Universul, octombrie 1937 (Anul 54, nr. 285-300)

1937-10-16 / nr. 285

UNIVERS me. RESTAURANTUL SPLEN­DI­D-PARC Cel mai distins din Capitală Proprietar I. STANESCU Condus astăzi SALON: Traian Gligor, fost la Enescu BUCĂTĂRIA: StoicaGh. ■ - Jean Seracu, fost la Capşa fost”la Colonade Orchestra FRAȚII DUMITRESCU SUPEUR1 — DANS. •— Preturi convenabile IEI 76 LEI trimiteţi direct Secţiunii „UNIVERSUL” a Societăţii „FRANCO-RO­­MANE’* Bucureşti, Calea Griviţei 23, şi veţi primi: O POLIŢA DE ASIGURARE DE LEI 20.000 cu începutul 1 Octombrie 1937, cu un număr pentru tragerea lunară de lei 20.000 şi 8 numere pentru tragerile de lei 4000 şi lei 2000. La achitarea ratei a 4-a lunare de lei 76, veţi primi: ŞASE LINGU­RIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE, intr’o frumoasă casetă căp­tuşită cu mătase, iar la achitarea ratei a 12-a lunare: UN SERVICIU PE 6 PĂHĂ­RUŢE DE METAL FIN CIZELAT, într’o frumoasă casetă căptuşită cu mătase. — LĂMURIRI ŞI PROSPECTE LA CERERE — Grăbiţi-vă din i¥­£S££ tragerea CĂRŢI NOUI 1. Simionescu: Didactica ştiinţelor naturale Predarea ştiinţelor naturale în ■ învăţământ cere condiţii de pre­gătire speciale, pentru că obiec­tul acestei discipline stă în strânsă legătură cu ţara şi chiar cu regiunea, unde el e studiat Localizarea e un deziderat al­­ ştiinţelor naturale. Botanica, zoo­logia, geologia, ajută mult la cu­­­­noaşterea unei ţări O bună pre­­edare a lor ne deschide sufletul spre frumuseţile şi bogăţiile pa­triei. Studiul d-lui prof. I. Simio­­­­nescu, intitulat „Didactica ştiin­­­ţelor naturale", insistă mai ales asupra importanţei educative a ştiinţelor naturii. Un profesor a­­devărat de ştiinţe naturale e de fapt un bun educator. Lumea vieţuitoarelor trebue înţeleasă în lupta ei aprigă pentru trai; de aici şcolarul trage învăţătura ne­cesară pregătirii lui pentru viaţă. Dar în natură se mai află şi o parte vrednică de admiraţia şi contemplaţia noastră; înţelegerea ei produce sentimentul artistic. Metoda observaţiei aplicată in ştiinţele naturale constitue pe da altă parte un bun exerciţiu pen­tru spirit. Escursiile oferă prile­jul cel mai nimerit de a preda nu numai botanica, dar chiar zoo­logia şi geologia. Dacă nu se pot face escursii, tablourile intuitive nu trebue să lipsească în nici un caz, din orele de clasă. Prin exemple, prin vederi şi schiţe, profesorul îşi poate ajunge mai lesne scopul său, de îndrumător şi însufleţitor al tinerilor, spre cunoaşterea ţării. Cartea d-lui prof. I Simio­nescu e de mare folos învăţă­mântului românesc. Pedagogia lui Immanuel Kant, de C. Marly „Colecţia pedagogilor români şi străini” (Bucureşti) Studiile publicate în ,,Colecţia • pedagogilor români şi străini“, de ■sub supravegherea d-lui prof. universitar C.. Narly. . şu. meni-; rea să slujească în deosebi învă­­m ţătorilo£«.c pentru ţinerea lor. la .curent cu problemele pedagogice, a căror, cunoaştere o cere misiu­nea lor. învăţătorii, s’au arătat de altminteri totdeauna dornici de a se informa, şi, râvna pe care o dovedesc în a-şi împrospăta cunoştinţele şi a­ le ţine la zi, în­­­­dreptăţeşte nădejdea pusă în ei, de a reface neamul prin învăţă­tură. „Pedagogia lui Immanuel Kant“, scrisă de însuşi conducă­torul „Colecţiei pedagogilor ro­mâni şi străini“, d. prof C. Narly prezintă ideile, marelui filosof , german, asupra moralei şi edu­caţiei, în special din acea latură a lor, privitoare la misiunea de învăţător. „Omul nu poate de- i român de azi, veni om, de­cât prin educaţie, a spus Kant. El nu este nimic mai mult, decât ceea ce educaţia face din el“. După Kant,, legea meral 4, este în om; ea e impusă raţiunii şi omul trebue neapărat să se supue ei. Legea morală porun­­­ceşte datoria; datoria trebue însă înţeleasă ca o voinţă liberă, ceea ce însemnează că legea morală trebue să ţâşnească din adâncul făpturii noastre, unde valorile sunt absolute. Aflarea­ legii mo­rale şi puterea ei practică nu este totuşi lucru uşor. Unui in­divid, ca şi unui popor trebue să i se facă educaţia voinţii. Drumul spre bunurile civilizaţiei se deschide numai celor cari ştiu să voiască, călăuzindu-se după imperativele moralei. ,"Pedagogia lui Immanuel Kant" e o carte de mare folos, celor­ în­sărcinaţi cu educaţia poporului Alexandru Ştefanopol: Dintr’un vârf de tufan Poeme in proză (Bucureşti, 1937) de o strălucire deosebită în li­teratura noastră de dinaintea marelui răsboiu, când un Şte­fan Iosif, un Anghel şi mai a­­les un Emil Gârleanu au creat mici giuvaere sortite să rămâ­­­­nâ modelele desăvârşite ale a­­cestui gen, care nu mai atrage azi pe scriitori. Nu-i mai atra­ge din multiple motive, dintre car© şi acela că, împotriva ori­cărei aparenţe, e un gen greu. Desigur poemele în proză ale lui Turghenieff, ale lui Beau­­delaire sau Oscar Wilde, — a­­tât de cunoscute şi glorioase, — stau ca nişte jaloane fixe in calea desăvârşirii râvnite. D. ştefanopol, în volumul său, e preocupat mai puţin de un sens metafizic al mărunte­­... ..lor fapte pe care le descrie cu­­ un real spirit de observaţie. N­ . preocupă mai mult redarea , simplă, a înfăţişărilor naturii şi ...vieţii veşnic schimbătoare — pe­­care le priveşte din unita­tea punctului de vedere oferit de acel „vârf de tufon“ din titlul sintetic al celor douăzeci ■ şi două de bucăţi ce constitu­­esc volumul. „Pădurea“ — e dintre ele, cea mai reuşită, întrunind toa­­­­te calităţile autorului, atât de fond şi cât şi de expresie Sti­lul are o puritate care nu stri­că întru nimic robusteţea vizi­unii, consistenţa impresiilor, proaspete în armonica lor îm­­­­binare. Personificarea pădurii e urmărită cu o stăruinţă, care până la urmă, farmecă pe ci­titorul atent, ca un lucru mi­nunat şi împlinit în toate amă­nuntele. Desprindem un admirabil fragment: „Când însă, au venit cucii şi privighetorile, grangurii şi pri­goriile. . i-a minunat frumuse­ţea gazdei şi neprefăcuta ei primire. A îngăduit voioasă im­. .brăţişările tuturor s’a lăsat a­­­­meţită de cântecele lor şi, ui­­­­tân­d desamăgirea de peste iar­nă,, a săvârşit în fiecare noap­te taina cununiei, cu privighe­torile! Inebunită de năvala dragos­tei şi a tinereţii, a lăsat zefi­rii să gonească pe colincile in­­tortochiat­e şi străjuite de pe­reţii moi ai lăstarului, a ocro­tit aşezările păsărilor în um­bra şi taina tufelor, a ferit pui­şorii de ochii vicleni ai răpi­toarelor, a închis suliţele păpu­­rişului în meterezele trunchiu­­rilor de tufani, a hrănit cu frunzele ei odraslele fluturilor şi a râs de năzdrăvăniile caţe­­landrilor de lupi şi vulpi, când începeau să se pregătească pentru dibăciile jafului. Molipsitoarea veselie a dra­gostei a cotropit toată împără­ţia păduroasă şi chiotele se în­teţeau mai vârtos în noapte, când luna trecra pe aria ceru­lui, spicele stelelor". Cărţile şcolare apărute în editura ziarului „Uni­versul*“ se găsesc de vânzare la toate libră­riile din ţară. G ctl&nch­t/r VINERI, 15 OCTOMBRIE Ortodox: Sfântul Martir Lucian Preotul Antiochiei (1 311). Catolic : Sfânta Teresia Ct 1582). Protestant: Hedviga. Evreesc: 9 Hesvan 5698. Mahomedan : 9 Șaban 1356. * Răsăritul soarelui 6.33 , apusul soarelui 17.32, încoronarea la Alba-Iulia a Re­gelui Ferdinand I și a M. S. Re­ginei Maria (1922). Un lux, doamnă? Nu. Frumuseţea nu este un lux pentru o femee din zilele noastre, ci o necesitate. O fe­mee modernă nu trebue să fie urîtă, de­oarece i se oferă atâtea şi atâtea mijloace sim­ple prin care poate fi fru­moasă. De pildă, d-voastră aţi încercat vreodată reţetele de cosmetică pe care le pu­blică regulat revista de me­dicină pentru toţi „Trup şi Suflet“ ? Zeci de mii de fe­mei, din toată România, aş­teaptă cu nerăbdare ziua de Vineri ca să găsească aceste reţete in revista lor preferată. In numărul de mâine, „Trup şi Suflet“ se ocupă de masa­­jul feţei. Cumpăraţi neapărat­­ acest număr. Pretutindeni: 1 7 lei . - ■' /[ & l­tcLi.9’ VINERI, 15 OCTOMBRIE RADIO BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6:30. Deschiderea emisiunii. Gim­nastică ritmică. Radio- jurnal. Con­cert de dimineaţă (discuri): Ma­zurca nr. 3 şi Vals nr. 1 de Deli­bes. De ziua copilului de Roneil şi Zece cenţi un dans de Rodgers (pian: Billy Mayerl); Stomp de Ellington. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 13: Ora Culturale, Sport, Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Muzică variată (discuri). Uvertură la „O noapte în Veneţia“ de Joh. Strauss (arch. Operei din Berlin, dirij. de Viebig); Pe o piaţă japoneză de Koichi Kishi (arch. filarm. din Berlin, dirij. de autor); Două cân­tece din opereta „Ţara surâsului“ de Lehar (voce Joseph Schmidt); Selecţiuni din valsurile lui Chopin (orch. Operei din Berlin); Selec­ţiuni din opera „Paiaţe“ de Leon­cavallo (voce: Peter Anders, Carla Spletter şi Karl Schmitt-Walter); Fantezie din opereta „Vânzătorul de păsări“ de Zeller (orch. filarm. din Berlin, dirij. de Mackeben); Dans oriental nr. 6 de Glazunov) şi Marş caucazian de Ippolitow- Iwanow (orch. simf. din Filadelfia, dirij. de Stokowski). 14:10: Radio-jurnal, Ora, Mersul vremii, Bursa, Ştiri interne şi ex­terne. 14:30: Muzică distractivă (di­scuri) : Pe tine te plac de Yvain şi Nimic decât adevărul de Ber­­naby (voce: Lamy şi Becky Ro­­sanes); Nu­­ de o mie de ori nu ! de Sherman şi Fox de Gay;­­Mic dans de Börsche! şi Serenadă de Schenian; Căsuţa naostră de Po­­pescu-Poppu şi La Tismana intr’o grădină (voce: P. Alexandru). 15. Ultimele ştiri. 19: Ora. Mersul vremii. 19.05: Concert de după amiază, orchestra Vasile Julea (canto: I. Luican); Arii naţionale; Alina, vals de Ivanovici; Tangoul des­părţirii de Martini; Marinella, rumba de Scotto;­ Stând pe malul Jiului şi Horă; O lacrimă in ochii tăi, tango de Sene; Sub vişinul Înflorit, romanţă; Ţarina din A­­brud de Albu; Auzii o vorbă asea­ră, de Boldeanu; Recunoaşte dom­nişoară că am greşit, tango de Vasilescu; Hora din­ Sâlcuţa şi Bâi­­tăreasa; De ce nu plângi­ cu mine, tango de Şerban; M’a urât Gheor­­ghiţă al meu, cântec popular de Mia Braia; Arii naţionale. 20,15: N. Vaschide, de Ion Biberi. 20,35: „Nunta lui Figaro“ operă in 4 acte de Mozart. ''(Transmisie de la Opera Română). Distribuţia: Contele Almaviva, Berban Tassiani; Figaro, Gh. Folescu; Contesa, Ma­fia Cojocăreanu; Suzana, Emilia Guţianu; Cherubin, Valentina Creţoiu­-Tassian; Barbarina, Flo­rica Popovici ; Don Bartholo, N. Secăreanu; Don Basilio, L. Nanu; Antonio, G. Oprişan; Don Curzio, Eug. Popescu; Marcelica, Tana Nanescu. Conducerea muzicală : I. Nonna Otescu. In pauza I: Cărţi şi reviste. In pauza Il-a: Radio-jurnal. In pauza IlI-a: Sport. 23,45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză şi germană. 23,55: Ultimele ştiri. RADIO EXPERIMENTAL I 1400 kHz. 212 m. 0,2 kw. Şi RADIO EXPERIMENTAL II 9,5 kHz. 31,5 m. 0,25 kw. 21: Muzică variată: Arii din „Carmen“ de Bizet. 21,20: Informaţiuni universitare. 21,30: Muzică românească: Mân­­druţe din poiană şi Bordeiaş, bor­dei, cântate de P. Alexandru cu orchestra Vasile Julea. Ţi-am pus flori la cingătoare şi Tudor, cân­tate de Mia Braia cu orchestra Va­sile Julea. 21,50: Muzică distractivă: Dra­gostea mea şi Să nu mă minţi tangouri­ cântate de Sylvian Flo­rin. Mai stai puţin cu mine şi Ne­bun eşti tu de ceri fericirea, cân­tate de P. Alexandru. Deutschlandsender, 1571 m. 191 ihr 60 kw. — 20,20: Concertul Fi­larmonicei. 22: Ecou. 22,15: Con­cert de muzică distractivă. 23: Me­teor, Inf., Sport. 23,30: Orchestră de dans. Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 19,10: Plăci. 19,30: Progra­mul pe mâine. 19,35: Pentru ță­rani. 20: Teatru radiofonic. 20,35: Recital de canto. 20,50: Conf. 21: Emisie distractivă. 21,45: Radio­jurnal. 22: Concert de muzică po­loneză. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 18: Concert de orchestră. 19: Recital de pian. 19,30: Conf. 20: Cântece populare. 21: Seară literară. 23: Plăci. 24: Inf. în en­gleză. 0,05: Jazz. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.— 20,25: Concert de orchestră. 21: Teatru radiofonic. 22,50: Conf. 23,10: Inf., Meteor. Programul pen­tru mâine. 23,20: Concert Franc­­kenstein. 23,55: Inf. 24: Continua­rea concertului. Praga, 470 m. 630 kHz. 120 kw.— 19,10: Emisie germană. 19,45: Inf., Meteor. 20,15: Brno. 21,15: Piesă adiofonică. 21,55: Concert de or­­c­hestră. 22,65 :'Plăci. 23: Ora, Inf ... ironica zilei, Sport. 23,20: Plăci,­­ Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw.­­*'20,30: Ora.naţiunii. 20,50: Re- i­xortaj. 21: Zagreb. 21,30: Comedie r adiofonică. 22: Cântece populare. 1­3: Inf. 23.20: Plăci. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. I — 20: (Roma) Muzică variată. 20: Napoli) Muzică variată. 