Universul, octombrie 1937 (Anul 54, nr. 285-300)
1937-10-16 / nr. 285
UNIVERS me. RESTAURANTUL SPLENDID-PARC Cel mai distins din Capitală Proprietar I. STANESCU Condus astăzi SALON: Traian Gligor, fost la Enescu BUCĂTĂRIA: StoicaGh. ■ - Jean Seracu, fost la Capşa fost”la Colonade Orchestra FRAȚII DUMITRESCU SUPEUR1 — DANS. •— Preturi convenabile IEI 76 LEI trimiteţi direct Secţiunii „UNIVERSUL” a Societăţii „FRANCO-ROMANE’* Bucureşti, Calea Griviţei 23, şi veţi primi: O POLIŢA DE ASIGURARE DE LEI 20.000 cu începutul 1 Octombrie 1937, cu un număr pentru tragerea lunară de lei 20.000 şi 8 numere pentru tragerile de lei 4000 şi lei 2000. La achitarea ratei a 4-a lunare de lei 76, veţi primi: ŞASE LINGURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE, intr’o frumoasă casetă căptuşită cu mătase, iar la achitarea ratei a 12-a lunare: UN SERVICIU PE 6 PĂHĂRUŢE DE METAL FIN CIZELAT, într’o frumoasă casetă căptuşită cu mătase. — LĂMURIRI ŞI PROSPECTE LA CERERE — Grăbiţi-vă din i¥£S££ tragerea CĂRŢI NOUI 1. Simionescu: Didactica ştiinţelor naturale Predarea ştiinţelor naturale în ■ învăţământ cere condiţii de pregătire speciale, pentru că obiectul acestei discipline stă în strânsă legătură cu ţara şi chiar cu regiunea, unde el e studiat Localizarea e un deziderat al ştiinţelor naturale. Botanica, zoologia, geologia, ajută mult la cunoaşterea unei ţări O bună preedare a lor ne deschide sufletul spre frumuseţile şi bogăţiile patriei. Studiul d-lui prof. I. Simionescu, intitulat „Didactica ştiinţelor naturale", insistă mai ales asupra importanţei educative a ştiinţelor naturii. Un profesor adevărat de ştiinţe naturale e de fapt un bun educator. Lumea vieţuitoarelor trebue înţeleasă în lupta ei aprigă pentru trai; de aici şcolarul trage învăţătura necesară pregătirii lui pentru viaţă. Dar în natură se mai află şi o parte vrednică de admiraţia şi contemplaţia noastră; înţelegerea ei produce sentimentul artistic. Metoda observaţiei aplicată in ştiinţele naturale constitue pe da altă parte un bun exerciţiu pentru spirit. Escursiile oferă prilejul cel mai nimerit de a preda nu numai botanica, dar chiar zoologia şi geologia. Dacă nu se pot face escursii, tablourile intuitive nu trebue să lipsească în nici un caz, din orele de clasă. Prin exemple, prin vederi şi schiţe, profesorul îşi poate ajunge mai lesne scopul său, de îndrumător şi însufleţitor al tinerilor, spre cunoaşterea ţării. Cartea d-lui prof. I Simionescu e de mare folos învăţământului românesc. Pedagogia lui Immanuel Kant, de C. Marly „Colecţia pedagogilor români şi străini” (Bucureşti) Studiile publicate în ,,Colecţia • pedagogilor români şi străini“, de ■sub supravegherea d-lui prof. universitar C.. Narly. . şu. meni-; rea să slujească în deosebi învăm ţătorilo£«.c pentru ţinerea lor. la .curent cu problemele pedagogice, a căror, cunoaştere o cere misiunea lor. învăţătorii, s’au arătat de altminteri totdeauna dornici de a se informa, şi, râvna pe care o dovedesc în a-şi împrospăta cunoştinţele şi a le ţine la zi, îndreptăţeşte nădejdea pusă în ei, de a reface neamul prin învăţătură. „Pedagogia lui Immanuel Kant“, scrisă de însuşi conducătorul „Colecţiei pedagogilor români şi străini“, d. prof C. Narly prezintă ideile, marelui filosof , german, asupra moralei şi educaţiei, în special din acea latură a lor, privitoare la misiunea de învăţător. „Omul nu poate de- i român de azi, veni om, decât prin educaţie, a spus Kant. El nu este nimic mai mult, decât ceea ce educaţia face din el“. După Kant,, legea meral 4, este în om; ea e impusă raţiunii şi omul trebue neapărat să se supue ei. Legea morală porunceşte datoria; datoria trebue însă înţeleasă ca o voinţă liberă, ceea ce însemnează că legea morală trebue să ţâşnească din adâncul făpturii noastre, unde valorile sunt absolute. Aflarea legii morale şi puterea ei practică nu este totuşi lucru uşor. Unui individ, ca şi unui popor trebue să i se facă educaţia voinţii. Drumul spre bunurile civilizaţiei se deschide numai celor cari ştiu să voiască, călăuzindu-se după imperativele moralei. ,"Pedagogia lui Immanuel Kant" e o carte de