Universul, decembrie 1937 (Anul 54, nr. 331-345)

1937-12-01 / nr. 331

A**sail al 54**©a S4 PagiaiiV FONDATOR: LUSG1 CAZZAVILLAN IB \\^y 141 Paglal EXEMPLARUL { £%£&*%, _ Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Htr. G-le P. T. T. No. 120.288/952 Ms». $$1 Misveuri 1 Decemibvie m­­i P Uf I DIRECTOR: STELIAN POPESCU URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 Adevărata cooperaţiei Atenţia lumii politice se îndreaptă de câtăva vreme, cu un interes tot mai cres­când, înspre cooperaţie. In programele mai tuturor par­tidelor, rolul rezervat coope­raţiei în economia naţională este deosebit de important, iar actualul guvern, păşind pe teren practic, a pus la dis­poziţia cooperaţiei comparti­mente întregi de funcţiuni cu caracter comercial, care adesea îmbracă formele drep­tului de monopol. Intre altele, s’a concesionat cooperaţiei dreptul exclusiv de aprovizionare a armatei cu produse agricole; i s’a re­cunoscut dreptul de a impor­ta bumbac aşa zis ţărănesc — cu scutire de taxe şi cu procurarea devizelor la cur­suri favorabile — cum şi de­ a aproviziona populaţia rurală cu cantităţile necesa­re; i s’a asigurat un rol pre­ponderent in valorificarea grâului, a lânei, a vinului, în dezvoltarea culturii inului şi cânepii, cum şi in­creiarea topitoriilor şi industriilor pentru prelucrarea acestor plante industriale. In plus, se încearcă, în a­­ceeaşi direcţie, acum, să se obţină concesionarea desfa­cerii sării şi a zahărului la sare. Interesul teoretic şi practic purtat de factorii politici cooperaţiei ar trebui, desigur, să ne bucure, dacă, potrivit moravurilor dela noi şi expe­rienţei de până acum, n’am fi căpătat convingerea că a­­cest interes pleacă aproape întotdeauna din calculele precise, al căror obiectiv, mai mult sau mai puţin mărturi­sit, este stăpânirea masselor ţărăneşti — ca aport electo­ral — cu ajutorul coopera­ţiei. Avem deci în faţa noastră mai mult o luptă de suprali­­citaţie pentru acapararea po­litică a cooperaţiei, partidele dându-şi prea bine seama de perspectivele pe care viitorul le rezervă cooperaţiei în or­ganizarea vieţii noastre eco­nomice şi de forţă pe care o va reprezenta odată această mişcare. Dar tocmai aci atingem laturea cea mai importantă, dar şi cea mai delicată a pro­blemei. Politicianizarea coo­­­peraţiei înseamnă compromi­terea ei din punct de vedere moral şi slăbirea ei ca factor economic. Cooperaţia trebue să rămână în afară de jocul competiţiunilor partidelor, respectându-i-se maximum de autonomie in conducerea trebilor şi intereselor ei. Dar, pentru a ajunge aci, este ne­­voe să facem din cooperaţie un organism capabil să tră­iască din propriul său oxigen, şi să stea pe propriile sale pi­cioare, sprijinind mişcarea pe elanul, pe educaţia, pe li­bera solidaritate a coopera­torilor. A face din cooperaţie o creaţiune de seră, întreţi­nută din subvenţiile şi privi­legiile acordate de stat, în­seamnă a o ţine mereu la re­morca factorului politic, care va face din ea, cum a făcut şi până acum, un instrument docil în slujba intereselor de partid, un obiect de litigiu şi de supralicitare în luptele po­litice. Iată de ce, privind din acest punct de vedere nume­roasele şi importantele favo­ruri, cu care este copleşită de la un cârd de vreme coope­raţia noastră, noi nu ne pu­tem bucura, mai ales că a­­cordarea lor se face în dis­preţul oricărui criteriu eco­nomic, oricărui uz şi logice