20,20­­ : Sport. 20,53: (Bari) Program spe­­l­­ial pentru Grecia. 21.10: Ora. Inf. radiojurnal. 21,30: Cronică. 21.40: i Muzică variată. 22: „Alcassino e licoletta“ operă de Bărbieri. După operă muzică de dans. Muenchen, 495 m. 216 kHz. 190 kw. — 20,50: Conf. 21: Concert de orchestră. 23: Ora. Meteor, Inf.,­­ sport. 23,20: Concert de muzică variată. 24: Concert de muzică dis­­ractivă. Leipzig, 382 m. 785 kHz. 120 kw. — 20,10: Program variat. 21,10: Concert de orchestră. 23: Inf., Me­­cor, Sport. 23,30: Orchestră de lans. Milano, 368,6 m. 814 kHz. 50 kw. — 20,40: Muzică variată. 21,10:­­ Ora, Inf., Radiojurnal. 21,30: Cro­­nică. 21,40: Concert de orchestră. 22: Teatru radiofonic. 23,15: Reci­­al de orgă. 24: Radiojurnal. 0,15: iluzică de dans. Breslau, 316 m­. 950 kHz. 100 kw. — 20,10: Concert de orchestră. a,10: Inf. 22,15: Recital de balade. Î3: Inf. 23,15: Conferință. 23,30: Deutschlandsender. Muzică de d­­ans. SAMBATA, 15 OCTOMBRIE RADIO - BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m 1­12 kw. RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 7:30: Deschiderea emisiunii. Gim­­nastică ritmică. Radio-jurnal. Con­­cert de dimineaţă (discuri): Bătu­­a, Frusina şi Ciobănaşul, aranja­­te de Simeon Niculescu (voce: Au­el Alexandrescu). Hora mocânea­­scă şi Sârba din Brădet!" Sfaturi fosporeşti şi medicale. 8,30: închiderea emisiunii. 13: Ora, Culturale, Sport, Cota Dunării. 13,10: Concert de prânz. Orches­­tra Petrică Moţai (voce: Nicolae Gleorgescu); Arii naţionale; Valu­rile Dunării, vals de Ivanovici; Că­­răruie, cărăruie, romanţă şi Hora­ti Dinicu; Trăiască România Ma­­re, potpuriu naţional de Welsch; Lampa, romanţă; Două Învârtite din judeţul Sibiu. 14,10: Radio-jurnal, Ora, Mersul ■remii. Ştiri interne şi externe. 14,25: Continuarea concertului : Sântă cocoşeii in zori de zi, cân­­tec românesc de Nelli Martini; stau în­ poartă şi aştept poştaşul, cântec românesc de Vasilescu; Pa­tru boi cu lanţu’n coarne şi Hora lui Calu; Romanţe şi Arii naţio­nale.. . 15. Ultimele ştiri. 17. ORA STRAJERILOR. — Oră festivă: I) Cuvânt omagial închi­nat Marelui Străjer, de g-ral Ion Manolescu, secretar general al O. E. T. R.-ului. XI) Program festiv: a) Coruri străjereşti cântate de corul Asociaţiei creştine a tineri­lor; b). Versuri­ închinate . Marelui Străjer, recitate de străjeri, sf­ră­­jere, şoimi şi arcaşi. 19. Ora. Mersul vremii. 19.03: Concertul fanfarei Şcoalei pregătitoare de ofiţeri, cond. de lt. Horia Pandrescu: Sombre et Meuse marş de Planquette; Potpuriu na­ţional de Fotino; Potpuriu de mar­şuri româneşti (1877-1936); Plu­gurile, poem simfonic de S. Hor­­cea­g "; Floarea "României, potpuriu m­âţiunial" de" Paschill; Marş impe­rial tim Neculai Tomescu. 20.9.1­­ Cuvânt pentru M. S. Re-S­tele. 20,29: Cântece româneşti. Ale­xandru Grozuţă, canto: Mă uitai din deal in vale, de Brediceanu; Dorurile mele, de Şerban; Segui­­dilla, de D­ima; Mult mă ’ntreabă inima, de Brediceanu; De ce nu-mi vii, de Dima; Ştii tu mândră ce ţi-am spus, de Dima. 20,45: Poşta Radio. 21: Concertul soc. corale „Car­men“ cond. de I. Chirescu: Trăias­că Regele­; Rugăciuntea de Mehul; Marşul cercetărilor de Alfred Cas­­taldi; Mare este slava Regelui, de Bortnianschi; Se ’ntorc vitejii, de Alfred Castaldi; Tricolorul, de Ci­­prian Porumbescu; Mulţi ani Re­gelui, glorie Ţării, de D. G. Kiriac. 21,30: Concert de scară al orches­trei Radio, dirij. de Th. Rogalski; Muzică românească; Două părţi din „Suita pastorală“ de Enacovici; Patriei mele, suită de Ochi-Albi; Poema română de G. Enescu. 22,10: D-na Valentina Creţoiu- Tassian . (canto): Zâmbetele mele, de M. Jora; Când, perdeaua dra­gei, mele, de Alfred Alessandrescu; Foi de toamnă, de Nonna Otescu; Ionică, de Kiriac; Crizanteme, de Sabin Drăgoi; Cânt­ec de leagăn, de Brăiloiu. 22,30: Sport, Radio-jurnal. 22,45: Concert de noapte al or­chestrei Ionel Giurgea, transmis de la restaurantul „Modern“. 23,45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germana. 23,55: Ultimele știri. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 20,10: Marşuri şi melodii populare. 21: Concert de muzică distractivă. 28: Meteor, Inf. Sport. 23,30: Concert nocturn. 