Universul, noiembrie 1937 (Anul 54, nr. 301-315)
1937-11-01 / nr. 301
Direct de la sursa Miraton Chatel- Guyon Franţa Urmaţi acasă cura cu apă minerală a renumitului isvor MIRATON CHATEL G U Y O N întrebuinţând Pilulele sau Pastilele MIRATON CHATEL GUYON Sărurile naturale extrase din acest izvor, vă redau sănătatea. Trataţi afecțiunile Dv. de intestin şi ficat prin sărurile naturale extrase din renumitul izvor mineral MIRATON CHATELGUYON, Franța. Aceste săruri naturale se găsesc în renumitele pilule şi pastile MIRATON CHATELGUYON, cari sunt un laxativ uşor şi eficace, şi un depurativ minunat al sângelui. La Farmacii şi Droguerii. LEI 1 200 LEI CADOU abonaţilor şi cititorilor „Universului“ în bilete ale Loteriei Statului Roman Societatea pe baza conventiunii cu ziarul „Universul“ şi a aprobării Regiei Publice comerciale a Loteriei de Stat sub Nr. 4832 din 19.IX.934, eliberează gratuit contractantului asigurării noui de lei 50.000 „AM Universul“, câte un borderou pentru fiecare din cele 4 clase ale celor trei loterii corespunzătoare anului I de asigurare, adică în total 12 borderouri în valoare de lei 1200, primite cadou la această asigurare. Acest borderou dă drept la câștigul corespunzător la jumătate din dreptul sfertului de loz. ACEI, INSĂ, CARI VOR ACHITA LUNAR LEI 100 peste costul ratei de asigurare, VOR PRIMI în locul borderoului sus arătat UN SFERT DE LOZ ÎNTREG IN ORIGINAL, în tot timpul anului I de asigurare. Ei deci vor juca 12 sferturi de loz, cari îi vor costa numai lei 1200 în loc de 2400, deci o economie de lei 1200, primită cadou la această asigurare. Cereţi lămuriri şi prospecte Secţiunii „Universul“ a Soc. Franco- Române de Asigurări generale, Bucureşti, Griviţei 23. Grăbiţi-vă, căci asigurarea în aceste condiţiuni nu se poate face decât acum, înainte de clasa I-a a Loteriei Statului, când aveţi ocaziunea de a economisi şi a deveni şi milionar. RESTAMTUL SPLENDID-PARC Cel mai distrns din Capitală Proprietar I. STANESCU Orchestra FRATII DUMITREI CU SUPEURI, DANS. Preţuri convenabile. 1817 ■4~M Expoziţia zootechnică dela Mediaş Mediaş, 29 Oct. Pentru reuşita marii expoziţii zootechnice ce va fi Duminică în localitate, se fac intense pregătiri. Comitetul de organizare s’a reunit, sub preşedinţia d-lui dr. Coriolan Aslău, primarul oraşului. S’a procedat la alcătuirea comisiunilor de premiere, formate din reprezentanţii institutului naţional zootehlmic, medicii veterinari şi ingineri agronomi de frunte şi de principalii crescători de vite. S-au stabilit premiile ce vor fi împărţite crescătorilor de vite de rasă „Siementhal“, în valoare de lei 103.000, repartizate în 110 premii în bani, 6 medalii de aur, 6 de argint, 6 de bronz şi 31 diplome de recunoştinţă. Ca şi anii trecuţi, expoziţia va fi o frumoasă şi impresionantă revistă a Celor mai valoroase vite de rasă „Siementhal“, la ea participând cu aceiaşi râvnă crescătorii români şi minoritari. In deosebi crescătorii români au obţinut frumoase performanţe. Se vor expune 409 vite, printre care 12 tauri comunali frumos îngrijiţi, 36 tauri particulari, exemplare , rare, 182 vaci cu lapte, printre care se găsesc vaci ce dau cel mai mare randament de lapte din întreaga ţară, restul fiind compus din tăuraşi şi juniori. O colecţie de 14 familii de vite de rasă „Siementhal“, alcătuită de cei mai cunoscuţi crescători, va fi îndeosebi admirată şi a fost înscrisă în catalogul expoziţiei. Comisiile, care au în compunerea lor pe d-nii inspector general vet. Pavel Cristea, dr. Fleischiman, inspector vet., medic primar vet. Mohanu, dr. Axente, consilier agr. Stoicescu ş. a. caută să asigure expoziţiei un real succes. Expoziţia va fi în legătură cu un târg special, unde crescătorii din afară pot achiziţiona frumoase vite de reproducere. Un mare număr de exportatori se interesează de acest târg, mai ales cei cari fac export în Grecia şi Italia, unde sunt căutate vecile de lapte din regiunea noastră. D-nii Sescioreanu, preşedintele Uniunii Camerelor de agricultură, prof. univ. G. K. Constantinescu, directorul institutului naţional zootechnic şi dr. Ionescu - Brăila, conducătorul zootechniei, şi-au anunţat sosirea. Expoziţia este pusă sub patronajul d-lui ministru V. Sassu. S-a obţinut o reducere pe C. F. R. pentru vizitatorii expoziţiei. Congresul federaţiei interaliate de foştii combatanţi (Fidac) la Paris Intre 10 şi 16 c., s’a ţinut la Paris, Congresul Fidac-ului, la ■'care au luat parte unsprezecestate amice. Din partea României au luat parte următorii invitaţi: d-nii g-ral I. Livezeanu, dr. Hamat, ing. G. Dimescu, avocat Serdaru şi av. G. Donefsky. Scopul congresului a fost: de a se reînnoi legăturile amicaleîntre aceste