comerciale, luându-se din mâna comerţului organizat, care dispune de capital, de personal anume pregătit, de relaţii cu streinătatea, sec­toare întregi, din cele mai gingaşe ale activităţii eco­nomice, spre a le încredinţa — nu cooperaţiei propriu zise — ci unor creiaţii impro­vizate, suprapuse coopera­ţiei, cum sunt diversele „ofi­cii” şi „centrale” cooperative. In chipul acesta, ni se pa­re că se deviază cooperaţia de la rosturile ei adevărate, accentuându-se o prăpastie între organele privilegiate de la centru ale cooperaţiei şi reţeaua unităţilor cooperati­ste minore din cuprinsul ţă­rii, care lâncezesc în aceeaşi existenţă nenorocită ca şi până acum. Cooperaţia va fi întărită, atunci când vigoarea ei se va afirma de jos în sus. Spunem acestea, tocmai pentru că noi înşine vedem în cooperaţie, nu numai un fac­tor important pe care se poa­te sprijini organizarea şi în­tărirea economiei ţărăneşti, dar şi un factor hotărîtor în opera de deparazitare a eco­nomiei naţionale de interme­diarii străini, un factor ideal in slujba lozincei noastre a tuturor: „România a români -­ lor”. Epidemia de feb­ră sfioasă se întinde in Germania Populaţia îndemnată să fol­osească untură de balenă Berlin, 28 (Rador). — D. Darie, ministrul agriculturii, a declarat că s’au luat întinse măsuri de po­liţie veterinară spre a se localiza epidemia de febră aftoasă în ves­tul Germaniei. Aceste măsuri, a adăugat d-sa, s-au dovedit neîndestulătoare. Până acum febra aftoasă a fă­cut ravagii în peste 4.000 grajduri. Ministrul de agricultură al Rei­­chului recomandă ca în locul un­tului şi a celorlalte grăsimi să se întrebuinţeze grăsimea de balenă. VI­III Intre profesori şi elevi , veche, este foarte­ veche chestiunea raporturilor între profesori şi elevi, a atitudinei pe care profesorii trebue să o aibă faţă de cei ce li sunt în­credinţaţi, ca să le împărtă­şească o cultură şi să le for­meze educaţia. Sunt oare mai vinovaţi profesorii sau părin­ţii pentru unele exemple pu­ţin frumoase, ce, din când în când, le dau unii elevii sub raportul educaţiei? E o întrebare de mult dis­cutată şi cu răspunderi de cele mai multe ori contradic­torii. Chestiunea devine din nou mai actuală, atunci când intervine un incident nou sau o întâmplare tragică, aşa cum a fost cazul cu nenoro­cita elevă dela un liceu de fete din Capitală. Pomenim în treacăt că pu­ţine zile după moartea aces­tei eleve ni s’a trimis o scri­soare ai cărei autori se plân­geau de purtarea nepermis de severă cu elevele a unei pro­fesoare dela un alt liceu de fete din Capitală. N’aveam nici un motiv să menajăm pe această profe­soară şi să-i ascundem vina, în cazul că s’ar fi stabilit că este vinovată. Nefiind organ de partid şi neavând nici un fel de obligaţiuni faţă de ni­meni, ziarul nostru cercetea­ză şi se pronunţă în toate chestiunile în deplină obiec­tivitate şi independenţă. Insă, autorii scrisorii, cari au prilejuit această declara­ţie, au uitat sau, mai exact, au vrut să uite ceva şi anu­me: să ne spună cine sunt şi ce nume poartă, de­oarece semnătura „Un grup de pă­rinţi“ nu ţine locul unei sin­gure semnături. Iar dacă ei n’au avut încredere în dis­creţia noastră profesională, cum să fim noi convinşi că ei spun strictul adevăr în cele ce ne relatează? Nu e oare îndreptăţită bănuiala că plângerea împotriva profe­soarei se datoreşte unor ne­mulţumiri de ordin personal? Cu anonime şi fără curajul răspunderii nu se poate