Universul, noiembrie 1937 (Anul 54, nr. 316-330)
1937-11-16 / nr. 316
9 Slutenticitataa fotografiilor de mai jos*? -«j/tf certificată către autorităţile poliţieneşti, din comuna I'Băileşti. fyceâ/idu-te acasă iSlgâsesh ac^nodakia Biskitfa St GRINDINĂ« 'a eu. TABLA Casă din acelaş sat rămasă intactă, fiind acoperită cu 'TABLĂ GALVANI IZAT A Dezastrul provocat în Judeţul Muscel, în luna iulie a.c. a distrus gospodăriile sătenilor, desvelind complect casele, după cum reese din fotografia de mai sus, deoarece au făcut imprudenta de a le acoperi cu ŢIGLĂ. In acelaş sat casa vecinului a rămas intactă, deoarece ea a fost acoperită cu TABLA GALVANIZATĂ. Atunci când întrebuinţaţi ca mijloc de acoperire TABLA GALVANIZATĂ, pe lângă că aveţi siguranţa absolută a rezistenţei, la toate intemperiile, mai aveţi şi o mare economie, deoarece la acoperişul de TABLĂ GALVANIZATĂ suprafaţa de acoperire este cu 1/3 mai mică faţă de oricare altfel de acoperire. Astfel pe lângă economia de materiale de acoperire mai aveţi şi pe aceea a materialului lemnos. Este deci evident că mijlocul cel mai rezistent, practic şi totuşi cel mai eftin de acoperire este TABLA GALVANIZATA Ministerul Industriei şi Comerţului Direcţiunea Minelor PUBLICAŢIILE 1 Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, în ziua de 21 Decembrie 1937, ora 11, se va ţine la autorităţile miniere, licitaţie publică, pentru darea în exploatare, pe cale de arendare, a următoarelor cariere: La Inspectoratul Minier Buzău, pentru cariera „Culmea Samarului“, din judeţul Buzău. La Inspectoratul Minier Cernăuţi, pentru cariera „„Varniţa“, din judeţul Hotin. La Inspectoratul Minier Chişinău, pentru carierele: „Litta“, din judeţul Orhei, „Cotova Cartofleanca“, din judeţul Soroca, „Chetroşiţa Veche“, din judeţul Bălţi. La Inspectoratul Minier Constanţa, pentru carierele: „Carabeli“, „Carugeachioi-Bralcea“ şi „Bair Başi I“, din judeţul Caliacra, „Canara No. 5“, „Satul Nou No. 2“, „Raşova No. 1“, din judeţul Constanţa, „Muchia-Hasanlar“ şi „Tociu Culap“, din judeţul Tulcea. Licitaţia se va ţine în conformitate cu dispoziţiunile Legei Minelor, art. 88—110 I din Legea Contabilităţii Pu-pblice, regulamentul de func-ţionare O. C. L. şi normele publicate în Monitorul Oficial No. 127/1931. Condiţiunile de licitaţie, cartele de sarcini, precum şi orice informaţiuni, se pot vedea şi obţine în fiecare zi de lucru, dela autorităţile miniere, precum şi de la Ministerul Industriei şi Comerţului, Direcţiunea Minelor, Serviciul Carierelor. Permisele emise de Inspectoratele Miniere, anterior licitației, conform art. 245 din Legea Minelor, vor fi valabile până la expirarea lor. Direcţiunea Minelor 10372 publicatio de La Şcoala Politechnică „Regele Carol 11“ Bucuraţi, se află următoarele posturi vacante: 1. Un post de mecanic principal (Laboratorul de Fizică). 2. Un post de preparator techic (Laboratorul de Fizică). 3. Un post de mecanic Cl. II. 4. Un post de electrician Cl. II. Aceste posturi urmează a se ocupa prin concurs. Candidaţii vor trebui să fie absolvenţi cu diplomă ai Şcoalei Sup. de Arte şi Meserii. Se pot prezenta la concurs şi cu Şcoala Inferioară de Arte şi Meserii, în acest caz, candidaţii vor trebui să posede o practică de 5 ani în ramură strungăriei şi ajustat pentru posturile de la punctul 1-3, deasemeni în ramura electricităţii pentru cel prevăzut la punctul 4. Candidaţii vor prezenta următoarele acte: 1. Extractul de naştere. 2. Certificatul de Naţionalitate. . 