Universul, septembrie 1937 (Anul 54, nr. 255-269)

1937-09-16 / nr. 255

5 LEI 76 LEI trimiteţi direct Secţiunii „UNIVERSUL” a Societăţii „FRANCO-RO­­MANE’*­­ * * * * * Bucureşti, Calea Griviţei 23, şi veţi primi: O POLIŢA PE ASIGURARE DE LEI 20.000 cu începutul 1 Septembrie 1937, cu un număr pentru tragerea lunară de lei 20.000 şi 8 numere pentru tragerile de lei 4000 şi lei 2000. La achitarea ratei a 4-a lunare de lei 76, veţi primi: ŞASE LINGU­RIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE, într’o frumoasă casetă^'căp­ tuşită cu mătase, iar la achitarea ratei a 12-a lunare: UN SERVICIU PE 6 PAHA­­RUŢE_DE^RETAI^^TOXICI^^T, într’o frumoasă casetă căptuşită cu mătase. — LĂMURIRI ȘI PROSPECTE LA CERERE — MMM âiÎ.SS'iÂeSiiS Tragerea Scrisori din Londra (Urmare d­in pag. I-a) vrea să evite, ce se cauta să se ascundă. Nu există decât un singur răs­puns cinstit: Diplomaţiile ţărilor din Europa apuseană, zise ţări de­mocratice, vor să ascundă încă o­­dată faptul că in realitate n’au nici o linie de conduită politică bine stabilită în chestia Spaniei. Regula, care s’a impus fără ca ni­meni să poată spune exact cum s’au petrecut lucrurile, e să se ţină o conferinţă când nu te poţi ho­tărî să acţionezi, şi mai ales când nu ştii ce vrei să faci. In ciuda loviturilor pe cari le -au primit, diplomaţii noştri mai cred în puterea cuvintelor neîn­soţite de o demonstraţie a puterii fizice. Ei mai cred că e de ajuns să înscrii sub o imagine frumoasă faimosul cave­canem al romani­lor, ca securitatea să eseiste în a­­­devăr. Ei uită că vechii romani puteau să-şi permită luxul in­scripţiilor curagioase pentru că faima forţei lor reale era bine cunoscută. Ce trebue să facem ? Ce se poa­te face spre a deschide­­ ochii na­ţiunilor democrate asupra perico­lului, care există azi între diplo­maţiile lor şi realitatea faptelor ? De mai bine de 15 ani, formulele de la Geneva nu slujesc decât să ocrotească politica dictaturilor. Se vorbeşte de o politică a stru­ţului. Dar descripţia aceasta este încă prea amabilă aplicată la po­litica de azi. Pasărea neghioabă îşi ascunde capul şi poate spune cel puţin că nu vede primejdia ce se apropie. Dar ce să spunem de oa­menii cari privesc în faţa lor, văd pericolul şi totuşi stăruiesc în acţiunea lor cuceritoare. In opinia publică a Marei Bri­tanii — am mai spus-o—s’a sta­bilit un curent puternic spre a se scăpa de formulele tradiţionale, cam­ îndărătul unei faţade­ nobile, ascund o sărăcie de idei cu ade­vărat extraordinară. Publicul e răbdător, dar obser­vă, iar noi avem sentimentul că nu-i atât de departe momentul când va cere ca actele diplomaţiei oficiale să-şi aibe baza într-o po­litică limpede stabilită, concepu­tă în interesul naţional şi ţinând seama de echilibrul forţelor exis­tente. AUGUR Aplicarea legii pentru lichidarea datoriilor arierate către stat Debitorii nu vor putea beneficia de avantajiile acestei legi decât până la 31 Octombrie crt. In repetate ordine circulare trimise administraţiilor finan­ciare, ministerul de finanţe a dat toate instrucţiunile şi toa­te explicaţiunile cu privire la avantagiile ce decurg din apli­carea legii pentru lichidarea datoriilor arierate din 1 Apri­lie 1937, atât pentru debitorii statului, cât şi pentru degreva­rea gestiunii administraţiilor S’a constatat totuşi că apli­carea dispoziţiunilor acestei legi nu s’a făcut în măsura prevă­zută de ministerul finanţelor. Într’o circulară recentă, mi­nisterul consideră că această situaţie se datoreşte pe de o parte lipsei de diligenţă a ad­ministratorilor de încasări şi plăţi, cari trebuiau să aplice prevederile legii datoriilor arie­rate, aducându-le la cunoştin­ța contribuabililor printr’o pu­blicitate cât mai intensă, iar pe de altă parte organelor în su­bordine ale acestora, care n’au dat suficientă atențiune urmă­ririi debitelor ce cad sub pre­vederile acestei legi. Având în vedere că lichida­rea debitelor cuvenite statului din impozite, taxe, amenzi, etc., nu se poate face, conform dis­poziţiunilor acestei legi, decât până la data de 31 octombrie, administratorii financiari au fost invitaţi, să ia toate mă­surile ca organele de urmărire să intensifice încasarea debite­lor din exerciţiile expirate. După această dată, debitele nu vor putea fi lichidate decât în întregime şi numai cu nu­merar. In ultimul ordin