în­drepta nici un rău. închizând această paran­teză şi întorcându-ne la che­stiunea pentru care am înce­put să scriem rândurile de faţă, trebue recunoscut ade­vărul că, în mod general, ra­porturile între profesori, de o parte, şi elevi de partea cea­laltă, nu sunt aşa cum e ne­cesar să fie în interesul unei cât mai bune educaţii a tine­retului şcolar. Contactul în­tre unii şi alţii este aşa de vag şi slab, că nu se înfăp­­tueşte apropierea sufletească, încrederea reciprocă şi co­munitatea de gândire. In ce priveşte pe studenţii universitari ,situaţia, din a­­cest punct de vedere, se pre­zintă şi mai prost. Nu sunt doar puţine cazurile când profesorii nu văd cum arată la chip studenţii lor, decât a­­tunci când aceştia din urmă au de trecut vreun examen. O explicaţie a lipsei de con­tact şi — adăugăm — a lip­sei de interes ce poartă pro­fesorii pentru elevii lor, o gă­sim şi în faptul că profesora­tul nu este unica ocupaţie şi mai ales preocuparea de că­petenie a dascălilor noştri. O bună parte din timpul lor şi din preocupările lor este consacrată vieţii politice, care e aşa de sbuciumată şi care prezintă atâtea scăderi. Iată, ne găsim în mult agi­tatele zile de campanie elec­torală. Oraşele şi satele sunt cutreerate de „făuritori de fericire“, de oameni, cari pro­mit totul, pentru ca să uite iarăşi totul. In rândurile acestora vom găsi şi destui membri ai învă­ţământului, cari, din cauza agitaţiei de care sunt cu­prinşi, devin aproape de ne­recunoscut. N. BATZAEIA ---------- ~ -­ Amănunte asupra catastrofei avionului polonez Aparatul s’a rupt un zbor ori s’a ciocnit de un munte Cadavrele victimelor erau acoperite de zăpadă Sofia, 28 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. B.“ dă următoarele amănun­te cu privire la prăbuşirea a­­vionului companiei „Lot“: Avionul a fost găsit ieri după amiază, în munţii Pirin Pianina, la o înălţime de 2.600 metri. Sfărâmăturile aparatului e­­rau îngropate în zăpadă. Sofia, 28 (Telor). D­in legă­tură cu găsirea avionului polo­nez al companiei „Loit”, dispă­rut Marţea trecută, se află ur­mătoarele detalii interesante. Avionul a fost descoperit în muniţii Pirim, în apropierea sa­tului Nozgovitzia, în regiunea Svetivratz, de către un grup compus din locotenentul Tocel şi trei turişti, cari au participat voluntar la căutarea avionului. Unul din aceşti turişti, d. Sto­­ianof din Sofia, a zărit restu­ri austriac,­­ precum şi cei trei membri ai echipagiului erau carbonizaţi. Prima impresie a specialiş­tilor este că avionul, sburând prin ceaţă, s-a izbit de o stân­că şi motorul a făcut explo­zie­­rile avionului, la ora 12:30 la amiazi, pe un plaiu la o altitu­dine de 2600 metri. De Marţi până ieri, în munţii Pirim a căzut foarte multă ză­padă, aşa că abia o parte mică din coada avionului a mai ră­mas vizibilă, tot restul fiind a­­coperit de un strat gros de ză­padă Locotenentul a luat imediat paşaportul colectiv al echipa­jului şi o hartă, pe care le-a gă­sit intacte şi a plecat în satul . CAUZELE PRĂBUŞIRII AVIONULUI Cauzele catastrofei nu sunt încă cunoscute. S’au emis trei ipoteze: Din cauza marelui frig, car­buratorul motorului a îngheţat, motorul încetând să mai func­ţioneze, şi avionul s’a prăbuşit. Din cauza ceţei foarte dese, pilotul neputând observa nimic, avionul s’a ciocnit de stânci. In timpul zborului s’a rupt o aripă, aşa că avionul s’a pră­buşit. Aceasta ipoteză s’a putut naşte, fiindcă la 