Universul, noiembrie 1937 (Anul 54, nr. 316-330)

1937-11-16 / nr. 316

9 Slutenticitataa foto­­grafiilor de mai jos*? -«j/tf certificată­­ către autorităţile po­liţieneşti, din comuna I'Băileşti. fyceâ/idu-te acasă iSlgâsesh ac^nodakia Biskitfa St GRINDINĂ« 'a eu. TABLA Casă din acelaş sat rămasă intactă, fiind acoperită cu 'TABLĂ GAL­VANI IZ­AT A Dezastrul provocat în Judeţul Muscel, în luna iulie a.c. a distrus gospodăriile sătenilor, desvelind complect casele, după cum reese din fotografia de mai sus, de­oarece au făcut imprudenta de a le acoperi cu ŢIGLĂ. In acelaş sat casa vecinului a rămas intactă, deoarece ea a fost acoperită cu TABLA GALVANIZATĂ. Atunci când întrebuinţaţi ca mijloc de acoperire TABLA GALVANIZATĂ, pe lângă că aveţi siguranţa absolută a rezistenţei, la toate intemperiile, mai aveţi şi o mare economie, deoarece la acoperişul de TABLĂ GALVANIZATĂ suprafaţa de acoperire este cu 1/3 mai mică faţă de oricare altfel de acoperire. Astfel pe lângă economia de materiale de acope­rire mai aveţi şi pe aceea a materialului lemnos. Este deci evident că mijlocul cel mai rezistent, practic şi totuşi cel mai eftin de acoperire este TABLA GALVANIZATA Ministerul Industriei şi Comerţului Direcţiunea Minelor PUBLICAŢIILE 1 Se aduce la cunoştinţa ce­lor interesaţi că, în ziua de 21 Decembrie 1937, ora 11, se va ţine la autorităţile minie­re, licitaţie publică, pentru darea în exploatare, pe cale de arendare, a următoarelor cariere: La Inspectoratul Minier Buzău, pentru cariera „Cul­­mea­ Samarului“, din judeţul Buzău. La Inspectoratul Minier Cernăuţi, pentru cariera „„Varniţa“, din judeţul Hotin. La Inspectoratul Minier Chişinău, pentru carierele: „Litta“, din judeţul Orhei, „Cotova Cartofleanca“, din judeţul Soroca, „Chetroşiţa­ Veche“, din judeţul Bălţi. La Inspectoratul Minier Constanţa, pentru carierele: „Carabeli“, „Carugeachioi-B­­ralcea“ şi „Bair Başi I“, din judeţul Caliacra, „Canara No. 5“, „Satul Nou No. 2“, „Raşova No. 1“, din judeţul­­ Constanţa, „Muchia-Hasan­­lar“ şi „Tociu Culap“, din ju­deţul Tulcea. Licitaţia se va ţine în con­formitate cu dispoziţiunile Legei Minelor, art. 88—110 I din Legea Contabilităţii Pu-p­­blice, regulamentul de func-­­­ţionare O. C. L. şi normele publicate în Monitorul Ofi­cial No. 127/1931. Condiţiunile de licitaţie, cartele de sarcini, precum şi orice informaţiuni, se pot ve­dea şi obţine în fiecare zi de lucru, dela autorităţile mi­niere, precum şi de la Minis­terul Industriei şi Comerţu­lui, Direcţiunea Minelor,­­­ Serviciul Carierelor. Permisele emise de Inspec­toratele Miniere, anterior li­citației, conform art. 245 din Legea Minelor, vor fi valabile până la expirarea lor. Direcţiunea Minelor 10372 publicatio de La Şcoala Politechnică „Regele Carol 11“ Bucuraţi, se află ur­mătoarele posturi vacante: 1. Un post de mecanic princi­pal (Laboratorul de Fizică). 2. Un post de preparator tech­­­­ic (Laboratorul de Fizică). 3. Un post de mecanic Cl. II.­­ 4. Un post de electrician Cl. II. Aceste posturi urmează a se ocupa prin concurs. Candidaţii vor trebui să fie ab­solvenţi cu diplomă ai Şcoalei Sup. de Arte şi Meserii. Se pot prezenta la concurs şi cu Şcoala Inferioară de Arte şi Me­serii, în acest caz, candidaţii vor trebui să posede o practică de 5 ani în ramură strungăriei şi aju­stat pentru posturile de la punc­tul 1-3, deasemeni în ramura e­­lectricităţii pentru cel prevăzut la punctul 4. Candidaţii vor prezenta urmă­toarele acte: 1. Extractul de naştere. 2. Certificatul de Naţionalitate. . 