3. Dovada satisfacerii serviciului militar. 4. Diploma de studii. 5. Certificatul de sănătate. 6. Certificate şi referinţe de Unde au mai funcţionat. Cererile însoţite de actele respective se vor depune la registratura Şcoalei până la 18 Noembrie a. c. 8951 Expoziţii D-na Maria Ionescu-Bacalaglu a deschis o interesantă expoziţie plastică în sala „Universul“. Artista expune numeroase pânze printre care abundă florile ,se pare genul preferat al pictoriţei. Pânzele d-nei Bacalaglu sunt realizate cu artă, au colorit viu şi adecvat fondului şi palpită de viaţă şi de lumină. In ele se resfrânge sensibilitatea sufletului artistei. Expoziţia rămâne deschisă până la sfârştul lui Noembrie. • La 1 Decembrie, pictorul Octav Băncilă, profesor la academia de arte frumoase din Iaşi, deschide în sala Dalles o expoziţie de pictură. • Expoziţia pictorului Kimon Loghie în sala Ileana (Cartea Românească). • La Ateneul Român este deschisă expoziţia de gravură şi desen a d-nei Manolescu Bruteanu. • Pictorul Isachie a deschis, la Ateneul Român, expoziţia sa cu lucrările ultimului an, portret, peisaj, flori. • Pictorul Hiu anunţă vernisajul expoziţiei sale, mâine Luni 15 cor., la 4 d. a., la librăria „Căminul cărţii” (palatul Sutzu), din piaţa Academiei. Pentru plantări de toamnă cumpăraţi de la Pepiniera de pomi roditori Dr. Ernest Grinţescu Com. Stefăneşti. iul Ilfov Birou , Str. LISABONA No. 10 (Parcul Bonaparte) Produce pomi selecţionaţi Cereţi catalogul gratuit, 1858 Astm, Emfizem, Catar bronchîc, Angina de piept, Guturai de Fân încercaţi minunatele CACHETS BLEU Semen J. C. Trinite|i acest enunţ la Farmacia „La Cerb * Calea Victoriei No. 68 Bucureşti împreună cu mărci in valoare de Lei 10 pentru porto şi veți primi una mostră de Încercare gratis şi franco. IDEEA LIBERĂ A apărut nr. 7 din curajoasa revistă de doctrină şi polemică naţionalistă „IDEEA LIBERA“, cu următorul sumar: Pentru făurirea unui suflet românesc, de I■ Gr. Perieţeanu; Cine este minoritar, de N. Parsenia; Asigurarea sănătăţii satelor, de Vintilă F. Pantazopol; Naţionalism şi pseudo-naţionalişti, de Radu Gyr; Un congres despre care am aflat prea târziu, de Sabin Manuilă; Miracolul legionar, de Matei Hinoveanu; Omul nou, de Constantin Fântâneru; Literatura semitizantă, de Tudor Bran; Bilanţul unei guvernări, de N. N. Teianu; însemnări cu mâna liberă, de Mihai Niculescu; Minerii mei, versuri de Ion Sugariu; D. Victor Papilian despre Ardealul cultural. Ce părere aveţi? — înfierări. — Monstruosul plagiat. Desene de Nicol; 16 pagini în culori, 5 lei. -------xoxQxox------- CINE VREA SA SE MENŢINĂ VIOI ŞI SĂNĂTOS să ia cel puţin odată pe săptămână, înaintea dejunului, un pahar cu apă naturală purgativă „FRANCISC 10S1F“, care spală radical intestinul, curăţă sângele şi stimulează cu un efect deosebit procesul de asimilare. Consultaţi medicul D.vs. I 5015 -----------XXX $ XXX---------- Din Mediaş SFINŢIREA BISERICII ORTODOXE DE LA DÂRLOS (T.MARE). — Duminică 14 c. dimineaţa, se va sfinţi biserica ortodoxă din comuna fruntaşă Dârlos, locul de naştere al celor doi mari fii ai Ardealului, Visarion Roman şi Ilarie Cihendi. Târnosirea va fi făcută de P. S. S. arhiereul Vasile de Răşinar şi un sobor de preoţi. Păr, Filimon venerabilul paroh al bisericii ortodoxe, a făcut toate pregătirile în vederea solemnităţilor. PRINDEREA UNOR SPĂRGĂTORI. — Poliţia, a reuşit să prindă pe spărgătorul Adam Brieccovski, condamnat la trei ani închisoare