trimis ad­ministraţiilor financiare, mi­nisterul de finanţe le cere să procedeze de urgenţă şi la li­chidarea debitelor provenite din prețul islazurilor și pădurilor comunale, în strictă conformi­tate cu prevederile art. 21 din legea datoriilor arierate. Un vapor grecesc pişcat in Constanţa se împotmoleşte In Dardanele Constanţa, 13 Septembrie D. comandor Ştefan Popescu, căpitanul portului Constanţa, a fost anunţat, printr’o radio­gramă, că azi, la ora 1 d. a., cargobotul „Maliacos“, sub pa­vilion grec, s’a împotmolit pe un banc nisipos şi stâncos în apropiere de intrarea în Darda­nele, la 16 millie nord-est de oraşul Galipoli, de pe coasta europeană. „ Vasul este proprietatea fir­mei „Embericos“ şi plecase din portul nostru în ziua de 7 Sep­tembrie, încărcat cu 5 mai tone cereale, pentru Anglia, de la Ga­laţi şi Constanţa. Din câte ni s’a spus de cei cunoscători ai navgaţiei şi mării, în acele părţi, rezultă că accidentul n’a putut fi pre­­cat decât de nişte curenţi pu­­termici, foarte frecvenţi in a­­cest anotimp, în Dardanele, şi cărora vasul n’a putut să le reziste, fiind târât spre mal. Deasemenea, în ultimele două zile, în mările Mediterana şi Marmara a început şi o fur­tună care, deşi nu puternică, a contribuit cu mult la împotmo­lirea vasului. Imediat după înregistrarea accidentului, vasul a cerut aju­toare din pornirile Gaspol­i şi Ceanakkale, aflate în apropiere. Cu toate sforțările depuse, vasul nu s’a putut dispotmoli prin propriile sale forțe. D. AL Gh. Donescu s-a înapoiat dela Belgrad D. Al. Gh. Donescu, primarul general al Capitalei, a sosit Luni seară, cu simplonul, dela Bel­grad, unde a participat la inaugurarea expoziţiei indus­triale şi la deschiderea pavilio­nului românesc. Pe peronul gării de Nord, pri­marul general a fost întâmpi­nat de membrii familiei, de funcţionarii superiori ai muni­cipiului şi de o delegaţie a par­tidului liberal din sectorul de Negru. — Nu m’am aşteptat la o pri­mire atât de frumoasă, la Bel­grad — ne spune d. Al Gh. Donescu. Sunt încântat de a­­ceiastă călătorii© şi timpul ce l-am petrecut în mijlocul veci­nilor noştri înseamnă încă o cimentare a prieteniei între poporul român şi cel iugoslav. «♦♦»♦♦♦»♦♦MM ♦ ♦ ♦♦♦»♦♦-♦-♦•»♦♦♦+•♦“♦•♦•♦■♦♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦ Pentru un singur cuvânt vi se oferă 500 LEI în cadrul concursului de toamnă al revistei de medicină pentru toţi „TItU­S şi SUFLET“. Se cere participanţilor la concurs să găsească patru cuvinte româneşti care să înlocuiască aceste patru cuvinte străine: 1. SIMPTOM ; 2. DIAGNOSTIC; 3. OCHELARI „PINCE-NEZ“; 4. REŢETA. Cuvintele româneşti găsite vor fi premiate fiecare cu 500 lei Citiţi amănunte în „Trup şi Suflet“. Un exemplar 7 lei G­ctte/nvIeri­ MIERCURI 15 SEPTEMBRIE Ortodox : Sf. Martir Nichitha Ro­mânul (1330) și Sfântul Visarion Episcopul Laxisei. Catolic: 7 dureri ale Măriei. (Quatember). Protestant: Constantia. Evreesc : 9 Tisri 5698. Ajun de lom Kipur. Mahomedan : 9 Regele 1356. * Răsăritul Soarelui 5.56 ; apusul 18.24. MIERCURI, 15 SEPTEMBRIE RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (di­scuri): Ca pe luncă şi Hora boe­­rească; Pustnicul, de Schmalstach, şi Idilă de Eslinger. — Sfaturi gospodăreşti şi medi­cale. 7,30: închiderea emisiunii. 13: Ora, Culturale, Sport. Cota Dunării. 13,10: Concert de prânz. — Or­chestra Radio, dir. de Ion Ghiga; Uvertura „Regele broaştelor“, de Rust; Divertisment din opereta „Jacheta galbenă“ de Lehar; Mân­­zul sburdalnic, de Osvaldo Bru­netti; Serenadă franceză de Grieg; Pilky-dans de Jenacek; Dans că­­zăcesc de Ceaikovsky; Buciumul Carpaţilor, potpuriu de Gheorghe Dinicu. 14,10: Radio-jurnal: Ora, Mersul vremii. Bursa, Ştiri interne şi ex­terne. 14,30: Muzică distractivă (di­scuri) : Acuarele şi Dunărea alba­stră, valsuri de John Strauss; Me­lancolie de Lucchesi şi Şansonetă de Pearly (voce: Claire Franco­nay); Nocturnă de Boulanger şi In Wachau, de Arnold; Păpuşe hai, de Vasilescu, şi Braziliana, de Fer­m­e (voce: Jean Marcu). 15. Ultimele ştiri. 19: Ora, Mersul vremii. 