3. Dovada satisfacerii serviciu­lui militar. 4. Diploma de studii.­­ 5. Certificatul de sănătate. 6. Certificate şi referinţe de Unde au mai funcţionat. Cererile însoţite de actele res­pective se vor depune la regis­tratura Şcoalei până la 18 Noem­brie a. c. 8951 Expoziţii D-na Maria Ionescu-Bacala­glu a deschis o interesantă expo­ziţie plastică în sala „Universul“. Artista expune numeroase pân­­ze printre care abundă florile ,se pare genul preferat al pictoriţei. Pânzele d-nei Bacalaglu sunt realizate cu artă, au colorit viu şi adecvat fondului şi palpită de viaţă şi de lumină. In ele se resfrânge sensibilita­tea sufletului artistei. Expoziţia rămâne deschisă pâ­nă la sfârştul lui Noembrie. • La 1 Decembrie, pictorul Octav Băncilă, profesor la aca­demia de arte frumoase din Iaşi, deschide în sala Dalles o expoziţie de pictură. • Expoziţia pictorului Kimon Loghi­e în sala Ileana (Cartea Românească). • La Ateneul Român este deschisă expoziţia de­ gravură şi desen a d-nei Manolescu Bru­­teanu. • Pictorul Isachie a deschis, l­a Ateneul Român, expoziţia sa cu lucrările ultimului an,­ por­tret, peisaj, flori. • Pictorul Hiu anunţă ver­nisajul expoziţiei sale, mâine Luni 15 cor., la 4 d. a., la libră­ria „Căminul cărţii” (palatul Sutzu), din piaţa Academiei. Pentru plantări de toamnă cumpăraţi de la Pepiniera de pomi roditori Dr. Ernest Grinţescu Com. Stefăneşti. iul Ilfov Birou , Str. LISABONA No. 10 (Parcul Bonaparte) Produce pomi selecţionaţi Cereţi catalogul gra­tuit, 1858 Astm, Emfizem, Catar bronchîc, Angina de piept, Guturai de Fân încercaţi minunatele CACHETS BLEU Semen J. C. Tri­nite|i acest enunţ la Farmacia „La Cerb * Calea Vic­toriei No. 68 Bucureşti împreună cu mărci in valoare de Lei 10 pentru porto şi veți primi una mostră de Încercare gratis şi franco. IDEEA LIBERĂ A apărut nr. 7 din curajoasa revistă de doctrină şi polemică naţionalistă „IDEEA LIBERA“, cu următorul sumar: Pentru făurirea unui suflet românesc, de I■ Gr. Perieţeanu; Cine este minoritar, de N. Par­­senia; Asigurarea sănătăţii sa­telor, de Vintilă F. Pantazopol; Naţionalism şi pseudo-naţiona­­lişti, de Radu Gyr; Un congres despre care am aflat prea târ­ziu, de Sabin Manuilă; Miraco­lul legionar, de Matei Hinovea­­nu; Omul nou, de Constantin Fântâneru; Literatura semiti­­zantă, de Tudor Bran; Bilanţul unei­ guvernări, de N. N. Teia­­nu; însemnări cu mâna liberă, de Mihai Niculescu; Minerii mei, versuri de Ion Sugariu; D. Victor Papilian despre Ardealul cultural. Ce părere aveţi? — înfierări. — Monstruosul pla­giat. Desene de Nicol; 16 pagini în culori, 5 lei. -------xoxQxox-------­ CINE VREA SA SE MENŢINĂ VIOI ŞI SĂNĂTOS să ia cel puţin odată pe săptămână, înaintea dejunului, un pahar cu apă naturală purga­tivă „FRANCISC 10S1F“, care spală radical intestinul, curăţă sângele şi stimulează cu un efect deosebit procesul de asimilare. Consultaţi medicul D.vs. I 5015 -----------XXX $ XXX----------­ Din Mediaş SFINŢIREA BISERICII OR­TODOXE DE LA DÂRLOS (T.­­MARE). — Duminică 14 c. di­mineaţa, se­­ va sfinţi biserica ortodoxă din comuna fruntaşă Dârlos, locul de naştere al ce­lor doi mari fii ai Ardealului, Visarion Roman şi Ilarie Cihendi. Târnosirea va fi făcută de P. S. S. arhiereul Vasile de Răşi­nar şi un sobor de preoţi. Păr, Filimon venerabilul pa­roh al bisericii ortodoxe, a fă­cut toate pregătirile în vede­rea solemnităţilor. PRINDEREA UNOR SPĂR­GĂTORI. — Poliţia, a reuşit să prindă pe spărgătorul Adam Brieccovski, condamnat la trei ani închisoare pentru furturi şi spargeri, în chiar momentul când încerca să dea o lovitură la Andrei Web­ert. A fost înaintat parchetului.