mare folos, celor însărcinaţi cu educaţia poporului Alexandru Ştefanopol: Dintr’un vârf de tufan Poeme in proză (Bucureşti, 1937) de o strălucire deosebită în literatura noastră de dinaintea marelui răsboiu, când un Ştefan Iosif, un Anghel şi mai ales un Emil Gârleanu au creat mici giuvaere sortite să rămânâ modelele desăvârşite ale acestui gen, care nu mai atrage azi pe scriitori. Nu-i mai atrage din multiple motive, dintre car© şi acela că, împotriva oricărei aparenţe, e un gen greu. Desigur poemele în proză ale lui Turghenieff, ale lui Beaudelaire sau Oscar Wilde, — atât de cunoscute şi glorioase, — stau ca nişte jaloane fixe in calea desăvârşirii râvnite. D. ştefanopol, în volumul său, e preocupat mai puţin de un sens metafizic al mărunte... ..lor fapte pe care le descrie cu un real spirit de observaţie. N . preocupă mai mult redarea , simplă, a înfăţişărilor naturii şi ...vieţii veşnic schimbătoare — pecare le priveşte din unitatea punctului de vedere oferit de acel „vârf de tufon“ din titlul sintetic al celor douăzeci ■ şi două de bucăţi ce constituesc volumul. „Pădurea“ — e dintre ele, cea mai reuşită, întrunind toate calităţile autorului, atât de fond şi cât şi de expresie Stilul are o puritate care nu strică întru nimic robusteţea viziunii, consistenţa impresiilor, proaspete în armonica lor îmbinare. Personificarea pădurii e urmărită cu o stăruinţă, care până la urmă, farmecă pe cititorul atent, ca un lucru minunat şi împlinit în toate amănuntele. Desprindem un admirabil fragment: „Când însă, au venit cucii şi privighetorile, grangurii şi prigoriile. . i-a minunat frumuseţea gazdei şi neprefăcuta ei primire. A îngăduit voioasă im. .brăţişările tuturor s’a lăsat ameţită de cântecele lor şi, uitând desamăgirea de peste iarnă,, a săvârşit în fiecare noapte taina cununiei, cu privighetorile! Inebunită de năvala dragostei şi a tinereţii, a lăsat zefirii să gonească pe colincile intortochiate şi străjuite de pereţii moi ai lăstarului, a ocrotit aşezările păsărilor în umbra şi taina tufelor, a ferit puişorii de ochii vicleni ai răpitoarelor, a închis suliţele păpurişului în meterezele trunchiurilor de tufani, a hrănit cu frunzele ei odraslele fluturilor şi a râs de năzdrăvăniile caţelandrilor de lupi şi vulpi, când începeau să se pregătească pentru dibăciile jafului. Molipsitoarea veselie a dragostei a cotropit toată împărăţia păduroasă şi chiotele se înteţeau mai vârtos în noapte, când luna trecra pe aria cerului, spicele stelelor". Cărţile şcolare apărute în editura ziarului „Universul*“ se găsesc de vânzare la toate librăriile din ţară. G ctl&ncht/r VINERI, 15 OCTOMBRIE Ortodox: Sfântul Martir Lucian Preotul Antiochiei (1 311). Catolic : Sfânta Teresia Ct 1582). Protestant: Hedviga. Evreesc: 9 Hesvan 5698. Mahomedan : 9 Șaban 1356. * Răsăritul soarelui 6.33 , apusul soarelui 17.32, încoronarea la Alba-Iulia a Regelui Ferdinand I și a M. S. Reginei Maria (1922). Un lux, doamnă? Nu. Frumuseţea nu este un lux pentru o femee din zilele noastre, ci o necesitate. O femee modernă nu trebue să fie urîtă, deoarece i se oferă atâtea şi atâtea mijloace simple prin care poate fi frumoasă. De pildă, d-voastră aţi încercat vreodată reţetele de cosmetică pe care le publică regulat revista de medicină pentru toţi „Trup şi Suflet“ ? Zeci de mii de femei, din toată România, aşteaptă cu nerăbdare ziua de Vineri ca să găsească aceste reţete in revista lor preferată. In numărul de mâine, „Trup şi Suflet“ se ocupă de masajul feţei. Cumpăraţi neapărat acest număr. Pretutindeni: 1 7 lei . - ■' /[ & ltcLi.9’ VINERI, 15 OCTOMBRIE RADIO BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6:30. Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio- jurnal. Concert de dimineaţă (discuri): Mazurca nr. 3 şi Vals nr. 1 de Delibes. De ziua copilului de Roneil şi Zece cenţi un dans de Rodgers (pian: Billy Mayerl); Stomp de Ellington. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 13: Ora Culturale, Sport, Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Muzică variată (discuri). Uvertură la „O noapte în Veneţia“ de Joh. Strauss (arch. Operei din Berlin, dirij. de Viebig); Pe o piaţă japoneză de Koichi Kishi (arch. filarm. din Berlin, dirij. de autor); Două cântece din opereta „Ţara surâsului“ de Lehar (voce Joseph Schmidt); Selecţiuni din valsurile lui Chopin (orch. Operei din Berlin); Selecţiuni din opera „Paiaţe“ de Leoncavallo (voce: Peter Anders, Carla Spletter şi Karl Schmitt-Walter); Fantezie din opereta „Vânzătorul de păsări“ de Zeller (orch. filarm. din Berlin, dirij. de Mackeben); Dans oriental nr. 6 de Glazunov) şi Marş caucazian de Ippolitow- Iwanow (orch. simf. din Filadelfia, dirij. de Stokowski). 14:10: Radio-jurnal, Ora, Mersul vremii, Bursa, Ştiri interne şi externe. 14:30: Muzică distractivă (discuri) : Pe tine te plac de Yvain şi Nimic decât adevărul de Bernaby (voce: Lamy şi Becky Rosanes); Nu de o mie de ori nu ! de Sherman şi Fox de Gay;Mic dans de Börsche! şi Serenadă de Schenian; Căsuţa naostră de Popescu-Poppu şi La Tismana intr’o grădină (voce: P. Alexandru). 15. Ultimele ştiri. 19: Ora. Mersul vremii. 19.05: Concert de după amiază, orchestra Vasile Julea (canto: I. Luican); Arii naţionale; Alina, vals de Ivanovici; Tangoul despărţirii de Martini; Marinella, rumba de Scotto; Stând pe malul Jiului şi Horă; O lacrimă in ochii tăi, tango de Sene; Sub vişinul Înflorit, romanţă; Ţarina din Abrud de Albu; Auzii o vorbă aseară, de Boldeanu; Recunoaşte domnişoară că am greşit, tango de Vasilescu; Hora din Sâlcuţa şi Bâităreasa; De ce nu plângi cu mine, tango de Şerban; M’a urât Gheorghiţă al meu, cântec popular de Mia Braia; Arii naţionale. 20,15: N. Vaschide, de Ion Biberi. 20,35: „Nunta lui Figaro“ operă in 4 acte de Mozart. ''(Transmisie de la Opera Română). Distribuţia: Contele Almaviva, Berban Tassiani; Figaro, Gh. Folescu; Contesa, Mafia Cojocăreanu; Suzana, Emilia Guţianu; Cherubin, Valentina Creţoiu-Tassian; Barbarina, Florica Popovici ; Don Bartholo, N. Secăreanu; Don Basilio, L. Nanu; Antonio, G. Oprişan; Don Curzio, Eug. Popescu; Marcelica, Tana Nanescu. Conducerea muzicală : I. Nonna Otescu. In pauza I: Cărţi şi reviste. In pauza Il-a: Radio-jurnal. In pauza IlI-a: Sport. 23,45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză şi germană. 23,55: Ultimele ştiri. RADIO EXPERIMENTAL I 1400 kHz. 212 m. 0,2 kw. Şi RADIO EXPERIMENTAL II 9,5 kHz. 31,5 m. 0,25 kw. 21: Muzică variată: Arii din „Carmen“ de Bizet. 21,20: Informaţiuni universitare. 21,30: Muzică românească: Mândruţe din poiană şi Bordeiaş, bordei, cântate de P. Alexandru cu orchestra Vasile Julea. Ţi-am pus flori la cingătoare şi Tudor, cântate de Mia Braia cu orchestra Vasile Julea. 21,50: Muzică distractivă: Dragostea mea şi Să nu mă minţi tangouri cântate de Sylvian Florin. Mai stai puţin cu mine şi Nebun eşti tu de ceri fericirea, cântate de P. Alexandru. Deutschlandsender, 1571 m. 191 ihr 60 kw. — 20,20: Concertul Filarmonicei. 22: Ecou. 22,15: Concert de muzică distractivă. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,30: Orchestră de dans. Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 19,10: Plăci. 19,30: Programul pe mâine. 19,35: Pentru țărani. 20: Teatru radiofonic. 20,35: Recital de canto. 20,50: Conf. 21: Emisie distractivă. 21,45: Radiojurnal. 22: Concert de muzică poloneză. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 18: Concert de orchestră. 19: Recital de pian. 19,30: Conf. 20: Cântece populare. 21: Seară literară. 23: Plăci. 24: Inf. în engleză. 0,05: Jazz. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.— 20,25: Concert de orchestră. 21: Teatru radiofonic. 22,50: Conf. 23,10: Inf., Meteor. Programul pentru mâine. 23,20: Concert Franckenstein. 23,55: Inf. 24: Continuarea concertului. Praga, 470 m. 630 kHz. 120 kw.— 19,10: Emisie germană. 19,45: Inf., Meteor. 20,15: Brno. 21,15: Piesă adiofonică. 21,55: Concert de orchestră. 22,65 :'Plăci. 23: Ora, Inf ... ironica zilei, Sport. 23,20: Plăci, Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw.*'20,30: Ora.naţiunii. 20,50: Re- ixortaj. 21: Zagreb. 21,30: Comedie r adiofonică. 22: Cântece populare. 13: Inf. 23.20: Plăci. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. I — 20: (Roma) Muzică variată. 