Universul, septembrie 1937 (Anul 54, nr. 255-269)
1937-09-16 / nr. 255
5 LEI 76 LEI trimiteţi direct Secţiunii „UNIVERSUL” a Societăţii „FRANCO-ROMANE’* * * * * * Bucureşti, Calea Griviţei 23, şi veţi primi: O POLIŢA PE ASIGURARE DE LEI 20.000 cu începutul 1 Septembrie 1937, cu un număr pentru tragerea lunară de lei 20.000 şi 8 numere pentru tragerile de lei 4000 şi lei 2000. La achitarea ratei a 4-a lunare de lei 76, veţi primi: ŞASE LINGURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE, într’o frumoasă casetă^'căp tuşită cu mătase, iar la achitarea ratei a 12-a lunare: UN SERVICIU PE 6 PAHARUŢE_DE^RETAI^^TOXICI^^T, într’o frumoasă casetă căptuşită cu mătase. — LĂMURIRI ȘI PROSPECTE LA CERERE — MMM âiÎ.SS'iÂeSiiS Tragerea Scrisori din Londra (Urmare din pag. I-a) vrea să evite, ce se cauta să se ascundă. Nu există decât un singur răspuns cinstit: Diplomaţiile ţărilor din Europa apuseană, zise ţări democratice, vor să ascundă încă odată faptul că in realitate n’au nici o linie de conduită politică bine stabilită în chestia Spaniei. Regula, care s’a impus fără ca nimeni să poată spune exact cum s’au petrecut lucrurile, e să se ţină o conferinţă când nu te poţi hotărî să acţionezi, şi mai ales când nu ştii ce vrei să faci. In ciuda loviturilor pe cari le -au primit, diplomaţii noştri mai cred în puterea cuvintelor neînsoţite de o demonstraţie a puterii fizice. Ei mai cred că e de ajuns să înscrii sub o imagine frumoasă faimosul cavecanem al romanilor, ca securitatea să eseiste în adevăr. Ei uită că vechii romani puteau să-şi permită luxul inscripţiilor curagioase pentru că faima forţei lor reale era bine cunoscută. Ce trebue să facem ? Ce se poate face spre a deschide ochii naţiunilor democrate asupra pericolului, care există azi între diplomaţiile lor şi realitatea faptelor ? De mai bine de 15 ani, formulele de la Geneva nu slujesc decât să ocrotească politica dictaturilor. Se vorbeşte de o politică a struţului. Dar descripţia aceasta este încă prea amabilă aplicată la politica de azi. Pasărea neghioabă îşi ascunde capul şi poate spune cel puţin că nu vede primejdia ce se apropie. Dar ce să spunem de oamenii cari privesc în faţa lor, văd pericolul şi totuşi stăruiesc în acţiunea lor cuceritoare. In opinia publică a Marei Britanii — am mai spus-o—s’a stabilit un curent puternic spre a se scăpa de formulele tradiţionale, cam îndărătul unei faţade nobile, ascund o sărăcie de idei cu adevărat extraordinară. Publicul e răbdător, dar observă, iar noi avem sentimentul că nu-i atât de departe momentul când va cere ca actele diplomaţiei oficiale să-şi aibe baza într-o politică limpede stabilită, concepută în interesul naţional şi ţinând seama de echilibrul forţelor existente. AUGUR Aplicarea legii pentru lichidarea datoriilor arierate către stat Debitorii nu vor putea beneficia de avantajiile acestei legi decât până la 31 Octombrie crt. In repetate ordine circulare trimise administraţiilor financiare, ministerul de finanţe a dat toate instrucţiunile şi toate explicaţiunile cu privire la avantagiile ce decurg din aplicarea legii pentru lichidarea datoriilor arierate din 1 Aprilie 1937, atât pentru debitorii statului, cât şi pentru degrevarea gestiunii administraţiilor S’a constatat totuşi că aplicarea dispoziţiunilor acestei legi nu s’a făcut în măsura prevăzută de ministerul finanţelor. Într’o circulară recentă, ministerul consideră că această situaţie se datoreşte pe de o parte lipsei de diligenţă a administratorilor de încasări şi plăţi, cari trebuiau să aplice prevederile legii datoriilor arierate, aducându-le la cunoştința contribuabililor printr’o publicitate cât mai intensă, iar pe de altă parte organelor în subordine ale acestora, care n’au dat suficientă atențiune urmăririi debitelor ce cad sub prevederile acestei legi. Având în vedere că lichidarea debitelor cuvenite statului din impozite, taxe, amenzi, etc., nu se poate face, conform dispoziţiunilor acestei legi, decât până la data de 31 octombrie, administratorii financiari au fost invitaţi, să ia toate măsurile ca organele de urmărire să intensifice încasarea debitelor din exerciţiile expirate. După această dată, debitele nu vor putea fi lichidate decât în întregime şi numai cu numerar. In ultimul ordin trimis