Universul, ianuarie 1938 (Anul 55, nr. 15-30)

1938-01-16 / nr. 15

a Y . fA Anul al SS-tea FONDATOR: LUIGI CAZZAVILLAN CoB 14 Pagini EXE “^SflTÎT. nWTRoSaftTâT JTe! — '—■*i**Yllnw Strâinătate: 6 lei Taxa^poștală plătită.in nntff5TÎF~pflhforia.i aprobărHT!îf. GTI?I20.151S8/922 m Pagini Nr. 15 Duminică 16 Ianuarie 193S P 1111 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $1 TELEFONICE REDACTIA $1 ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA.TELEFONICA. A. ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 DIRECTOR: STELIAN POPESCU învăţământul In popmr Printre hotărîrile luate de Ultimul consiliu de miniştri este şi aceea de a se ierta de amenzile şcolare ce au de plătit ţăranii pentru lipsa de frecvenţă regulată la şcoală a copiilor lor. Această hotărîre constituie un gest de clemenţă necesară şi totodată o preţuire justă a necazurilor de natură materială în care se sbate ţărănimea noastră. De aceea, o aprobăm din toată convingerea. Folosim însă prilejul acesta pentru a stărui încă odată asupra adevărului elementar, dar deseori nesocotit, că dacă este un domeniu în care să se impună cu mai multă putere o politică de continuitate, o politică românească în adevăratul înţeles al cuvântului, o politică pusă deasupra micilor şi nu tocmai frumoaselor socoteli şi consideraţiuni de partid, este tocmai în domeniul învăţământului. Ca unii cari, atât cât ne-a fost în putere, ne-am dat silinţa să urmărim de aproape mersul învăţământului de la război încoace, condiţiunile în care se desfăşură activitatea pentru răspândirea învăţăturii în massele mari ale poporului şi în deosebi ale populaţiei de la ţară, am avut ocazia care, desigur, nu mi-a produs mulţumire şi bucurie, de a constata cum meschinelor şi trecătoarelor calcule electorale li se jertfea necesitatea vitală de luminare a poporului. De pildă, nu sunt chiar aşa de mulţi ani când în foarte multe şcoale primare rurale din Basarabia se constata o izbitoare disproporţie între numărul de copii în vârstă de şcoală şi numărul copiilor cari frecventau şcoala. Aceştia din urmă nu reprezintau măcar o cincime din numărul celorlalţi. Aşa se face că întâlneai prin satele Basarabiei şcoli cu trei sau patru învăţători, acolo unde, dat fiind numărul foarte redus al elevilor, un singur învăţător ar fi fost deajuns. Căror cauze se datora această stare de lucruri aşa de tristă şi cu urmări din din cele mai grave din punctul de vedere naţional, adică din punctul de vedere al unei cât mai bune pregătiri a propriului nostru element etnic ? Uneia singure : politi- cianismului. Stăpâniţi numai de interesul electoral şi preocupaţi numai de dorinţa de a culege voturi şi de a-şi asigura partizani, politicianii mai simandicoşi închideau ochii, iar politicianii mai mărunţei interveneau şi obţineau să nu se aplice dispoziţia din Constituţie, privitoare la obligativitatea învăţământului primar. Şi aşa, în satele româneşti multe şcoli erau aproape goale, pe când la oraşe, mi- noritarii dădeau o deosebită atenţie instrucţiunii şi pregătirii intelectuale a copiilor lor. Bine că acestei stări de lucruri i s’a pus, în cea mai mare parte, capăt în anii de ministeriat ai d-lui dr. C. Angelescu. D-sa s’a străduit, şi în mare parte a reuşit, ca obligativitatea învăţământului primar să devie o realitate, şi ca ruşinea analfabetismului să fie ştearsă. In scopul acesta n’a cruţat nici muncă, nici sacrificii. A sporit cu peste zece mii numărul învăţătorilor şi prin stăruitoare apeluri făcute la spiritul de jertfă al cetăţenilor a ridicat în toate regiuni- .le ţării localuri de şcoli vrednice de acest nume. Strădaniile d-sale au fost încununate de succes, în sensul că s-a obţinut un spor foarte pronunţat în numărul elevilor de curs primar, iar prin şcolile de adulţi, numărul analfabeţilor a scăzut în proporţie simţitoare. Iată un drum bine tras şi pe care trebuie să se meargă