23,46: Inf. locale. 24: Berlin. Mu­zică de dans. Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 19,15: Plăci. 19,30: Progra­mul pe mâine. 19,35: Pentru, ță­rani. 20: Pentru polonezii din stră­inătate. 20,50: Conf. 21:­ Concert de orchestră. 21,45: Radiojurnal. 22: Concert cu concursul lui Jan Kiepura. 23,50: Știri. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 18,35: Orchestră de țigani. 19,30: Conf. 20: Concert de orches­tră. 21­, Plăci. 22,55: Inf. 23,30: Concert simfonic. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.— 20,26: Concert de" muzică distrac­tivă. 22,06:­­Recital de pian. 23: Muzică veche vieneză. 23,10: Inf., Meteor, Programul pentru mâine. 23,20: Continuarea concertului. Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 19,45: Inf., Meteor în germană. 20: Ora, Inf. 20,20: Concert popu­lar. 20,40: Brno. 21,16: Amintiri. 21,35: M. Ostrava. 22: Ora. 22,55: Plăci. 23: Ora, inf., Cronica zilei, Sport. 23,15: Plăci. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. —20,30: Ora națiunii. 20,50: Repor­taj. 21: „Baron Trenk“, operă de Albini. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.— 20: (Roma) Muzică variată. 29: (Napoli) Muzică variată. 20,58: (Bari) Program special pentru Grecia. 21,30: Cronică. 21,40: Mu­zică variată. 22: „Zingaresca", o­­pereta de Lehar. 24: Radiojurnal. 0,15: Muzică de dans. Leipzig, 382 m. 785 kHz. 120 kw. — 20,10: Concert vocal. 20,50: O privire asupra serii. 21: Recital de canto. 23: inf., Meteor, Sport. 23,30 Muenchen. Muzică de dans. Milano, 368,6 m. 814 kHz. 50 kw. — 20: Muzică variată. 21,10: Ora, Inf., Radiojurnal. 21,30: Cronică. 21,40: Muzică variată. 22: Concert de­­orchestră. 23: Muzică de came­ră. 23,30: Concert coral. 24: Radio­jurnal. 0,15: Muzică de dans. Berlin, 357 m. 841 kHz. 100 kw — 21: Orchestră de dans. 22: Muzică militară, 23:. Inf., Meteor, Sport. 23:30: . Orchestră de dans. * Monuttientul,rtegelui Ferdinand, opera sculptorului Dimitriu -­­ Boniad, care se va inaugura în curând la Ismail. Ainul al 54-lea Nr. 285 Sâmbătă 16 Octombrie 1937 Doleanţele dăunaţilor de război Delegaţii dăunaţilor de război atât de crud lovită de vicisitu­din întreaga ţară, întrunindu-se la 10­ Oct. c.­,la­ sediul „Asoc. ge­nerale a dăunaţilor de război din România”, str. Smârdan 4, în urma expunerii făcute de conducătorii asociaţiei ’ asupra situaţiei de plâns a dăunaţilor de război,, au votat o moţiune, care a fost prezentată membri­lor guvernului şi preşedinţilor Corpurilor legiuitoare. Ei cer guvernului, ca această clasă de cetăţeni, care a fost dinile ultimului război să fie sa­tisfăcută cu solicitudinea la care au dreptul, fiind date sa­crificiile pe care le-a avut de suferit. Delegaţia asociaţiei, in frunte cu preşedintele ei d. inginer Secară a fost primită ori la mi­nisterul de finanţe de d. secre­tar general, Durma. Săptămâna viitoare va fi primită de d. mi­nistru Cancicov. Sala Darks: Expoziţia poloneză de prof. G. OPRESCU Anul artistic­­începe sub cele mai bune asupirii. Prietenii, no­ştri polonezi ne trimit, pentru a doua oară anul acesta, cei mai plăcuţi soli, artiştii lor de seamă, într’o ■,expoziţie in­cape» atât artele plastice, cât şi •coto, aplicate — cel puțin în ce pri-' verte, textilele" sunt hinfí: ■re­prezentate! " - ■ •• Trebue să le fim recunoscă­tori pentru vizita ce ne fac, cu atât mai mult cu cât expoziţia internaţională din Paris în­seamnă, pe un for mult­ mai vast, un efort considerabil. Cum­­ vedem, el n’a secătuit posibili­tăţile poporului vecin, care a putut găsi la particulari şi în muzeele publice toate operele capabile să ne dea o idee pre­cisă şi foarte favorabilă despre producţia artistică a aproape patruzeci de milioane de oa­meni.. Este cel mai sigur mijloc de a ne cunoaşte, de a ne în­ţelege, de a şti exact care sunt rezer­vele noastre intelectuale, ale unora şi ale celorlalţi. De altf­el, in ultimul timp, acest fel de manifestaţii sau multipli­cat. Am avut expoziţii de artă ■ contemporană franceze şi italiene, de care, ne simţim ca structură sufletească mai a­proape; acum ne sosesc ta­blouri şi sculpturi daneze şi po­loneze,­­ în curând poate cehe, cu care suntem mai puţin o­­bicinuiiţi. Fiecare