­­ Ţiganii Gheorghe Ganea, Ion Trifa şi Petre Stoica au co­mis o spargere la magazinul comerciantului Rubin Spitz, unde erau depozitate 7 vagoane de fasole. Ţiganii forţând lacătul, au deschis ușa magaziei şi pătrun­zând înăuntru au sustras câți­va saci de fasole, vânzându-l pe un preţ derizoriu. Poliția a prins deocamdată numai pe Ganea. Ceilalți țigani au dispărut. _ UNIVERSUL Uzinele Comunale Bucureşti Se aduce la cunoştinţa gene- I tru procurare de tuburi de pre­­fală, că în ziua de 16.XII.937, siune capace şi piese speciale ora 17, în localul său din Bucu­ din fontă, împărţite în loturi reşii Str. Const. Mile No. 8-10,­­ după cum urmează:, se va ţine licitaţie publică pen-; Lot I. Garanția­­ provizorie de 5%.­­ Cartele de sarcini, schitele, va fi depusă în recipisa Casei , precum și orice lămuriri se­ vor de Depuneri, sau pentru nume­ lui dela Economat, în fiecare rar în recipisa Cassieriei U.C.B. I zi dela orele 11—13. 9000 Lot II. Lot III. Lot IV. 15.000 m. 1. tuburi cu mufă 100 m/m diametru 1.500 ,, „ •» M 150 ,, M 3.000 „ ,. 200 „ 150 buc. vane cu mufă 100 m/m diametru 50' ,, ,, I, M 200 ,, ■ ,, 20 buc. planșe pentru guri de apă B. R. 100 „tălpi „ „ „ 70 m/m. 30 „ prelungiri guri de apă 250/70 m/m. 20 „ „ „ „ „ 300/70 „ 50 „ tije cu mufă 50 m/m. 20 „ cişmele tip u. C. B. 50 „ roţi brute de vane de 50 m/m diametru 50 ,, ,, ■ „ ,, „ ,, 100 H tt 400 buc. capace ptr. cămine de inspecţie. 700 2000 20 2000 200 2500 200 300 2000 50 200 3000 100 20 10 „ grătare Geiger. „ piese de vizitare de 200 m/m. ft . »* ft i» „ 300 „ „ capace pentru cămine. „ tampoane ptr. capace. „ capace ptr. robineţi de concesie. „ „ . „ guri de apă 70 m/m. „ .. ., vane. „ clopote ptr. protecţia robineţilor de concesie „ „ „ „ vanelor 150 — 300. .. ' » 100 m/m. . „ tuburi de apărare 52 m/m diametru 1 m. lungime .» „ .. . » 52 „ . n 0,50 m. M Constituirea Asociaţiei „Amicii Franţei in România“ Ieri d. a. a avut loc în cabi­netul d-lui C. Viforeanu, procu­ror general al înaltei Curţi de Casaţie, din Palatul Justiţiei, constituirea societăţii­ . „Amicii Franţei, asociaţie pentru strânge­rea legăturilor intelectuale între Franţa şi România". Cu acest prilej, au fost sem­nate actul constitutiv şi statu­tele nouei societăţi, care va do­bândi în curând personalitatea juridică. Au semnat ca membri fonda­tori d-nii: N. N. Săveanu,, preşedintele Camerei; G. Ţiţeica, secretar general al Academiei Române; C. Viforeanu, I. Gr. Perieţeanu, preşedintele „Uniunii Avocaţi­lor”; Em. Pantazi, ministru ple­nipotenţiar; C. Basarab-Brânco­­van, C. Stoicescu, rectorul Uni­versităţii din Bucureşti; Gr. Trancu-Iaşi,­­ fost ministru; N. Bădescu-Roşiori, Alex. Costin, Mircea Possa şi Iacob Solomon, membri ai înaltei Curţi de Ca­saţie, dr. C. Daniel, D. Hurmu­­zescu, George Oprescu, profesori la Universitate; P. Antonescu, rectorul Academiei de Arte fru­moase; I. Livescu Codin Ştefă­­nescu, procuror general la Curtea de Apel din Bucureşti; Raul Teodorescu, D. D. Gerota, Cons­tant. Ionescu, Horia Furtună, Pe­tre C. Viforeanu, avocaţi, D. Cristescu cenzor al Băncii Na­ţionale. Consiliul de direcţie al asocia­ţiei a fost format din d-nii: Preşedinţi de onoare, Adrien Thierry, ministru al Franţei la Bucureşti, N. N. Săveanu, Pre­şedinte al Adunării Deputaţilor; Preşedinte activ, profesor George Ţiţeica, secretar general al A­­cademiei Române; Vice-preşe­dinţi d-nii: Eleg. Pantazi, minis­tru plenipotenţiar, Const. Al. Vi­foreanu Procuror general al înaltei Curţi de Casaţie, I. Gr. Perieţeanu, preşedintele Uniunii Avocaţilor din România; Const. Basarab­­ Brâncoveanu, secretar general George Oprescu, profesor la Universitatea din Bucureşti; Casier Dimitrie Cristescu, cenzor la Banca Naţională a României. Membrii: I. Al. Brătescu-Voineşti membru al Academiei Române, preşedintele secţiei literare; pro­fesor Constantin Stoicescu, rec­torul Universităţii din Bucureşti, preşedinte al secţiei juridice şi­ economice; profesor Eustaţius Stoenescu, preşedinte al secţiei­­ Artelor Plastice; Maestrul Geor­ge Enescu Preşedinte al secţiei de muzică şi Artă Dramatică; profesor dr. George Marinescu, membru al Academiei Române, Preşedinte al secţiei Ştiinţifice; Ion Pillat, deputat; Horia Teo­­doru, arhitect; Petre Sergescu, profesor universitar; Constantin Brăiloiu, profesor la Academia de artă dramatică din Bucureşti. Cenzori: Ştefan Stoica, Magis­trat asistent la înalta Curte de Casaţie; Dimitrie Vasilescu, ins­pector general al Cassei Centra­le de Asigurări Sociale; Horia Furtuna, avocat. Cenzori suple­anţi d-nii: Raul Gheorghiu avo­cat; Grigore Melidoneanu, avo­cat; Ion Ianeghe, avocat al sta­tului. r.jnwhi­ MBwamm» Ml­ nintte reginale Am luat deja o vreme un obi­­cei cu profit pentru spiritul ob­ştesc , acel al expoziţiilor cu ca­racter economic. Nu vrem să ne ocupăm de ma­nifestările, de acest gen din Capi­tală, unde emularea culturală şi informativă, pe de o parte, ca şi ţâţarea gustului public pentru produsul românesc pe de altă parte, sunt suficient de active. Ne oprim la manifestările acestea de provincie, unde viaţa locală este mai puţin vibrantă din punct de vedere al demonstraţiilor; gus­tul public este pervertit din punct de vedere al preferinţelor produselor — de obicei străine — şi unde singura sursă informati­­­ vă din viul realităţilor şi şantie- r rul faptelor naţionale rămâne­­ doar gazeta, frântă şi disparată şi ea în posibilităţile-i cotidieni. Atari expoziţii provinciale au fost inaugurate : una cu caracter industrial, săptămâna trecută, la Cluj, alta, cu caracter comer­cial, alaltăeri la Constanţa. Cea dintâiu demonstrând posibilităţi româneşti de fabricaţie în inima Ardealului, unde lupta etich­ete­­­­lor şi emblemelor de produse nu e scutită de nuanţa ei epică , cea de a doua subliniind rezervele­­ noastre infinite de produse naţio­­­­nale,­ varietatea şi calitatea lor , demice de orice concurenţă, în 1-­­ ru­ma Dobrogei, la Constanţa, în acest centru eteroglot, unde im­port-exportul ne-a obişnuit să cerem tot străinătăţii. Vizitând ambele aceste expozi­ţii, pentru care suntem datori să exprimăm un cuvânt de sinceră laudă iniţiatorilor: preşedintelui Camerei de comerţ Cluj, dr. Par­témie Dan şi preşedintelui Came­rei de comerţ Constanţa, căpit.­­ Nic. Ştefan, sunt forţat să mă fi­­xez asupra unei constatări mai vechi : noi românii nu ne cu­noaştem ţara şi nu­­ ne apreciem îndestul. Nu ne dăm seama de resursele ei reale şi de posibili­tăţile noastre virtuale. Avem din această cauză, o dăunătoare false ideie de inferioritate, o timidă conştiinţă de cre­aţie care ne pa­ralizează, o lesne cădere în fata­litatea neisbutirii, care ne îm­pinge să preferăm sau să admi­răm, produsul străin. M’am stre­curat printre vizitatorii, acestor două foruri de românism, să prind o apreciere, un comenta­riu. Şi totuşi am surprins crâm­­peie de felul acesta: „Acestea se produc la noi?“ Bravo! Tot aşa de bine ca la Pesta!