Universul, noiembrie 1937 (Anul 54, nr. 316-330)
1937-11-16 / nr. 316
Menat Cetitorii ziarului „UNIVERSUL“ cari vor achita Secţiunei „Universul" a Soc. „Franco-Română" de Asig. Generale Bucureşti, Calea Griviţei 23, lei 190, rata de asigurare pentru o poliţă nouă de 50.000 lei combinată — pe lângă tragerile lunare ale Societăţei, — şi cu Loteria Statului, — vor primi cadou un borderou cu care vor lua parte la tragerea clasei I-a a loteriei a XV-a a Statului din 15 Noembrie a. c., când se Vor trage câștiguri In valoare de peste 30 MILIOANE LEI Achitând lunar Soc. „Franco-Române" rata de asigurare de lei 190, vor primi la fiecare din cele 12 trageri lunare ale loteriilor XV-a XVI-a şi XVII-a, cari au loc la 15 ale fiecărei luni şi la cari se distribue câştiguri de aproape Un miliard trei sute milioane lei câte un borderou cu care vor lua parte la aceste trageri, putând câştiga — atât la matcă, cât şi la anexă — jumătate din dreptul sfertului de loz, adică în total 12 borderouri de loz în valoare de lei 1200, primiţi cadou la această asigurare. ACEI INSA CARI VOR ACHITA LUNAR SUMA DE LEI 290, în loc de lei 190, VOR PRIMI, IN LOCUL BORDEROULUI SUS ARATAT, UN SFERT DE LOZ ÎNTREG IN ORIGINAL. In tot timpul anului I-iu de asigurare, adică în total 12 sferturi’ de loz cari ii vor costa numai lei 1200 in loc de 2400 lei, deci şi într’un caz şi în altul, un tadou de LEI 1200 LEI In fiecare lună primiţi chitanţa pentru lei 190, rata asigurării de 60.000 lei, luând parte regulat la tragerile Societăţei cari au loc la 15 ale fiecărei luni, in aceiaş zi cu tragerea loteriei statului, cu numerele prevăzute în anexă : 1 a 50.000 lei, 2 a 10.000 lei şi 6 a 5000 lei. La expirarea asigurărei — 1 Noembrie 1957 — primiţi personal ki 50.000, iar in caz de deces în condiţiunile generale de asigurare, lei 50.000, în mâna beneficiarului declarat la contractare. LOZURILE SUNT PROCURATE de la COLECTURA OFICIALA, care atât la tragerea din 15 Iunie a. c. cât si la cea din 15 Octombrie a. c. A CÂȘTIGAT PREMIUL CEL MARE DE ^ ȘASE^MIL^IOANE lei Examenele de inginer agronom Ministerul agriculturii a trimis o circulara tuturor serviciilor şi Camerelor de agricultură rugând să aducă, de urgenţă, la cunoştinţa tuturor inginerilor agronomi cari solicită funcţiuni la ministerul agriculturii său la Camerele de agricultură, că pentru ocuparea acestor posturi se va ţine un examen in ziua de 17 a. c., la ministerul agriculturii. Candidaţii vor fi supuşi in dimineaţa zilei de 17 Noembrie la un examen medical care se va face la serviciul medical al ministerului. Candidaţii atinşi de boli molipsitoare sau defecte care îi fac improprii serviciului de şef de circumscripţie, sau profesor ambulant, vor fi respinşi. Candidaţii vor înainta până in ziua de 15 Noembrie câte o cerere ministerului agriculturii (camera nr. 81) însoţită de actele de studii ce posedă, actele doveditoare a cetăţeniei române şi cele care dovedesc că au satisfăcut serviciul militar. Cei cari au înaintat o simplă cerere, sau au actele incomplete trebue să trimită neapărat actele ce lipsesc. Candidaţii vor ataşa un memoriu explicativ a activităţii desfăşurate de la terminarea Academiei. Candidaţii vor da o probă scrisă şi o probă orală din toate ramurile agriculturii. Pentru a fi declarat reuşit, candidatul trebue să întrunească media 6,50. Candidaţii vor fi înscrişi într-un tablou în ordinea clasificării, iar numirile se vor face pe măsura locurilor vacante. Inginerii agronomi numiți In servicii sub rezerva depunerii ulterioare a examenului de admitere ,trebue să se prezinte la examenul acesta. Conferinţa preoţilor din protopopiatul Sibiu Sibiu, 12 Nbre In ziua de 9 ort. a avut loc o conferinţă a preoţilor din protopopiatul Sibiu in aula Academiei de teologie, sub preşedinţia pr. prot. E. Cioran, începând cu rugăciunea „împărate ceresc“ intonată de toţi preoţii în cor. Păr. protopop după rugăciune, a dat cuvântul preotului P. Alisie, care a făcut o dare de seamă, asupra cărţii d-lui prof. dr. N. Tărchilă. „Evanghelia în şcoală“, această carte spune d-sa este o sinteză de psihologie didactică şi religioasă, umplând un gol în literatura noastră, didactică-religioasă. Pr. prof. Hie Belcuţă, de la academia teologică şi-a desvoltat conferinţa despre „ Ierarhia bisericească“. Conferenţiarul, cu bogatele-i cunoştinţe, reinoieşte preoţilor temeinicia ierarhiei noastre, abătând rădăcinile adânci pe care această ierarhie, le are în Sf. Scriptură şi Tradiţie. Totodată, prin argumente temeinice, răstoarnă şubrezenia susţinerilor protestante şi sectare, în această materie. Mai scoate în evidenţă, tot