din ele, ana­lizate, ne deschide perspective noi, carerna­­început ne­­ vor pă­rea poate ceva cam ciudate, dar care repetâ­ndu-se vor aduce servicii netăgăduite atât artiş­tilor, cât şi publicului amator de artă. Se cuvine, chiar la început, să mulţumim pentru ce ni s’a trimis, atât ministrului Arch­­­owski, animatorul expoziţiei szewiski, cât şi pictorului Bo- Iar cei cari sunt ceva mai în curent cu fasele prin care a trecut pregătirea unei între­­­prinderi de aşa proporţii, au putut admira tactul său, ideile largi, osteneala ce şi-a dat ca să se pună in­ umbră, în timp ce prin toate mijloacele ...căuta să-şi servească confraţii. Dar, şi din umbră, am putut să-i ad­mirăm pânzele, de­sigur, prin­tre­ cele mai interesante şi mai complete. Gravurile sale­ apar­ţin aceliuiaş gen, în care predo­mină preocupările de­ stil, în­vederând­ o compoziţie bazată­­pe principii clasice, insă atât de bine echilibrată. Talent variat, pastelul în care ne sunt predaţi o ceată de cai, speriaţi de fur­tună, este unul din cele mai eup­rioase dintre cele expuse. După acest omagiu meritat, adus unui atât de serios ar­tist, aş vrea să trec, sumar, in revistă lucrările trimise. Ne sunt prezentate picturi, sculp­turi, gravuri şi „chilimuri“. La o primă vizită, ceea ce se impu­ne oricărui cunoscător este în primul rând secţia de gravură. Această artă, mai intelectuală de cât pictura, mai cerebrală chiar, este practicată de multă vreme de vecinii noştri- Tot ce ni s’a trimis merită să fie ana­lizat, iar totalul gravurilor in lemn, în negru şi în culori, al celor în apă tare, al litografii­lor, este de un nivel aşa de ri­dicat, în­cât ar putea suferi comparaţia cu cele mai cunos­cute şcoli de gravuri din Oc­cident. Vara trecută, când am expus impresiile mele de la ex­poziţia elevilor şcoalelor de arte frumoase poloneze, am lăsat să se înţeleagă cât­ de Satisfăcă­toare mi s’au părut acele lu­crări, care in fond erau totuşi operele unor începători. Acum, când vedem exemplare produse de maeştrii lor, înţelegem pen­tru ce au putut ajunge, iin şcoa­­lă,dar rezultate atât de surprin­zătoare. .. Unul din avantajele acestor expoziţii, este­ prilejul ce ni se oferă de a face comparaţii cu artiştii noştri similari. Evident, suntem­­ o naţie mai spontană in senzualitatea noastră, mai sensibilă poate pentru elemente de culoare. O ştim şi de multe ori, abuzăm de acest dar. Nu vreau­­ să zic prin aceasta că polonezii sunt indiferenţi ca un element, primordial poate, in pictură. Ei insă se conduc mai­­puţin, de instinct, şi mai mult de raţiune,­ chiar atunci când iau atitudine in faţa problemei culoarei. Zac, Borowski însuşi, Falat, marele aemretist, Olga Boznanska, Cyris, Jofja Stryjen­­ska — exemple luate l­a întâm­plare sunt o dovadă despre a­­ceasta. Noi insă, obicinuiţi cu Andreescu, cu L­uchian, cu To­­nitza, cu Pallady şi ceilalţi pic­tori ai noştri, la care, la mai toţi, culoarea este sonoră, ne simţim puţin nesiguri in faţa paletei discrete a acestor ar­tişti. îndată însă ce trecem în domeniul gr­avurei, suntem de-a dreptul fermecaţi de siguranţa de care dau dovadă cei cari s’au mărginit să combine nu­mai patru sau cinci tonuri. Pictura ce am văzut eri şi as­tăzi nu este uşo­r de priceput. De aceea — ca şi la expoziţia daneză — aş recomanda publi­cului să revină, şi să n­u se mul­ţumească cu o singură viaită ! Pe măsură ce ne familiarizăm cu temele şi cu felul de tratare, descoperim­ calităţi care ne scă­pase la­ primul contact. Aşa, de pildă, tabloul colosal al lui Kowalski, nu tocmai plă­cut la început, din care insă, la analiză, se desprinde o putere şi­­un simţ al monumentalităţii impresionante. Aş recomanda celor ce sunt interesaţi de fe­lul de pictare să analizeze chi­pul execuţiei cerului, al terenu­lui din primul plan şi al câne­­lui. Puţine lucruri de nuanţă ho­­tărît „modernistă“,­ atât în pic­tură, cât şi in sculptură. Nu voi intra in multe detalii asupra celorlalte : uin catalog bine fă­cut, ne dă toate informaţiile ne­cesare. Ţin însă­­să remarc ca­litatea excepţională a sculptu­­rei in lemn, un gen în care Po­lonia şi-a câştigat un mare renume. Capetele care vor îm­podobi sala cea­ mare din cas­telul’ 'Wawel (de