea Manoilescu, Marian, secretar general la ministerul industriei şi comerţului, profesori Casasovici şi Cristea Niculescu, de la şcoala politehnică, Cezar Hârjescu, director general la ministerul industriei şi comerţului, ing. Fotiade, directorul exploatării minelor, generali Ivaşcu şi Mehedinţi, dr. Eugen Dunca, prefectul judeţului Cluj, Vasile Matei senator, inspector general silvic Zeicu, maior Aug. Popa, Popa Man, ing. Hossu, director c.f.r., Joldea Rădulescu, ing. Petruca, Mircea Pienescu, dr. Sebastian Bornemisa, Muntiu, directorul fabricei „Iris“, prof. Nicolau, ing. Sorin Niculescu, dr. Ion Stoica, Augustin Raţiu, Andrei Farcaş, Sever Pop, Aurel Mitrea, ing. Munteanu şi mulţi alţii. Oaspeţii au vizitat minele de cărbuni şi colonia minierilor. De aci întreaga asistenţă a plecat la Leghea Şorecanilor, unde s’a inagururat staţiunea balneară şi de odihnă înfăptuită de minele Şorecani. Slujba religioasă a fost oficiată de P. S. S. episcopul Nicolae Colan, in faţa casei de odihnă, unde a fost improvizată o tribună, lângă care au luat loc oaspeţii şi apoi funcţionarii şi minerii. După serviciul religios P. S. S. episcopul a spus : Am venit pentru că acest aşezământ este într’adevăr creştinesc şi văd in fapta ce se inaugurează azi, calea cea mai sigură spre izbândă. Inaugurarea staţiunii acesteia însemnează victoria stăpânirii româneşti pe aceste plaiuri. După ce a adus binecuvântarea bisericii, a felicitat pe iniţiatori. Corul minerilor a cântat apoi: „Intru mulţi ani“, „imnul regal“ şi „imnul minerilor". D. prof. MIHAIL MANOILESCU a spus : A fost o îndrăzneală pentru noi de a invita la această târnosire, atâtea personalităţi marcante ale vieţii noastre. A fost o îndrăzneală, pentru că în vremea noastră problema naţională e prea mult şi mai totdeauna aşezată pe un plan teoretic. Oamenii noştrii de astăzi gândesc prea mult, filozofează şi vor să asigure dominanţa elementelor prin mijloace prea legale, prea formale, prea teoretice. Oamenii noştri politici sunt cu toţii în această direcţie prea filosofi şi prea puţin practici. Eu am încercat şi mi-am făcut un sistem din aceasta, să verific toate aceste teorii prin aplicarea lor la realităţile ţării. Am ajuns la convingerea că este mult mai bine şi mai utilă o faptă românească într-un colţişor de ţară, decât mai ştiu eu câte teorii şi legi. Avem un admirabil geniu organizator în neamul acesta românesc, geniu pe care nimeni nu l-a scos până acum la lumină. Românul a dat strălucite dovezi de organizator de întreprinderi tehnice, economice şi culturale. Românul mai dispune de un admirabil echilibru între nevoia de libertate şi nevoia de ordine, manifestată prin spiritul de disciplină. D. VALER POP, ministrul industriei şi comerţului, a spus : Oricât de mare ar fi fost distanţa şi oricât de multiple ar fi fost preocupările mele, aşi fi venit aci pentru că era ocaziunea de a sublinia două lucruri de o extremă importanţă în viaţa noastră colectivă, era ocaziunea de a sublinia priceperea şi pregătirea românului capabil de a face faţă şi de a rezolva orice problemă de ordin tehnic, şi era ocaziunea de a sublinia opera sufletească de ordin social şi naţional, care iradiază în acest colţişor modest al ţării româneşti, intr’o întreagă regiune, făcând ca pretutindeni să se îmbrace din nou costumul românesc, făcând ca pretutindeni să răsune din nou cântecul, făcând, ca pretutindeni, în toate satele din această regiune, să se simtă o acţiune vie de trezire a conştiinţei şi demnităţii noastre de român. Recunoaştem tuturora meritele pe cari le au, punându-şi munca şi capitalul la bătaie, punând eforturi de ordin intelectual şi eforturi de ordin fizic pentru promovarea economiei noastre naţionale. Dar toată lumea trebuie să recunoască că aceste eforturi n’ar fi dat rezultatele pe cari le dau, dacă n’ar pluti mâna creatoare a Statului românesc, toată proteguirea pe care acest Stat a creiat-o muncii cinstite din această naţiune, dela cel mai mare până la cel mai mic şi dacă această naţiune dela cel mai mare până la cel mai mic n’ar fi consimţit