folosindu-se de Tradiţie, demnitatea de care se bucurau preoţii in primele timpuri, punând-o în legătură cu timpurile de azi, când această demnitate e sabotată de curentele ostile creştinismului. Arată câteva metode, prin cari preoţii de azi ar putea recâştiga demnitatea de cari se bucurau preoţii în vremurile vechi, dând câteva exemple. Pr. ştirbeţ a ţinut o conferinţă, desvoltând subiectul „Reuniunea femeilor la sate“. Conferenţiarul a arătat marele aport moral, cultural şi economic pe care aceste reuniuni, l-ar putea aduce în satele noastre, pentru însănătoşirea lor. Pr. prof. E. Cioran aduce mai multe propuneri de un real folos pentru preoţi. Insistă asupra faptului, de a se consulta intre ei cât mai mult, asupra administraţiei bisericeşti. In ce priveşte „reuniunea femeilor la sate“ arată, că aceste societăţi, trebuiesc făcute pe protopopiate şi eparhii întrucât numai aşa se va putea ajunge la progresul dorit, spre binele bisericii și al neamului. ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ »■♦>++♦ Aveţi WBKBBttttBBBUBM Radio ? Doriţi să ascultaţi radio în cele mai bune condiţiuni ? Doriţi să ştiţi tot ce e nou în radio? In acest caz, de lângă aparatul d-voastră nu trebue să lipsească astăzi revista radiofonistului conştiincios: „RADIO-UNIVERSUL“ Ea cuprinde programele tuturor staţiunilor de radio ce se pot asculta în România, ultimele informaţii radiofonice, articole tehnice şi de iniţiere, pentru începători. „RADIO-UNIVERSUL“ 5 lei exemplarul. _ * Din refuări unui prefect gospodar Tecuci, 17 Noembrie Datorită faptului că în fruntea judeţului nostru s’a găsit un fiu din popor, în guvernarea liberală, tecucenii în special cei dela sate, au beneficiat de mari avantajă, s’au construit şi refăcut aproape în majoritatea comunelor, şcolile, primăriile, bisericile, şoselele, podurile, etc. O frumoasă festivitate, cu participarea elementelor de seamă dela oraş ca şi dela sate, în frunte cu d. prefect Neculai Teodorescu, a fost Duminica tăcută când s’a inaugurat noul local al primăriei din comuna Drăgăneşti. După terminarea serviciului divin, oficiat de un sobor de preoţi, luând cuvântuld. N. Teodorescu, prefectul judeţului, a explicat mulţimii prezente, grija ce guvernul liberal a purtat păturei ţărăneşti, ascultând de nevoile celor de la sate, şi procedând la înzestrarea comunelor cu localuri de primării, şcoli, dispensare, poduri şosele, etc. aşa cum nu s’a construit în ţara noastră, dinainte de război. Recomandă mulţimei respectul de autorităţi şi păstrarea în bună stare, a acestor localuri, ce fac parte integrală din averea statului. Au mai luat cuvântul: d-nii: V. Radu, deputat, C. Bradea, senator şi inspector administrativ d. Ştefan Teodorescu. In orele de după amiazi, s’au inaugurat nouile localuri de şcoli, înzestrate cu materialul didactic modern, din comunele: Silişte şi Torceşti. A doua zi Lunii, s’a inaugurat noul local de primărie din comuna Vultureni din nordul judeţului, iar în după amiază s’a inaugurat tot în această comună dispensarul medical „Smaranda şi Anton Mihăilescu”. Acest dispensar, de o mare necesitate, la o depărtare de 70 km, de Tecuci a fost clădit de d-na Smaranda Mihăilescu proprietară în această comună. Are o sală de spital, mobilată complect, farmacie şi tot utilajul medical modern. Şi aci, s-a oficiat un serviciu divin, de un sobor de preoţi în frunte cu preotul paroh teolog Ciuchi. Au ţinut cuvântări d-nii: N. Teodorescu, prefectul judeţu- lui, senator Romeo Vidraşcu, deputat V. Radu şi dr. Savel Cârlan, medicul primar al judeţului, toţi aducând elogiicunoscutei fiilantrope,d-na Smaranda Mihăi-I lescu. , ■ — ex? • 0X0—— UNIVERSUL Getendetr* LUNI, 15 NOEMBRIE Ort.: Curioşii Sfinţi Mucenici Gurie, Samona şi Aviv. Cat.: Sfânta Gertruda, Prot.: Leopold. Evreesc : 10 KMev 5698. Mahomedan: II Ramazan 1356. * Răsăritul soarelui 7.13 . Apusul soarelui 16.49. LUNI 15 NOEMBRIE RADIO - BUCUREȘTI 823 kHz., 364,5 m., 12 kw. RADIO-ROMANIA 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) : Marionetele, polca de Landschulz; Amintiri de la bal, de Robrecht; Hora de la Corbeni şi Sârba lui douăzeci şi doi (arch. Ioniţă Bădiţă). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 13: Ora. Culturale. Sport. Cota apelor Dunării. 13.10: Concert de prânz. Cele patru anotimpuri (discuri) . Intr’o grădină de vară de Delius (orch. simf. din Londra, dirij. de Toge) ; Anotimpurile, balet de Glazunow (orch. dirij. de Alexandru Glazunow). 14.10 : Ora. Mersul vremii. Bursa. Radio-jurnal. 