administraţiilor financiare, ministerul de finanţe le cere să procedeze de urgenţă şi la lichidarea debitelor provenite din prețul islazurilor și pădurilor comunale, în strictă conformitate cu prevederile art. 21 din legea datoriilor arierate. Un vapor grecesc pişcat in Constanţa se împotmoleşte In Dardanele Constanţa, 13 Septembrie D. comandor Ştefan Popescu, căpitanul portului Constanţa, a fost anunţat, printr’o radiogramă, că azi, la ora 1 d. a., cargobotul „Maliacos“, sub pavilion grec, s’a împotmolit pe un banc nisipos şi stâncos în apropiere de intrarea în Dardanele, la 16 millie nord-est de oraşul Galipoli, de pe coasta europeană. „ Vasul este proprietatea firmei „Embericos“ şi plecase din portul nostru în ziua de 7 Septembrie, încărcat cu 5 mai tone cereale, pentru Anglia, de la Galaţi şi Constanţa. Din câte ni s’a spus de cei cunoscători ai navgaţiei şi mării, în acele părţi, rezultă că accidentul n’a putut fi precat decât de nişte curenţi putermici, foarte frecvenţi in acest anotimp, în Dardanele, şi cărora vasul n’a putut să le reziste, fiind târât spre mal. Deasemenea, în ultimele două zile, în mările Mediterana şi Marmara a început şi o furtună care, deşi nu puternică, a contribuit cu mult la împotmolirea vasului. Imediat după înregistrarea accidentului, vasul a cerut ajutoare din pornirile Gaspoli şi Ceanakkale, aflate în apropiere. Cu toate sforțările depuse, vasul nu s’a putut dispotmoli prin propriile sale forțe. D. AL Gh. Donescu s-a înapoiat dela Belgrad D. Al. Gh. Donescu, primarul general al Capitalei, a sosit Luni seară, cu simplonul, dela Belgrad, unde a participat la inaugurarea expoziţiei industriale şi la deschiderea pavilionului românesc. Pe peronul gării de Nord, primarul general a fost întâmpinat de membrii familiei, de funcţionarii superiori ai municipiului şi de o delegaţie a partidului liberal din sectorul de Negru. — Nu m’am aşteptat la o primire atât de frumoasă, la Belgrad — ne spune d. Al Gh. Donescu. Sunt încântat de aceiastă călătorii© şi timpul ce l-am petrecut în mijlocul vecinilor noştri înseamnă încă o cimentare a prieteniei între poporul român şi cel iugoslav. «♦♦»♦♦♦»♦♦MM ♦ ♦ ♦♦♦»♦♦-♦-♦•»♦♦♦+•♦“♦•♦•♦■♦♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦ Pentru un singur cuvânt vi se oferă 500 LEI în cadrul concursului de toamnă al revistei de medicină pentru toţi „TItUS şi SUFLET“. Se cere participanţilor la concurs să găsească patru cuvinte româneşti care să înlocuiască aceste patru cuvinte străine: 1. SIMPTOM ; 2. DIAGNOSTIC; 3. OCHELARI „PINCE-NEZ“; 4. REŢETA. Cuvintele româneşti găsite vor fi premiate fiecare cu 500 lei Citiţi amănunte în „Trup şi Suflet“. Un exemplar 7 lei Gctte/nvIeri MIERCURI 15 SEPTEMBRIE Ortodox : Sf. Martir Nichitha Românul (1330) și Sfântul Visarion Episcopul Laxisei. Catolic: 7 dureri ale Măriei. (Quatember). Protestant: Constantia. Evreesc : 9 Tisri 5698. Ajun de lom Kipur. Mahomedan : 9 Regele 1356. * Răsăritul Soarelui 5.56 ; apusul 18.24. MIERCURI, 15 SEPTEMBRIE RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri): Ca pe luncă şi Hora boerească; Pustnicul, de Schmalstach, şi Idilă de Eslinger. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7,30: închiderea emisiunii. 13: Ora, Culturale, Sport. Cota Dunării. 13,10: Concert de prânz. — Orchestra Radio, dir. de Ion Ghiga; Uvertura „Regele broaştelor“, de Rust; Divertisment din opereta „Jacheta galbenă“ de Lehar; Mânzul sburdalnic, de Osvaldo Brunetti; Serenadă franceză de Grieg; Pilky-dans de Jenacek; Dans căzăcesc de Ceaikovsky; Buciumul Carpaţilor, potpuriu de Gheorghe Dinicu. 14,10: Radio-jurnal: Ora, Mersul vremii. Bursa, Ştiri interne şi externe. 14,30: Muzică distractivă (discuri) : Acuarele şi Dunărea albastră, valsuri de John Strauss; Melancolie de Lucchesi şi Şansonetă de Pearly (voce: Claire Franconay); Nocturnă de Boulanger şi In Wachau, de Arnold; Păpuşe hai, de Vasilescu, şi Braziliana, de Ferme (voce: Jean Marcu). 15. Ultimele ştiri. 19: Ora, Mersul vremii. 