19.03: Concert de muzică româ­nească. — Orchestra Victor Prede­­scu (canto: Viorel Demetriad): Su­flecată pân’ la brâu şi Hora maha­lagiilor, de Victor Predescu; Du-mă Doamne, du-mă iar, doină din Câmpulung şi Ca la uşa cortului; Două sârbe din Câmpulung şi Gorj; Mă ’nsurai măi vere, de Be­­lu Chitaristul şi Carabiţă; Cruce le dă pe mesteacăn, de Ionel Fernic şi Horă din Ilfov; Doina Oltului şi De ce m’aţi dus de lângă voi; Cucui de Corneliu Hugo şi învâr­tită ca la Cluj; Trei romanţe: Sma­­randa, Focnind din bici şi Riţa fecioara; Arii naţionale (solo ţam­bal: Nicolae Ţăranu); Vino seara pe la noi Ionele dragă, cântec popular aranj. de Predescu; De câ­te ori deschid fereastra, romanţă, şi Pe sub deal pe sub cetate, sârbă: Cărărue, cărărue, romanţă, şi Nae Niculae, sârbă; Jocuri populare: Ceasornicul, Hora m­iresii, Ca la Breaza şi Ciocârlia. 20,30 : Pădurea In toamnă, de prof. Ion Simionescu. 20,50: Muzică de Maurice Ravel (discuri); Daphnis şi Chloe, suită nr. 2 (arch. simf. din Boston, dir. de Kussewitzky); Alborada del gracioso (pian: Carlo Zecchi); Bo­lero (orch. simf. din Amsterdam dirij. de Mengelberg). RADIO ROMANIA 21:30—22:10 : Muzică distractivă discuri): Potpuriu de valsuri de Ziehrer; Doreşte-ţi ceva, de Plato şi Lied de Hugo de Groot; Aş vrea să mor, de Testi şi Mattinaia, de Leoncavallo (voce: Josef Schmidt); Să visăm, de Robrecht şi Vals de Scotti; Ce visează florile, vals de Translateur, şi Milioanele lui Ar­lechin, de Drigo. RADIO BUCUREŞTI 21:35: Concert de vioară. — An­ton Adrian Sarvaş: Sonată în fa major, de Händel; Suită populară spaniolă de De Falla-Kochansky: a) Salul maur; b) Nana; c) Cân-­­ tec; d) Jota; Dans boem din „Mi­reasa vândută“ de Smetana­ On­­dricek; Vânătoarea, de Chiambra­­no-Corti. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 22:10: Maxim Vasiliu (canto): Cântece româneşti: Unde aud cu­cul cântând, de Kiriac; Pentru o­­ sută şi cincizeci, de Sabin Drăgoi; Duce-m’aş şi tot m’aş duce, de Monţia; Cântecul moţului, de Vi­­du; Maria neichii Marie, de N. Lungu; Dragu mi-i mândru de tine de Brediceanu. 22,30: Sportul, Radio-jurnal. 22,45: Concert de noapte al Or­chestrei Christache Stănescu, trans­mis de la restaurantul Mircea. 23,45: Jurnalul pentru străinăta­te în limba franceză și germană. 23,55: Ultimele știri. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw.. 20: Plăci. 20.30: Con­cert Schumann - Ceaikowski. 21: Meteor. Inf. 22,15: Concert de mu­zică distractivă. 23: Meteor. Inf. Sport. 23,30: Orchestră de dans. 23,45: Inf. 24: Londra. Muzică de dans. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. 20: Plăci. 20,50: Sport. ■ 21: Emi­sie variată. 21,45: Radio-jurnal. 21,55: Conf. 22: Concert Chopin. 22,45: Conf. 23: Muzică de dans. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw.­ 19,55: Orchestră de salon. 21: Seară veselă. 21,45: Inf. 21,10: Or­chestră de jazz. 22,40: Muzică va­riată. 23,45: Concert de muzică mi­litară. 1,05: Inf. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.­ 21,40: Concert de muzică distrac­tivă. 22,20: Conf. 22,40: Recital de canto. 23,10: Inf. Meteor, Progra­mul pentru mâine. 23,20: Concert de muzică variată. 26,55: Inf. 24: Continuarea concertului. Praga, 470 b. 638 kHz. 120 kw.: 20,30: Film de vânătoare. 21,20: Inf. 21,25: Simfonia în do minor (Mahler). 22: Ora. 22,55: Plăci. 23: Ora, Inf., Cronica zilei.* Sport. 23,20: Plăci. 24: Inf. in franceză. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw.: 21: Concert de orchestră. 21,45: Plăci. 22: Humor. 23: Inf. 23,30: Plăci. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.: 21,30: Cronică. 21,40: Muzică varia­tă. 22: Concert simfonic. 23: Cro­nică. 23,15: Muzică religioasă 14: Radiojurnal. 0.30- Muzică de dans. Leipzig, 382 m. 785 kHz. 120 kw.: 20,10: Concert de seară. 20,50: O privire asupra serii. 21: Inf. 21,10: Două ore vesele. 23: Inf., Meteo.­, Sport. 23,30: Orchestră de dans. " UNIVERSUL JOI, 16 SEPTEMBRIE RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6:30. Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri) Potpuriu de valsuri de Joh. Strauss. Fragment de balet din „Faust“ de Gounod. — Sfaturi gospodăreşti şi medi­cale. 13: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Orche­stra Petrică Moţoi (canto: Mielu Constantinescu) : Arii naţionale . Mignon, vals de Postupa; Ce bine e lângă tine, tango de Halm; De ce n’ai ieşit Lenuţo ori la geam, cântec românesc de Claude Roma­no; Intr’o grădină mică, tango de Corologos; Fără tine, romanţă de Alex. Leon; Cucu, cântec românesc de Corneliu Hugo; Romanţe şi Arii naţionale. 