benevol a aduce sacrificii de ordin material pentru promovarea şi înflorirea întreprinderilor de ordin industrial din această ţară. După d. ministru Vaier Pop, a vorbit de dr. EUGEN DUNCA, prefectul judeţului, felicitând pe d. Manoilescu, care a luat iniţiativa ridicării acestei clădiri. Eu cred în viitorul acestui neam, cred cu tărie neclintită, sunt optimist, insă nu mă stăpâneşte optimismul ilegal,acelora cari aşteaptă totul de la voia întâmpilărrii. Sunt corpleşit de optimismul activ şi creator care pe toţi trebue să ne anime, ca astfel să putem într’un timp relativ scurt, să trainisformăm aspectul acestei ţări şi dacă ara scuturat lanţurile robiei politice, să se ştie, să se vadă, că nu suntem dispuşi să tolerăm lanţurile unei robii economice care echivalează cu robia politică. Dar mă indritueşte ceva să fiu stăpânit de acest optimism, în ceea ce priveşte viitorul acestui neam. Două sunt lucrrile care mă întăresc în această convingere Este energia, este înţelepciunea superioară, este îndrumarea, hotărâtă pe care M. S. Carol II al României (aplauze prelungite) înţelege s’o dea clipă de clipă tuturor acelora cari sunt gata ca mai sus de deosebirile de vederi mărunte în ce priveşte problemele de ordin secundar şi se înhamă la carul refacerii noastre materiale şi morale, la marea operă de refacere şi consolidare a ţării. In al doilea rând este elanul şi energia colectivă care a urmat şi urmează şi care-1 stăpâneşte ,făcând ca pretutindeni în toate sufletele româneşti în toate colţurile locuite de români să lăsăm la oparte tot ceea ce ne dezbină, să adunăm tot ceia ce este unitar şi hotărît de a realiza, să mergem înainte ca astfel să recâştigăm timpul pierdut, să ne aşezăm acolo unde ne este destinul în fruntea neamurilor din acest bătrân colţ al Europei (Aplauze). ^ BANCHETUL A vorbit apoi d. D. R. Ioaniţescu, după care a urmat banchetul. La banchet au vorbit d-nii : prof. Manoilescu, un reprezentant al muncitorilor şi d. Vaida Voevod. DISCURSUL D-LUI DR. ALEXANDRU VAIDA VOEVOD Eu, d-niilor, nu pot vorbi impersonal. Am admirat cuvântarea înalt Prea Sfinţiei Sale Episcopului Colan, gândindu-mă cât de rar se puteau auzi astfel de vorbe de curaj din gura unui Arhiereu. Am aplaudat cu modestie, când d. Mihail Manoilescu a alunecat în cuvântarea sa pe panta opoziţionalului veşnic, în faţa unui ministru şi mi-a procurat o satisfacţie deosebită cuvântul înaripat al d-lui ministru Vaier Pop. Chiar de aceea, socotesc că e momentul să fac o amendă onorabilă asupra unei vorbe rostite de mine acum trei luni, într-un interview. Spuneam atunci că guvernul actual a fost adus la putere de M. S. pentru îndeplinirea unui program, pe care l-a epuizat. Firesc ar fi fost ca odată lucrul terminat, el să se retragă. Dar d. ministru, nu cu mână frauduloasă, ci cu dragoste românească, a început să aplice, cu concursul guvernului întreg uneori, un program care era al meu. Nu m-am supărat, pentru că nu există brevete politice, dar am spus atunci, că guvernanţii actuali sunt salahorii mei. Acest cuvânt îl retractez azi în întregime, pentru că domniile lor au avut curajul să schimbe vorbele în fapte, să alunge tembelismul nostru sufletesc, acel „lasă-mă să te las“, care ne-a cauzat atâtea deziluzii şi să afirme o acţiune curajoasă pentru primatul muncii naţionale. Mergând însă cu gândul înapoi, la începuturile acţiunii mele, îmi aduceam aminte cum în Ungaria puteam cere drepturile proporţionale ale Românilor, dar în România Mare, angrenat într’un partid românesc, nu am putut face acest lucru (Strigăte, ruşine!) Nu am putut trezi la realitate acel partid pe care l-am susţinut cu toate puterile mele şi la crearea căruia am contribuit mai mult decât alţii. Am vroit ca acel partid să fie cu adevărat naţional, pentrucă numai aşa putea să fie şi ţărănesc. Nu s’a putut. Nu s’a putut din cauza atâtor combinaţii mărunte ale unor oameni cari nu pricepeau că în chestiile mari trebuie să mergem pe linie clară, fundamentând acţiunea noastră pe principii de granit. Am fost timbrat de senil, naiv şi alterat. Iată, dau