19.03: Concert de muzică românească. — Orchestra Victor Predescu (canto: Viorel Demetriad): Suflecată pân’ la brâu şi Hora mahalagiilor, de Victor Predescu; Du-mă Doamne, du-mă iar, doină din Câmpulung şi Ca la uşa cortului; Două sârbe din Câmpulung şi Gorj; Mă ’nsurai măi vere, de Belu Chitaristul şi Carabiţă; Cruce le dă pe mesteacăn, de Ionel Fernic şi Horă din Ilfov; Doina Oltului şi De ce m’aţi dus de lângă voi; Cucui de Corneliu Hugo şi învârtită ca la Cluj; Trei romanţe: Smaranda, Focnind din bici şi Riţa fecioara; Arii naţionale (solo ţambal: Nicolae Ţăranu); Vino seara pe la noi Ionele dragă, cântec popular aranj. de Predescu; De câte ori deschid fereastra, romanţă, şi Pe sub deal pe sub cetate, sârbă: Cărărue, cărărue, romanţă, şi Nae Niculae, sârbă; Jocuri populare: Ceasornicul, Hora miresii, Ca la Breaza şi Ciocârlia. 20,30 : Pădurea In toamnă, de prof. Ion Simionescu. 20,50: Muzică de Maurice Ravel (discuri); Daphnis şi Chloe, suită nr. 2 (arch. simf. din Boston, dir. de Kussewitzky); Alborada del gracioso (pian: Carlo Zecchi); Bolero (orch. simf. din Amsterdam dirij. de Mengelberg). RADIO ROMANIA 21:30—22:10 : Muzică distractivă discuri): Potpuriu de valsuri de Ziehrer; Doreşte-ţi ceva, de Plato şi Lied de Hugo de Groot; Aş vrea să mor, de Testi şi Mattinaia, de Leoncavallo (voce: Josef Schmidt); Să visăm, de Robrecht şi Vals de Scotti; Ce visează florile, vals de Translateur, şi Milioanele lui Arlechin, de Drigo. RADIO BUCUREŞTI 21:35: Concert de vioară. — Anton Adrian Sarvaş: Sonată în fa major, de Händel; Suită populară spaniolă de De Falla-Kochansky: a) Salul maur; b) Nana; c) Cân- tec; d) Jota; Dans boem din „Mireasa vândută“ de Smetana Ondricek; Vânătoarea, de Chiambrano-Corti. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 22:10: Maxim Vasiliu (canto): Cântece româneşti: Unde aud cucul cântând, de Kiriac; Pentru o sută şi cincizeci, de Sabin Drăgoi; Duce-m’aş şi tot m’aş duce, de Monţia; Cântecul moţului, de Vidu; Maria neichii Marie, de N. Lungu; Dragu mi-i mândru de tine de Brediceanu. 22,30: Sportul, Radio-jurnal. 22,45: Concert de noapte al Orchestrei Christache Stănescu, transmis de la restaurantul Mircea. 23,45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23,55: Ultimele știri. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw.. 20: Plăci. 20.30: Concert Schumann - Ceaikowski. 21: Meteor. Inf. 22,15: Concert de muzică distractivă. 23: Meteor. Inf. Sport. 23,30: Orchestră de dans. 23,45: Inf. 24: Londra. Muzică de dans. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. 20: Plăci. 20,50: Sport. ■ 21: Emisie variată. 21,45: Radio-jurnal. 21,55: Conf. 22: Concert Chopin. 22,45: Conf. 23: Muzică de dans. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. 19,55: Orchestră de salon. 21: Seară veselă. 21,45: Inf. 21,10: Orchestră de jazz. 22,40: Muzică variată. 23,45: Concert de muzică militară. 1,05: Inf. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw. 21,40: Concert de muzică distractivă. 22,20: Conf. 22,40: Recital de canto. 23,10: Inf. Meteor, Programul pentru mâine. 23,20: Concert de muzică variată. 26,55: Inf. 24: Continuarea concertului. Praga, 470 b. 638 kHz. 120 kw.: 20,30: Film de vânătoare. 21,20: Inf. 21,25: Simfonia în do minor (Mahler). 22: Ora. 22,55: Plăci. 23: Ora, Inf., Cronica zilei.* Sport. 23,20: Plăci. 24: Inf. in franceză. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw.: 21: Concert de orchestră. 21,45: Plăci. 22: Humor. 23: Inf. 23,30: Plăci. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.: 21,30: Cronică. 21,40: Muzică variată. 22: Concert simfonic. 23: Cronică. 23,15: Muzică religioasă 14: Radiojurnal. 0.30- Muzică de dans. Leipzig, 382 m. 785 kHz. 120 kw.: 20,10: Concert de seară. 20,50: O privire asupra serii. 21: Inf. 21,10: Două ore vesele. 23: Inf., Meteo., Sport. 23,30: Orchestră de dans. " UNIVERSUL JOI, 16 SEPTEMBRIE RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6:30. Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri) Potpuriu de valsuri de Joh. Strauss. Fragment de balet din „Faust“ de Gounod. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 13: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Orchestra Petrică Moţoi (canto: Mielu Constantinescu) : Arii naţionale . Mignon, vals de Postupa; Ce bine e lângă tine, tango de Halm; De ce n’ai ieşit Lenuţo ori la geam, cântec românesc de Claude Romano; Intr’o grădină mică, tango de Corologos; Fără tine, romanţă de Alex. Leon; Cucu, cântec românesc de Corneliu Hugo; Romanţe şi Arii naţionale. 