state. S’a procedat la alegerea noului preşedinte al Fidacului, fiind ales d. general Gorefsky --(vicepreşedinte al secţiei naţio...nale poloneză) pe anul 1937 1938. De asemenea au fost aleşi şi vice-preşedinţii celorlalte 11 state interaliate. Pentru România a fost ales d. dr. N. Hamat. După congres, timp de 2 zile, congresiştii au vizitat în automobile câmpul de luptă Verdun, Port de la Villette, Le Bourget, Senlis, Compiègne Carrefour de l’Armistice, Soissons, Braine, Fismes Reims, Lanson, Fort de la Pompelle, Valmy, Clermont en Argonne, ■ Voie Sacrée, etc. Primarii oraşelor respective au primit pe congresiişti cu deosebită solemnitate şi bunăvoinţă. Din partea secţiei feminine " române, au luat parte doamnele M Adarie general Anastasiu și Elena general Stângaciu. CITITI AZI IN „RADIO UNIVERSUL“ „Radio-Universul“ 5 lei exemplarul pretutindeni UNIVERSUL) Godlonchir. DUMINICA, 31 OCTOMBRIE Ortodox : Duminica 22-a după Rusalii. Sf. Apostoli Apelie şi Stachie. Catolic: Sărbătoare Hristos Rege. Sfântul Antoniu Episcopul. Protestant: Duminica 23-a după Trinitate. Sărbătoarea Reformaţiunei. Evreesc : 25 Ilesvan 5698. Mahomedan : 25 Saban 1356. *■ Răsăritul soarelui 6.53 , apusul soarelui 17.6. Revoluţia lui Horia (1784). DUMINICA, 31 OCTOMBRIE RADIO - BUCURESTI 823 kHz., 364,5 m., 12 kw. RADIO - ROMANIA 160 kHz., 1875 tti., 150 kw. 7.30 . Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) : Polca marionetelor, de Landschulz; Selecţiuni din „Rose-Marie“, de Frimi; Hora mocănească şi Sârba din Brădet. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 9.55 . Ora religioasă : I. Clopote ; II. Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie ; III. Predică de Pr. Efrem Enăcescu. 11 : Cuvânt introductiv. 11.15 : Concert simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de George Enescu. Ciclul Beethoven (III) .Transmis de la Ateneul Român. Simfonia Vila în la major. 13 : Ora. Culturale. Sport, Cota apelor Dunării. 13.10 : Concert de prânz. Orchestra Vasile .lulea . (voce : Ion Lidean) ; Arii naţionale ; Selecţiuni moderne de Dostal; De ce’ţi simt ochii ’nlăcrămaţi, romanţă de Martini; Hora sbirită; Hai să-ţi arăt Bucureştiul, fox de Vasilescu ; De la noi a treia casă, cântec popular de Mia Braia ; Dor pribeag, romanţă şi Trei coceni, horă; Foaie verde şi-o sipică, cântec popular ; Hora lui Jean Nadu. 14.10 : Ora. Mersul vremii. Radio-jurnal. 14.25 : Continuarea concertului: De ce nu plângi cu mine, tango de Şerban ; La noi acasă, paso doble de Villnov ; Spune-mi mie Marioară, cântec naţional de Boldeanu; Am iubit doi ochi albaştri, romanţă ; Noaptea, cântec de Constantinescu ; Arii olteneşti. 15. Sfaturi pentru gospodari. 15.15 : Cântece populare, Aurel Alexandrescu (canto): Şi mi-e dor, de Mihăilescu-Tescani; Nic. Lungu : 1) Cucute pasăre blândă ; 2) Sub poale de codru verde ; 3) Du-te, du-te dorule ; 4) Amărât e omul Doamne !; 5) Frăţioare codre frate. 15.40 : Valeriu Măgureanu : De vorbă cu sătenii. 18 : Ora. Mersul vremii. 18.02 : Concert de după amiază. Fanfara Reg. 21 Infanterie, cond. de Lt. Stamatiade : Marşul „Centenarului „Reg. IV Linie,Ilfov No. 21 de Lt. Stamatiade ; Visul unui amurg, uvertură ■ de Opt. Savel Horceag ; Flori de Cameli, vals de Năstase Buiuc ; Sextetul din „Lucia de Lamermoor“ de Donizetti, Transilvania, potpuriu naţional de Petrescu ; Marşul Regatului „Pioneri de Gardă“ de Lt. Stamatiade. 19 . Actualităţi medicale. 19.10 : Muzică de dans (discuri): Paso doble de Glombig şi Vals de Kauler ; Ia seama! de Siegel şi Slowfox de Ernst ; Marinelila de Scotto (voce : Fred Gouin) ; Mi- I caela de Schmidseder şi Tango de I Karlisk ; Fox de Heyman ; Bos- Ion de Lindsay şi Vals de Lincke ; La strand, fox de Engelberger şi i Fox de Glombig ; Romaneses, tan- Igo de Gade ; Două • foxtroturi de , Barlin; Trandafiri din Sud de Joh, Strauss şi Totdeauna sau nici- odată de Waldteufel; Fox de I Lachner şi Vals lent de Meise!; | Slowfox şi Tango de Oscar Strauss; Hora şi Sârba din nai (nai Fă- nică Luca). 20.25 : Circulaţia monetară la noi în epoca veche, de prof. Const. Giurescu. 20.45 : Teatru : „Numele de familie“ farsă radiofonică de Ion Sârbul. Distribuţia : General Viscol, Ion Sârbul; Lenuş-soţia lui, Lolo Mânu ; Vasile, logofătul, Ion Manu; Doctorul, At. Mitric. 21.15 : Ziua economiei, de Gheron Netta. 21.30 : Concert total al Soc.. „Cântarea României“ (Filiala Târgovişte), cond. de Gh. Russu ; Vinul, fetele şi versul de Caudella ; Noapte bună de Ionel Brătianu ; N’auzi mamă ? de G. Muzicescu ; Calul dracului de Samski ; Frunză verde dintre vii de Maltert; Bărbăţelul meu de Oaneea ; Aseară la şezătoare de Simion Niculescu ; Badea meu de Aug. Bena ; Dor, dor, de Oaneea ; Pe-al nostru steag de Ciprian Porumbescu. 