“; sau : „de ce importăm marmoră din Egipt d-le, când avem în ţară aşa de bună şi de frumoasă“? sau : „nu cred să se facă astea la noi, i-au pus numai eticheta!“ Aceasta­ este starea de spirit a românului în faţa produsului ţă­rii şi al muncii sale. Repetăm: nu ne cunoaştem ţa­ra, nu avem încredere în noi. Nu voiaj­em şi mai ales provin­cialul nu voiajează în interior şi atunci când o face se deplasează de agrement. Nu culege o infor­maţie, nu-şi fixează o problemă, nu-şi centrează un sentiment, nu-şi scutură inerţia lucrului „de-a gata“. Rar studiază, şi a­­tunci când nu e el grăbit, sunt grăbite statisticile sau incom­­plecte hărţile. Există o întreagă mentalitate, care ne face să nu punem preţ pe informaţiune şi pe rolul său, în alcătuirea spiritului nostru, care ne face să nu ne dăm seama că o informaţiune ro­mânească constitue o întărire a conştiinţei româneşti. Această stare de spirit paralizează, ză­dărniceşte zeluri şi credinţe în câmpul şcoalei ca şi în cel eco­nomic, împotriva ei trebuie lup­tat cu aceiaş râvnă de regene­rare, de primenire etnică. Expoziţiile de la Cluj şi de la Constanţa star în această pri­vinţă bătălii câştigate, câştigate mai ales pentru mediile în care sunt produse, împlinesc demon­strativ ceea ce publicul cel mare îşi vede ştirbit prin senzaţiile frământărilor actuale: ideia u­­nei Românii în plin progres, sgu­­duie atavica noastră mentalitate agricolă care ne face să aşteptăm totul resemnat din pronia Ceru­lui , înfiripă în cupola acestui destin credinţa în puterea de făurire a românului şi a resur­selor ţării sale. Din noianul de servări ce ne succed în acest sfârşit de regim politic semnificaţia acestor două manifestări economice provincia­le e demnă de reţinut. N. SEVER CARPINIŞANU «fiul­ui Rteft. SIS Marțî IS tasg&fc 1330 taprinnri Menni A C H­­ D I de răceală A O f 1 K I IN Observat! € R IT­­EA R A V ER 44-44444444 M t IM ♦ MAT4 ♦»4+4444>4>4»nH>4H 4M M M I M I H444444H 1111(1111 Curier judiciar Unde se îndreaptă apelul împotriva ordonanțelor de poprire?, D. C. Baxondde având de pri­mit o sumă de peste 8.000.000, lei­­ de la primăria municipiului Bu-­ curești, in baza unui titlu exe­cutor, a cerut ,tribunalului no­tarial, înfiinţarea­ unei popriri, asupra sumelor ce primăria are la rândul ei de primit, de la alţi debitori. Cererea de poprire a fost res­pinsă, pe motiv că nu se făcuse cerere prealabilă de înscriere în buget astfel cum prevede art. 216 din legea administraţiilor locale, deşi suma fusese înscri­să în patru bugete precedente succesive, conform prvederilor legii pentru perceperea venitu­rilor statului din 1933. Făcând apel, s-a ridicat din partea primăriei, excepţia că apelul a fost rău îndreptat la tribunalul al cărui prezident dăduse ordonanţa de respinge­re a poprirei întru­cât acest a­­pel trebuia adresat Curţii de a­­pel ca instanţă superioară. D. av. Henri. Meitani, din par­tea creditorului,­învederând însă că e vorba aci de o ordonanţă de natură graţioasă reglemen­tată prin al. 1 din art. 66 bis cod. proc. civilă, caz în care a­­peluil se îndreaptă la completul tribunalului iar nu la Curtea de apel, trib. Ilfov s. net. in fața căreia se judeca apelul, a respins incidentul constatând că apelul este bine îndreptat. In fond d-sa a des­voltat mo­tivele de apel arătând că odată ce formalităţile de înscriere în buget prevăzute de legea din 1933 au­ fost îndeplinite, nu mai era nevoe să se îndeplinească din nou aceste formalităţi pe baza noui legii din 1936, aşa în­cât poprirea urmează să