14.30 : Muzică distractivă (discuri) ; Mâine de Christine şi Lola mea de Yvain (voce : Lucien Lovano) ; Două foxtroturi din filmul „Dames“ de Dixon şi Dubin ; Vals englezesc de Robrecht şi Vals englezesc de Scotti; Mândruţe din poiană de Dendrino şi Bordeias, bordei de Bordeanu (voce: Petre Alexandru). 15 : Actualităţi străine ; Radiofonice. 18 : Ora. Mersul vremii. 18.02 : Muzică distractivă (discuri) : Un cântec vienez şi o fată ca tine de Stolz şi Vals de Ricartz; Fox din filmul „Cântecul Broadway-ului" de Freed şi Fox de Berlin ; Cântecul lui Mircea şi Melodie şi Simonet (voce : Micul Mircea) ; Osaka de Koichi Kishi (orch. filarm. din Berlin) ; Orchidee în lumina lunei de Youmans şi Vorbeşte-mi de dragoste Maria de Bixio (voce : Pilar Arcos) ; Lied de Friml şi Serenadă de Bixio (voce : Peter Anders) ; Trecu norocul pe lângă mine de Perera şi In locul unde ţi-am spus eu de Jovin (voce : Lya Crăciunescu) ; Foaie verde spic de grâu şi In pădure la Stroeşti (voce : Dorel Livianu). 19 . Actualităţi româneşti: Limba, Cărţi şi reviste. 19.15: Petre Munteanu (canto): Gândesc de Tosti; Bieţi nebuni de Tagliafico ; Granadinas de Barrera; Carmela de Curtis ; Princessita de José Padilla; Cântec de Perno. 19.35: Hamburgul, de prof. Ion Sân-Georgiu. RADIO - ROMANIA 19.50 : Muzică distractivă şi românească (discuri) ; Melodia iubirii, foxtrot de Lone şi Foxtrot de Mabel Mayne; Aquarele şi Dunărea albastră, valsuri de John Strauss (arch. Hans Busch) ; Din lacrimele mele, tango de Marcu şi Cânta o dată un acordeon de Roman (voce : Ion Luican) ; Iubita cu părul bălai, Slowfox de Cowler şi încercare, slow-fox de Freed. RADIO BUCUREŞTI 19.50: Muzică de cameră. Ciclul Beethoven : Quartetul Theodorescu (Al. Tehodorescu vioara I, I. Jelescu vioara II, Al. Rădulescu violă şi I. Fotino, violoncel . Quartet No. IV în do minor. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 20.20 : Valsuri de pretutindeni (discuri) : Vals din „Soldatul de ciocolată“ de Oscar Strauss şi Vals de Lincke ; Frumoasa adormită, vals de Ceaikovsky (orch. Covent Garden, dirij. de Malcolm Sargent); Lasă-ne să visăm, vals lent de Robrecht; Dansul florilor, vals de Delibes (orch. din Lucerna) ; Vals de Carena; Pe valuri, vals de Rosas ; Valurile Dunării, vals de Ivanovici. 21: Tară bogată, tară săracă, de prof. G. Ionescu- - Sisesti. 21.15 : Concert Alexandru Brailowsky (pian) și Orcestra Radio, dirij. de Hermann Scherchen (Transmisie de la Ateneul Român); Simfonia militară de Haydn ; Concert în sol minor de Mendelssohn. In pauză (22.95—22.20): Radiojurnal. Sport. 22.20. Continuarea concertului: Concert în mi bemol de Liszt; Dansurile din ,,Prinţul Igor“, de Borodin. 22.50 : Muzică distractivă (discuri) : Paso doble de Congrains şi Tango de Couran ; Melodie de Delettre şi Jeahneton (voce : Andre Martin) ; Fox de Schwerin şi Vals de Supper ; Frumosul Rosmarin de Kreisler; Ce ştii tu de Sica şi NU-i adevărat de Berlin (voce : Jean Moscopol) ; Două cântece de Leopold! (voce : Leopold! şi Milskaya); Rumba de Rainger şi Fox de Burke ; Verde sălcioară... şi Radu mamei. 23.45 : Jurnalul pentru străinătate in limba franceză și germană. INSTIT. ELECTROTECHNIC RADIO EXPERIMENTAL I 1400 kHz., 212 m., 0,25 kw. Şi RADIO EXPERIMENTAL II 9,7 kHz., 31 m. 0,25 kw. 15. Muzică variată: Cigarette Chorus şi Opening Chorus din „Carmen“ de Bizet. Der fliegende Holländer şi Tannhäuser de Wagner.15.20: Informaţiuni universitare. 15.30 : Muzică distractivă . Se uită greu (tango) şi Plâng trei corzi de balalaică (tango) de C. Antoniu. C’est suffisant pour des amante si Mon amour quand je danse avec toi, cântate de Mr. H. Albery.* Deutschlandsender 1671 m. 191 kHz., 60 kw. — 20.10. Concert de orchestră; 21. „Ifigenia în Aulida“ operă de Gluck ; 23. Meteor, Inf., Sport.; 28.30. Concert nocturn, Varșovia 1339 m., 224 kHz., 120 kw. — 21. Concert distractiv ; 22.40. Conf.; 23. Concert simfonic ; 23.50. Radio jurnal, Inf. Meteor Budapesta 549 m., 546 kHz., 120 kw. — 21. Plăci; 21.15. Concert coral; 22. Inf.; 22.25. Concert de orchestră; Variaţii (Reger) ; Partita (Wartisch) ; 23.40. Conf. ; 24. Inf.; 0.05. Orchestră de ţigani; 1.05. Inf. Viena 547 m., 592 kHz., 150 kw. — 20.25. Concert de muzică militară ; 21.35. „Aventura familiei saxofon. Fantazie muzicală de Sandaner ; 22.35. „La Corona", Operă de Gluck; 23.50. Inf., Programul pentru mâine Sport ;. 