22 : Radio-jurnal. 22.10 : Concert de noapte (discuri) : Paso doble de Congrains şi Tango de Courau ; Lied de Spoliansky și Lied de Grothe (voce : R. Tauber) ; Două berze într’un , picior de Dendrino (voce : Dorel Livianu). 20.30 : Rezultatele sportive, de Radu Vasilescu. 22.45 : Continuarea concertului de 1 noapte (discuri) : Două cântece populare canadiene (voce : Ovilaa Legare) ; Estudiantina şi Patineurii, valsuri de Waldteufel; Selecţiuni de foxtroturi: Tango de Calazan şi Tango de Mateo (voce : Roşită Barrios) ; In vals ne-am întâlnit şi Rio-Rino de Dendrino (voce : Ion Luican) ; Selecţiuni pentru pian de Offenbach şi Ai uitat de Suesse (pian : Billy Mayerl) ; Pasărea în pădure de Taubert şi Lied de Sattler (voce : Erna Sack) ; Două foxtroturi din „Parada dansului“ de Kahal; Două melodii de Boulanger ; Pentru a visa de Maye şi Tangou! nopţii de Claret (voce : Jeanne Aubert) ; Unge Leano aşa bine de Martini şi Cucu, cucu... de Boldeanu (voce : Droel Livianu). Deutschlandsender 1571 m., 191 kHz., 60 kw. — 20.10. Concert de orchestră ; 20.45. Sport; 21. Suită radiofonică; 23. Meteor, Inf., Sport ; 23.30. Orchestră de dans. Varșovia 1339 m., 224 kHz., 120 kw. — 20.35. Plăci; 21.40. Programul pentru mâine; 21.50. Radiojurnal ; 22. Sport; 22.15. Emisie veselă ; 23. Recital de sonate ;li 23.35. Muzică de dans pe plăci. Budapesta 549 m., 546 kHz., 120 kw. ; 20.15. Concert de orchestră; 21. Sport ; 21.10. Teatru radiofonic; 23.10. Inf.; 23.30. Concert de orchestră ; 0.30. Orchestră de jazz. Viena 507 m., 592 kHz., 150 kw.— 20.35. Concert vocal; 21.06. Concert de orchestră ; 22.35. Plăci ; 23.10. Inf., Programul pentru mâine, Sport ; 23.30. Muzică de dans ; 23.55. Inf.; 24. Continuarea muzicii de dans. Fraga 470 m., 638 kHz., 120 kw. — 22. Actul II din „Răpirea din Serai“ (Mozart) ; 22.40. Plăci • 23 Ora, Inf., Cronica zilei, Sport; 23.30. Orchestră de dans. Belgrad 437 m., 686 kHz., 2,5 kw — 20.30. Ora naţiunii; 20.50. Reportaj; 21. Concert din opere ; 23. Inf. Sport; 23.20. Melodii populare. Roma 713 kHz., 420,8 m., 50 kw. — 21.30. Muzică variată ; 22. Teatru radiofonic; 22.30. Concert de orchestră ; 24. Radiojurnal; 6.15. Muzică de dans. Milano 368,6 m„ 814 kHz., 50 kw. — 21.30. Muzică variată ; 22. „Consuelo“ Operă de Rendano. LUNI, 1 NOEMBRIE RADIO - BUCUREȘTI 823 kHz., 364,5 m„ 12 kw. RADIO - ROMANIA 160 kHz., 1875 m, 150 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) : Cântece de Pola şi Picanterii, valsuri de Lehar (2 piane: Rawicz şi Landauer) ; Capriciu de Malneck şi Cântec religios negru de Brennan; Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 13 : Ora. Culturale. Sport. Cota apelor Dunării. 13.10 : Concert de uverturi, marşuri şi valsuri din opere. Orchestra Radio, dirij. de Const. Nottara; Uvertură la „Freischutz“ de Weber; Două marşuri din „Aieeste“ de Gluck; Uvertură la „Titus“ de Mozart ; Marş din „Fidelio“ de Beethoven ; Marş din „Idomeneu“ de Mozart; Uvertură la „Sakuntata“ de Goldmark ; Vals din „Faust“ de Gounod. 14.10 : Ora. Mersul vremii. Bursa. Radio-jurnal. 14.30 : Continuarea concertului Orchestrei Radio ; Marş din „Tannhäuser“ de Wagner; uvertură la „Armurierul“ de Lortzing ; Marşul încoronării din „Profetul“ de Ma,yerbeer; Vals din „Eugen Oneghin“ de Ceaikovsky. 15 : Actualităţi străine. Radiofonice. 18 : Ora. Mersul vremii. 18.02 : Concert de după amiază. Muzică distractivă (discuri) : Luna, vals de Lincke şi Aur şi argint, vals de Lehar ; Dansând rumba de Sellers şi Biguina de Pearly (voce : Adrien Lamy) ; Două foxtroturi de Warren ; Tu şi eu, potpuriu de melodii (voce : Rauta Waara şi Peter Anders) ; Allotria, selecţiuni de melodii pentru pian (pian : Peter Kreuder) ; Două cântece spaniole (voce : Rafael Medina) ; Două foxtroturi de Dixon; Cântec napolitan de Tosti (voce : Schmidt) ; Mai dă-mi o halbă blondă şi Povestea căpriţelor de Villnov (voce : Petre Alexandru). 19 : Actualităţi româneşti: Limba. Cărţi şi reviste. 