14.10: Radio-jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri Interne şi externe. 14.30: Continuarea concertului : Te-am văzut plângând aseară, tango de Richard; Romanţe vechi româneşti. Au trecut atâtea primăveri. tango de Antonov; Romanţe şi Arii naţionale. 15: Ultimele ştiri. 19: Ora. Mersul vremii. 19:03: Concert de după amiază. Muzică variată (discuri): Intermezzo din „Cavaleria rusticană“, de Mascagni şi Intermezzo din „Paiaţe“ de Leoncavallo (orch. filarm. din Berlin); Potpuriu din opereta „Fata din Pădurea Neagră“, de Jessel; Pe o piaţă japoneză, de Koichi Kiahi (orch. filarm. din Berlin); Potpuriu din operetele lui Lehar (voce: Rauta Waara şi Peter Anders); Melodie arabă de Glazunow şi Lebăda de Saint-Saëns (violoncel, Cassado); Vals trist de Sibelius, Serenada de Volkman şi Sborul cărăbuşului, de Rimsky- Korsakoff (orch. simf. din Chicago, dirij. de Frederick Stock); Fantazie din operele lui Puccini (orch. filarm. din Berlin, dirij. de Franz Reuss); Arie din „Freischutz“ de Weber (voce: Erna Sack); Balabile din „Vicleniile dragostei“ și Baccanala din „Anotimpurile“ de Glazunow (proh. Covent Garden, dirij. de John Barbirolli); Mars Slav de Ceaikowsky (proh. sim. din Filadelfia, dirij. de Leopold Stokowsky). 20,30: Ion Conea: Un colţ de ţară. 20,50: Gh. Niculescu-Basu. Muzică românească (canto): Ciobănaş de la miori, de Kiriac; Bate murgul din picior, de Brăiloiu; Jos pe Mureş, de Borgovan; La sfânta Maria mare, de Kiriac; Foaie verde dideţel, de Kiriac; Duce-m’aş şi tot m’aş duce, de Monţia. 21,15: Concert de seară. Orchestra de salon Radio, dirij. de D. Teodora; Uvertură la o revistă, de Lincke; Potpuriu de Kling, pe motive de Waldteufel; Tchin- Tchin, onestep de Nelson; Tortajada, vals de Morena; Tortolita, onestep de R. Del Vechio; Serenadă, madrilenă de Mesquita; Vals de Menichetti; Tanganila, de Bazant; Vindobona, de Leopold. 22.30: Sport. Radio-jurnal. 22.45: Concert de noapte la Orchestrei Fraţii Dumitrescu, transmis de la restaurantul „Splendid Parc“. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limbile franceză şi germană. 23.55: Ultimele ştiri. RADIO EXPERIMENTAL (Institutul Electrotechnic) 1400 kHz 212 m. 0,25 kw. 8,3 kHz. 36 m. 0.2 kw. 21: Muzică clasică (discuri). 21.20: Informaţiuni universitare. 21.30—22.30: Muzică românească şi distractivă (discuri). Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw.: 21: Meteor. Inf. 21,10: Muzică din Londra. 22: Ecou. 22,15: Nimicuri muzicale 23: Meteor. Inf. Sport. 23,30: Concent nocturn. 23,45: Inf. 24: Muzică de dans pe plăci. Varșovia, 1393 m. 224 kHz .120 kw.: 21: Concert de muzică ușoară. 21,45: Radio-jurnal. 21,55: Inf. 23: Muzică de dans. 22,45: Conf. 23: Concert vocal. 23,50: Inf. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. 19,30: Recital de pian. 20,26: Orchestră de țigani. 21: Teatru radiofonic. 22,10: Inf. 22,30: Plăci. 23,40: Conf. 24: Orchestră de jazz. 1.05: Inf. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.: 20,10: Conf. 20,25: Melodii populare. 21,25: Povestiri. 22: Concert de orchestră. 23,10: Inf., Meteor, Programul pentru mâine. 23,20: Orchestră de dans. 23,55: Inf. 24: Continuarea muzicii de dans. Praga, 470 m., 638 kHz. 120 kw.: 21,15: Teatru radiofonic. 22: Ora. 22,25: Quintet în la major (Schubert). 22,55: Plăci. 23: Ora. Inf. Cronica zilei. Sport. 23,20: Plăci. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.: 21,40: Muzică variată. 22: Teatru radiofonic. 21,15: Recital de vioară. 24: Radio-jurnal. 0,15: Muzică de dans. Leipzig, 382 m. 785 kHz. 120 kw.: 20,45: O privire asupra serii. 21: Inf. 21,10: Program distractiv. 23: Inf. 23,30: Orchestră de dans. Milano, 368,6 m. 814 kHz. 50 kw.: 20,40: Muzică variată. 21,10: Ora, Inf., Radio-jurnal. 21,30: Conf. 21,40: Concert de orchestră. 