pentru furturi şi spargeri, în chiar momentul când încerca să dea o lovitură la Andrei Webert. A fost înaintat parchetului. Ţiganii Gheorghe Ganea, Ion Trifa şi Petre Stoica au comis o spargere la magazinul comerciantului Rubin Spitz, unde erau depozitate 7 vagoane de fasole. Ţiganii forţând lacătul, au deschis ușa magaziei şi pătrunzând înăuntru au sustras câțiva saci de fasole, vânzându-l pe un preţ derizoriu. Poliția a prins deocamdată numai pe Ganea. Ceilalți țigani au dispărut. _ UNIVERSUL Uzinele Comunale Bucureşti Se aduce la cunoştinţa gene- I tru procurare de tuburi de prefală, că în ziua de 16.XII.937, siune capace şi piese speciale ora 17, în localul său din Bucu din fontă, împărţite în loturi reşii Str. Const. Mile No. 8-10, după cum urmează:, se va ţine licitaţie publică pen-; Lot I. Garanția provizorie de 5%. Cartele de sarcini, schitele, va fi depusă în recipisa Casei , precum și orice lămuriri se vor de Depuneri, sau pentru nume lui dela Economat, în fiecare rar în recipisa Cassieriei U.C.B. I zi dela orele 11—13. 9000 Lot II. Lot III. Lot IV. 15.000 m. 1. tuburi cu mufă 100 m/m diametru 1.500 ,, „ •» M 150 ,, M 3.000 „ ,. 200 „ 150 buc. vane cu mufă 100 m/m diametru 50' ,, ,, I, M 200 ,, ■ ,, 20 buc. planșe pentru guri de apă B. R. 100 „tălpi „ „ „ 70 m/m. 30 „ prelungiri guri de apă 250/70 m/m. 20 „ „ „ „ „ 300/70 „ 50 „ tije cu mufă 50 m/m. 20 „ cişmele tip u. C. B. 50 „ roţi brute de vane de 50 m/m diametru 50 ,, ,, ■ „ ,, „ ,, 100 H tt 400 buc. capace ptr. cămine de inspecţie. 700 2000 20 2000 200 2500 200 300 2000 50 200 3000 100 20 10 „ grătare Geiger. „ piese de vizitare de 200 m/m. ft . »* ft i» „ 300 „ „ capace pentru cămine. „ tampoane ptr. capace. „ capace ptr. robineţi de concesie. „ „ . „ guri de apă 70 m/m. „ .. ., vane. „ clopote ptr. protecţia robineţilor de concesie „ „ „ „ vanelor 150 — 300. .. ' » 100 m/m. . „ tuburi de apărare 52 m/m diametru 1 m. lungime .» „ .. . » 52 „ . n 0,50 m. M Constituirea Asociaţiei „Amicii Franţei in România“ Ieri d. a. a avut loc în cabinetul d-lui C. Viforeanu, procuror general al înaltei Curţi de Casaţie, din Palatul Justiţiei, constituirea societăţii . „Amicii Franţei, asociaţie pentru strângerea legăturilor intelectuale între Franţa şi România". Cu acest prilej, au fost semnate actul constitutiv şi statutele nouei societăţi, care va dobândi în curând personalitatea juridică. Au semnat ca membri fondatori d-nii: N. N. Săveanu,, preşedintele Camerei; G. Ţiţeica, secretar general al Academiei Române; C. Viforeanu, I. Gr. Perieţeanu, preşedintele „Uniunii Avocaţilor”; Em. Pantazi, ministru plenipotenţiar; C. Basarab-Brâncovan, C. Stoicescu, rectorul Universităţii din Bucureşti; Gr. Trancu-Iaşi, fost ministru; N. Bădescu-Roşiori, Alex. Costin, Mircea Possa şi Iacob Solomon, membri ai înaltei Curţi de Casaţie, dr. C. Daniel, D. Hurmuzescu, George Oprescu, profesori la Universitate; P. Antonescu, rectorul Academiei de Arte frumoase; I. Livescu Codin Ştefănescu, procuror general la Curtea de Apel din Bucureşti; Raul Teodorescu, D. D. Gerota, Constant. Ionescu, Horia Furtună, Petre C. Viforeanu, avocaţi, D. Cristescu cenzor al Băncii Naţionale. Consiliul de direcţie al asociaţiei a fost format din d-nii: Preşedinţi de onoare, Adrien Thierry, ministru al Franţei la Bucureşti, N. N. Săveanu, Preşedinte al Adunării Deputaţilor; Preşedinte activ, profesor George Ţiţeica, secretar general al Academiei Române; Vice-preşedinţi