Dunikowski) sunt o reînviere a ornamentelor similare ,pe care le­­ întâlneam in ţările nordice, la începutul Renaşterei. Culoarea insă mi se pare de prisos. Rzecki, Karny, sunt foarte serioşi sculptori. Kilimurile şi stofele de mă­tase, care amintesc brâe­le pe care le purtau nobilii polonezi prin sec. al XVIILlea, puternic influenţate de ornamentica o­­rientală, sunt interesante prin modelele ca şi prin armonia culorilor. Regret că spaţiul mi-e măsu­rat pentru a intra în mai multe detalii. Ceea ce am spus sper că va­­ convinge publicul de la noi sa viziteze această foarte in­structivă expoziţie. I HULIGANISM — Uimm din pag. I-a — ajuns să se spele complect de petele neamului şi să devie om vrednic de stimă şi de iu­bire­, — câţiva la mie liberi profesionişti, restul paraziţi, intermediari, speculatori ai muncii altora. Religia lor, mesianismul lor de popor ales, destinat să stăpânească lumea, toată făptura lor şi trupească, dar mai ales sufletească, ii îm­piedecă de a se putea schim­ba. A încerca să-i schimbi e­­tot atât de van şi de absurd cât ar fi încercarea de a face pleoşniţe vegetariene. Şi totuşi, cu atât de puţine virtuţi creatoare, cu atât de puţin aport la progresul şi la civilizaţia omenească, ei ajung la situaţii enorme. Iată-l: ajuns in clasa pa­tra gimnazială, a părăsit şcoala şi ajutat de o rubede­nie, timp de un an, a înde­plinit la un cinematograf slujba de „ajutor de băgător de seamă“. Acolo, într’o sea­ră, pe întuneric, tăind cu foarfecele băerile poşetei unei doamne, a încercat s’o fure. Surprins, ar fi fost uşor fă­cut scăpat, dacă nu s’ar fi nimerit ca doamna să fie so­ţia unui agent poliţienesc. S’a ales numai cu câteva zile prevenţie şi cu zece zile de închisoare, pentrucă era mi­­nor. Gonit din câteva servi­cii, pentru că nu îşi vedea de ele, acum vreo opt ani vin­dea lame de ras „patră d’un pol“ în colţul de peste drum de Cercul Militar, pănă când un unchi depărtat l-a luat la gazetă, întâi trepăduş. Din asistarea zilnică timp de un an la spectacolele cinemato­­grafului învăţase o mulţime de lucruri; — la acestea se adăugau acuma cunoştinţele ce culegea din discuţiile personalului din redacţie; —* se familiariza treptat, trep­tat cu toţi termenii technici, cu toate formulele găunoase şi sonore ; „marile principii de egalitate şi libertate do­bândite cu atâta strădanie“, „democraţie integrală“, „ma­rile democraţii ale Apusu­­lui“... Insinuant, pişicher, în­durând fără protestare înju­răturile şi chiar urechelile mai marilor, în timp de opt ani, încet,încet, treptat-trep­­tat, a ajuns reporter parla­mentar. Şi iată-l astăzi cu bilet de liberă circulaţie de clasa I-a pe toate liniile ţă­­rii, — cu bilet de intrare pe culuoarele şi incinta Camerii, stând de vorbă cu foştii, ac­tualii şi viitorii miniştri. Ca­­un praf subţire, aşa pătrunde■ el prin uşile cele mai căp­tu­­şite. Primeşte leafă de la opt departamente, cu state in re­gulă, pe care le semnează in fiecare lună, în total îndoit decât leafa unui ministru. Pe soră-sa a băgat-o lui Conser­vator, — la anul, când va is­­prăvi, o să fie angajată la Teatrul National. Lui tată-su, un pârlit de croitoraș, i-a că­pătat o furnitură mănoasă. Reportajele lui parlamentare sunt foarte apreciate şi te­­mute. A! bine­înţeles nu sunt­­ semnate cu numele lui cel adevărat, David Davido­­vici. Numele ăsta i-a purtat ghinion şi e şi înscris la poliţie.­ Azi el poartă un nume, combinaţie de mi­tropolit cu cronicar: Venia­­min Niculcea! In faţa unui asemenea suc­ces, rămâi încremenit de ad­miraţie, ca în faţa succesului lighioanelor abia vizibile, des­crise in tratatele de parazito­­logie. Ţi-ar veni să aplauzi, dacă nu ţi-ai aduce aminte că acest succes se trage din ticăloşia, laşitatea şi nedem­­nitatea noastră. Poftiţi, vă rog, la specta­col ! Sala de aşteptare a unui minister. In fund biroul dom­nului şef de cabinet,­­ tot in fund,tin peretele din stânga, uşa prin care se pătrunde la domnul ministru. De jur împrejur, pe bănci, solicitanţi, unii oameni in vârstă, aduşi cine ştie de unde, de păsuri grave. Fiecăruia din căţi au venit domnul şef de cabinet le-a spus: — „Dom­nul ministru se găseşte in­­tr’un consiliu, nu vă poate primi deocamdată; dar