20: Napoli) Muzică variată. 20,20 : Sport. 20,53: (Bari) Program spelial pentru Grecia. 21.10: Ora. Inf. radiojurnal. 21,30: Cronică. 21.40: i Muzică variată. 22: „Alcassino e licoletta“ operă de Bărbieri. După operă muzică de dans. Muenchen, 495 m. 216 kHz. 190 kw. — 20,50: Conf. 21: Concert de orchestră. 23: Ora. Meteor, Inf., sport. 23,20: Concert de muzică variată. 24: Concert de muzică disractivă. Leipzig, 382 m. 785 kHz. 120 kw. — 20,10: Program variat. 21,10: Concert de orchestră. 23: Inf., Mecor, Sport. 23,30: Orchestră de lans. Milano, 368,6 m. 814 kHz. 50 kw. — 20,40: Muzică variată. 21,10: Ora, Inf., Radiojurnal. 21,30: Cronică. 21,40: Concert de orchestră. 22: Teatru radiofonic. 23,15: Recial de orgă. 24: Radiojurnal. 0,15: iluzică de dans. Breslau, 316 m. 950 kHz. 100 kw. — 20,10: Concert de orchestră. a,10: Inf. 22,15: Recital de balade. Î3: Inf. 23,15: Conferință. 23,30: Deutschlandsender. Muzică de dans. SAMBATA, 15 OCTOMBRIE RADIO - BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m 112 kw. RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 7:30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri): Bătua, Frusina şi Ciobănaşul, aranjate de Simeon Niculescu (voce: Auel Alexandrescu). Hora mocânească şi Sârba din Brădet!" Sfaturi fosporeşti şi medicale. 8,30: închiderea emisiunii. 13: Ora, Culturale, Sport, Cota Dunării. 13,10: Concert de prânz. Orchestra Petrică Moţai (voce: Nicolae Gleorgescu); Arii naţionale; Valurile Dunării, vals de Ivanovici; Cărăruie, cărăruie, romanţă şi Horati Dinicu; Trăiască România Mare, potpuriu naţional de Welsch; Lampa, romanţă; Două Învârtite din judeţul Sibiu. 14,10: Radio-jurnal, Ora, Mersul ■remii. Ştiri interne şi externe. 14,25: Continuarea concertului : Sântă cocoşeii in zori de zi, cântec românesc de Nelli Martini; stau în poartă şi aştept poştaşul, cântec românesc de Vasilescu; Patru boi cu lanţu’n coarne şi Hora lui Calu; Romanţe şi Arii naţionale.. . 15. Ultimele ştiri. 17. ORA STRAJERILOR. — Oră festivă: I) Cuvânt omagial închinat Marelui Străjer, de g-ral Ion Manolescu, secretar general al O. E. T. R.-ului. XI) Program festiv: a) Coruri străjereşti cântate de corul Asociaţiei creştine a tinerilor; b). Versuri închinate . Marelui Străjer, recitate de străjeri, sfrăjere, şoimi şi arcaşi. 19. Ora. Mersul vremii. 19.03: Concertul fanfarei Şcoalei pregătitoare de ofiţeri, cond. de lt. Horia Pandrescu: Sombre et Meuse marş de Planquette; Potpuriu naţional de Fotino; Potpuriu de marşuri româneşti (1877-1936); Plugurile, poem simfonic de S. Horceag "; Floarea "României, potpuriu mâţiunial" de" Paschill; Marş imperial tim Neculai Tomescu. 20.9.1 Cuvânt pentru M. S. Re-Stele. 20,29: Cântece româneşti. Alexandru Grozuţă, canto: Mă uitai din deal in vale, de Brediceanu; Dorurile mele, de Şerban; Seguidilla, de Dima; Mult mă ’ntreabă inima, de Brediceanu; De ce nu-mi vii, de Dima; Ştii tu mândră ce ţi-am spus, de Dima. 20,45: Poşta Radio. 21: Concertul soc. corale „Carmen“ cond. de I. Chirescu: Trăiască Regele; Rugăciuntea de Mehul; Marşul cercetărilor de Alfred Castaldi; Mare este slava Regelui, de Bortnianschi; Se ’ntorc vitejii, de Alfred Castaldi; Tricolorul, de Ciprian Porumbescu; Mulţi ani Regelui, glorie Ţării, de D. G. Kiriac. 21,30: Concert de scară al orchestrei Radio, dirij. de Th. Rogalski; Muzică românească; Două părţi din „Suita pastorală“ de Enacovici; Patriei mele, suită de Ochi-Albi; Poema română de G. Enescu. 22,10: D-na Valentina Creţoiu- Tassian . (canto): Zâmbetele mele, de M. Jora; Când, perdeaua dragei, mele, de Alfred Alessandrescu; Foi de toamnă, de Nonna Otescu; Ionică, de Kiriac; Crizanteme, de Sabin Drăgoi; Cântec de leagăn, de Brăiloiu. 22,30: Sport, Radio-jurnal. 22,45: Concert de noapte al orchestrei Ionel Giurgea, transmis de la restaurantul „Modern“. 23,45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germana. 23,55: Ultimele știri. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 20,10: Marşuri şi melodii populare. 21: Concert de muzică distractivă. 28: Meteor, Inf. Sport. 23,30: Concert nocturn. 