14.10: Radio-jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri Interne şi ex­terne. 14.30: Continuarea concertului : Te-am văzut plângând aseară, tan­go de Richard; Romanţe vechi ro­mâneşti. Au trecut atâtea primă­veri. tango de Antonov; Romanţe şi Arii naţionale. 15: Ultimele ştiri. 19: Ora. Mersul vremii. 19:03: Concert de după amiază. Muzică variată (discuri): Intermez­zo din „Cavaleria rusticană“, de Mascagni şi Intermezzo din „Paia­ţe“ de Leoncavallo (orch. filarm. din Berlin); Potpuriu din opereta „Fata din Pădurea Neagră“, de Jessel; Pe o piaţă japoneză, de Koichi Kiahi (orch. filarm. din Berlin); Potpuriu din operetele lui Lehar (voce: Rauta Waara şi Peter Anders); Melodie arabă de Glazunow şi Lebăda de Saint-Sa­­ëns (violoncel, Cassado); Vals trist de Sibelius, Serenada de Volkman şi Sborul cărăbuşului, de Rimsky- Korsakoff (orch. simf. din Chica­go, dirij. de Frederick Stock); Fan­­tazie din operele lui Puccini (orch. filarm. din Berlin, dirij. de Franz Reuss); Arie din „Freischutz“ de Weber (voce: Erna Sack); Bala­­bile din „Vicleniile dragostei“ și Baccanala din „Anotimpurile“ de Glazunow (proh. Covent Garden, dirij. de John­ Barbirolli); Mars Slav de Ceaikowsky (proh. sim. din Filadelfia, dirij. de Leopold Sto­­kowsky). 20,30: Ion Conea: Un colţ de ţară. 20,50: Gh. Niculescu-Basu. Muzi­că românească (canto): Ciobănaş de la miori, de Kiriac; Bate murgul din picior, de Brăiloiu; Jos pe Mu­reş, de Borgovan; La sfânta Maria mare, de Kiriac; Foaie verde dide­­ţel, de Kiriac; Duce-m’aş şi tot m’aş duce, de Monţia. 21,15: Concert de seară. Orches­tra de salon Radio, dirij. de D. Teodora; Uvertură la o revistă, de Lincke; Potpuriu de Kling, pe mo­tive de Waldteufel; Tchin- Tchin, one­step de Nelson; Tortajada, vals de Morena; Tortolita, onestep de R. Del Vechio; Serenadă, madrile­nă de Mesquita; Vals de Menichet­­ti; Tanganila, de Bazant; Vindo­bona, de Leopold. 22.30: Sport. Radio-jurnal. 22.45: Concert de noapte la Or­chestrei Fraţii Dumitrescu, trans­mis de la restaurantul „Splendid Parc“. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limbile franceză şi germană. 23.55: Ultimele ştiri. RADIO EXPERIMENTAL (Institutul Electrotechnic) 1400 kHz 212 m. 0,25 kw. 8,3 kHz. 36 m. 0.2 kw. 21: Muzică clasică (discuri). 21.20: Informaţiuni universitare. 21.30—22.30: Muzică românească şi distractivă (discuri). Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw.: 21: Meteor. Inf. 21,10: Muzică din Londra. 22: Ecou. 22,15: Nimicuri muzicale 23: Meteor. Inf. Sport. 23,30: Concent nocturn. 23,45: Inf. 24: Muzică de dans pe plăci. Varșovia, 1393 m. 224 kHz .120 kw.: 21: Concert de muzică ușoară. 21,45: Radio-jurnal. 21,55: Inf. 23: Muzică de dans. 22,45: Conf. 23: Concert vocal. 23,50: Inf. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. 19,30: Recital de pian. 20,26: Or­chestră de țigani. 21: Teatru radio­fonic. 22,10: Inf. 22,30: Plăci. 23,40: Conf. 24: Orchestră de jazz. 1.05: Inf. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.: 20,10: Conf. 20,25: Melodii populare. 21,25: Povestiri. 22: Concert de or­chestră. 23,10: Inf., Meteor, Pro­gramul pentru mâine. 23,20: Or­chestră de dans. 23,55: Inf. 24: Continuarea muzicii de dans. Praga, 470 m., 638 kHz. 120 kw.: 21,15: Teatru radiofonic. 22: Ora. 22,25: Quintet în la major (Schu­bert). 22,55: Plăci. 23: Ora. Inf. Cronica zilei. Sport. 23,20: Plăci. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.: 21,40: Muzică variată. 22: Teatru radiofonic. 21,15: Recital de vioară. 24: Radio-jurnal. 0,15: Muzică de dans. Leipzig, 382 m. 785 kHz. 120 kw.: 20,45: O privire asupra serii. 21: Inf. 21,10: Program distracti­v. 23: Inf. 23,30: Orchestră de dans. Milano, 368,6 m. 814 kHz. 50 kw.: 20,40: Muzică variată. 21,10: Ora, Inf., Radio-jurnal. 21,30: Conf. 21,40: Concert de orchestră. 