22: „Thais“, operă de Massenet. După operă, muzică de dans. Tâlhari deghizaţi in jandarmi jefuesc pe călătorii unui automobil Prin locul unde a fost atacul a trecut şi d. Cancicov, ministrul finanţelor Focşani, 13 Septembrie Astăseară, la ora 10, maşina nr. 156 Focşani, care venea dinspre Mărăşeşti, a fost oprită de trei inşi îmbrăcaţi în uniforme de jandarmi, sub pretext că vor să facă controlul maşinei. Oprind maşina, ei au barat şoseaua, apoi au jefuit pe călătorul Zalman de 12 mii lei şi pe altul de 8 mii lei. Necunoscuţii, văzând că se apropie altă maşină, ciu dispărut, în întuneric. In maşina, care a sosit imediat era I. M. Cancicov, ministrul de finanţa, care venea la Focşani, în inspecţie. Imediat au fost anunţate autorităţile şi au fost trimişi jandarmii în căutarea tâlharilor. Congresul Asociaţiei maeştrilor şi submaeştrilor civili bugetari de toate specialităţile din serviciul armatei Duminică, la ora 10 dimineaţa, s-a ţinut, în localul Federaţiei de salariaţi publici, congresul şi adunarea generală a „Asociaţiei maeştrilor civili din serviciul armatei“ de toate specialităţile. Congresul a fost deschis de d. TEOHARI ELENCU, preşedinte activ al asociaţiei. A luat parte un mare număr de membri din Capitală şi provincie, precum şi preşedinţii filialelor provinciale, D. STANCU BRADIŞTEANU preşedintele Federaţiei de salariaţi publici, a arătat lupta pe care o duce funcţionărimea prin organizaţiile respective, federalizate în federaţia funcţionarilor publici, spunând că mântuirea funcţionarilor din greaua situaţie în care se sbat şi mizeria prin care trec, se va obţine numai prin solidaritate. A mai vorbit şi un delegat trimis din partea congresului corpului brigadierilor silvici şi pădurarilor care a adus salutul lor, înainte de a se intra în ordinea de zi a congresului, d. preşedinte TEOHARI a spus că înainte de toate, gândul tuturor se îndreaptă către MS. Regele Carol II-lea, (întreaga asistență aclamă, in picioare) . D. VULCAN ALEXANDRU, secretar general, a citit darea de seamă. D. Balica Mihail, prim censor, a citit raportul censorilor, după care adunarea generală a dat aprobare de descărcare gestiunii anilor 1935 și 1936. Vechiul comitet central a fost reales în formaţia actuală, până la completa clarificare a situaţiei, prin trecerea în corpul maeştrilor civili a celor ce cer şi îndeplinesc condiţiile cerute de lege. D-nii Barbu Alexandru, Văcărescu Ioan şi Hartner Ştefan au dat citire referatelor prin care se arată situaţia din trecut a corpului maeştrilor civili din serviciul armatei, situaţia critică din prezent şi perspectivele ce vor decurge din noua lege a corpului maeştrilor militari. Au mai vorbit d-nii : Grigorescu Dumitru, preşed. filialei Târgovişte, Duda Dumitru, preşed. filialei Brăila şi Galaţi, Ioan P. Nicolae, preşed. filialei Prahova-Ploeşti, Istrate Petru, preşed. filialei Cernăuţi, precum şi alţi reprezentanţi ai organizaţiilor provinciale, care toţi s’au declarat solidari cu conducerea comitetului central, mulţumind pentru munca depusă şi rezultatele obţinute. Tuturor le-a răspuns de preşed. Teohari. S’a votat apoi următoarea MOŢIUNE Maeştrii civili de toate specialităţile din serviciul armatei, din întreaga ţară, întruniţi în adunare generală la Bucureşti, având în vedere hotărîrea ministerului apărării naţionale de a rezolva echitabil şi de a ridica material şi moral corpul maeştrilor civili ai armatei prin legiferarea legii corpului maeştrilor militari, având în vedere că prin această lege se creiază o nouă poziţie în serviciul armatei a acestei categori de salariaţi sub raportul stabilil funi şi al salarizării, având în vedere că dorinţa unanimă este de a şti că odată cu obligaţiunile prevăzute în lege, se impune in mod imperios ca şi avantajele materiale să intre in vigoare odată cu noul buget pe anul 1938/1939, în interesul acestui corp al maeştrilor şi în interesul superior al Instituţiei pe care o servesc , în urma discuţiilor avute şi a propunerilor făcute, au hotărît: 1) Să se facă intervenţii la M. A. N. spre a se da o decizie ministerială prin care să se prevadă că şi maeştrii brutali şi culinari să fie încadraţi în corpul maeştrilor militari. 2) Actualii maeştri, cari prin lege sunt înglobaţi în grupa II-a, să se bucure de avansare şi de drepturi ca şi cei din grupa I-a, întrucât sunt maeştrii cari au luat parte în războiul pentru întregirea neamului, iar astăzi deţin posturi de răspundere în stabilimentele şi industriile armatei. Pentru, viitorii maeştri şi submaeştrii nou- numiţi în cadrele armatei, legea să fie aplicabilă aşa cum este întocmită. 