23.30. Concert de muzică distractivă; 23.55. Conf.; 0.05. Continuarea concertului. Praga 470 m., 638 kHz., 120 kw. — 21.50. Teatru radiofonic; 22. Ora; 22.30. Sonata. Kreutzer (Beethoven) ; 23. Ora.; Inf., Cronica zilei ; Sport ; 2335. Plăci. Belgrad 437 m., 686 kHz., 2,5 kw. — 19.45. Concert pian ; 20.30. Ora națiunii; 20.50. Reportaj; 21. Trans. unei opere de la teatru naţional din Belgrad. In antract inf. de presă. Roma 713 kHz., 420,8 m., 50 kw. — 20. Muzică variată ; 20.26. Inf.; 21. (Bari). Program special pentru Grecia ; 21. Ora, Inf., Radiojurnal; 21.20. Cronică ; 21.30. Concert Mozart; 24. Radiojurnal; 0.15. Muzică de dans. Milano 368,6 m. 814 kHz., 50 kw. — 20. Muzică variată; 21. Ora, Inf., Radiojurnal; 2120. Cronică; 21.30. Muzică variată ; 22. Ultimul vals. Operetă de Strans; 24. Radiojurnal ; 0.15. Muzică de dans. MARȚI 16 NOEMBRIE RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30 Deschiderea emisunii. Gimnastică ritmică; Radio-jurnal; Concert de dimineaţă (discuri); Polca vrăbiilor de Gloming şi Piesă panaioturistică de Krome; Ecouri vesele de GargE. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 13. Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Orchestra Victor Predescu (voce: Retta Mirea): Romanţe vechi şi Ani naţionale; Pers®, potpuriu sârbesc aranjat de Giucă şi Predescu.; Leac, leah şi un colac, cântec românesc de M. Comstantinescu: Dragoste ce ai cu mine, cântec românesc de Nicuşor Predescu; Cărăruie, cărăruiiă, romanţă şi Nae, Nae, Nicolae, sârbă ; Ţie ce-ţi mai pasă, melodie românească de Max Halm; De ce n’ai eşit Lenuţo ori la geam, cântec românesc la Claude Romano; Muzică românească de George Enacovici (vioară: Victor Predescu); Romanţ© şi Arii naţionale. 14.10: Ora. Mersul vremii. Bursa. Radio-jurnal. 14:30: Continuarea concertului: Stau în poartă şi aştept poştaşul, cântec românesc de Vasillescu; Prietene cu tabacheră, tango de Tiberiu Sava şi Theodorescu; Porumbiţa rumba aranjată de Victor Predescu; Leamo! cântec românesc de Nicuşor Predescu; Şterge-ţi ochişorii păpuşice, tango de Vasiliescu; Arii naţionale 15: Actualităţi străine; Radiofonice. 18: Ora. Mersul vremii. Poşta technică. 18.15: Instrumentişti celebri (discuri): Menuet de Mozart şi Seguidilla de Albeniz (harpă: Marie-Louise Casadeeus) ; Carapanella de Paganini şi Cântecul miresei de Rilmnsky-Korsakoff (vioară: Yehudi Menuihim); Sonata no. 3 in re minor de Brahms (vioară: Isolda Menges şi pian: Harold Samuiei). 19: Actualităţi artistice. 19.15: Muzică vocală (discuri): Adio! de Tosti şi Ultimul acord de Sullivan (voce: Beniamino Gigli); Romanţa dinMarele Mogol” de Audran (voce: Rambaurd); întâlnire 1® Lehar de Franz Lehar (voce: Raiuta Waara şi Peter Anders) ; Cântece ţigăneşti de Igor Borgamoff (voce: Richer Tauber); Carnavalul din Veneţia de Benedict (voce: Toţi dai Monte). 19 59: Festival Buxtehude (300 ani de la naştere compozitorului. — Transmisie de la Bis. Evanghelică). Executanţi: Johannes Stadelmann (orgă), Aurel Alexandrescu (voce), V. Jianu (flaut), G. Iarosevici (viola da gamba), I. Lapoş şi Ionescu (vioară). Câteva cuvinte despre Buxtehude: 1) Preludiu şi fugă in fa diez minor; 2) Sonata in mi minor pentru flaut, viola da gamba şi orgă ; 2) Cantata „Astfel a iubit Dumnezeu lumea” (voce: Aurel Alexandrescu); 4) Somata in re major pentru flaut, viola da gamba şi orgă; 5/ Preludiu şi Fuga în sol minor, universitatea radio 20.55. Cronică ştiinţifică, de prof. V. Vălcovici 21.10: D-na Margareta Vasilescu-Deiana (canto): Mozart: 1) Arie din „Flautul fermecat”; 2) Aria Sendrinei, din „Grădiniţa încrezută”; 3) Cântec de leagăn; 4) Ce plăcere, ce bucurie. 21.30: Concert de seară. Orchestra Radio, dirij. de Const. Nottăra; Uvertura ..Leonore” No. 3 de Beethoven; Concert No. II in mi major pentru vioară de J. S. Bach (salo: d-na Nina Alexandrescu); Ultava, poem simfonic de Smetana; Uvertură la opera „Prințul Igor” de Borodin. 23.30: Radio-jurnal; Sport. 22.45: Concert de noapte al Orchestrei Jean Sibiceanu transmis de la restaurantul „Vişoiu”. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi germană INSTIT. ELECTROTECHNIC RADIO EXPERIMENTAL I 1400 kHz. 212 k.. 0,25 kw. Şi RADIO EXPERIMENTAL II 9,7 kHz. 31 m. 0,25 kw. 15 . Muzică variată : O Mädchen, mein Mädchen şi Sah Sah ein Knab bei Rösten Stehn din .J'riderike” de F. Lehar. Don Giovanni şi Flicuto magico de Mozart. 15.20: Informaţiuni universitare. 15.30: Muzică distractivă : S’a sfârşit povestea noastră de iubire (tango) şi Cavalerii spanioli, paso doble, cântate de P. Alexandru. Si Ton ne s’était pas goneau şi Tes yeux ne se venit pas mentir, cântate de Mr. H. Albery cu orch. sa. La o masă mică (slow) și Te-am văzut dansând (boston), cântate de P. Alexandru, Jonny hat Sehnsucht nach Hawaii și Regine (tango), cântate de F. Domina , sir Deutschlandsender, 1571 m. 191 amiază; 19. Muzică variată; 21. Placi; 22. Cronică; 22,15. Suită radiofonică; 23. Meteor, Inf., Sport; 23,30. Concert nocturn. Sonlată în h-mndil (Kuhn); 23,45. Inf. locale; 24. Concert de orchestră. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 km. — 20. seară literară; 20,30. Cântece populare; 20,50. Conf.; 21. Muzică de dane; 21,45. Radiojurnal; 21,55. Conf.; 22. Emisie variată; 23. Muzică ușoară; 23,50. Inf., Meteor. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 19,45. Concert de archestă; 21. Seara literară ; 2226. Inf. ; 2230. Plăci; 23,30. Recital de vioară; 0.10. Concert de orchestră; 1,05. Inf. Viena, 507 m, 592 kHz, 150 kw ; 0,40. Muzică populară; 21,40. Conf. ; 212. Teatru radiofonic ; 22,55. Recital de canto; 23,10. Inf., Meteor, Programul pentru mâine; 2320. Recital de melodii irlandeze; 23,40. Concert de orchestră; 23,55. Inf.; 24. Continuarea concertului. Praga, 470 m. 638 kHz, 120 kw. — 20,15. Concert de muzică militară; a),55. Conf.; 21,10. ICosine; 21,50. Recitări; 22. Brno; 23. Ora,i Inf. Cronica zilei, Sport; 23,15 . Plăci; 23,30. Conf.; 24. Inf . Belgrad, 437 m. 686 kHz, 2,5 kw. 19,10. Cântece diverse; 19,30. Melodii populare; 19,45. Cântece; 20,30. Ore năţiundi; 20,40. Reportaj; 21. Cântece; 21,30. Concert simfonic-placi; 23. Inf.; 23,20. Muzică de dane. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. 20. Muzică variată; 20,25. Inf.; 21. (Bari) Program special pentru Grecia. Milano, 368,6 m. 814 kHz. 50 kw. — 20. Muzică variată; 21. Ora, Inf.. Radiojurnal; 21,20. Conf.’ 31,30. Muzică variată; 22. Teatru ; radiofonic; 23,15. Recital de canto; 24. Radiojurnal; 0,15. Muzică de dans. . X Starea timpului Temperaturile au scăzut cu aproape 10 grade C. — Prima ninsoare la Predeal Încă de alaltăeri seară, un vânt rece a început să sufle ameninţător, aducând dinspre nord prevestiri de iarnă. După zilele trecute in care temperaturile atinsese valori destul de ridicate faţă de timpul înaintat în care ne aflăm,eri dimineaţă am avut surpriza primului val de frig abătut peste noi. Perioada de încălzire dintre 9 şi 11 Noembrie, care se observă cu o regularitate aproape matematică în regiunile noastre şi care şi anul acesta s’a manifestat destul de net, s’a întrerupt brusc Sâmbătă. De acum ne apropiem cu paşi repezi de anotimpul de iarnă. Ultimele licăriri ale toamnei s’au dus. După vara sfântului Martin, căci , aşa se numeşte perioada de încălzire de care pomeneam mai sus, jocul curenţilor de nord de- i vine tot mai activi şi perspecti- | I va timpului rău, tot mai accen- t 1 ttuită. De altfel, Sâmbătă ne-a adus I I primele simptome ale anotim- I pului de iarnă. Frig, vânt rece I dela nord şi pe alocuri chiar zăpadă. Temperaturile au scăzut simţitor în toată ţara, atingând prin Bucovina şi la munte valori negative. Dela 20 gr. cât s’au înregistrat alaltăeri în Capitală, am avut ori la amiază numai 8 grade şi peste noapte 3 grade. In 24 de ore, bucureştenii au avut de suferit o variaţie de peste 12 grade, ceeace dacă nu reprezintă un record, in orice caz înseamnă o serioasă încercare a rezistenţei fiecăruia, la gripă ! In Ardeal scăderea temperaturilor a fost şi mai mare. La Oradea ori dimineaţă termometrul abia arăta un grad: la Sibiu 2 gr., la Mediaşi, 10, la Arad 3 gr., la Cluj 3 gr., la Bistriţa 1 gr., la Braşov 2 gr., şi la Timişoara 3 gr. PRIMA NINSOARE Din informaţiile ce avem. Sâmbătă a fost prin ţară prima zi de zăpadă. Fulgii au pornit să cadă împrăştiaţi de vânt în toate direcţiile. In cursul dimineţii a început să ningă în restul Ardealului în regiunea Oradea şi spre nord, în regiunea Bistriţei. In regiunea Debreţinului a căzut deasemenea prima zăpadă, semnalânidu-se şi primele zile de îngheţ. In Carpaţi ninsoarea a albit multe creste. Frigul s’a lăsat înţepător. La Predeal ningea Sâmbătă după masă, temperatura fiind două grade sub zero. Duipă pronosticul Institutului reteorologie, timpul seenţine rece cu vânt dinspre miază noapte şi apus. Ploi uşoare sunt probabile mai cu seamă in jumătatea de apus a ţării. Cronica dramatică Teatrul Comedia. „Problemă de rezolvat“, comedie in 3 acte Sub titlul: Fair and warmer — înlocuit în versiunea românească cu „Problemă de rezolvat” — americanul Avery Hopwood a scris o comedie uşoară, ironică şi amuzantă pe o temă psihofiziologică ce interesează amorul şi viaţa conjugală. Iată anecdota: Billie Biardet e un soţ model, virtuos, bun, pacinic, flegmatic, fără gustul aventurilor galante, casnic şi antialcoolic. Nimic nu-l poate tenta. El iubeşte pe Daisy — soţia sa — o respectă şi n’o contrazice niciodată. Ar merita premiul virtuţei. Totuşi, Daisy nu-i fe- 1 ricită în tovărăşia acestui bărbat-model, tocmai pentru ca- racteristica lui, pentru temperamentul lui flegmatic, pentru