400 metri de­părtare de locul unde zace cor­pul avionului, s’a găsit o aripă, intactă de altfel, ruptă la ba­zele ei. Azi dimineaţă a plecat de la Sofia la locul catastrofei o co­­misiune de experţi, care va face o anchetă. Probabil mâine, ca­davrele victimelor vor fi ridi­cate şi transportate la Sofia. Pasagerii, — doi polonezi şi cel mai apropiat care are legă __/ • . • f tiv-j î.nS C :„'i „ n HaM!i­ tură telefonică. Știrea a sosit la Sofia abia la ora 10 seara. ATleatisl s’a rupt în aritar? Ceaţă deasă in Anglia Londra ,28 (Radio-Central). — Ceaţa care s’a lăsat deasupra Angliei a oprit complet navigaţia, circulaţia pe căile ferate şi şosele. Din cauza ceţei, s’au produs numeroase accidente. — Toate excursiile anunţate pen­tru sfârşitul săptămânei au fost contramandate. 5 ANIVERSAREA INDEPENDENTEI ALBANIEI Asistența, ieşind de la serviciul divin oficiat la biserica albaneză din Capitală —- (Vezi darea de seamă,în corpul, ziarului) - — ^ Cantine şi pentru copiii adăposturi muncitorilor O problemă grea, de promo­vare naţională şi socială, care preocupă de micită vreme pe cercetătorii vieţii muncitoreşti, şi care, în străinătatea civiliza­tă, a căpătat o rezolvire mul­ţumitoare, este aceea a înfiin­ţării de cantine şi adăposturi pentru copiii muncitorilor în timpul când părinţii lor lucrea­ză în fabrici. Această problemă şi-a găsit un început de înfăptuire şi la noi, unele anumite cercuri au în­ţeles că nu e bine să aşteptăm totul de la stat şi că iniţiativa particulară are un rol impor­tant de jucat în această ordine de fapte, apărând ca o colabo­ratoare vrednică a statului la operele de bună rănduială so­cială şi naţională. O astfel de iniţiativă, care se bucură de sprijinul larg şi efec­tiv al marilor noştri industriaşi este aceea luată de părintele Gh. Păunescu, preşedintele Că­minului cultural din Cărămi­darii de Jos, dovedind că Bise­rica Vie poate să ducă la cele mai nobile înfăptuiri, dacă, bi­neînţeles, misionarii ortodoxiei creştine îşi pricep misiunea de părinţi spirituali, de apostoli realizatori ai speranţelor şi as­piraţiilor celor mulţi. Intr’adevăr, ateneul din str. Piscului înfiinţează o cantină şi o casă de adăpost pentru copiii de muncitori, cari vor avea loc de masă şi învăţătură în timpul când părinţii lor muncesc în fabrici pentru înflorirea econo­mică a ţării.­ . ■ — In a­ceste adăposturi şi can­tine vor fi admişi şi părinţii co­piilor „dopo lavore“, ca să pri­mească lumina creştină din pil­dele evangheliei şi ca să-şi folo­sească în chip instructiv orele de după încetarea muncii în uzine. Părintele Gh. Păunescu a fă­cut un călduros apel la marii şi micii industriaşi, ca şi la toată lumea cu suflet bun şi cu stare prielnică gesturilor generoase, ca să contribue cu bani sau me­rinde la înfăptuirea acestei opere de folos obştesc. Pilda e vrednică să fie luată în seamă de toate centrele mu­nicipiului nostru şi de toate cen­trele muncitoreşti din cuprinsul ţării, mai ales că, pe alocurea, oamenii de bine au şi înfăptuit asemenea aşezăminte în limita posibilităţilor locale. Negreşit că Statul şi celelalte administraţii publice, ca şi cele particulare, cum şi sufletele care înţeleg să ajute pe aproapele lor cinstind astfel sfintele percepte creştine, se vor grăbi să ajute iniţiative ca aceea a părintelui Gh. Păunescu din Cărămidarii de Jos, cunoscând că, prin a­­ceasta, vor colabora cu toată vrednicie la arena mare de