dacă puteţi aştepta, luaţi loc, vă rog“. , Şi oamenii s’au aşezat­ şi aşteaptă de mai bine de două ceasuri. Dar iată că se deschi­de uşa şi apare un ovreiaş cu trei clase gimnaziale, zidtist. Domnul şef de cabinet îl întâmpină cu aceleaşi cuvin­te: „Domnul ministru se gă­seşte într’un consiliu, nu vă poate primi deocam... Şi ies împreună. Domnul şef de ca­binet se întoarce singur. Trec zece minute şi iată că se des­chide uşa care duce spre ca­binetul domnului ministru în cadrul ei apare Excelenţa Sa care reconduce pe ovreiaşul izarist, căruia răzând, ii strân­ge mâna:­­ „La revedere, atunci după amiază la Cameră“. Şi uşa cu burduf se închide la loc hermetic. Peste un ceas domnul şef de cabinet va anunţa celor care aşteaptă de atâta timp: „Domnul ministru, vă roagă să-l iertaţi,­­ a fost chemat la un consiliu de miniştri". La sfârşitul unui asemenea spectacol nu ştiu ce veţi fi fă­când dumneavoastră. Mie uite ce-mi vine să fac. Ovreiaşului îmi vine să-i strâng mâna, să-l felicit, pentru minunea de a fi putut ajunge săl in­timideze , miniştri’, iar m­i­­nistrului... Om bun sunt, po­liticos, măsurat, . om­'. căruia nu-i plac nici actele de vio­lenţă, nici violenţele de lim­­bagiu, — dar declar că glan­dele mele salivare nu au Pro­dus de când sil­nt pe lume a­­tâta salivă, cu câtă aşi vrea să scuip, în care­­ aşi­ vrea să înnec, pe ticălosul, care cu aşa suflet de lichea se îndea­să la cârmuirea destinelor ţâ­rei noastre şi neamului nos­tru ! BRATESCU-VOINEŞTI Scrisori din Londra (Urmare din pag. I-a) şi cu mari sorţi de izbândă,­­ uniunile profesionale preferă să prevină o cerere căreia nu i s’ar mai putea împotrivi peste câţi­va ani. Au cedat deci în ches­tiunea reprezentării organiza­ţiilor politice locale în sânul co­mitetului executiv. Delegaţii u­­niunilor profesionale au accep­tat în principiu ca delegaţii or­ganizaţiilor locale să aibă sin­guri dreptul de a alege liber pe­­ reprezentanţii lor in comitetul­­ executiv. Aceasta este un succes pentru aripa stângă. Nu e un succes definitiv, pentru că uniunile profesionale, datorită număru­lui şi puterilor financiare, păs­trează majoritatea în comitetul executiv. Totuşi, evenimentul îşi are importanţa. Căci peste câţi­va ani influenţa conducătorilor extremişti va fi mai aparentă la conducerea partidului muncito­resc. Trebuie să înregistrăm fap­tul acestei schimbări în consti­tuirea partidului. In orice altă ţară am spune că s’ar produce o sciziune definitivă în partid. Elementele conservatoare s’ar alia pe faţă cu elementele po­litice dela dreapta lor, în vreme ce adversarii lor ar înclina spre Frontul popular, frontul acesta al stângei, care e atât de la modă azi. Se poate ca situaţia să se desfăşoare la urma urmei astfel. Dar, în definitiv, nu este sigur. Fruntaşii uniunilor pro­fesionale au făcut o mare con­cesie spiritului timpului. Au ce­dat o parte a puterii aripii stângi. Este cu putinţă, ca a­­cest gest să­ , mai asigure încă multă vreme stăpânirea mode­­raţilor în partid. AUGUR HBSffiBJaiMMIIIKSMMfclfiMMBSgKMBK I...... Grav accident de circulaţie la Constanţa Un autobuz sfărâmat de un automotor. Trei răniţi Constanţa, 13 Oct. Astăseară, la ora 10, in timp ce autobuzul nr. 942, de pe linia 5-a, condus de şoferul Creme­­ne­llie, venea spre oraş, a fost surprins în dreptul pasajului de nivel de la viile noui, de auto­motorul care plecase din nava Constanţa spre Carmen Sylva. Izbitura fiind puternică, au­tobuzul a fost sfărâmat, iar şo­ferul Cremenel Ilie, taxatoarea Elena Jeliu şi a­lţi călători, ale căror nume nu le cunoaştem, au fost grav răniţi. Răniţii au fost transportaţi, în grabă, la spitalul ,,Dr. Sion“ unde li s’au dat îngrijiri. La locul accidentului a sosit imediat comisarul de serviciu care a început facerea unei an­chete.­­ “­­UN AUTOMOTOR S’A CIOCNIT DE TAMPONUL DE SUS­ŢINERE Azi după amiază, în timp ce automotorul de Carmen Sylva a intrat cu viteză în staţia lo­cală, mecanicul neputând opri automotorul, acesta s-a lovit puternic de tamponul de susţi­nere. Automotorul a suferit grave stricăciuni. Aproape toate gea­murile au fost sparte De ase­­menea, tamponul de susţinere a fost scos din încheieturi şi sfărâmat. 1 _____ i

Next