22: „Thais“, operă de Massenet. După operă, muzică de dans. Tâlhari deghizaţi in jandarmi jefuesc pe călătorii unui automobil Prin locul unde a fost atacul a trecut şi d. Cancicov, ministrul finanţelor Focşani, 13 Septembrie Astăseară, la ora 10, maşina nr. 156 Focşani, care venea dinspre Mărăşeşti, a fost oprită de trei inşi îmbrăcaţi în unifor­me de jandarmi, sub pretext că vor să facă controlul maşinei. Oprind maşina, ei au barat şoseaua, apoi au jefuit pe că­lătorul Zalman de 12 mii lei şi pe altul de 8 mii lei. Necunoscuţii, văzând că se a­­propie altă maşină, ciu dispă­rut, în întuneric. In maşina, care a sosit ime­­diat era I. M. Cancicov, minis­trul de finanţa, care venea la Focşani, în inspecţie. Imediat au fost anunţate au­torităţile şi au fost trimişi jan­darmii în căutarea tâlharilor. Congresul Asociaţiei maeştrilor şi submaeştrilor civili bugetari de toate specialităţile din serviciul armatei Duminică, la ora 10 dimineaţa, s-a ţinut, în localul Federaţiei de salariaţi publici, congresul şi adu­narea generală a „Asociaţiei ma­eştrilor civili din serviciul arma­tei“ de toate specialităţile. Congresul a fost deschis de d. TEOHARI ELENCU, preşedinte activ al asociaţiei. A luat­­ parte un mare număr de membri din Capitală şi provincie, precum şi preşedinţii filialelor provinciale,­­ D. STANCU BRADIŞTEANU preşedintele Federaţiei de sala­riaţi publici, a arătat lupta pe ca­re o duce funcţionărimea prin or­ganizaţiile respective, federaliza­te în federaţia funcţionarilor pu­blici, spunând că mântuirea func­ţionarilor din greaua situaţie în care se sbat şi mizeria prin care trec, se va obţine numai prin so­lidaritate. A mai vorbit şi un delegat tri­mis din partea congresului corpu­lui brigadierilor silvici şi pădura­rilor care a adus salutul lor, înainte de a se intra în ordinea de zi a congresului, d. preşedinte TEOHARI a spus că înainte de toate, gândul tuturor se îndreap­tă către M­S. Regele Carol II-lea, (întreaga asistență aclamă, in pi­cioare) . D. VULCAN ALEXANDRU, se­cretar general, a citit darea de seamă. D. Balica Mihail, prim censor, a citit raportul censorilor, după care adunarea generală a dat aprobare de descărcare ges­tiunii anilor 1935 și 1936. Vechiul comitet central a fost reales în formaţia actuală, până la comple­ta clarificare a situaţiei, prin tre­cerea în corpul maeştrilor civili a celor ce cer şi îndeplinesc condi­ţiile cerute de lege. D-nii Barbu Alexandru, Văcă­­rescu Ioan şi Hartner Ştefan au dat citire referatelor prin care se arată situaţia din trecut a corpu­lui maeştrilor civili din serviciul armatei, situaţia critică din pre­zent şi perspectivele ce vor decur­ge din noua lege a corpului maeş­trilor militari. Au mai vorbit d-nii : Grigorescu Dumitru, preşed. filialei Târgoviş­­te, Duda Dumitru, preşed. filialei Brăila şi Galaţi, Ioan P. Nicolae, preşed. filialei Prahova-Ploeşti, Istrate Petru, preşed. filialei Cer­năuţi, precum şi alţi reprezen­tanţi ai organizaţiilor provinciale, care toţi s’au declarat solidari cu conducerea comitetului central, mulţumind pentru munca depusă şi rezultatele obţinute. Tuturor le-a răspuns de preşed. Teohari. S’a votat apoi următoarea MOŢIUNE Maeştrii civili de toate spe­cialităţile din serviciul armatei, din întreaga ţară, întruniţi în a­­dunare generală la Bucureşti, a­­vând în vedere hotărîrea ministe­rului apărării naţionale de a re­zolva echitabil şi de a ridica ma­terial şi moral corpul maeştrilor civili ai armatei prin legiferarea legii corpului maeştrilor militari, având în vedere că prin această lege se creiază o nouă poziţie în serviciul armatei a acestei catego­ri de salariaţi sub raportul stabil­il funi şi al salarizării, având în vedere că dorinţa unanimă este de a şti că odată cu obligaţiunile prevăzute în lege, se impune in mod imperios ca şi avantajele ma­teriale să intre in vigoare odată cu noul buget pe anul 1938/1939, în interesul acestui corp al maeş­trilor şi în interesul superior al Instituţiei pe care o servesc , în urma discuţiilor avute şi a propu­nerilor făcute, au hotărît: 1) Să se facă intervenţii la M. A. N. spre a se da o decizie mi­nisterială prin care să se prevadă că şi maeştrii brutali şi culinari să fie încadraţi în corpul maeştri­lor militari. 2) Actualii maeştri, cari prin le­ge sunt înglobaţi în grupa II-a, să se bucure de avansare şi de drepturi ca şi cei din grupa I-a, întrucât sunt maeştrii cari au luat parte în războiul pentru întregi­rea neamului, iar astăzi deţin po­sturi de răspundere în stabilimen­tele şi industriile armatei. Pentru, viitorii maeştri şi sub­­maeştrii nou- numiţi în cadrele armatei, legea să fie aplicabilă aşa cum este întocmită. 