3) Aşa cum maeştrii au primit cu încredere legea, dând consimţământul de trecere în corpul maeştrilor militari, tot astfel aşteaptă cu încredere ca odată cu anul bugetar 1938/1939 să fie puşi în drepturile ce se cuvin maeştrilor militari sub raportul soldelor şi al gradaţiilor, precum şi celelalte avantaje prevăzute în lege. 4) Conform acestei legi, urmează ca, în interval de 5—6 ani, poate şi mai puţin,, unii maeştri să fie pensionaţi pentru limită de vârstă, în care scop trebue să se legifereze şi drept cutiile de pensionare ce li se cuvin. 5) Maeştrii civili de la marina regală, corpul grănicerilor şi al jandarmilor, cari nu sunt încadraţi în vreo lege a maeştrilor militari, să fie admişi în decretul lege al maeştrilor militari publicat în „M. Of.“ nr. 147/1937. Aceasta din cauză că unele comandamente nu dau curs la cererile de trecere în acest corp al maeştrilor militari. Adunarea generală dă depline puteri comitetului central de a face toate intervenţiile legale,să ducă la bun sfârşit cele prevăzute în prezenta moţiune. Anul al 54-lea Nr. 255 Joi 16 Septembrie 1937 Pomenirea de la Câmpina Cu prilejul celor 30 de ani dela moartea lui Haşdeu şi N. Grigorescu şi celor 65 de ani dela moartea lui Avram Iancu ■Duminică a fost pentru câmpineni zi de înălţare sufletească, prilejuită de comemorarea a trei luminoase icoane ale neamului românesc: marele cărturar Bogdan Petriceicu-Hasdeu, nemuritorul pictor Nicolae Grigorescu şi vajnicul erou naţional Avram Iancu. Serviciul religios pentru pomenirea lor a început la 10 dim., în biserica Adormirea Maicii Domnului şi a fost slujit de un sobor de preoţi din oraş, în frunte cu părintele paroh Georgescu şi cu diaconul Dancu dief la mănăstirea Cernîca. Erau de faţă din Bucureşti: d-na prof. Cecilia Cuţescu-Storck din partea Academiei de arte frumoase, d-na Delavrancea Gibory, d-na şi d. N. Rădulescu, d-na şi d. Emili Stoenescu, d-na Olimpia Teodoru, d. prof. Munteanu Râmnic, d. prof. Petre Haneş, d. prof. Paul Papadopol, d. dr. C. Severin, directorul liceului Matei Basarab, delegaţii soc „Fraţii de cruce“, d-nii avocat Lică Zamfirescu şi Stroe Stroescu şi delegatul ziarului Universul C. Victor Bilciurescu, iar din localitate, d-nul: inginer C. Barbacioru, fost deputat şi preşedintele ateneului „B. P. Hasdeu“, organizatorul acestei pomeniri; jude consilier G. Rudis; G. N. Georgescu, pictor, fiul marelui maestru, av. Miltiade Niculescu; prof. Scripcă; d-na şi d. Simion Niculescu Mislea; av Ionel Dimitrescu, prof Scarlat Dimitrescu şi alţii. După oficierea serviciului divin, părintele paroh Georgescu a rostit un documentat cuvânt scoţând în luminoasă evidenţă credinţa nemărginită în Dumnezeu a celor doi mari cetăţeni câmpineni : Hasdeu şi Grigorescu. De la biserică, s’a format o impunătoare procesiune cu preoţii in frunte, în care s’a încolonat aproape întreaga societate câmpinetană şi care s’a îndreptat spre cimitir, unde la mormântul nemuritorului maestru Grigorescu s’a slujit un scurt parastas şi unde pictorul Petru Aurel Constantinescu a făcut elogiul marelui dispă-I rut, accentuând că în vremea I noastră de mercantilism, co- I memorarea aceasta face eloc- I vent dovada viitorului artelor plastice la noi şi care ca alături de tăcerea lui de veci, să dăruiască şi asistenţa un moment de tăcere. De la cimitir, aceiaşi impunătoare procesiune a pornit la castelul Iulia Hasdeu, unde, pe terasa lui, s’a oficiat din nou un scurt parastas şi unde unul din organizatori, d. av. Lică Zamfirescu a rostit un mişcător şi vibrant cuvânt întru admiraţia operei uriaşe a istoricului, filologului, dramaturgului, poetului şi polemistului B. P. Hasdeu şi mai presus de toate a curatului său naţionalism. Masa a fost oferită de comitetul organizator, la sala inginerilor, unde d. prof. Paul Papadopol venit de la Bucureşti cu o delegaţie de elevi de la liceul „Miihai Viteazul“, a scos cu multă vervă, în relief, afinităţile sufleteşti dintre aceşti doi tataici ai culturii şi artei naţionale: B. P. Hasdeu şi N. Grigorescu. ŞEDINŢA COMEMORATIVA La 4 d. a. s-a deschis la sala „Milnovici“, şedinţa comemorativă, sub preşedinţia d-lui ing. C. Barbacioru, care după ce face un duios elogiu celor doi mari cetăţeni ai Câmpinei, cari şi-au petrecut bună parte din viaţă în acest oraş, mulţumeşte câmpinenilor pentru frumoasa participare la această pomenire şi reprezentanţilor diferitelor instituţii