fie În­fiinţată. D. av. C. Dogaru, pentru pri­mărie a cerut dimpotrivă res­pingerea apelului pe motiv că noua lege impune alte , condi­­ţiuni spre a se putea executa creanţele împotriva instituţiu­­nilor de­cât legea din 1933 aşa în­cât formalităţile trebuesc re­făcute. ■ Tribunal a amânat pronun­ţarea pe ziua de 17 ort Pe urmele unor spărgători de casse de bani Echipele volante de Jandarmi, organizate în ultimul timp cu deosebită străjnicie de d. ins­pector Pârâianu, pentru paza căilor ferate, au operat deunăzi încă o captură, senzaţională. Am luat urma unei bande (de patru suspecţi) cari colindau Ardealul in, căutarea vreunui câmp­­propice pentru lovituri noui şi a reuşit să captureze pe doi dintre ei: Octavian Codaia şi Andrei­ Guşat, din calea Vă­căreşti 337. Ceilalţi doi au reuşit să dis­pară­­Niculae Alexe şi Gogu Pe­tr­escu. Prinşii au fost aduşi imediat în Capitală. Asupra lor s’au găsit doua valize cu instrumen­te, perfecţionate, de spart cassa ets fier Trimişi în cercetarea d-lui ju­de instructor Ion Stănescu şi cercetaţi în deaproape, cei doi s’au încăpăţânat­­să refuze ori­ce mărturisire. S’au găsit însă indicii puter­nice ce-i arată amestecaţi în spargerile de la primăria Bra­şovului, din Capitală şi din alte localităţi. Ancheta continuă. ARESTAREA LUI SAMUEL ŞARAGA A fost înaintat în stare de a­­rest, aceluiaş cabinet, samsarul Samuel Şaraga, din şos. Mihai Iavul 290. El este învinuit că, pătrun­zând — prin chei potrivite­­ în locuinţa lui Leizer Iacobsohn, i-a furat bijuterii şi sume im­portante. A fost prins, de altfel, în cli­pa chiar în care încerca să vân­dă prada pe piaţă. Luni se va emite împotrivă-i mandat de arestare- A­ncheta uciderii tânărului Megavorian Am scris la timp despre im­presionanta plângere făcută de bătrânul comerciant Megavo­rian, parchetului local. Se știe astfel că reclamantul a arătat că în ziua de 6 iunie, fiul său, Bergi — elev distins al liceului „Mihai Viteazul“, cl. VHI-a __ s’’a dus de dimineaţă la un coleg din preajma gării de Nord, cu care legase ciudată prietenie. Din dimineaţa acelei zile nu s’a mai înapoiat însă în căminul părinţilor şi nici n’a mai fost văzut de cineva. Deabia după câteva luni, _a fost găsit.. în apele Borcei, în preajma Satului Model de lângă Călăraşi, aninat­ de un copac. Autopsia, după atâta amar de vreme de ’ acţiune a talazuri­lor, n’a mai putut desluşi mar© lucru. L-a identificat însă, fără pu­tinţă de îndoială, pe cel înecat. S’a dispus totuşi examinarea şi a viscerelor spre a se cerceta urmele, eventuale, ale vreunei toxine. Intre timp, magistratul an­chetator a audiat numeroşi co­legi ai nefericitului copil asupra relaţiilor lui şi îndeosebi asupra unor înclinaţii ce i le speculau oarecari inşi ce-i stăpâneau. Cercetările continuă. A fost calomniat d. Filip Grecu? D. Filip Grecu, implicat ca tăinuitor in afacerea fraudelor de milio­ane săvârşite de impo­storul Varveris, casier analfa­bet şi delapida­tor al admini­straţiei financiare a Sectoru­lui ÎI Verde, a fost trimis în judecată corecţională, la timp, ca atare. . Ziarele au anunţat faptul exact şi cum se cuvine. Au adăugat, deasemenea, că numitul nu e avocat al baroului Capitalei, aşa cum se pretin­dea. In acest chip au ferit presti­giul primului barou al ţării de umbra nemeritată ce s’ar fi proiectat asupră-i din cauza amestecului unui membru al ei într’o asemenea afacere, de prădarea avutului statului. D. Filip Grecu s’a plâns a­­tunci Parchetului contra tutu­ror ziarelor, cari au inserat a­­ceastă