absenţă elementului dinamic şi p-ional în viaţa lor conjugală. Fire întrucâtva romantică şi capricioasă, Daisy comunică soţului său că nu mai poate îndură această viaţă lipsită de farmecul neprevăzutului şi al nesiguranţei şi de aceia e hotărâtă să divorţeze. îngrijorat, Bartlet se sfătueşte cu un prieten, Jack Wheller, căsătorit şi care locueşte in-tr’un apartament vecin. Jack îi propune să aplice me- toda sa în materie de fericire conjugală, să pună totdeauna ’ soţiei „probleme de rezolvat”... Ce înţelege el prin acele probleme? Bărbatul să-şi asigure libertatea extra-conjugală şi dominaţia asupra soţiei, prin faima lui de cuceritor. In asemenea condiţii, soţiile bănuitoare vor avea mereu probleme de rezolvat, pe când bărbaţii lor vor opera pe alte fronturi. De aceea el îndeamnă pe Bartlet să aplice metoda sa, care îi va asigura libertatea şi fericirea conjugală. Bartlet, naiv, comunică apoi, diseuse tinerei d-ne Wheller, metoda ce i-a recomandat-o soţul ei. Aceasta, furioasă, vrea să se răzbune. Profitând de absența lui Jack şi a prietenei sale, Daisy, ea propune lui Bartlet să petreacă seara împreună. Pudicul Bartlet rezista tentațiilor ce i se oferă, ca Sf. Anton. El preferă somnul, amorului extra-conjugal şi după ce se deşteaptă, bea cu tovarăşa sa de suferinţe, cocktail şi cad în nesimţire. In actul nu se rezolvă „problema” prin restabilirea situaţiilor iniţiale. Autorul a exploatat până la saturaţie situaţia scabroasă şi scena supraîncărcată de vulgaritate din actul II, roiră să ţină seama de ţinută şi tonul comediei, ca şi de echilibrul ei. Reducerea acestui act la jumătate, se impune. De asemenea se impune o interpretare mai articulată şi într’un ritm mai vioi, spre a se putea obţine efectele urmărite din opoziţia caracterelor şi temperamentelor, precum şi din anumite contraste de situaţii. D. G. Timică, în rolul lui Bartlet, a avut umor şi a căutat să fie pe cât i-a stat în putinţă tipul „flegmaticului”, dar jocul său a fost prea lent, iar câteva replici au căzut în gol. In rolul tinerei Blanche, d-na Leny Caler, a susţinut cu însufleţire şi convingere partida sa D. Ion Iancovescu a schiţat în trăsături viguroase, personajul Wheller — bărbatul ce vrea să fie liber şi dominator, dar care cade victima şireteniei se şi ajunge el „sub papuc”. Corectă şi simpatică d.na Sandina Stan in rolul Daisy. Celelalte roluri au fost interpretate de d-na Sylvia Dumitrescu si V. Ronea. mmmmmmmm ROMICUS RECITALUL LERIA NIKU CUCU Iubitorii de artă coreografică au avut rarul prilej de admira zilele acestea la Opera română un spectacol de dans în care inovaţia mişcărilor şi atitudinilor, în refrenele muzicii au relevat surpriza unor minunate creaţiuni arătând ce face talentul când munca îl întovărăşeşte. Graţioasa dansatoare şi neobosita maestră de balet d-ra Leria Niky Cucu a îmbinat de minune muzica cu dansul executând cu multă piezie şi ingenuitate dansuri cu diferite caractere. Programul a început cu „Gebet” de Haendel in care d-ra Leria Niky a fost just inspirată dând imaginea unei credincioase care se roagă. „Valsul” de Origo şi „Caprice Viennois” de Kreisler au fost executate cu mult simţ ritmic şi o graţie demnă de relevat. Ingenioasă a fost interpretarea „Capriciului IX” de Paganini în care d-ra Leria Niky, prin supleţea corpului, eleganţa mişcărilor şi înţelegerea perfectă a muzicii, a dat un dans care este demn de celebra compoziţie a lui Paganini şi care va sta în curând alături de cunoscutele: La Mort du Cygne, L’Oiseau de Feu... etc. In „Voi du Bourdon” de Korsakov, mlădioasa dansatoare ne-a făcut să admirăm frumoasa tehnică a „pointelor”. Toate aceste creaţii au fost acompaniate la plan cu multă energie şi pricepere de d. Miron Soarec ; curios aş fi însă să cunosc violonistul care a cântat cu minunată tehnică aceste bucăţi dificile, rămânând totuşi anonim. Profundă impresie a făcut „Seguidilla” un dans spaniol cu castagnete, fără muzică și „Cordoba” de Albeniz, în care am putut admira jocul perfect al castagnetelor și măestria cu care d-ra Lelia Niky dansează dansurile spaniole. Punctul culminant l-a atins dansul „Lotus Land” de Ciryl Scott, în care a dat dovadă de supleţe, ritm şi interiorizare a caracterului oriental, imprimând în sufletul spectatorului toată melancolia şi misticismul ţărilor calde, fiind răsplătită cu ropote de aplauze. „Jocuri româneşti” de Paul Constantinescu au fost executate cu multă voioşie şi variaţie de mişcării redând perfect caracterul poporan. Draperia Niky Cucu este un exemplu de muncă şi tenacitate rămânând singura româncă dansatoare şi primadonă. La succesul spectacolului