d-nii: Eleg. Pantazi, ministru plenipotenţiar, Const. Al. Viforeanu Procuror general al înaltei Curţi de Casaţie, I. Gr. Perieţeanu, preşedintele Uniunii Avocaţilor din România; Const. Basarab Brâncoveanu, secretar general George Oprescu, profesor la Universitatea din Bucureşti; Casier Dimitrie Cristescu, cenzor la Banca Naţională a României. Membrii: I. Al. Brătescu-Voineşti membru al Academiei Române, preşedintele secţiei literare; profesor Constantin Stoicescu, rectorul Universităţii din Bucureşti, preşedinte al secţiei juridice şi economice; profesor Eustaţius Stoenescu, preşedinte al secţiei Artelor Plastice; Maestrul George Enescu Preşedinte al secţiei de muzică şi Artă Dramatică; profesor dr. George Marinescu, membru al Academiei Române, Preşedinte al secţiei Ştiinţifice; Ion Pillat, deputat; Horia Teodoru, arhitect; Petre Sergescu, profesor universitar; Constantin Brăiloiu, profesor la Academia de artă dramatică din Bucureşti. Cenzori: Ştefan Stoica, Magistrat asistent la înalta Curte de Casaţie; Dimitrie Vasilescu, inspector general al Cassei Centrale de Asigurări Sociale; Horia Furtuna, avocat. Cenzori supleanţi d-nii: Raul Gheorghiu avocat; Grigore Melidoneanu, avocat; Ion Ianeghe, avocat al statului. r.jnwhi MBwamm» Ml nintte reginale Am luat deja o vreme un obicei cu profit pentru spiritul obştesc , acel al expoziţiilor cu caracter economic. Nu vrem să ne ocupăm de manifestările, de acest gen din Capitală, unde emularea culturală şi informativă, pe de o parte, ca şi ţâţarea gustului public pentru produsul românesc pe de altă parte, sunt suficient de active. Ne oprim la manifestările acestea de provincie, unde viaţa locală este mai puţin vibrantă din punct de vedere al demonstraţiilor; gustul public este pervertit din punct de vedere al preferinţelor produselor — de obicei străine — şi unde singura sursă informati vă din viul realităţilor şi şantie- r rul faptelor naţionale rămâne doar gazeta, frântă şi disparată şi ea în posibilităţile-i cotidieni. Atari expoziţii provinciale au fost inaugurate : una cu caracter industrial, săptămâna trecută, la Cluj, alta, cu caracter comercial, alaltăeri la Constanţa. Cea dintâiu demonstrând posibilităţi româneşti de fabricaţie în inima Ardealului, unde lupta etichetelor şi emblemelor de produse nu e scutită de nuanţa ei epică , cea de a doua subliniind rezervele noastre infinite de produse naţionale, varietatea şi calitatea lor , demice de orice concurenţă, în 1- ruma Dobrogei, la Constanţa, în acest centru eteroglot, unde import-exportul ne-a obişnuit să cerem tot străinătăţii. Vizitând ambele aceste expoziţii, pentru care suntem datori să exprimăm un cuvânt de sinceră laudă iniţiatorilor: preşedintelui Camerei de comerţ Cluj, dr. Partémie Dan şi preşedintelui Camerei de comerţ Constanţa, căpit. Nic. Ştefan, sunt forţat să mă fixez asupra unei constatări mai vechi : noi românii nu ne cunoaştem ţara şi nu ne apreciem îndestul. Nu ne dăm seama de resursele ei reale şi de posibilităţile noastre virtuale. Avem din această cauză, o dăunătoare false ideie de inferioritate, o timidă conştiinţă de creaţie care ne paralizează, o lesne cădere în fatalitatea neisbutirii, care ne împinge să preferăm sau să admirăm, produsul străin. M’am strecurat printre vizitatorii, acestor două foruri de românism, să prind o apreciere, un comentariu. Şi totuşi am surprins crâmpeie de felul acesta: „Acestea se produc la noi?“ Bravo! Tot aşa de bine ca la Pesta!