19.15: Concert de muzică modernă, pian : Th. Sibiceanu : „Metropolis“ de Ferde Grote (prima audiţie) ; Baletul hainelor de Fate Waller (prima audiţie) ; Printre pomi de Reginald Feresythe ; Pe drumul parcului de Johnson. RADIO ROMANIA 1945—2015 : Muzică românească (discuri) : La cules de cucuruz şi Broboada (voce : Jean Marcu) ; Dealu-i deal şi De eşti supărată (voce : Fănică Luca) ; Căsuţa noastră de Popescu-Pepu şi Mândro din poiană de Dendrino (voce: Petre Stamate) ; Hora lui Teişanu şi Sârba, Hora din Teiş. RADIO BUCUREŞTI 19 45 : Muzică de cameră. Ciclul Beethoven (III) : Quartetul Theodorescu . (Al. Teodorescu, vioara I, I. Jelescu, vioara H. Al. Rădulescu, violă şi I. Fotino, violoncel) Quartet op. 18 în sol major. RADIO-ROMANIA şi RADIOBUCUREŞTI 20.15: Costache Negri şi căsuţa lui de la Mânjina, de Grigore Trancu-Iaşi. 20.30: Dansuri caracteristice (discuri) : Gavotă de Gluck-Brahms (quartetul Léner) ; Vals din „Cavalerul rozelor“ de Richard Strauss (orch. filarm. din Berlin, dirij. de Kleiber) ; Bolero în re major și Dans spaniol în sol minor de Moskowsk; (orch. simf.) ; Ballabile din „Șireteniile dragostei“ de Glazunow (orch. Covent Garden, dirij. de Barbirolli) ; Dansul făcliilor de Meyerbeer (orch. Operii din Berlin, dirij. de Leo Blech) ; Kamiarinskaya de Glinka (orch. simf. din Londra, dirij. de Albert Coates). 21.10 : Ţară bogată, Ţară săracă, de prof. G. Ionescu-Siseşti. 21.30 : Concert de pian. D-ra Madeleine Cocorăscu : Schumann : 1) Romanţă; 2) Carnaval. 22.05 : Cântece din Banat de Tiiberiu Brediceanu (canto : Adrian Cirţiu) : Foaie verde foi de nuc ; Mioriţa; Du-te dor cu Mureşul; S’a dus cucui ; Câte flori pe deal viilor ; Arde-mi-te-ai codru des ; Bagă Doamne luna ’n nor ; Peste Mureş, peste rău. 22.30 : Radio-jurnal. Sport. 22.45 : Concert de noapte al Orchestrei Fetrică Moțoi, transmis de la restaurantul „Mircea“. 23.45 : Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. RADIO EXPERIMENTAL I 1400 kHz., 212 m., 0,2 kw. si RADIO EXPERIMENTAL II 9,5 kHz., 31,5 m. 0,25 kw. 21 : Muzică variată: Suită din Casse-Noisette de Tchaikowsky, cântată de orchestra simfonică din California condusă de Leopold Stokowski. 21.20 : Informaţiuni universitare. 21.30 : Muzică românească şi distractivă : Marine şi De-aşi trăi cât piatra’n stâncă, cântate de Mitică Creţu, acompaniat de Orchestra Naţională, Donauwellen şi Uber den Welleh (valsuri), cântate de orch. de Salon Gebrüder Steiner. Pourquoi nous dire adieu şi Sarmon coeur (tango), cântate de Mr. H. Alberty. * Deutschlandsender 1571 m„ 191 kHz., 60 kw. — 2015. Muzică uşoară ; 21. începem o lună nouă ; 22. Ecou; 22.15. Muzică distractivă ; 23. Meteor, Inf., Sport; 23.30. Orchestră de dans. Varșovia 1339 m.. 224 kHz. 120 kw. ; 21. Concert de soliști; 21.45. Radiojurnal; 21.55. Conf. ; 22. Emisie variată ; 22.45. Inf.; 23.05. Concert simfonic ; 23.55. Inf. Budapesta 539,6 m., 556 kHz., 100 kw. —20.30. Plăci; 21.30. Concert din operele lui: Gluck, Mozart, Si- Iklos, Lopatelli și Liszt. Viena 507. m., 592 kHz., 150 kw. — 18.55. „Parsifal“ operă de Wagner ; 23.55. Plăci. Praga 470 m, 638 kHz., 120 kW. — 20.16. Fantezie (Smerkal) ; 21.50. Simfonia in do major (Schubert) ; 22. Ora; 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport; 28.15. Plăci; 23.40. Inf. in germană. Belgrad 437 m, 686 kHz., 2,5 kw. ; 20.30. Ora naţiunii; 20.50. Reportaj ; 21. Retransmitere de la Teatrul Naţional ; 23. Inf. ; 23.20. Muzică de dans. Roma 713 kHz., 420,8 m, 50 kw. — 21.20. Muzică variată; 22. Orchestră de dans ; 22.40. Inf.; 22.50. Concert de orchestră ;* 23.40. Muzică de dans. • Milano 368,6 m., 814 kHz., 50 kw. — 11.30. Muzică variată ; 22. „Victoria și husarul ei“'Operetă de Abraham ; 24. Radiojurnal; 0.25. Muzică de dans. .ASCENSIUNEA EVERESTULU Conferinţa d-lui D. Hugh Ruttledge, marele explorator şi geograf englez, invitat de Asociaţia angro-română, a ţinut Vineri seară o conferinţă despre „Ascensiunea Everestului“. Conferinţa a fost precedată de un cuvânt de bun venit, rostit de d. prof. S. Mehedinţi, vicepreşedintele societăţii regale române de geografie. Prima propunere de a încerca o ascensiune pe Everest — a început d-sa — a fost făcuta în 1895 de generalul C. G. Bruce şi sir Francis Younghushand. Dar nu au lipsit dificultăţile. Muntele se găseşte pe graniţa dintre Nepal şi Tibet, ambele regate independente ce descurajează vizita străinilor. Afară de chestiunea expediţiei mai era aceia a finanţării. In 1920, după marele război, s’a arătat din nou interes pentru muntele Everest. Un comitet a fost format din membrii Alpino-Cluib-ului şi ai Societăţii regale engleze de geografie pentru strângerea fondurilor şi încurajarea şi organizarea ascensiunea. In 1921 Tibetul a acordat permisiunea unei expediţiuni britanice pentru explorarea Everestului. Graţie eforturilor comitetului muntelui Everest a fost trimisă o expediţie condusă de locat,colonelul Howard Bury. Nu s’a căutat urcarea muntelui. Obiectivul a fost să se facă o recunoaştere, să se exploreze pantele şi să se găsească un drum practicabil. Expediţia a raportat că principalul factor în ascensiune este vremea şi că urcarea muntelui nu se poate face decât în primele luni ale anului. Mai mult, expediţia a descoperit, graţie perseverenţei exploratorilor Leigh Mallory, probabil unicul urcuş pe panta de Nord. O înălţime de 7012 