astăzi un nou examen de senilitate pentru domniile lor, făcând următoarea constatare : tovarășii de ieri mă expropriază azi de ideile mele programatice, dar nu ca domnistru Vaier Pop, spre a le schimba în fapte, ci în scopuri de șantaj ordinar. (Aplauze și vii aprobări). Ceea ce fac ei azi se chiamă, pseudo-românism, lipsit de seriozitate şi mai ales lipsit de ceea ce noi avem din belşug, de entusiasmul curat al credinţei (Alpauze îndelungate). Iată de ce nu sunt gelos pe acţiunea guvernului care abandonând un program, a reuşit să verifice şi să consfinţească altul. Sunt tot atât de fericit când văd că după patruzeci de ani, se desfăşoară cu tărie acţiunea d-lui Cuza, şi am fost foarte fericit când am văzut ce dezvoltare ia acţiunea susţinută de d. Manoilescu în ziarul său — atât cât îi îngăduie cenzura — a gardiştilor. (Vii aplauze). Mai fericit sunt însă azi. Acum zece ani ar fi fost oare posibilă o masă ca aceasta, unde biserica, guvernul, actuali şi foşti miniştri, cutează să vorbească şi să-şi afirme prezenţa în acest „mélange“ de nobleţe românească ! (Aplauze îndelungate). Am aruncat la o parte teoriile şi am pornit la faptă. Se cade să ne bucurăm că s’a găsit o minte românească capabilă să organizeze o economie in spirit naţional. Căci in zadar vom face teorii şi ne vom adânci în misticism, o băieţi gardişti, dacă nu vom avea realizări de fiecare pas şi o familie consolidată prin posibilităţile de muncă ale ei, după cum releva reprezentantul muncitorilor de la minele Şorocani. (Aplauze și aprobări.) Care este prin urmare problema zilelor noastre ? De multe ori rămân deprimat după ce citesc, — gazstăreşte, căci nu risc să-mi stric capul— tot ceea ce apare înziarele și în revistele noastre. Văd că şi azi ne pierdem încă în doctrine, în misticisme, într’o văicăreală disperată, care ne copleşeşte sufletele. Apoi, după cum spunea şi d. Mihail Manoilescu, ori ne simţim neam de stăpânitori şi procedăm in consecinţă, ori nu suntem vrednici de această ţară. (Aplauze). Trebue să ne cunoaştem cu toţii datoria şi să ştim adopta disciplina necesară unei munci constructive. Căci s’a schimbat crugul vechiu al lucrurilor. Societatea burgheză a ajuns la faliment în ultimii douăzeci de ani şi dacă n’ar fi fost acei oameni providenţiali din Italia, Germania, Portugalia, Turcia, etc., ea s’ar fi prăbuşit. Condiţiunea echilbrului după care umblăm, este fuziunea acestei societăţi cu straturile de jos ale poporului, aplicarea în economie a principiilor Domnului nostru Isus Christos. (Vii aplauze). Dacă atuncitorul îşi va primi valoarea muncii sale, iar familia se va găsi la adăpost de ameninţările sinistre ale şomajului, omenirea va ajunge la o viaţă organizată. Să procedăm la întemeierea Statului nou, fie că-l vom numi Statul „prin noi inshie“, fie Stat naţional creştin, Front românesc, Stat ţărănesc, sau Stat legionar. (Aplauze îndelungate). Căci, ce-mi pasă mie cum îi veţi zice acestui Stat, la baza căruia vom pune ideile ce ne călăuzesc realizând unitatea tuturor românilor in slujba naţiunii ! D-voastră, celor dei la Şorocani, vă doresc să găsiţi acest Stat românesc pretutindeni unde veţi merge, aici prin Ardeal, sau la Cetatea Albă, făcând constatarea fericită că Naţiunea şi Statul, una sunt! (Aplauze). Să puteţi atunci exclama la adânci bătrâneţe, coborâind cu gândul departe în urmă: „Şi eu am fost membru al familiei Şorocani“, nu numai în înţeles de aderenţă, ci in înţelesul unei activităţi de model, pe care o desfăşuraţi azi. (Aplauze îndelungate) . Casa de odihnă a muncitorilor -0X0 Cioxo Din Silistra RĂNIRE GRAVA. — Ţiganii Nicolae Panţu, M. Costache, D. Marin, Gh. Marin şi alţii fiind prinşi de I. Iancu, caraula satului Vetrina, pe când furau zarzavat dintr’o grădină a unui locuitor din acea comună şi somaţi să se predea, au sărit cu topoarele asupra caraulei şi l-au rănit grav la piept şi mâna dreaptă. Cu mare greutate ţiganii nomazi au putut fi arestaţi de şeful postului Vetrina, care i-a înaintat legiunii de jandarmi. Paznicul a fost internat în spitalul din Silistra. u -— xoxQxox