“; sau : „de ce importăm marmoră din Egipt d-le, când avem în ţară aşa de bună şi de frumoasă“? sau : „nu cred să se facă astea la noi, i-au pus numai eticheta!“ Aceasta este starea de spirit a românului în faţa produsului ţării şi al muncii sale. Repetăm: nu ne cunoaştem ţara, nu avem încredere în noi. Nu voiajem şi mai ales provincialul nu voiajează în interior şi atunci când o face se deplasează de agrement. Nu culege o informaţie, nu-şi fixează o problemă, nu-şi centrează un sentiment, nu-şi scutură inerţia lucrului „de-a gata“. Rar studiază, şi atunci când nu e el grăbit, sunt grăbite statisticile sau incomplecte hărţile. Există o întreagă mentalitate, care ne face să nu punem preţ pe informaţiune şi pe rolul său, în alcătuirea spiritului nostru, care ne face să nu ne dăm seama că o informaţiune românească constitue o întărire a conştiinţei româneşti. Această stare de spirit paralizează, zădărniceşte zeluri şi credinţe în câmpul şcoalei ca şi în cel economic, împotriva ei trebuie luptat cu aceiaş râvnă de regenerare, de primenire etnică. Expoziţiile de la Cluj şi de la Constanţa star în această privinţă bătălii câştigate, câştigate mai ales pentru mediile în care sunt produse, împlinesc demonstrativ ceea ce publicul cel mare îşi vede ştirbit prin senzaţiile frământărilor actuale: ideia unei Românii în plin progres, sguduie atavica noastră mentalitate agricolă care ne face să aşteptăm totul resemnat din pronia Cerului , înfiripă în cupola acestui destin credinţa în puterea de făurire a românului şi a resurselor ţării sale. Din noianul de servări ce ne succed în acest sfârşit de regim politic semnificaţia acestor două manifestări economice provinciale e demnă de reţinut. N. SEVER CARPINIŞANU «fiului Rteft. SIS Marțî IS tasg&fc 1330 taprinnri Menni A C H D I de răceală A O f 1 K I IN Observat! € R ITEA R A V ER 44-44444444 M t IM ♦ MAT4 ♦»4+4444>4>4»nH>4H 4M M M I M I H444444H 1111(1111 Curier judiciar Unde se îndreaptă apelul împotriva ordonanțelor de poprire?, D. C. Baxondde având de primit o sumă de peste 8.000.000, lei de la primăria municipiului Bu- curești, in baza unui titlu executor, a cerut ,tribunalului notarial, înfiinţarea unei popriri, asupra sumelor ce primăria are la rândul ei de primit, de la alţi debitori. Cererea de poprire a fost respinsă, pe motiv că nu se făcuse cerere prealabilă de înscriere în buget astfel cum prevede art. 216 din legea administraţiilor locale, deşi suma fusese înscrisă în patru bugete precedente succesive, conform prvederilor legii pentru perceperea veniturilor statului din 1933. Făcând apel, s-a ridicat din partea primăriei, excepţia că apelul a fost rău îndreptat la tribunalul al cărui prezident dăduse ordonanţa de respingere a poprirei întrucât acest apel trebuia adresat Curţii de apel ca instanţă superioară. D. av. Henri. Meitani, din partea creditorului,învederând însă că e vorba aci de o ordonanţă de natură graţioasă reglementată prin al. 1 din art. 66 bis cod. proc. civilă, caz în care apeluil se îndreaptă la completul tribunalului iar nu la Curtea de apel, trib. Ilfov s. net. in fața căreia se judeca apelul, a respins incidentul constatând că apelul este bine îndreptat. In fond d-sa a desvoltat motivele de apel arătând că odată ce formalităţile de înscriere în buget prevăzute de legea din 1933 au fost îndeplinite, nu mai era nevoe să se îndeplinească din nou aceste formalităţi pe baza noui legii din 1936, aşa încât poprirea