m, a fost atinsă pe North Colşeaua de nord). A doua expediţie a fost condusă de generalul C. G. Bruce în 1922. Mallory, Norton şi Somerwell au ajuns până la 8225 m, şi Finch şi Geoffrey Bruce utilizând oxigen au ajuns până la 8321 m. La această înălţime, expediţia s-a oprit atât din cauza avalanşelor ce au omorît şapte oameni de serviciu cât şi din cauza începerii musonului care aduce vreme rea. Generalul Bruce a condus o nouă expediţie în 1924. In timp ce traversa Tibetul s-a îmbolnăvit de malarie şi colonelul E. F. Norton care a avut atât succes în 1922 a luat comanda. Timpul a fost cu totul necruţător în această campanie. Deasemenea au fost câteva incidente serioase mai înainte să se dea asaltul muntelui. Primul atac a arătat că oamenii de serviciu au refuzat să meargă dincolo de 8060 m. altitudine, unde a fost fixată tabăra V. Totuși, Norton și Somerwell având ajutoare noui au făcut un ultim punct de aprovizionare. A doua zi au plecat singuri. Somervell a leşinat la 8534 m., Norton a mers mai departe până la 8565 m. unde a fixat un nou punct de peretele ultimei piramide. Această lucrare i-a luat două ore fiind forţat de oboseală să renunţe la înaintare. Cu mare greutate el şi Somervell s-au înapoiat la tabăra IV de pe North Col. Când au ajuns, Norton era orbit de zăpadă. Mallory şi Irving au făcut o încercare eroică folosind oxigen. Se știe că au ajuns tabăra VI la 8129 m. Camaradul lor Odell crede că i-a văzut pe primul perete la 8565 m. „Ultima dată au fost văzuţi urcând din greu spre vârf”. Apoi au dispărut şi nu se ştie exact ce li s’a întâmplat. După această expediţie nu s’a mai dat permisie până în 1933 Hugh Ruttledge când comitetul muntelui Everest m’a însărcinat pe mine. Expediţia a suferit de vremea cea mai rea care se ştie pe Everest. Cu toate acestea exploratorii Wyn Harris şi Wagar, care au dat primul asalt, au ajuns până la punctul atins de Norton in 1924. Pe drum au descoperit dincolo de cea mai ridicată tabără (8352 m.) un piolet care, a fost scăpat de Mallory sau Irving. Au fost forţaţi să se înapoieze din cauzia oboselii, dar au dovedit perfect că traseul lor deşi greu este cel mai accesibil. AIl doilea atac l-au dat Frank Smythe şi Shipton. Ultimul explorator a leşinat la 8473 m. Smythe a continuat singur. A fost desavantajat de ninsoare şi vremea rea şi totuşi a ajuns la aceiaşi înălţime ca şi ceilalţi, cam 274 m. mai jos de vârf. O nouă permisiune a fost dată în 1935, cu condiţia ca expediţia să fie precedată de recunoaşteri amănunţite. Această expediţie condusă de Shipton nu a beat decât până la North Col, cam 8010 m. altitudine, dar a făcut douăzeci de vârfuri din vecinătate, cesia ce reprezintă până acum poate cea mai mare performanţă in Himalaia. In felul acesta Shipton a putut observa Everestul din puncte diferite. Am fost din nou însărcinat să conduc marea expediţie din 1936. De data aceasta o ninsoare continuă şi abondentă, cum nu s’a mai pomenit în regiunea Himalaia, a creiat dificultăţi de neînvins. Pereţii muntelui nu pot fi urcaţi atunci când sunt acoperiţi de pulbere de zăpadă de altitudine extremă. Astfel de zăpadă nu se topeşte şi nu îngheaţă şi prin urmare nu oferă nici un suport pentru picior. Vârful Everest a fost complet inaccesibil în timpul campaniei. Abea am scăpat de avalanşele cele mai periculoase. Expediţia nu a putut trece dincolo de North Col, cu toate încercările disperate ale lui Smythe, Shipton şi Why Harris, secondaţi de ajutoare puternice. îndrăzneţii exploratori au căutait un drum mai puţin periculos pentru a ajunge la North Col. In loc de drumul pe versantul de răsărit au găsit o variantă pe la Sud, dar până s’o descopere, musonul a îngropat Everestul în zăpadă şi astfel nu s’a mai putut înainta. In prezent există un nucleu de exploratori cu experienţă şi aclimatizaţi. Altă expediţie va porni anul viitor. Totul însă depinde de vreme. Este esenţial o întârziere a musonului care ar permite să se dea atacul cât timp stâncile sunt încă fără zăpadă. Aceasta este chestiune de noroc. Smythe şi Shipton împreună cu unul sau doi alpinişti sunt pregătiţi să urce Everestul, dar numai în condiţiuni bune. Nimeni nu poate spera să ajungă până la vârf pe vremea nefavorabilă. Nu este sigur că folosirea oxigenului va aduce succes. Este periculoasă escaladarea pereţilor drepţi cu un aparat în spate. Dacă respiraţia artificială cu oxigen nu funcţionează, exploratorul poate muri. Pe de altă parte, nu se ştie dacă cineva chiar aclimatizat poate trăi la 8830 m. altitudine, fără oxigen artificial. Cei patru care au urcat la 8565 m. au arătat simptome că au ajuns la limita rezistenţei umane. A DOUA CONFERINŢA A D-LUI HUGH RUTTLEDGE Deoarece