culturale din Bucureşti cari au venit să preaslăvească memoria celor doi mari comemoraţi. D. prof. Munteanu Râmnic a avut calde aprecieri pentru opera istoricului şi filologului şi a pictorului, aducând o nouă contribuţie întru fixarea biografiei ambilor maeştri. In timpul vorbirii d-lui prof. Munteanu Râmnic, intră în sală de vicepreşedinte al consiliului de miniştri Ion Inculeţ, venit dela Bucureşti ca să ia parte la această comemorare şi care a ascultat cu vădită atenţie până la sfârşitul şedinţei, tot ce s’a spus, cu deosebire despre basarabeanul Hasdeu. D. Adrian Maniu, din partea ministerului artelor şi a Fundaţiilor Regale, a scos în luminos relief valoarea operei unuia şi a artei celuilalt. D-na prof. Cecilia Cuţescu Storck, din partea Academiei de arte frumoase, a arătat cu recunoscuta-i competenţă, tot frumosul ce se desprinde din opera marelui nostru Grigorescu. D. Mircea Eliade, în numele S. S. R., a adus un frumos omagiu aceluia ce a fost Bogdan Petriceicu-Hasdeu. D. Victor Bilciurescu, în numele ziarului „Universul“, a adus interesante ammintiri despre Hasdeu şi Grigorescu şi a evocat măreaţa figură a Graiului Munţilor Apuseni, nemuritorul Avram Iancu, rezumând cu ideia naţionalismului curat, comun la toţi trei. D. prof. Petre Haneş, a adus cea mai fericită contribuţie la comemorarea lui Hasdeu, prin noutatea elementelor produse, în toate domeniile activităţii marelui cărturar: istorie, filologie, dramaturgie, polemică, poesie, publicistică, punând deasupra tuturor acestor strălucite însuşiri, patriotismul curat, întreţinut de cel mai cald foc sacru. D. prof Scarlat Dumitrescu a vorbit despre latura mistică a lui B. P. Hasdeu. Ridicând şedinţa, d. preşedinte inginer Barbacioru mulţumeşte d-lui ministru Inculeţ pentru cinstea făcută, prin prezenţa d-sale la această comemorare, mulţumeşte vorbitorilor şi asistenţei şi citeşte, in aplauzele sălii, telegrama d-lui Ciocazan de la Craiova, unul din legatarii lui Hasdeu, prin care dărueşte castelul Iulia Hasdeu ateneului popular „B. P. Hasdeu“. Mai citeşte telegrama dela reprezentantul „Fraţi de cruce“ din Ismail, d. Melinte şi de la d. Liviu Marian, directorul liceului din Chişinău. Anunţă comemorarea zburătorului Aurel Vlaicu, pentru Duminica următoare. Lucrările pentru întocmirea cărţilor funduare Comisiile delegate pentru întocmirea cărţilor funduare s’au Întrunit Luni sub preşedinţia d-lui Gh. Sescioreanu, secretarul general al ministerului justiţiei, care a dat ultimele instrucţiuni pentru a asigura bunul mers al lucrărilor, pentru a aduce la îndeplinire cea mai însemnată reformă atât din punct de vedere al aşezărilor noastre juridice cât şi mai ales, pentru consolidarea proprietăţii fonciare. La această şedinţă a asistat şi d. N. E. Dumitrescu, subdirectorul afacerilor judiciare. Din partea comisiunilor a răspuns Salvator A. Brădeanu, de la Consiliul Legislativ, delegat cu conducerea lucrărilor, care a adus mulţumiri d-lui Vasile Sassu, ministrul justiţiei, d-lui subsecretar de stat Bentoiu şi d-lui G. Sescioreanu, pentru solicitudinea şi sprijinul acordat, asigurându-i de devotamentul şi râvna de muncă a tuturor membrilor comisiunilor, pătrunşi de însemnătatea acestor lucrări. La 15 Septembrie, d. secretar general Sescioreanu, însoţit de d. S. Brădeanu, va supraveghia primele lucrări de întocmirea cărţilor fonciare, ce se vor executa în comunele Regele Ferdinand, Principele Nicolae, Islaz şi Cernica. D. S. Brădeanu va vorbi azi la ora 7 seara, la radio, despre însemnătatea zilei de 15 Septembrie pentru consolidarea proprietăţii fonciare. ----------XXX© XXX--------- învăţătorii români cari au vizitat Cehoslovacia s’au înapoiat in ţară Halmeu, 13 Sept. Astăzi, la ora 1.40, cu acceleratul s’au înapoiat în ţară, învăţătorii români, cari, după congresul dela Oradea Mare, au făcut o vizită la Praga, asociaţiei învăţătorilor cehoslovaci, precum şi o excursie de o săptămână în ţara vecină. Grupul de învăţători români este condus de d. V. Toni, pre- I şedinţele Asociaţiei generale a învăţătorilor din România. In gara locală, învăţătorii români au fost întâmpinaţi de 40 de învăţători din secţia Ugocea, în frunte cu d. Alexandru Flonta. Cu trenul de 2.40, învăţătorii au plecat spre Bucureşti. Promoţia războiului