urmează să fie Înfiinţată. D. av. C. Dogaru, pentru primărie a cerut dimpotrivă respingerea apelului pe motiv că noua lege impune alte , condiţiuni spre a se putea executa creanţele împotriva instituţiunilor decât legea din 1933 aşa încât formalităţile trebuesc refăcute. ■ Tribunal a amânat pronunţarea pe ziua de 17 ort Pe urmele unor spărgători de casse de bani Echipele volante de Jandarmi, organizate în ultimul timp cu deosebită străjnicie de d. inspector Pârâianu, pentru paza căilor ferate, au operat deunăzi încă o captură, senzaţională. Am luat urma unei bande (de patru suspecţi) cari colindau Ardealul in, căutarea vreunui câmppropice pentru lovituri noui şi a reuşit să captureze pe doi dintre ei: Octavian Codaia şi Andrei Guşat, din calea Văcăreşti 337. Ceilalţi doi au reuşit să disparăNiculae Alexe şi Gogu Petrescu. Prinşii au fost aduşi imediat în Capitală. Asupra lor s’au găsit doua valize cu instrumente, perfecţionate, de spart cassa ets fier Trimişi în cercetarea d-lui jude instructor Ion Stănescu şi cercetaţi în deaproape, cei doi s’au încăpăţânatsă refuze orice mărturisire. S’au găsit însă indicii puternice ce-i arată amestecaţi în spargerile de la primăria Braşovului, din Capitală şi din alte localităţi. Ancheta continuă. ARESTAREA LUI SAMUEL ŞARAGA A fost înaintat în stare de arest, aceluiaş cabinet, samsarul Samuel Şaraga, din şos. Mihai Iavul 290. El este învinuit că, pătrunzând — prin chei potrivite în locuinţa lui Leizer Iacobsohn, i-a furat bijuterii şi sume importante. A fost prins, de altfel, în clipa chiar în care încerca să vândă prada pe piaţă. Luni se va emite împotrivă-i mandat de arestare- Ancheta uciderii tânărului Megavorian Am scris la timp despre impresionanta plângere făcută de bătrânul comerciant Megavorian, parchetului local. Se știe astfel că reclamantul a arătat că în ziua de 6 iunie, fiul său, Bergi — elev distins al liceului „Mihai Viteazul“, cl. VHI-a __ s’’a dus de dimineaţă la un coleg din preajma gării de Nord, cu care legase ciudată prietenie. Din dimineaţa acelei zile nu s’a mai înapoiat însă în căminul părinţilor şi nici n’a mai fost văzut de cineva. Deabia după câteva luni, _a fost găsit.. în apele Borcei, în preajma Satului Model de lângă Călăraşi, aninat de un copac. Autopsia, după atâta amar de vreme de ’ acţiune a talazurilor, n’a mai putut desluşi mar© lucru. L-a identificat însă, fără putinţă de îndoială, pe cel înecat. S’a dispus totuşi examinarea şi a viscerelor spre a se cerceta urmele, eventuale, ale vreunei toxine. Intre timp, magistratul anchetator a audiat numeroşi colegi ai nefericitului copil asupra relaţiilor lui şi îndeosebi asupra unor înclinaţii ce i le speculau oarecari inşi ce-i stăpâneau. Cercetările continuă. A fost calomniat d. Filip Grecu? D. Filip Grecu, implicat ca tăinuitor in afacerea fraudelor de milioane săvârşite de impostorul Varveris, casier analfabet şi delapidator al administraţiei financiare a Sectorului ÎI Verde, a fost trimis în judecată corecţională, la timp, ca atare. . Ziarele au anunţat faptul exact şi cum se cuvine. Au adăugat, deasemenea, că numitul nu e avocat al baroului Capitalei, aşa cum se pretindea. In acest chip au ferit prestigiul primului barou al ţării de umbra nemeritată ce s’ar fi proiectat asupră-i din cauza amestecului unui membru al ei într’o asemenea afacere, de prădarea avutului statului. D. Filip Grecu s’a plâns atunci Parchetului contra tuturor ziarelor, cari au inserat această