precizare, pretinzând că a fost calomniat și cerând daune. Sâmbătă s’au terminat cerce­tările. Ancheta judiciară a fost însă­­simplificată mult, prin atesta­rea ce a făcut decanatul barou­lui Hfov, prin care fixează că, în adevăr, reclamantul nu e avocat al baroului Capitalei ci al celui din Tulcea, că a fost chiar pedepsit, aci, fiindcă a practicat avocatura împotriva prevederilor legii organice a corpului, și că și la Tulcea a fost suspendat deoarece e tri­mis in judecată penală. Tardivitatea acţiune d­in contencios D. Gh. Manu, maestru de ca­ligrafie la liceul „Şincai“ din Baia Mare, a intentat acţiune în contencios la Curtea de apel din Oradea s. II, ca, în, confor­mitate cu art.­ 45 şi 151 din le­gea învăţământului secundar din 1934, să i se recunoască ti­tlul de profesor şi salariul, afe­rent din 1934. Din partea ministerului edu­caţiei naţionale, d. av. C. Vasi­­liu-Iaşi a ridicat incidentul de tardivitatea acţiunei întrucât după art. 4 din­­ legea conten­ciosului. .administrativ trebuia intentată în termen de 60 de zile de la înregistrarea petiţiei adresată de reclamant ministe­rului. Or, din dosar rezultă că s-au adresat o serie de patru petiţii cu aceleaşi capete de cerere, în­cepând din iunie 1934, iar după juriisprudenţa înaltei Curţi de casaţie s. H., reclamantul pierzând termenul defipt de lege la prima petiţie, nu-şi mai poate creia un nou termen prin o petiție ulterioară. Curtea a respins acțiunea ca tardivă, cu cheltueli de judecată. Calomnie D, jude ini str. Oprescu, de la cap. 4, a dat Sâmbătă ordonanţă de­finitivă de trimitere în jude­cata colecţională a inspectoru­lui general de la finanţe Gheor­ghe C. Badea (din str. lt. Vic­tor Marin­a), pentru, injurii şi calomnii. Inculpatul este învinuit că nemulţumit de raportul de ex­pertiză contabilă întocmit de reclamanţi — d-nii experţi con­tabili Alex. Macheden, Romu­lus Popescu şi G. T. Şuşnea — asupra procesului verbal de contravenţie (anulat mai apoi de tribunal, în apel) în cauza impunerii firmei Hal­pern din Brăila, s-a atacat îintr’o serie d­in revista şi injurii „Finanţa publică“ (trase apoi şi în broşură). Afacerea s’a trimis în jude­cata juraţilor Capitalei. Dispoziţia e în deosebi inte­resantă, în drept. Magistratul instructor a apre­ciat, că deşi e necontestat că atacurile calomnioase şi inju­rioase încriminate se referă la viaţa profesională a reclaman­ţilor, totuşi, întrucât în speţă e vorba de un aspect al vieţii profesionale a celor trei experţi contabili reclamanţi ca auxi­liari ai justiţiei, cată a se privi ca activitate publică. Astfel că criticile ce­ li se aduc, in acea­stă ipostază, e de resortul ju­riului iar nu de acela al instan­ței ordinare. ... . ... S’a admis opoziţia d­in parte Trib. Ilfov s. I­n­format cu d-nii preşedinte Mayer, jude Cristea şi procuror Vasiliav,a pronunţat Sâmbătă sentinţa a­­supra opoziţiei făcută de Has­­cal Rizenberg, contra hotărîrii anterioare, dată în lipsă, prin care îl condamnase pentru fals la trei ani închisoare. Inculpatul, precum se ştie, este învinuit că uzând de situa­ţia de preţ nou ce şi-o luase într’un contract de îchirierea localului teatrului ,Liric“ şi­ de un fals strecurat în interogato­rul ce s’a administrat la tribu­nal în procesul civil respectiv, a reuşit să încaseze preţul chi­riei consemnat de „Opera Ro­mână. Tribunalul a admis opoziţia în parte şi a redus condamna­­ţiunea la doi închisoare cu mam­putarea prevenţiei. -------oxo a oxo—— De la institutul naţional de export Institutul naţional de export a