23,46: Inf. locale. 24: Berlin. Muzică de dans. Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 19,15: Plăci. 19,30: Programul pe mâine. 19,35: Pentru, țărani. 20: Pentru polonezii din străinătate. 20,50: Conf. 21: Concert de orchestră. 21,45: Radiojurnal. 22: Concert cu concursul lui Jan Kiepura. 23,50: Știri. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 18,35: Orchestră de țigani. 19,30: Conf. 20: Concert de orchestră. 21, Plăci. 22,55: Inf. 23,30: Concert simfonic. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.— 20,26: Concert de" muzică distractivă. 22,06:Recital de pian. 23: Muzică veche vieneză. 23,10: Inf., Meteor, Programul pentru mâine. 23,20: Continuarea concertului. Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 19,45: Inf., Meteor în germană. 20: Ora, Inf. 20,20: Concert popular. 20,40: Brno. 21,16: Amintiri. 21,35: M. Ostrava. 22: Ora. 22,55: Plăci. 23: Ora, inf., Cronica zilei, Sport. 23,15: Plăci. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. —20,30: Ora națiunii. 20,50: Reportaj. 21: „Baron Trenk“, operă de Albini. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.— 20: (Roma) Muzică variată. 29: (Napoli) Muzică variată. 20,58: (Bari) Program special pentru Grecia. 21,30: Cronică. 21,40: Muzică variată. 22: „Zingaresca", opereta de Lehar. 24: Radiojurnal. 0,15: Muzică de dans. Leipzig, 382 m. 785 kHz. 120 kw. — 20,10: Concert vocal. 20,50: O privire asupra serii. 21: Recital de canto. 23: inf., Meteor, Sport. 23,30 Muenchen. Muzică de dans. Milano, 368,6 m. 814 kHz. 50 kw. — 20: Muzică variată. 21,10: Ora, Inf., Radiojurnal. 21,30: Cronică. 21,40: Muzică variată. 22: Concert deorchestră. 23: Muzică de cameră. 23,30: Concert coral. 24: Radiojurnal. 0,15: Muzică de dans. Berlin, 357 m. 841 kHz. 100 kw — 21: Orchestră de dans. 22: Muzică militară, 23:. Inf., Meteor, Sport. 23:30: . Orchestră de dans. * Monuttientul,rtegelui Ferdinand, opera sculptorului Dimitriu - Boniad, care se va inaugura în curând la Ismail. Ainul al 54-lea Nr. 285 Sâmbătă 16 Octombrie 1937 Doleanţele dăunaţilor de război Delegaţii dăunaţilor de război atât de crud lovită de vicisitudin întreaga ţară, întrunindu-se la 10 Oct. c.,la sediul „Asoc. generale a dăunaţilor de război din România”, str. Smârdan 4, în urma expunerii făcute de conducătorii asociaţiei ’ asupra situaţiei de plâns a dăunaţilor de război,, au votat o moţiune, care a fost prezentată membrilor guvernului şi preşedinţilor Corpurilor legiuitoare. Ei cer guvernului, ca această clasă de cetăţeni, care a fost dinile ultimului război să fie satisfăcută cu solicitudinea la care au dreptul, fiind date sacrificiile pe care le-a avut de suferit. Delegaţia asociaţiei, in frunte cu preşedintele ei d. inginer Secară a fost primită ori la ministerul de finanţe de d. secretar general, Durma. Săptămâna viitoare va fi primită de d. ministru Cancicov. Sala Darks: Expoziţia poloneză de prof. G. OPRESCU Anul artisticîncepe sub cele mai bune asupirii. Prietenii, noştri polonezi ne trimit, pentru a doua oară anul acesta, cei mai plăcuţi soli, artiştii lor de seamă, într’o ■,expoziţie incape» atât artele plastice, cât şi •coto, aplicate — cel puțin în ce pri-' verte, textilele" sunt hinfí: ■reprezentate! " - ■ •• Trebue să le fim recunoscători pentru vizita ce ne fac, cu atât mai mult cu cât expoziţia internaţională din Paris înseamnă, pe un for mult mai vast, un efort considerabil. Cum vedem, el n’a secătuit posibilităţile poporului vecin, care a putut găsi la particulari şi în muzeele publice toate operele capabile să ne dea o idee precisă şi foarte favorabilă despre producţia artistică a aproape patruzeci de milioane de oameni.. Este cel mai sigur mijloc de a ne cunoaşte, de a ne înţelege, de a şti exact care sunt rezervele noastre intelectuale, ale unora şi ale celorlalţi. De altfel, in ultimul timp, acest fel de manifestaţii sau multiplicat. Am avut expoziţii de artă ■ contemporană franceze şi italiene, de care, ne simţim ca structură sufletească mai aproape; acum ne sosesc tablouri şi sculpturi daneze şi poloneze, în curând poate cehe, cu care suntem