O serie de importante documente vor apare în volumul „Monografia Promoţiei“ de ofiţeri din toate armele activi şi de rezervă, sublocotenenţi în 1917. In vederea comemorării neuitatelor vremuri ale războiului, se va ţine la Radio „Ora promoţiei războiului“, când d. colonel Corneliu Slăvescu, fost comandant al şcolilor militare in război, va vorbi despre „Promoţia răsboiului şi destinul ei“, iar corul A. T. C. sub conducerea d-lui Radu Botez va executa „Cântecele epocei“. Camarazii foşti elevi ca şi foşti comandanţi şi profesori ai şcolilor de la Dorohoiu, Botoşani şi Iaşi sunt rugaţi călduros a trimite de urgenţă documente în legătură cu „Promoţia războiului“, de la şcoală sau de pe front, precum şi amintiri sau studii asupra contribuţiei de războiu a acestei promoţii, ca şi situaţia actuală a fiecăruia, urmând a fi publicate în volum. Aceste date se vor trimite chiar şi de cei ce nu pot lua parte la întrunire. Acest material ca şi adeziunile pentru întrunirea promoţiei se vor trimite pe adresa Cercului Militar Bucureşti. --------xoxOxox------- ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»■»♦♦♦♦,♦♦♦+♦♦ PĂRINȚI ŞI ELEVI! Pentru noul sezon şcolar puteţi procura de la LIBRĂRIA ZIARULUI „UNIVERSUL“ strada Brezoianu 25 toate cărţile de şcoală, caete, maculatoare şi orice fel de rechizite şcolare. . - H CRONICA SPORTURILOR AVIAŢIE Alexandru Papană va traversa Atlanticul spre sfârşitul lui Septembrie Ministerul aerului şi marinei a primit următoarea telegramă expediată din America: „Comitetul naţional al concursurilor aeriene transmite complimente ministerului aerului pentru splendidele demomstraţii acrobatice efectuate de căp. Alexandru Papană în timpul concursurilor naţio- naie aeriene din 1937 şi citea- I ză in mod deosebit, delicata I sportivitate a lui Papană care, după neprevăzutul accident al concurentului german, conte Hapenburg şi-a pus avionul la dispoziţia acestuia. Abilitatea şi sportivitatea lui Papană au primit aprecierea favorabilă a naţiunei Statelor Unite şi a reflectat un mare credit asupra serviciilor aeriene române şi asupra ţării. Salutări (ss) Clifford Henderson Dintr’o altă telegramă sosită la Aero-clubul Regal al României, am aflat că avionul cu care căp. Alexandru Papană va întreprinde raidul transoceanic New-York.Bucureşti a fost terminat. Actualmente, căp. Papană face cu el sborurile de încercare şi credem că, până la sfârşitul acestei luni, vajnicul nostru pilot va fi printre noi. Concursul de automobile şi motociclete „Mica înţelegere“ Duminică dimineaţa a început la Praga, sub denumirea de „Mica înţelegere“, concursul automobilist şi motociclist de rezistenţă, deschis cetăţenilor celor trei state amice. Din lotul celor 156 înscrişi s-au prezentat la start 131, printre cari se numărau 12 automobilişti şi 5 motociclişti români. In prima etapă a competiţiunii, Praga-Bratislava, nu au abandonat decât 3 concurenţi şi alergătorii români au ajuns la ţintă nepenalizaţi. A doua etapă Bratislava-Kosice, a fost eri, iar astăseară concurenţii vor sosi la Cluj, pentru ca mâine să-şi facă intrarea in Bucureşti. Automobil Clubul regal al României a luat măsurile dictate de împrejurări pentru ca toate lucrurile să decurgă în ordine şi să se evite orice neînţelegeri sau incidente. In Bucureşti, participanţii la primul concurs „Mica înţelegere“ vor rămâne o zi în care timp se va desfăşura următorul PROGRAM Miercuri, 15 Septembrie Orele 13-20: Sosirea concurenţilor în piaţa palatului Regal. Orele18-21: „Vin de onoare“ în salonul A. C R. R. Joi, 16 Septembrie Ora 11: ceremonia depunerii datului necunoscut, unei coroane la mormântul Sol- Ora 14: examenul de confort pe șoseaua Buzdugan. Vineri, 17 Septembrie Orele 5-9: plecarea spre Belgrad. Ciclism Tudose accidentat in Cehoslovacia Cu prilejul alergării cicliste pentru ,,Casca de argint“, desfăşurată Duminică la Moravska-Ostrava, alergătorul român Constantin Tudose s’a răsturnat raniindu-se destul de serios şi rupandu-şi bicicleta. . Celălalt concurent român, Marius Tudor, s’a clasat al 7-lea din 28 alergători. Cursa s’a alergat pe un teren de football în faţa a 8000 spectatori, pe o ploaie torenţială. Românii vor pleca mâine la Praga spre a concura Duminica viitoare într’o importantă alergare internaţională.