foarte multă lume nu a avut loc la conferinţa de aseară, d. Hugh Ruttledge a fost rugat să ţină a doua conferinţă despre muntele Everest. Aceasta a doua conferinţă va fi tot la fundaţia Carol, Luni, 1 Noembrie, ora 9 seara. Activitatea străjerească de la Breaza de Iiaforaaaţi® Ministerul educaţiei naţionale, în dorinţa de a familiariza şi iniţia întregul personal superior de control al învăţământului de toate gradele, cu doctrina şi practica străjerească a cerut să se organizeze un curs de informaţii pe lângă centrele de iniţiere străjerească, de la Breaza, Predeal şi Sf Gheorghe, pentru o durată de 6 zile. In acest scop — Straja Ţării — a luat măsurile impuse de împrejurare, prin centrele respective, iar în dimineaţa de 20 Oct., cursurile de informaţie au fost deschise, în prezenţa d-lor general I. Manolescu şi prof. dr. Ştefan Şoimescu, membrii consiliului superior şi în comitetul permanent al „Străjei Ţării“, d-lor directori generali din ministerul educaţiei naţionale, reprezentanţior centrelor de iniţiere şi cursiştilor. Cu această ocaziune, la fiecare centru s’a procedat la ridicarea pavilionului naţional, executându-se ceremonialul respectiv, precedat de slujba religioasă. Apoi s’au vizitat pe rând şcoalele de aplicaţie, de pe lângă fiecare centru de iniţiere, unde cursiştii au luat contact direct cu practica străjerească, făcând consatăn îmbucurătoare. Pe lângă explicaţiunile de ordin teoretic-doctrinar şi execuţia unui program străjeresc minimal, in interiorul centrelor de iniţiere, demonstraţiunile făcute de elevii şi elevele străjere dela toate şcoalele primare deaplicaţie, au avut danii de a lămuri pe cursişti. Pentru aceste lămuriri, la centrul de iniţiere din Breaza s-au prezentat cursiştii următori : I. Bratu, direct, general al învăţ, secundar ; Ilie Purcaru, direct, gl. al învăţ, profesional; B. ştefănescu, direct, gl. al comptabilităţii din minist. ed. naţionale: Sterian Ioan, Strigariu Mihai, Stan Constantin, Amarăscu Gabriel, Gheorghiu Teodor, Dumiitrescu Ion,, ing. Ni-colescu Nicolae, Orghidan Nicolae, Cumpănici Petre, Simion Gheorghe, Marinescu Gheorghe, Petrescu C. Ion, Paşcanu Fere, Păcală St., Georgescu Breazul, Grigorescu Ion, inspectori şi inspectori generali, în învăţ, primar, secundar şi industrial ;■ Popescu Anton, Vasilescu St., Savin G. Petre, Balaur Dimitrie, Bejah Dimitrie, Vlad Gh., Surlaţiu L., Căciulă Olimp, Bogaciu Tudose, Constantin Traian, Pop I. Câmpeanu, Mardare I. Diacu, Const. Dănescu, Sămârescu Florian, Chiriţă Mihail, Bărliba Ion, Bugacovschi Vladimir, Demetrescu Romulus, Velehovschi Gh., Petrov Iacob, Lefter T. Işan St. Corneliu, Mihail Bulacu, I. Hadgi, reprezentanţii bisericii având diferite grade şi atkuuţiuni bisericeşti; Gănescu Ilie, Pretorian Alexandru şi N. Rădulescu-Dobrogea, insp. ghinminst. de nterne ; Pr. Partene Petre, secretar general al ministerului de culte ; Dobrescu Ion, Hulea Eugen, Vlahuţa Marcu, Ursu Cezar, Catul Alex., Priscu Mircea, Heiban Gavril, Bichigeanu Vasile, Mohu Vasile, Profirie Procolie, Bejan S., Scriba C., Novacescu Titus, Gheorghiu Gh., Nedioglu Gh., Teodorescu Ilie, Şuteu V., Tohăneanu Ion, Răileanu Adam, Teodorescu Stoica, Popescu Chirii, Orăşeanu Grigore, Munteanu Ştefan, Vintencu Alex., Iliuţ M., Tudtan Eusebiu, Tomavschi Ipolit, Coriolan Gh., Zaharia N., Ionescu I. Angetoanici, Gâlcescu Teodor, Mirodescu Petre, Gheorghiu Nicolae, Mănciulescu Alex., Lacriţianu Const., Popescu Ştefan, Băveanu Savciuc, Drugariu Mihai, Palade Emil, Gârbu Saul, Iliescu Dumitru, Ghiroş Vasile, Stancu Alex., Pr. Negoiţă Ion, Popovici Aristide, Băcanu Gh., Dezinchiroii Gh., Someşan S., Bănăcilă Alex., Popescu Savin, prof. universitari şi secundari şi directori a diferite grade de şcoli: Marcu P., Cărpinişeanu R., Mircea Iorga şi Florescu I., inginerii; Stănescu Constantin şi Popescu Dumitru din ministerul sănătăţii; Stoenescu Gh., insp. gli p. t. t.; Creţu Aurel, avocat p. t.; Crîstescu N., căp. comandor ; Devechi Alex. de la casa C. F. R.; Argeşanu Constantin din ministerul armatei, etc. După terminarea solemnităţilor dela Spania, la care au participat cursiştii celor trei centre, cursurile s’au sfârşit, iar Duminică 31 Oct., vor începe cursurile de iniţiere cu seria a XXXIV-a. . *■ ,, Mnut al 54-lea Nr. 301 Luni 1 Noémime 1937 Scrisori din Londra — Urmare din pag. I-a — Franţa, printr’o legătură nu numai formală, exprimată în termeni diplomatici, ci şi morală. In momentele de faţă, Franţa nu poate părăsi causa Cehoslovaciei, fără a decădea din poziţia ei de mare putere. In consecinţă, trebue să atvem în vedere, că Cehoslovacia e intim legată de înţelegerea anglofranceză, deoarece Marea Britanie, la rândul ei, nu