a contribuit mult vocea dulce şi frumoasă a d-nei Valentina Creţoiu Tassian care a interpretat câteva lieduri minunate, cucerind multe aplauze cu Valsul din opera „Mireille” de Gounod. -------xoxCvox------ Doi îndrăgostiţi se aruncă înaintea trenului Hunedoara, 13 Noembrie Zilele trecute, soţia comerciantului Gh. Teodor, Ana, şi Alexandru Aron, cari erau îndrăgostiţi, s’au aruncat înainte trenului, pe linia ferată Simeria-Hunedoara, in apropierea corn. Sânt-Andrieş. Iată cum s’a produs sinuciderea: Alexandru Aron, mama sa, un frate mai mic şi Ana Teodor mergeau cu un car la târgul din Simeria. Ana Teodor avea marfă spre vânzare. Deodată, Ana Teodor şi Alexandru Aron au spus că merge greu carul şi că mai bine vor merge pe jos. Coborînd din car, au luat-o pe potecă, dealungul liniei ferate. Carul a pornit înainte, urmând ca toţi să se întâlnească în Simeria. Intre orele 5-6, cei doi îndrăgostiţi s’au aruncat sub roţile unui tren, care mergea spre Hunedoara. Parchetul a autorizat înmormântarea. _—xoxexcx——— Akral al 54-lea Nr. 316 Marţi 16 Noémimé 1937 CUM renunţam anual LA MILIARDE — Urmare din pag. la -* cută, iar operaţiunile să fie rapide. Dacă Insă prin executarea unei lucrări publice productive se poate obţine un spor brusc al producţiei şi dacă acest spor este în măsură să echilibreze o creştere a creditului şi a emisiunii, adică altfel spus dacă faţă de o creştere rapidă a cererii, ce s’ar crea prin o emisiune suplimentară făcută special pentru executarea lucrărilor, vom avea şi o creştere bruscă a ofertei, dispar fenomenele rezultând din o simplă inflaţie a emisiunii monetare. Bineînţeles că tot acest proces este in funcţiune şi de timp. Plecând de la asemenea baze, în Germania şi Statele Unite s’a creiat un credit pe termen de câţiva ani prin Înfiinţarea unor institute speciale, prin ajutorul cărora se scontează la institutul de emisiune nişte poliţe speciale ce Statul sau comunele şi chiar întreprinzătorii emit pentru executarea lucrărilor publice. Aici intervine factorul timp. Dacă Statul ar aştepta ca din beneficiile directe, ce vor rezulta din exploatarea lucrărilor executate, să acopere creditele creiate, atunci un timp foarte lung ar fi necesar şi întreg sistemul de finanţare conceput n’ar mai putea exista. Sunt chiar unele lucrări (un râu navigabil de exemplu) care nu dă nici un venit direct în bugetul statului. Dacă Insă Statul va putea să-şi sporiască brusc veniturile aproape în proporţie cu acoperirea necesară a poliţelor speciale emise şi dacă asemenea acoperire poate fi făcută într’un timp de câţiva ani, numai atunci sistemul poate funcţiona şi aceasta cu rezerva ca totalul poliţelor speciale în circulaţie să nu depăşească o anumită cotă din emisiune şi să respecte câteva alte condiţii. S’a constatat după ani de aplicare în ţările mai sus menţionate cum că dacă Statul cheltueşte de exemplu o sută milioane pentru executarea unei L. P. productive, el recuperează într’un timp de câţiva ani o porţiune importantă din această sumă pe calea impozitelor percepute asupra tranzacţiilor următoare intrării acestor o sută de milioane în circulaţie. In adevăr, aceşti bani încasaţi de antreprenori, lucrători, etc. sunt cheltuiţi de aceştia, mai puţin o anumită parte. Cei ce profită de aceste cheltuieli, la rândul lor fac cheltueli pentru suma încasată, mai puţin o parte. In acest fel urmează o serie de valuri succesive de cheltueli care, plecând de la o sută milioane, se micşorează mereu. Dacă Statul percepe, de exemplu, 10% în mijlociu asupra fiecărui val de cheltueli, el va recupera o bună parte din suta de milioane. Dacă presupunem că în fiecare val se cheltuieşte 80% din suma primită, înseamnă că va rezulta o cifră de afaceri totală de cinci ori mai mare decât suma iniţială. In cazul exemplului de mai sus, 500 milioane şi 12% impozite ar readuce în casa Statului 60 milioane din cele o sută cheltuite. Nu este locul a intra mai adânc în aceste cheltueli, asupra cărora s’a scris destul şi in străinătate şi la noi. Este cert Insă, că Statul recuperează în câţiva ani (cât durează desfăşurarea tuturor valurilor de cheltueli) o bună parte din suma iniţial învestită în executarea unei lucrări publice productive. La noi în ţară, faţă de situaţia avantagioasă a existenţei materiilor prime, s-ar părea că Statul ar recupera aproximativ 70%, astfel că numai diferenţa de 30% ar trebui să fie acoperită din alte venituri sau din împrumuturi pe termen lung. Lucrarea productivă atrage după sine o sporire a beneficiilor celor ce se bucură de efectele ei şi aceştia, la rândul lor, îşi îmbunătăţesc mijloacele de producţie şi