3) Aşa cum maeştrii au primit cu încredere legea, dând consim­ţământul de trecere în corpul maeştrilor militari, tot astfel aş­teaptă cu încredere ca odată cu anul bugetar 1938/1939 să fie puşi în drepturile ce se cuvin maeştri­lor militari sub raportul soldelor şi al gradaţiilor, precum şi cele­lalte avantaje prevăzute în lege. 4) Conform acestei legi, urmea­ză ca, în interval de 5—6 ani, poate şi mai puţin,, unii maeştri să fie pensionaţi pentru limită de vârstă, în care scop trebue să se legifereze şi drept cutiile de pensio­nare ce li se cuvin. 5) Maeştrii civili de la marina regală, corpul grănicerilor şi al jandarmilor, cari nu sunt înca­draţi în vreo lege a maeştrilor mi­litari, să fie admişi în decretul lege al maeştrilor militari publi­cat în „M. Of.“ nr. 147/1937. Aceasta din cauză că unele co­mandamente nu dau curs la ce­rerile de trecere în acest corp al­­ maeştrilor militari. Adunarea generală dă depline puteri comitetului central de a fa­ce toate intervenţiile legale,­­să ducă la bun sfârşit cele prevăzute în prezenta moţiune. Anul al 54-lea Nr. 255 Joi 16 Septembrie 1937 Pomenirea de la Câmpina Cu prilejul celor 30 de ani dela moartea lui Haşdeu şi N. Grigorescu şi celor 65 de ani dela moartea lui Avram Iancu ■Duminică a fost pentru câm­­pineni zi de înălţare sufleteas­că, prilej­uită de comemorarea a trei luminoase icoane ale nea­mului românesc: marele căr­turar Bogdan Petriceicu-Hasdeu, nemuritorul pictor Nicolae Gri­gorescu şi vajnicul erou naţio­nal Avram Iancu. Serviciul religios pentru po­menirea lor a început la 10 dim., în biserica Adormirea Mai­cii Domnului şi a fost slujit de un sobor de preoţi din oraş, în frunte cu părintele paroh Georgescu şi cu diaconul Dan­­cu dief la mănăstirea Cernîca. Erau de faţă din Bucureşti: d-na prof. Cecilia Cuţescu-Storck din partea­ Academiei de arte frumoase, d-na Delavrancea Gibory, d-na şi d. N. Rădulescu, d-na şi d. Emili Stoenescu, d-na Olimpia Teodoru, d. prof. Mun­­teanu Râmnic, d. prof. Petre Haneş, d. prof. Paul Papadopol, d. dr. C. Severin, directorul li­ceului Matei Basarab, delegaţii soc „Fraţii de cruce“, d-nii avo­cat Lică Zamfirescu şi Stroe Stroescu şi delegatul ziarului Universul C. Victor Bilciurescu, iar din localitate, d-nul: ingi­ner C. Barbacioru, fost deputat şi preşedintele ateneului „B. P. Hasdeu“, organizatorul acestei pomeniri; jude consilier G. Ru­dis; G. N. Georgescu, pictor, fiul marelui maestru, av. Mil­­tiade Niculescu; prof. Scripcă; d-na şi d. Simion Niculescu Mislea; av Ionel Dimitrescu, prof Scarlat Dimitrescu şi alţii. După oficierea serviciului di­vin, părintele paroh Georgescu a rostit un documentat cuvânt scoţând în luminoasă evidenţă credinţa nemărginită în Dum­nezeu a celor doi mari cetă­ţeni câmpineni : Hasdeu şi Grigorescu. De la biserică, s’a format o impunătoare procesiune cu preoţii in frunte, în care s’a încolonat aproape întreaga so­cietate câmpinetană şi care s’a îndreptat spre cimitir, unde la mormântul nemuritorului maes­tru Grigorescu s’a slujit un scurt parastas şi unde picto­rul Petru Aurel Constantinescu a făcut elogiul marelui dispă-I rut, accentuând că în vremea I noastră de mercantilism, co- I memorarea aceasta face eloc- I vent dovada viitorului artelor plastice la noi şi care ca ală­turi de tăcerea lui de veci, să dăruiască şi asistenţa un mo­ment de tăcere. De la cimitir, aceiaşi impună­toare procesiune a pornit la cas­telul Iulia Hasdeu, unde, pe te­rasa lui, s’a oficiat din nou un scurt parastas şi unde unul din organizatori, d. av. Lică Zam­­firescu a rostit un mişcător şi vibrant cuvânt întru admiraţia operei uriaşe a istoricului, fi­lologului, dramaturgului, poe­tului şi polemistului B. P. Has­deu şi mai presus de toate a curatului său naţionalism. Masa a fost oferită de comi­tetul organizator, la sala ingi­nerilor, unde d. prof. Paul Pa­­padopol venit de la Bucureşti cu o delegaţie de elevi de la liceul „Miihai Viteazul“, a scos cu mul­tă vervă, în relief, afinităţile sufleteşti dintre aceşti doi ta­taici ai culturii şi artei naţio­nale: B. P. Hasdeu şi N. Grigo­rescu. ŞEDINŢA COMEMORATIVA La 4 d. a. s-a deschis la sala „Milnovici“, şedinţa comemora­tivă, sub preşedinţia d-lui ing. C. Barbacioru, care după ce face un duios elogiu celor doi mari cetăţeni ai Câmpinei, cari şi-au petrecut bună parte din viaţă în acest oraş, mulţumeşte câm­­pinenilor pentru frumoasa par­ticipare la această pomenire şi reprezentanţilor diferitelor instituţii culturale din Bucu­reşti