mai puţin obicinuiiţi. Fiecare din ele, analizate, ne deschide perspective noi, carernaînceput ne vor părea poate ceva cam ciudate, dar care repetându-se vor aduce servicii netăgăduite atât artiştilor, cât şi publicului amator de artă. Se cuvine, chiar la început, să mulţumim pentru ce ni s’a trimis, atât ministrului Archowski, animatorul expoziţiei szewiski, cât şi pictorului Bo- Iar cei cari sunt ceva mai în curent cu fasele prin care a trecut pregătirea unei întreprinderi de aşa proporţii, au putut admira tactul său, ideile largi, osteneala ce şi-a dat ca să se pună in umbră, în timp ce prin toate mijloacele ...căuta să-şi servească confraţii. Dar, şi din umbră, am putut să-i admirăm pânzele, desigur, printre cele mai interesante şi mai complete. Gravurile sale aparţin aceliuiaş gen, în care predomină preocupările de stil, învederând o compoziţie bazatăpe principii clasice, insă atât de bine echilibrată. Talent variat, pastelul în care ne sunt predaţi o ceată de cai, speriaţi de furtună, este unul din cele mai euprioase dintre cele expuse. După acest omagiu meritat, adus unui atât de serios artist, aş vrea să trec, sumar, in revistă lucrările trimise. Ne sunt prezentate picturi, sculpturi, gravuri şi „chilimuri“. La o primă vizită, ceea ce se impune oricărui cunoscător este în primul rând secţia de gravură. Această artă, mai intelectuală de cât pictura, mai cerebrală chiar, este practicată de multă vreme de vecinii noştri- Tot ce ni s’a trimis merită să fie analizat, iar totalul gravurilor in lemn, în negru şi în culori, al celor în apă tare, al litografiilor, este de un nivel aşa de ridicat, încât ar putea suferi comparaţia cu cele mai cunoscute şcoli de gravuri din Occident. Vara trecută, când am expus impresiile mele de la expoziţia elevilor şcoalelor de arte frumoase poloneze, am lăsat să se înţeleagă cât de Satisfăcătoare mi s’au părut acele lucrări, care in fond erau totuşi operele unor începători. Acum, când vedem exemplare produse de maeştrii lor, înţelegem pentru ce au putut ajunge, iin şcoală,dar rezultate atât de surprinzătoare. .. Unul din avantajele acestor expoziţii, este prilejul ce ni se oferă de a face comparaţii cu artiştii noştri similari. Evident, suntem o naţie mai spontană in senzualitatea noastră, mai sensibilă poate pentru elemente de culoare. O ştim şi de multe ori, abuzăm de acest dar. Nu vreau să zic prin aceasta că polonezii sunt indiferenţi ca un element, primordial poate, in pictură. Ei insă se conduc maipuţin, de instinct, şi mai mult de raţiune, chiar atunci când iau atitudine in faţa problemei culoarei. Zac, Borowski însuşi, Falat, marele aemretist, Olga Boznanska, Cyris, Jofja Stryjenska — exemple luate la întâmplare sunt o dovadă despre aceasta. Noi insă, obicinuiţi cu Andreescu, cu Luchian, cu Tonitza, cu Pallady şi ceilalţi pictori ai noştri, la care, la mai toţi, culoarea este sonoră, ne simţim puţin nesiguri in faţa paletei discrete a acestor artişti. îndată însă ce trecem în domeniul gravurei, suntem de-a dreptul fermecaţi de siguranţa de care dau dovadă cei cari s’au mărginit să combine numai patru sau cinci tonuri. Pictura ce am văzut eri şi astăzi nu este uşor de priceput. De aceea — ca şi la expoziţia daneză — aş recomanda publicului să revină, şi să nu se mulţumească cu o singură viaită ! Pe măsură ce ne familiarizăm cu temele şi cu felul de tratare, descoperim calităţi care ne scăpase la primul contact. Aşa, de pildă, tabloul colosal al lui Kowalski, nu tocmai plăcut la început, din care insă, la analiză, se desprinde o putere şiun simţ al monumentalităţii impresionante. Aş recomanda celor ce sunt interesaţi de felul de pictare să analizeze chipul execuţiei cerului, al terenului din primul plan şi al cânelui. Puţine lucruri de nuanţă hotărît „modernistă“, atât în pictură, cât şi in sculptură. Nu voi intra in multe detalii asupra celorlalte : uin catalog bine făcut, ne dă toate informaţiile necesare. Ţin însăsă remarc calitatea excepţională a sculpturei in lemn, un gen în care Polonia şi-a câştigat un mare renume. Capetele care vor împodobi sala cea mare din castelul’ 'Wawel (de Dunikowski) sunt o reînviere a ornamentelor similare ,pe care le întâlneam in ţările nordice, la începutul Renaşterei. Culoarea insă mi se pare de prisos. Rzecki, Karny, sunt foarte serioşi sculptori. Kilimurile şi stofele de mătase, care amintesc brâele pe care le purtau nobilii polonezi prin sec. al XVIILlea, puternic influenţate de ornamentica orientală, sunt interesante prin modelele ca şi prin armonia culorilor. Regret că spaţiul mi-e măsurat pentru a intra în mai multe detalii. Ceea ce am spus sper că va convinge publicul de la noi sa viziteze această foarte instructivă expoziţie. I HULIGANISM — Uimm din pag. I-a — ajuns să se spele complect de petele neamului şi să devie om vrednic de stimă şi de iubire, — câţiva la mie liberi profesionişti, restul paraziţi, intermediari, speculatori ai muncii altora. Religia lor, mesianismul lor de popor ales, destinat să stăpânească lumea, toată făptura lor şi trupească, dar mai ales sufletească, ii împiedecă de a se putea schimba. A încerca să-i schimbi etot atât de van şi de absurd cât ar fi încercarea de a face pleoşniţe vegetariene. Şi totuşi, cu atât de puţine virtuţi creatoare, cu atât de puţin aport la progresul şi la civilizaţia omenească, ei ajung la situaţii enorme. Iată-l: ajuns in clasa patra gimnazială, a părăsit şcoala şi ajutat de o rubedenie, timp de un an, a îndeplinit la un cinematograf slujba de „ajutor de băgător de seamă“. Acolo, într’o seară, pe întuneric, tăind cu foarfecele băerile poşetei unei doamne, a încercat s’o fure. Surprins, ar fi fost uşor făcut scăpat, dacă nu s’ar fi nimerit ca doamna să fie soţia unui agent poliţienesc. S’a ales numai cu câteva zile prevenţie şi cu zece zile de închisoare, pentrucă era minor. Gonit din câteva servicii, pentru că nu îşi vedea de ele, acum vreo opt ani vindea lame de ras „patră d’un pol“ în colţul de peste drum de Cercul Militar, pănă când un unchi depărtat l-a luat la gazetă, întâi trepăduş. Din asistarea zilnică timp de un an la spectacolele cinematografului învăţase o mulţime de lucruri; — la acestea se adăugau acuma cunoştinţele ce culegea din discuţiile personalului din redacţie; —* se familiariza treptat, treptat cu toţi termenii technici, cu toate formulele găunoase şi sonore ; „marile principii de egalitate şi libertate dobândite cu atâta strădanie“, „democraţie integrală“, „marile democraţii ale Apusului“... Insinuant, pişicher, îndurând fără protestare înjurăturile şi chiar urechelile mai marilor, în timp de opt ani, încet,încet, treptat-treptat, a ajuns reporter parlamentar. Şi iată-l astăzi cu bilet de liberă circulaţie de clasa I-a pe toate liniile ţării, — cu bilet de intrare pe culuoarele şi incinta Camerii, stând de vorbă cu foştii, actualii şi viitorii miniştri. Caun praf subţire, aşa pătrunde■ el prin uşile cele mai căptuşite. Primeşte leafă de la opt departamente, cu state in regulă, pe care le semnează in fiecare lună, în total îndoit decât leafa unui ministru. Pe soră-sa a băgat-o lui Conservator, — la anul, când va isprăvi, o să fie angajată la Teatrul National. Lui tată-su, un pârlit de croitoraș, i-a căpătat o furnitură mănoasă. Reportajele lui parlamentare sunt foarte apreciate şi temute. A! bineînţeles nu sunt semnate cu numele lui cel adevărat, David Davidovici. Numele ăsta i-a purtat ghinion şi e şi înscris la poliţie. Azi el poartă un nume, combinaţie de mitropolit cu cronicar: Veniamin Niculcea! In faţa unui asemenea succes, rămâi încremenit de admiraţie, ca în faţa succesului lighioanelor abia vizibile, descrise in tratatele de parazitologie. Ţi-ar veni să aplauzi, dacă nu ţi-ai aduce aminte că acest succes se trage din ticăloşia, laşitatea şi nedemnitatea noastră. Poftiţi, vă rog, la spectacol ! Sala de aşteptare a unui minister. In fund biroul domnului şef de cabinet, tot in fund,tin peretele din stânga, uşa prin care se pătrunde la domnul ministru. De jur împrejur, pe bănci, solicitanţi, unii oameni in vârstă, aduşi cine ştie de unde, de păsuri grave. Fiecăruia din căţi au venit domnul şef de cabinet le-a spus: — „Domnul ministru se găseşte intr’un consiliu, nu vă poate primi