primit următoarele cereri, din ţările mai jos notate: Austria: Şunci în cutii pen­tru Statele Unite (4902); Şaluri de lână pentru domni 31x132 cm. (5067). Belgia: Fulgi, fasole albă, le­gume, conserve, păsări vii, ma­zăre cojită, plante furajere, uru­­ială şi nutreţ pentru animala (5249). Cehoslovacia : Lemn de arţar (4427); Unt, salam de Sibiu, untură de porc, porci (4910). Elveţia: Piele boxcall, hind­­box, etc. (5608). Franţa: Şunci în cutii, con­serve de roşii ,făină de grâu, malţ de bere, săpun de rufa (5346); Lemn de doage (5463); Maţe de berbec (5594); Hamei şi orz (5064). Grecia: Reprezentanţă pen­tru Grecia a firmelor exporta­toare româneşti de cherestea şi cereale (5263). Olanda: Ceapă, icre negre, reprezentanţa firmelor româ­neşti exportatoare de articole de artă populară de lemn, păpuşi de lemn lucrate în Transilvania, etc., hrean, cai, lemn de stejar şi de fag (5249); Reprezentanţa firmelor româneşti pentru O­­landa (4165), Polonia: Calcium tartar­ic­um şi tartarus depurates (Cremurî tartari) (4728); Clei de morun „ichtycolla“ (4729) ; Asbest (5598). Statele Unte : Sămânţă de trifoi (4903); Brânză de oi (5451); Senegal (Africa) : Legumi­noase (4445). , -------xoxxxox------— De la „Liga pentru drepturile şi Liga pentru „Drepturile şi datoriile femeii“ ,începând ac­tivitatea a ţinut Vineri 12 “, la sediul său din strada Arhitect Laure Blanc 15, o şedinţă pu­blică sub preşedinţia d-nei Eu­genia Ianculescu de Reuss. D-na Zoe Bucureanu a ţinut o conferinţă tratând despre „Antivivisecţiune”. D-sa arată chinurile îndurate de animale, care sunt sacrificate în folosul ştiinţei şi dă­ exemplu statelor din Occident, care au început o mişcare de antivivisecţiune. In şedinţa viitoare, de la 19 crt. d-na Dorina Protopopescu, secretara generală a Ligei, va vorbi despre „Psihologia lite­raturii pornografice şi tineretul nost­­u“. -------oxo o oxo-—­ Ştiri Universitare • Părintele docent Mihail Bulacu va deschide cursul de „Metodica învăţământului reli­gios­", azi Luni 15 c., ora 9 dim., în sala de cursuri a fa­cultăţii de teologie de la etajul I, cu studenţii din anii II şi IV. Studenţii din anul IV vor primi în ora următoare lămu­riri speciale, privitoare la lec­ţiile practice de religie, ce vor face cu elevii şcoalei primare de aplicaţie, de pe lângă şcoala normală de băieţi din Capitală, în cursul acestui an şcolar. • D-nii studenţi mai jos no­taţi sunt invitaţi,să prezinte în termen de 5 zile actele, la se­cretariatul facultăţii de filoso­fie şi litere din Bucureşti: Bar­­bulescu Maria, Buligă Aurel, Căciulă Emilia, Cojocaru An­gela, Curelescu Andrei, Coma­­nescu Victoria, Co­rnea A. Ma­ria, Dumitrescu Alexandrina,, Grossman Aurelia, Gheorghiu Cornelia, Iliescu Cioroianu E­­lena, Negoiţescu Alex., Stoice­scu Mihail,­ Tătaranu Mihail, Ţârcovnicu Victor, Şerbănescu Marian, Mărculescu Margareta, Popescu V. Floarea, Predescu Ştefania, Postolache Constanti­na, Stocănescu G. Elena şi Ver­deaţă I. Elvira. • Direcţiunea Seminarului pe­dagogic universitar „Titu Maio­­rescu“ din­ Bucureşti anunţă: Conferinţă de îndrumări ge­nerale cu practicanţii de la toate specialităţile, d. prof. I. Rădules­cu-i Pogonean­u, directo­rul Seminarului pedagogic, azi, Luni, ora 12. Conferinţe de didactică spe­cială. Limba română, Luni 29 Noembrie ,ora 3 d. a.; Marţi 30 Noembrie, ora 11 dim. şi Joi 2 Decembrie, ora 4 d. a. Limba germană, Marţi 16, Joi 18 şi Vineri 19 Noembrie, ora 12 dim. Geografia, Luni 20, Marţi 30 Noembrie şi Miercuri ora 4 d. a. 1 Dec­ t

Next