cari au venit să preaslă­­vească memoria celor doi mari comemoraţi. D. prof. Munteanu Râmnic a avut calde aprecieri pentru o­­pera istoricului şi filologului şi a pictorului, aducând o nouă contribuţie întru fixarea bio­grafiei ambilor maeştri. In timpul vorbirii d-lui prof. Munteanu Râmnic, intră în sa­lă de vice­preşedinte al consi­liului de miniştri Ion Inculeţ, venit dela Bucureşti ca să ia parte la această comemorare şi care a ascultat cu vădită aten­ţie până la sfârşitul şedinţei,­­ tot ce s’a spus, cu deosebire des­­­­pre basarabeanul Hasdeu. D. Adrian Maniu, din partea ministerului artelor şi a Fun­daţiilor Regale, a scos în lumi­nos relief valoarea operei unuia şi a artei celuilalt. D-na prof. Cecilia Cuţescu Sto­rck, din partea Academiei de arte frumoase, a arătat cu recunoscuta-i competenţă, tot frumosul ce se desprinde din opera marelui nostru Grigorescu. D. Mircea Eliade, în numele S. S. R., a adus un frumos oma­giu aceluia ce a fost Bogdan Petriceicu-Hasdeu. D. Victor Bilciurescu, în nu­mele ziarului „Universul“, a a­­dus interesante ammintiri des­pre Hasdeu şi Grigorescu şi a evocat măreaţa figură a Graiu­lui Munţilor Apuseni, nemuri­torul Avram Iancu, rezumând cu ideia naţionalismului curat, comun la toţi trei. D. prof. Petre Haneş, a adus cea mai fericită contribuţie la comemorarea lui Hasdeu, prin noutatea elementelor produse, în toate domeniile activităţii marelui cărturar: istorie, filo­logie, dramaturgie, polemică, poesie, publicistică, punând de­asupra tuturor acestor stră­lucite însuşiri, patriotismul cu­rat, întreţinut de cel mai cald foc sacru. D. prof Scarlat Dumitrescu a vorbit despre latura mistică a lui B. P. Hasdeu. Ridicând şedinţa, d. preşe­dinte inginer Barbacioru mul­ţumeşte d-lui ministru Inculeţ pentru cinstea făcută, prin prezenţa d-sale la această co­memorare, mulţumeşte vorbito­rilor şi asistenţei şi citeşte, in aplauzele sălii, telegrama d-lui Ciocazan de la Craiova, unul din legatarii lui Hasdeu, prin care dărueşte castelul Iulia Hasdeu ateneului popular „B. P. Has­deu“. Mai citeşte telegrama de­la reprezentantul „Fraţi de cruce“ din Ismail, d. Melinte şi de la d. Liviu Marian, directorul liceului din Chişinău. Anunţă comemorarea zburătorului Au­rel Vlaicu, pentru Duminica următoare. Lucrările pentru întocmirea cărţilor funduare Comisiile delegate pentru în­tocmirea cărţilor funduare s’au Întrunit Luni sub preşedinţia d-lui Gh. Sescioreanu, secreta­rul general al ministerului jus­tiţiei, care a dat ultimele in­strucţiuni pent­ru a asigura bu­nul mers al lucrărilor, pentru a aduce la îndeplinire cea mai însemnată reformă atât din punct de vedere al aşezărilor noastre juridice cât şi mai ales, pentru consolidarea proprietă­ţii fonciare. La această şedinţă a asistat şi d. N. E. Dumitrescu, subdi­rectorul afacerilor judiciare. Din partea comisiunilor a răspuns­­ Salvator A. Brădea­­nu, de la Consiliul Legislativ, delegat cu conducerea lucrări­lor, care a adus mulţumiri d-lui Vasile Sassu, ministrul justiţiei, d-lui subsecretar de stat Ben­­toiu şi d-lui G. Sescioreanu, pentru solicitudinea şi sprijinul acordat, asigurându-i de devo­tamentul şi râvna de muncă a tuturor membrilor comisiunilor, pătrunşi de însemnătatea aces­tor lucrări. La 15 Septembrie, d. secretar general Sescioreanu, însoţit de d. S. Brădeanu, va supraveghia primele lucrări de întocmirea cărţilor fonciare, ce se vor exe­cuta în comunele Regele Ferdi­nand, Principele Nicolae, Islaz şi Cernica. D. S. Brădeanu va vorbi azi la ora 7 seara, la radio, despre însemnătatea zilei de 15 Sep­tembrie pentru consolidarea proprietăţii fonciare. ----------XXX© XXX---------­ învăţătorii români cari au vizitat Cehoslovacia s’au înapoiat in ţară Halmeu, 13 Sept. Astăzi, la ora 1.40, cu accele­ratul s’au înapoiat în ţară, în­văţătorii români, cari, după con­gresul dela Oradea Mare, au fă­cut o vizită la Praga, asociaţiei învăţătorilor cehoslovaci, pre­cum şi o excursie de o săptă­mână în ţara vecină. Grupul de învăţători români este condus de d. V. Toni, pre- I şedinţele Asociaţiei generale a­­ învăţătorilor din România. In gara locală, învăţătorii români au fost întâmpinaţi de 40 de învăţători din secţia U­­gocea, în frunte cu d. Alexan­dru Flonta. Cu trenul de 2.40, învăţăto­rii au plecat spre Bucureşti. Promoţia războiului O serie de