de trai reprezentând astfel noul sporuri de venituri Statului. De altfel, ridicarea încasărilor din bugetul în curs nu este chiar consecinţa sumelor cheltuite de Stat in ţară pentru Înzestrarea armatei ? CONCLUZII Este neapărat necesar întocmirea unui mare plan de execuţie de lucrări publice indispensabile economiei naţionale. Acest plan trebuie atacat cât mai repede, chiar dacă complecta executare s’ar întinde pe o perioadă de 15 sau 20 ani, încet, încet, cu perseverenţă şi continuitate, s’au făcut şi aiurea asemenea lucrări. Condiţiunile de azi dela noi sunt foarte propice prin mâna de lucru extrem de oftimă ce avem la dispoziţie; mai târziu, ele se vor schimba. Prin absorbirea acestei mâini de lucru se va îmbunătăţi condiţiunile de trai la ţară, ceea ce va conduce la o serie de bune consecinţe. Pentru finanţarea lucrărilor, să ne folosim de experienţele altora, evitând excesele lor, şi credem că prin o judicioasă combinare a posibilităţilor arătate mai sus sub punctele 1 şi 3 vom putea începe o executare pe scară mare. De îndată ce o lucrare va fi sfârşită, tocmai prin existenţa ei şi prin veniturile ei vom putea obţine, şi numai atunci, împrumuturi în străinătate, limitate însă la cotele din cheltueale făcute de Stat, cari nu pot fi recuperate intr’un termen mijlociu. Ca să se găsiască cele mai bune soluţiuni, pentru ca să se asigure o continuitate şi o permanenţă în concepţie şi în execuţie, spre a întrebuinţa cu cel mai mare folos utilajul şi personalul de specialitate, pentru a putea ajunge la formarea lucrătorilor specializaţi, cred că ar trebui constituit un organism unic, care să se ocupe numai de execuţia marilor lucrări publice din toate punctele de vedere (technic, organizare, financiar, etc.). Acest organism ar dăinui numai atât cât lucrările ar fi în execuţie. După terminare, fiecare lucrare ar trece la departamentul respectiv pentru exploatare şi întreţinere. Ministerele sunt azi supraîncărcate cu lucrări de întreţinere şi cu administrarea ca să poată urmări numai proiectarea şi executarea lucrărilor mari. Un asemena organism unic ar putea avea un consiliu general, cu rolul aprobării proectelor în ansamblul lor, în care să fie exponenţii delegaţi de partidele de guvernământ, cari toate ar avea la un moment dat să continue sau să înceapă lucrările din marele program. In acest organism, partea financiară, asigurarea resurselor, cadenţa cheltuielilor, etc., va reprezenta latura cea mai de seamă. închei aceste păreri, pe cari le-am expus numai cu scopul de a fixa atenţiunea generală asupra necesităţii marilor lucrări publice. Naţiunea noastră în plină ascensiune trebuie să atace şi să rezolve şi această mare problemă. Ing. NICOLAE CARANFIL Deschis în ritmul viu al uverturei „Carnaval” de Dvorak, concertul simfonic trecut, dirijat In prima parte, cu nerv şi comunicativitate, de maestrul Georgescu, a fost sfârşit in acordurile grave şi curate ale „RequiemuM“ de Mozart.Atât respectul cu care s’a căutat redarea ei justă, structurală şi stilistică, cât şi însufleţirea pioasă cu care a fost rostită, au însemnat o demnă şi merituoasă iniţiere a auditorilor, în domeniile mari ale muzicei. A condus de profesor Victor Bickerrick, cu mijloace de serios cunoscător şi convingătoare însufleţire. Corul „Bach” al bisericii Negre din Braşov a dovedit o frumoasă educare colectivă integrându-se, fără şovăiri de nici un fel, spiritului clasic frumos susţinut al întregei audiţiuni. Soliştii, d-r.ele Roşi Baumann Rădulescu şi Mădi Fabritius şi d-nii Aurel Alexandrescu, tenor dotat cu rare calităţi de puritate şi netezime de emisiune şi d. Alfred Witting, au alcătuit un grup destul de omogen şi de stilizat. Partea de mijloc a concertului a adus celor de faţă, cât de sigur şi ascultătorilor de „Radio” surprinderea unei prezentări cu totul insuficiente a concertului in do minor de Rachmaninoff, încercat, la pian, de d. Radu Constantinescu. Având măcar în vedere transmisiunea în străinătate a concertelor săptămânale ale „Filarmonicei” noastre naţionale, direcţiunea artistică a „Filarmonicei“ ar trebui să-şi aleagă mai bine soliştii. Avem destule elemente capabile să mărească, la microfon, faima executanţilor români, dar în loc să se apeleze la aceste valori, rar sau niciodată utilizate, se compromite, ca în cazul arătat, cauza soliştilor români, se crează întregei orchestre o penibilă situaţie, iar concertelor ei, o regretabilă scădere de prestigiu. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la rerioirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poștal eticheta abonamentului expirat CRONICA MUZICALĂ FILARMONICA