precizare, pretinzând că a fost calomniat și cerând daune. Sâmbătă s’au terminat cercetările. Ancheta judiciară a fost însăsimplificată mult, prin atestarea ce a făcut decanatul baroului Hfov, prin care fixează că, în adevăr, reclamantul nu e avocat al baroului Capitalei ci al celui din Tulcea, că a fost chiar pedepsit, aci, fiindcă a practicat avocatura împotriva prevederilor legii organice a corpului, și că și la Tulcea a fost suspendat deoarece e trimis in judecată penală. Tardivitatea acţiune din contencios D. Gh. Manu, maestru de caligrafie la liceul „Şincai“ din Baia Mare, a intentat acţiune în contencios la Curtea de apel din Oradea s. II, ca, în, conformitate cu art. 45 şi 151 din legea învăţământului secundar din 1934, să i se recunoască titlul de profesor şi salariul, aferent din 1934. Din partea ministerului educaţiei naţionale, d. av. C. Vasiliu-Iaşi a ridicat incidentul de tardivitatea acţiunei întrucât după art. 4 din legea contenciosului. .administrativ trebuia intentată în termen de 60 de zile de la înregistrarea petiţiei adresată de reclamant ministerului. Or, din dosar rezultă că s-au adresat o serie de patru petiţii cu aceleaşi capete de cerere, începând din iunie 1934, iar după juriisprudenţa înaltei Curţi de casaţie s. H., reclamantul pierzând termenul defipt de lege la prima petiţie, nu-şi mai poate creia un nou termen prin o petiție ulterioară. Curtea a respins acțiunea ca tardivă, cu cheltueli de judecată. Calomnie D, jude ini str. Oprescu, de la cap. 4, a dat Sâmbătă ordonanţă definitivă de trimitere în judecata colecţională a inspectorului general de la finanţe Gheorghe C. Badea (din str. lt. Victor Marina), pentru, injurii şi calomnii. Inculpatul este învinuit că nemulţumit de raportul de expertiză contabilă întocmit de reclamanţi — d-nii experţi contabili Alex. Macheden, Romulus Popescu şi G. T. Şuşnea — asupra procesului verbal de contravenţie (anulat mai apoi de tribunal, în apel) în cauza impunerii firmei Halpern din Brăila, s-a atacat îintr’o serie din revista şi injurii „Finanţa publică“ (trase apoi şi în broşură). Afacerea s’a trimis în judecata juraţilor Capitalei. Dispoziţia e în deosebi interesantă, în drept. Magistratul instructor a apreciat, că deşi e necontestat că atacurile calomnioase şi injurioase încriminate se referă la viaţa profesională a reclamanţilor, totuşi, întrucât în speţă e vorba de un aspect al vieţii profesionale a celor trei experţi contabili reclamanţi ca auxiliari ai justiţiei, cată a se privi ca activitate publică. Astfel că criticile ce li se aduc, in această ipostază, e de resortul juriului iar nu de acela al instanței ordinare. ... . ... S’a admis opoziţia din parte Trib. Ilfov s. Informat cu d-nii preşedinte Mayer, jude Cristea şi procuror Vasiliav,a pronunţat Sâmbătă sentinţa asupra opoziţiei făcută de Hascal Rizenberg, contra hotărîrii anterioare, dată în lipsă, prin care îl condamnase pentru fals la trei ani închisoare. Inculpatul, precum se ştie, este învinuit că uzând de situaţia de preţ nou ce şi-o luase într’un contract de îchirierea localului teatrului ,Liric“ şi de un fals strecurat în interogatorul ce s’a administrat la tribunal în procesul civil respectiv, a reuşit să încaseze preţul chiriei consemnat de „Opera Română. Tribunalul a admis opoziţia în parte şi a redus condamnaţiunea la doi închisoare cu mamputarea prevenţiei. -------oxo a oxo—— De la institutul naţional de export Institutul naţional de