poate admite ca Berlinul să lipsească Parisul de rangul său, în erarhia puterilor europene. Se vede deci motivul pentru care Praga se găseşte la uin punct nevralgic periculos. Din când în când, germanii arată cehilor că există, înteţind la ei tulburări lăuntrice. Din nefericire, Cehoslovacia are o mare minoritate germană, organizată azi puternic după principiile rasiste şi sub ordinele Berlinului. Deunăzi, Henlein, şeful germanilor din Cehoslovacia, a venit la Londra să povestească sprijinul puternic ce-i vine din partea cealaltă a graniţei şi care-i permite să vorbească cel puţin de la egal la egal, cu cehii din Praga. In adevăr, ispita trebue să fie mare pentru germani, de a creia în Cehoslovacia o a doua Spanie, cu această diferenţă că numărul de divizii de voluntari, trimise generalului Heilein ar putea fi de zece ori 20”. Nu vom afirma că Germania este gata să cedeze unei astfel de ispite. Constatăm că există un pretext, şi că e clar că un asemenea incident trebue să servească pentru provocarea unui război european. Constatăm că chestiunea minorităţii germane în Cehoslovacia este complicată, în paguba acestei ţări, prin faptul că, de la originearepublicii cehoslovace, această chestiune n’a fost niciodată de competenţa exclusivă şi suverană a cehilor înşişi. Aceştia, din motive de înaltă morală, recunoaştem, au consimţit ca minortăţile lor naţionale să depindă ele o autoritate externă, care era aceea a Ligii Naţiunilor. Marele neajuns al acestui aranjament minoritar se desvălue acum, când din Liga Naţiunilor din 1918 nu mai rămâne decât o umbră palidă Autoritatea Genevei a dispărut pentru totdeauna. Dar în schimb autoritatea statului cehoslovac asupra minorităţilor sale nu-i constituită în mod irevocabil. Germania vrea să se strecoare în rolul de proiector, pe care Liga Naţiunilor nu mai e in stare să-l joace. Naţiunilor din Europa, cari vor să protesteze împotriva ingerinţei germane, Germania poate răspunde că nu se ocupă decât de ceea ce priveşte o Ligă neputincioasă de a-şi îndeplini datoria de a ocroti minoritatea germană din Cehoslovacia. Iată un nou exemplu al pericolului pe care îl reprezintă pentru democraţiile din Europa, existenţa unui instrument, aşa cum a ajuns acum Liga Naţiunilor. După părerea noastră, aceasta contribui la slăbirea poziţiei Cehoslovaciei faţă de axa Berlin-Roma, iar nu la întărirea ei. AUGUR Preschimbarea cărţior de capacitate Lămuririle d-lui prof. I Nistor, ministrul muncii In ultimul timp s’a pus tot mai insistent problema cărţilor de capacitate. Legea pentru pregătirea profesională şi exercitarea meseriilor a fost publicată în „Monitorul Oficial“ din 30 Aprilie 1936 şi pe baza art. 193, ministrul muncii a luat unele dispoziţiuni pentru schimbarea cărţilor de capacitate. Astfel, una dintre dispoziţile acestea anunţă că toate persoanele cari au obţinut o carte pe baza prevederilor acestei legi, erau obligate ca în termen de şase luni dela data publicării legii, să înainteze comisiilor de capacitate respective cartea ce posedă împreună cu o cerere de preschimbare. Ori, cum operaţia aceasta de preschimbare a produs oarecare nedumerire printre meseriaşi, d. ministru dr. I. Nistor a dat ori presei următoarele lămuriri : CUM SE POATE OBŢINE O carte de Capacitate Taxa percepută la efectuarea ei este de lei 50, conform art. din legea citată. Persoanele cari nu posedă o carte de capacitate, dar cari doresc să o obţină, o pot solicita Camerei de muncă respective, depunând actele prevăzute de lege pentru dovada pregătirii lor, precum și red.plsa Casei sau oficiului de asigurări sociale, în sumă de lei 300 pentru carte de lucrător și 500 lei pentru carte de meșter. Aceste taxe se percep conform art. I din legea pentru unificarea taxelor ce se percep la eliberarea titlurilor de capacitate profesională pentru meseriași, publicată în „Monitorul Oficial“ nr. 7 din 12 Ianuarie 1927, art. 121 din legea pentru unificarea asigurărilor sociale, publicată în „Monitorul Oficial“ nr 83 din 8 Aprilie 1933 și art. 183 din legea pentru pregătirea profesională şi exercitarea meseriilor. Sumele rezultate constitue fondul pregătirii profesionale al cărui buget formează o anexă a bugetului general al statulu şi este aprobat de Camera deputaţilor. Acest, fond este administrat de un consiliu şi serveşte, potrivit prevederilor legale, menţionate mai sus, la înfiinţarea, construirea, şi întreţinerea de cămine de ucenici colonii de vară pentru ucenici, cantine muncitoreşti, institute şi oficii psihotehnice, precum şi la organizarea uceniciei, organizarea ştiinţifică a muncii, burse şi instituţii de pregătire, educaţie şi învăţământ muncitoresc şi organizarea timpului liber