cre­ştinism şi românism construc­tiv. Sunt zorile unei minunate a­­şezări sociale în viitorul nu prea îndepărtat. E spiritul vremii care chiamă stăruitor la dato­rie, mai presus de orice politică, pe românii și creștinii cu drag de patria lor. ~—"‘-k. Leontin niesen Arcaşii in Capitală Publicăm, în corpul ziarului, darea de seamă asupra frumoasei producţii a membrilor socie­tăţilor arcăşeşti, la teatrul Naţional Anularea căsătoriei prinţului Starh­emberg Viena, 28 (Rador). — Curtea diocezană a anulat, în a doua lectură, căsătoria prinţului von Starhemberg, fostul vice-cance­­lar al Austriei, cu contesa Reif­ferscheid. După pronunţarea acestui di­vorţ, de multă vreme cerut de prinţul von Starhemberg, ziare­le anunță ca foarte apropiată căsătoria sa cu cunoscuta artis­tă Nora Gregor. ■-------XUXOXOX-------­ Atacuri arabe respinse in Palestina Ierusalim, 28 (Rador).­­ Mai multe atacuri au fost încercate de către arabi noaptea trecută împotriva posturilor de poliţie din coloniile evreeşti Sedjem şi Kerkour. Atacurile au fost respinse cu ajutorul întăririlor trimise de la Haifa. Poliţia din Haifa a arestat cinci persoane, învinuite de atacuri să­vârşite împotriva evreilor. La Iaffa, poliţia a confiscat un mare număr de manifeste comu­niste. PROTEST ÎMPOTRIVA EXE­CUTĂRII ŞEIKULUI FARHAN Bagdad, 28 (Rador). — Studen­ţii au organizat astăzi o mani­festaţie de protestare împotriva executării șeikului Farban. Ei au depus protestări scrise la ambasada Angliei și la ministe­rul afacerilor străine. ­oxo a­oxo ATENTAT împotriva primului ministru egiptean ASUPRA LUI S’AU TRAS TREI FOCURI DE REVOLVER Londra 28 (Rador). — Co­­­­respondentul agenţiei „Reu­ter” anunţă din Cairo.­­ Astăseară s’a săvârşit un atentat împotriva lui Na­has Paşa, preşedintele consiliului de miniştri. Agresorul a fost arestat. * Cairo, 28 (Rador). — In legă­tură cu atentatul comis astăseară asupra lui Nahas Paşa, se dau ur­mătoarele amănunte: Atentatorul a tras trei focuri de revolver asupra automobilului în care se afla Nahas Paşa, în timp ce acesta se ducea spre lo­cuința sa din Heliopolis. Un glonte a sfărâmat o fereas­tră a maşinii. Din fericire, Nahas Paşa nu ai fost atins. Autorul atentatului, care a fost arestat, se pare că este membru al organizaţiei de opoziţie a Că­măşilor Verzi. Ancheta in afacerea cagularzilor va continua mâine Paris, 28 (Rador).— Ancheta în afacerea cagularzilor a fost în­treruptă astăzi, fiind Duminică. Ea va reîncepe însă mâine printr’o nouă serie de perchiziţii. Poliţia vrea să audieze pe soţia arhitectului Parent, care nu s’a mai înapoiat la domiciliul său. Ea speră să obţină astfel unele precizări asupra prezenţei, în pri­vinţa lui Parent, a unei mitra­liere furate de la centrul de mo­bilizare din Laon. ­oxodoxo D Van Zeeland şi-a terminat raportul asupra anchetei economice Bruxelles, 28 (Rador). — D. van Zeeland, fostul preşedinte al consiliului, va pleca peste câteva zile într’o croazieră în Orient. D-sa a terminat raportul a­­supra anchetei economice în­treprinsă la cererea guvernelor francez și englez și va înmâna cu titlu privat, acest raport d-lor Eden și Delbos. ­oxo­m OXO— Două Mdroavioane prăbuşite in Italia — 7 MORŢI — Roma, 28 (Rador). — Abia azi s’a aflat că la 22 Noem­­brie două hidroavioane de recunoaştere — având ca ba­ză aeroportul Augusta — s’au ciocnit şi au căzut în mare. Şapte membri ai echipaje­lor au pierit* Dacă reducem situaţia