export a primit următoarele cereri, din ţările mai jos notate: Austria: Şunci în cutii pentru Statele Unite (4902); Şaluri de lână pentru domni 31x132 cm. (5067). Belgia: Fulgi, fasole albă, legume, conserve, păsări vii, mazăre cojită, plante furajere, uruială şi nutreţ pentru animala (5249). Cehoslovacia : Lemn de arţar (4427); Unt, salam de Sibiu, untură de porc, porci (4910). Elveţia: Piele boxcall, hindbox, etc. (5608). Franţa: Şunci în cutii, conserve de roşii ,făină de grâu, malţ de bere, săpun de rufa (5346); Lemn de doage (5463); Maţe de berbec (5594); Hamei şi orz (5064). Grecia: Reprezentanţă pentru Grecia a firmelor exportatoare româneşti de cherestea şi cereale (5263). Olanda: Ceapă, icre negre, reprezentanţa firmelor româneşti exportatoare de articole de artă populară de lemn, păpuşi de lemn lucrate în Transilvania, etc., hrean, cai, lemn de stejar şi de fag (5249); Reprezentanţa firmelor româneşti pentru Olanda (4165), Polonia: Calcium tartaricum şi tartarus depurates (Cremurî tartari) (4728); Clei de morun „ichtycolla“ (4729) ; Asbest (5598). Statele Unte : Sămânţă de trifoi (4903); Brânză de oi (5451); Senegal (Africa) : Leguminoase (4445). , -------xoxxxox------— De la „Liga pentru drepturile şi Liga pentru „Drepturile şi datoriile femeii“ ,începând activitatea a ţinut Vineri 12 “, la sediul său din strada Arhitect Laure Blanc 15, o şedinţă publică sub preşedinţia d-nei Eugenia Ianculescu de Reuss. D-na Zoe Bucureanu a ţinut o conferinţă tratând despre „Antivivisecţiune”. D-sa arată chinurile îndurate de animale, care sunt sacrificate în folosul ştiinţei şi dă exemplu statelor din Occident, care au început o mişcare de antivivisecţiune. In şedinţa viitoare, de la 19 crt. d-na Dorina Protopopescu, secretara generală a Ligei, va vorbi despre „Psihologia literaturii pornografice şi tineretul nostu“. -------oxo o oxo-— Ştiri Universitare • Părintele docent Mihail Bulacu va deschide cursul de „Metodica învăţământului religios", azi Luni 15 c., ora 9 dim., în sala de cursuri a facultăţii de teologie de la etajul I, cu studenţii din anii II şi IV. Studenţii din anul IV vor primi în ora următoare lămuriri speciale, privitoare la lecţiile practice de religie, ce vor face cu elevii şcoalei primare de aplicaţie, de pe lângă şcoala normală de băieţi din Capitală, în cursul acestui an şcolar. • D-nii studenţi mai jos notaţi sunt invitaţi,să prezinte în termen de 5 zile actele, la secretariatul facultăţii de filosofie şi litere din Bucureşti: Barbulescu Maria, Buligă Aurel, Căciulă Emilia, Cojocaru Angela, Curelescu Andrei, Comanescu Victoria, Cornea A. Maria, Dumitrescu Alexandrina,, Grossman Aurelia, Gheorghiu Cornelia, Iliescu Cioroianu Elena, Negoiţescu Alex., Stoicescu Mihail, Tătaranu Mihail, Ţârcovnicu Victor, Şerbănescu Marian, Mărculescu Margareta, Popescu V. Floarea, Predescu Ştefania, Postolache Constantina, Stocănescu G. Elena şi Verdeaţă I. Elvira. • Direcţiunea Seminarului pedagogic universitar „Titu Maiorescu“ din Bucureşti anunţă: Conferinţă de îndrumări generale cu practicanţii de la toate specialităţile, d. prof. I. Rădulescu-i Pogoneanu, directorul Seminarului pedagogic, azi, Luni, ora 12. Conferinţe de didactică specială. Limba română, Luni 29 Noembrie ,ora 3 d. a.; Marţi 30 Noembrie, ora 11 dim. şi Joi 2 Decembrie, ora 4 d. a. Limba germană, Marţi 16, Joi 18 şi Vineri 19 Noembrie, ora 12 dim. Geografia, Luni 20, Marţi 30 Noembrie şi Miercuri ora 4 d. a. 1 Dec t