al muncitorului. Relativ la modul cum s-au confecţionat formularele, d. ministru al muncii a spus: In ceea ce priveşte formularele de cărţi de capacitate care se eliberează de Camerele de muncă, ele au fost confecţionate de minister prin licitaţie publică. Licitaţia s-a făcut cu toate formele legale în ziua de 21 Iulie 1936, fiind publicată în „MonitorulOficial“ nr. 153, partea II-a, din 4 Iulie 1936. Lucrarea totală, adică şi cu imprimatele necesare aplicării legii, acostat 5.033.800 lei la care tipografiile au făcut un rabat de 2 la sută, sumă care s-a plătit din fondul pregătirii profesionale. Cărţile de lucrător au costat 7,20 lei bucata; cărţile de meşter 7,25 lei bucata. CUM FUNCŢIONEAZĂ COMISIILE DE CALIFICARE Operaţiunea preschimbării şi eliberării cărţilor de capacitate profesionale se face de comisiile de calificare ce funcţionează în toate capitalele de judeţ şi în principalele localităţi industriale din ţară. Aceste comisii se compun, potrivit art. 118 şi 119 din lege, din delegaţi patroni şi salariaţi, primii recomandaţi de Camerele de muncă şi de comerţ şi ceilalţi de Camerele de muncă. Prezidarea comisiilor o au delegaţii ministerului recomandaţi de inspectoratele muncii. Ministerul muncii, potrivit dispoziţiilor art. 121 din lege, confirmă aceste comisii în urma primirii recomandărilor. Prin decizia ministerială Nr. 101.374/1937 s’au confirmat un număr de 46 comisii întrucât unele recomandări nu erau bine făcute deoarece persoanele nu îndeplineau condiţiunile legate, ministerul a cerut din nou Camerei de muncă Bucureşti să-i înainteze noui tablouri de recomandare, pentru comisiile rămase neconfirmate precum şi pentru restul meseriilor pentru care Camera de Ietoricâ găseşte că e necesar a funcţiona în Capitală.. După primirea nouiilor recomandări din partea Camerei de muncă, s-au comfirmat prin decizie ministerială nr. 61028/1937, un număr de 44 comisii, iar prin decizia ministerială nr. 53.924/937, o comisie. In total sunt confirmate de minister, 91 comisii de calificare profesională în Capitală. Numărul meseriilor calificate — continuă : ministrul. Nistor — prevăzute de lege este de 196. Acestea au fost împărţite pe secţii de industrii şi pe grup de meserie, pentru uşurarea alcătuirii comisiilor. Comisiile se pot alcătui pentru o meserie,două, sau mai multe meserii din aceiaş grupă dacă sunt asemănătoare. Din această cauză numărul de comisii nu va fi niciodată egal cu al meseriilor. Aşadar, încheie d. ministru I. Nistor, pentru Bucureşti, din cele 196 de meserii, funcţionează în prezent 91 comisiuni, unele din ele pentru două meserii, iar pentru restul meseriilor se vor confirma comisiile respective numai dacă va găsi necesar Camera de muncă și dacă se vor primi din partea acesteia recomandările necesare. -OXO 0XO-LA INTOXICĂRI PROVOCATE DE MANCARI ALTERATE, utilizarea imediată a cunoscutei ape naturale purgative „FRANCISC IOSIF“, ca un mijloc ajutător de o eficacitate rapida și sigură, poate fi de un excepțional folos. Consultați medicul Dvs. !5015 -------xoxQ xox-—— Banditul Matrescu a reapărut la Botoşani Botoşani, 29 Oct. Banditul Ilie Matrescu, zis Lola, a reapărut la Botoşani. El a încercat să dea o lovitură Vineri seara la ora 7, la locuinţa fabricantului de mezeluri Ştefan Gheorghiu-Gogoaşe, din calea Naţională. Fiind surprins însă de gardianul Cărămidarii, banditul a sărit gardul grădinei Ipser, reuşind şi de astă dată să se facă nevăzut. Imediat, a plecat în acel cartier un detaşament de gardieni care a făcut o razie, dar fără nici un rezultat, întregul aparat poliţienesc a fost concentrat şi se continuă la răscolirea cartierelor rău famate, în speranța că se va da de urma banditului care, după cum se vede, a revenit în localitate. -----—0X0 * 0Xo------ Sinuciderea unui soldat Târgovişte, 29 Oct. Soldatul Pândele Gheorghe, originar din comuna Fieni, aflându-se la familie, din motive necunoscute, s-a sinucis, împuşcându-se cu un glonţ de armă, în piept. Au fost avizate autorităţile militare. -------XOXQXOX------- Ziar confiscat pentru ofensă adusă capului statului Botoşani, 29 Oct. Parchetul de Botoşani s’a sesizat de un desen apărut in gazeta locală „Moldova”, de sub direcţiunea d-nei prof. Lucia Oprescu şi a ordonat imediat confiscarea gazetei şi arestarea redactorilor ei. Au fost aduşi la poliţie desenatorul Mărculescu, administratorul, Carol Haimovici şi redactorul Petronius Bejan. Tuturor li s’a luat câte o declaraţie, întrucât desenul aducea, prin aspectul şi legenda lui, ofense capului statului. S’a luat o declaraţie şi directoarei gazetei după ’ care au fost puși în libertate. Dosarul a fost deferit parchetului, care continuă cercetările.