importante docu­mente vor apare în volumul „Monografia Promoţiei“ de ofi­ţeri din toate armele activi şi de rezervă, sublocotenenţi în 1917. In vederea comemorării neui­tatelor vremuri ale războiului, se v­a ţine la Radio „Ora pro­moţiei războiului“, când d. co­lonel Corneliu Slăvescu, fost comandant al şcolilor militare in război, va vorbi despre „Promoţia răsboiului şi destinul ei“, iar corul A. T. C. sub con­ducerea d-lui Radu Botez va executa „Cântecele epocei“. Camarazii foşti elevi ca şi foşti comandanţi şi profesori ai şcolilor de la Dorohoiu, Botoşa­ni şi­ Iaşi sunt rugaţi călduros a trimite de urgenţă documente în legătură cu „Promoţia răz­boiului“, de la şcoală sau de pe front, precum şi amintiri sau studii asupra contribuţiei de războiu a acestei promoţii, ca şi situaţia actuală a fiecăruia, urmând a fi publicate în volum. Aceste date se vor trimite chiar şi de cei ce nu pot lua parte la întrunire. Acest material ca şi adeziu­nile pentru întrunirea promo­ţiei se vor trimite pe adresa Cercului Militar Bucureşti. --------xoxOxox-------­ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»■»♦♦♦♦,♦♦♦+♦♦ PĂRINȚI ŞI ELEVI! Pentru noul sezon şco­lar puteţi procura de la LIBRĂRIA ZIARULUI „UNIVERSUL“ strada Brezoianu 25 toate cărţile de şcoală, caete, maculatoare şi ori­ce fel de rechizite şco­lare. . - H CRONICA SPORTURILOR AVIAŢIE Alexandru Papană va traversa Atlanticul spre sfârşitul lui Septembrie Ministerul aerului şi mari­nei a primit următoarea tele­gramă expediată din Ame­rica: „Comitetul naţional al con­cursurilor aeriene transmite­­ complimente ministerului ae­rului pentru splendidele de­­­­momstraţii acrobatice efectua­te de căp. Alexandru Papană în timpul concursurilor naţio-­­ naie aeriene din 1937 şi citea- I ză in mod deosebit, delicata I sportivitate a lui Papană care,­­ după neprevăzutul accident al­­ concurentului german, conte Hapenburg şi-a pus avionul la dispoziţia acestuia. Abilitatea şi sportivitatea lui Papană au primit aprecierea favorabilă a naţiunei Statelor Unite şi a reflectat un mare credit asupra serviciilor aeriene române şi asupra ţării. Salutări (ss) Clifford Henderson Dintr’o altă telegramă sosi­­tă­ la Aero-clubul Regal al Ro­mâniei, am aflat că avionul cu care căp. Alexandru Papană va întreprinde raidul transocea­nic New-York.Bucureşti a fost terminat. Actualmente, căp. Papană face cu el sborurile de încer­care şi credem că, până la sfârşitul acestei luni, vajnicul nostru pilot va fi printre noi. Concursul de automobile şi motociclete „Mica înţelegere“ Duminică dimineaţa a început la Praga, sub denumirea de „Mi­ca înţelegere“, concursul auto­mobilist şi motociclist de rezis­tenţă, deschis cetăţenilor celor trei state amice. Din lotul celor 156 înscrişi s-au prezentat la start 131, printre cari se numărau 12 automobilişti şi 5 motociclişti români. In prima etapă a competiţiu­­nii, Praga-Bratislava, nu au a­­bandonat decât 3 concurenţi şi alergătorii români au ajuns la ţintă nepenalizaţi. A doua etapă Bratislava-Kosi­­ce, a fost eri, iar astăseară con­curenţii vor sosi la Cluj, pentru ca mâine să-şi facă intrarea in Bucureşti. Automobil Clubul regal al Ro­mâniei a luat măsurile dictate de împrejurări pentru ca toate lu­crurile să decurgă în ordine şi să se evite orice neînţelegeri sau incidente. In Bucureşti, participanţii la primul concurs „Mica înţelege­re“ vor rămâne o zi în care timp se va desfăşura următorul PROGRAM Miercuri, 15 Septembrie Orele 13-20: Sosirea concu­renţilor în piaţa palatului Regal. Orele­­18-21: „Vin de onoare“ în salonul A. C R. R. Joi, 16 Septembrie Ora 11: ceremonia depunerii datului necunoscut, unei coroane la mormântul Sol- Ora 14: examenul de confort pe șoseaua Buzdugan. Vineri, 17 Septembrie Orele 5-9: plecarea spre Bel­grad. Ciclism T­udose accidentat in Cehoslovacia Cu prilejul alergării cicliste pentru ,,Casca de argint“, des­făşurată Duminică la Moravs­­ka-Ostrava, alergătorul român Constantin Tudose s’a răsturnat raniindu­-se destul de serios şi ru­­pandu-şi bicicleta. . Celălalt concurent român, Ma­rius Tudor, s’a clasat al 7-lea din 28 alergători. Cursa s’a alergat pe un teren de football în faţa a 8000 spec­tatori, pe o ploaie torenţială. Românii vor pleca mâine la Praga spre a concura Duminica viitoare într’o importantă aler­gare internaţională.

Next