din Europa la expresia sa cea mai simplă, suntem obligaţi să re­cunoaştem că tot în „pătratul” celor patru mari puteri — An­glia, Franţa, Italia şi Germa­nia — se află stabilizată pro­blema păcii generale. Expresia, pactul celor patru, este obişnuită în mod curent. Din punct de vedere formal, a­­ceastă combinaţie politică n’a fost niciodată realizată. Dar în realitate, existenţa a ceea ce numim „pătratul” celor patru puteri amintite, nu poate fi ne­gată şi influenţa sa asupra a­­facerilor europene este pri­mordială. Totuşi, să ne înţelegem. Când spunem „pătratul” celor patru puteri, nu spunem „în­ţelegere”. Vrem numai să ară­tăm că soluţia problemelor in­ternaţionale este circumscrisă prin laturile patrulaterului, în unghiurile căruia sunt aşeza­te Londra, Paris, Roma şi Berlin. Aceasta înseamnă că toate conflictele provocate de aceste chestiuni trăesc şi ele în interiorul patrulaterului. Din cele patru laturi pe cari trebue să le aibă acest „patrat”, două sunt arătate cu o precizie perfectă. De o parte avem înţelegerea anglo-france­­ză, şi de alta, axa Roma-Ber­­lin. Şi tocmai din cauză că ce­lelalte două laturi ale „pătra­tului” celor patru puteri nu sunt arătate decât în mod vag, ameninţarea unui conflict în Europa există. Dar dacă recunoaştem gra­vitatea situaţiei creiată în Eu­ropa de conflictul intereselor individuale, sau conjugate pe perechi, a Angliei, a Franţei, a Italiei şi a Germaniei, nu re­zultă că suntem obligaţi să considerăm ca grave, toate in­cidentele, fără excepţie, pe care ni le aduce viaţa inter­naţională. Altfel refuzăm să luăm prea în serios acest ultim incident pe care-l constituie vizita făcută de lordul Ha­lifax lui Hitler. Dacă ar fi să credem anumiţi oameni poli­tici, această conversaţie Ha­lifax-Hitler, este menită să de­termine viitorul continentului nostru. Şi de ce anume? Evi­dent, am avut surpriza de a auzi pe Hitler întrebuinţând un limbaj ultra-energic pen­tru a stabili cu tărie cererea sa cu caracter de ultimatum ca fostele colonii pierdute du­pă război, să fie înapoiate Ger­maniei. Dar, în fond, această surpriză nu este datorată de­cât faptului că articolele de fond ale lui „Times” şi ale altor organe ale marei presei londoneze, fără să băgăm de seamă, ne-au obişnuit ,cu un limbaj dulceag şi plin de sub­înţelesuri. Hitler cere înapo­ierea coloniilor Germaniei. (Continuare via pag. 2-a) SCRISORI DIN LONDRA Bluff in patru de AUGUR Ciocniri sângeroase intre monarhişti şi naţional­­socialişti la Austria Viena, 28 (Rador). — Legiti­­miştii au sărbătorit la Linz a 25-a aniversare a arhiducelui Otto de Habsburg. Numeroşi adversari ai legiti­­miştilor, aparţinând opoziţiei na­ţionale, au organizat o demon­straţie contra Habsburgilor. O încăerare s’a produs între cele două tabere. Poliţia a făcut numeroase ares­­ări printre membrii opoziţiei na­­ţionale. Viena, 28 (Rador). — O ciocnire gravă s’a produs la Linz între un grup de naţional-socialişti şi mo­narhişti, cu ocazia unei întruniri monarhiste, ţinută în favoarea arhiducelui Otto. Mai mulţi naţional-socialişti au cântat imnul naţional german, în­trerupând astfel pe oratorii mo­narhişti. Monarhiştii au protestat energic. Naţional-socialişti au a­­runcat atunci numeroase halbe, scaune şi alte obiecte asupra mo­­narhiștilor. A intervenit imediat poliția, o­­perând 40 arestări. Mai multe persoane au fost ră­nite, dintre care câteva sunt în stare gravă. : *

Next