deocamdată; dar dacă puteţi aştepta, luaţi loc, vă rog“. , Şi oamenii s’au aşezat şi aşteaptă de mai bine de două ceasuri. Dar iată că se deschide uşa şi apare un ovreiaş cu trei clase gimnaziale, zidtist. Domnul şef de cabinet îl întâmpină cu aceleaşi cuvinte: „Domnul ministru se găseşte într’un consiliu, nu vă poate primi deocam... Şi ies împreună. Domnul şef de cabinet se întoarce singur. Trec zece minute şi iată că se deschide uşa care duce spre cabinetul domnului ministru în cadrul ei apare Excelenţa Sa care reconduce pe ovreiaşul izarist, căruia răzând, ii strânge mâna: „La revedere, atunci după amiază la Cameră“. Şi uşa cu burduf se închide la loc hermetic. Peste un ceas domnul şef de cabinet va anunţa celor care aşteaptă de atâta timp: „Domnul ministru, vă roagă să-l iertaţi, a fost chemat la un consiliu de miniştri". La sfârşitul unui asemenea spectacol nu ştiu ce veţi fi făcând dumneavoastră. Mie uite ce-mi vine să fac. Ovreiaşului îmi vine să-i strâng mâna, să-l felicit, pentru minunea de a fi putut ajunge săl intimideze , miniştri’, iar ministrului... Om bun sunt, politicos, măsurat, . om'. căruia nu-i plac nici actele de violenţă, nici violenţele de limbagiu, — dar declar că glandele mele salivare nu au Produs de când silnt pe lume atâta salivă, cu câtă aşi vrea să scuip, în care aşi vrea să înnec, pe ticălosul, care cu aşa suflet de lichea se îndeasă la cârmuirea destinelor ţârei noastre şi neamului nostru ! BRATESCU-VOINEŞTI Scrisori din Londra (Urmare din pag. I-a) şi cu mari sorţi de izbândă, uniunile profesionale preferă să prevină o cerere căreia nu i s’ar mai putea împotrivi peste câţiva ani. Au cedat deci în chestiunea reprezentării organizaţiilor politice locale în sânul comitetului executiv. Delegaţii uniunilor profesionale au acceptat în principiu ca delegaţii organizaţiilor locale să aibă singuri dreptul de a alege liber pe reprezentanţii lor in comitetul executiv. Aceasta este un succes pentru aripa stângă. Nu e un succes definitiv, pentru că uniunile profesionale, datorită numărului şi puterilor financiare, păstrează majoritatea în comitetul executiv. Totuşi, evenimentul îşi are importanţa. Căci peste câţiva ani influenţa conducătorilor extremişti va fi mai aparentă la conducerea partidului muncitoresc. Trebuie să înregistrăm faptul acestei schimbări în constituirea partidului. In orice altă ţară am spune că s’ar produce o sciziune definitivă în partid. Elementele conservatoare s’ar alia pe faţă cu elementele politice dela dreapta lor, în vreme ce adversarii lor ar înclina spre Frontul popular, frontul acesta al stângei, care e atât de la modă azi. Se poate ca situaţia să se desfăşoare la urma urmei astfel. Dar, în definitiv, nu este sigur. Fruntaşii uniunilor profesionale au făcut o mare concesie spiritului timpului. Au cedat o parte a puterii aripii stângi. Este cu putinţă, ca acest gest să , mai asigure încă multă vreme stăpânirea moderaţilor în partid. AUGUR HBSffiBJaiMMIIIKSMMfclfiMMBSgKMBK I...... Grav accident de circulaţie la Constanţa Un autobuz sfărâmat de un automotor. Trei răniţi Constanţa, 13 Oct. Astăseară, la ora 10, in timp ce autobuzul nr. 942, de pe linia 5-a, condus de şoferul Cremenellie, venea spre oraş, a fost surprins în dreptul pasajului de nivel de la viile noui, de automotorul care plecase din nava Constanţa spre Carmen Sylva. Izbitura fiind puternică, autobuzul a fost sfărâmat, iar şoferul Cremenel Ilie, taxatoarea Elena Jeliu şi alţi călători, ale căror nume nu le cunoaştem, au fost grav răniţi. Răniţii au fost transportaţi, în grabă, la spitalul ,,Dr. Sion“ unde li s’au dat îngrijiri. La locul accidentului a sosit imediat comisarul de serviciu care a început facerea unei anchete. “UN AUTOMOTOR S’A CIOCNIT DE TAMPONUL DE SUSŢINERE Azi după amiază, în timp ce automotorul de Carmen Sylva a intrat cu viteză în staţia locală, mecanicul neputând opri automotorul, acesta s-a lovit puternic de tamponul de susţinere. Automotorul a suferit grave stricăciuni. Aproape toate geamurile au fost sparte De asemenea, tamponul de susţinere a fost scos din încheieturi şi sfărâmat. 1 _____ i