şi de azi înainte cu cea mai accentuată atenţie în direcţia naţionalizării învăţământului. Avem credinţa că pe drumul acesta va merge şi de ministru Petrovici, un intelectual din cei mai distinşi ai ţării, şi profesor, care a mai ocupat departamentul educaţiei naţionale. Exalţi lii itiiiil Peste 760 morţi Londra, 13 (Radio Central). — De altea eri, s’au putut afla unele amănunte cu privire la violenta explozie care s’a produs acum două zile în metropolitanul dela Madrid, deoarece cenzura n’a lăsat să parvină, până acum nici o știre în legătură cu această explozie. In primul rând, se anunţă, că din cauza exploziei, s’au dărîmat opt case iar că numărul morţilor trece de 700. Răniţii sunt, deasemeni, foarte numeroşi. Explozia s’a produs într’un depozit de muniţii, adăpostit în subteranele metropolitanului. Mari pagube produse de surparea unei coline, in Turcia Istanbul 13 (Rador). — Colina Soguk Pinar, din apropiere de Balikesir, pe care se află satul Bey, a început să se surpe. In mai multe locuri, s’au produs crăpături adânci. Numeroase case s’au prăbușit. Un apeduct dela poalele colinei a suferit pagube însemnate. Satul a rămas fără apă, întrucât cele 40 de fântâni au secat. a- CENZURA • Este un blestem pe capul neamului acestuia, ca în loc de îndreptare, de zile mai senine, de nădejdi într’un viitor mai bun, el să aibă să sufere tocmai atunci când se părea că venise ceasul bucuriei. De ani de zile ne plângem contra cenzurii, aşa cum se exercită ea de nişte inşi, puşi sub ordinele unor neînţelegători ai vremurilor în care trăim, şi tocmai când să spunem bogdaproste că a venit în capul guvernului un om al scrisului şi vom scăpa de această pacoste, tocmai acum ea pare că îmbracă forme mai de neînţeles. Toată lumea a citit şi nu se poate să nu fi comentat favorabil, interview-ul M. S. Regelui, dat ziarului englez „Daily Herald” Un ziar modern care are grijă permanentă să-şi informeze precis şi repede cetitorii, face sacrificii imense de bani şi de muncă în acest scop. „Universul” nu s-a mulţumit numai cu searbedele ştiri retuşate pe cari binevoieşte a le da, contra plată, agenţia oficioasă „Rador” pusă sub conducerea străinului de neam Hurtig, ci primeşte la timp, ştiri adevărate, controlate şi de la alte agenţii telegrafice sau telefonice din lumea întreagă. Agenţia „Radio-Central”, corespondenta noastră, ne-a transmis telefonic, de la Londra interview-ul M. S. Regelui de Luni seara. Această cenzură care se exercită azi, tot aşa de odios ca în timpul guvernării de tristă memorie a d-lui Tătărăscu, mai ales contra ziarului „Universul” departe de a aduce servicii cinstei şi corectitudinei, vatămă în gradul cel mai înalt liniştei şi ordinei publice în ţara aceasta. Guvernul de azi, ca şi guvernul Tătărăscu îşi datorează existenţa în mare parte ideii naţionale şi de ordine, pentru care n’a lucrat nimeni altul mai mult ca ziarul „Universul”. Guvernul Tătărăscu, când s’a văzut la putere, n’a găsit ceva mai bun de făcut decât să vrea să sugrume ziarul „Universul” şi până la sfârşit, a fost îndepărtat sub oprobiul public, care a aflat totuşi odioasele fapte pe care căuta să le acopere cu cenzura. Guvernul d-lui Goga, care, orice s’ar zice, nu ar avea decât să mulţumească pentru că a fost adus la putere pe valul de naţionalism promovat de ziarul „Universul”, ce vrea să ascundă el prin cenzură ? Vrea oare să facă ceea ce a făcut Tătărăscu şi să vadă mai curând decât se aşteaptă, ba, poate şi mai rău, sub oprobiul public ? Eu înţeleg cenzură, dacă guvernanţii sunt incapabili de a stabili un regim de răspundere al presei, pe care eu totdeauna l-am cerut, dar să vrea să-şi bată joc de lume, numai prin faptul că printr-un joc al întâmplării au ajuns să escaladeze treptele puterii, asta nu se poate ! Niciodată nu am abuzat de scrisul meu şi de puterea lui. Pun la dispoziţia unui juriu compus din adversari, tot ce am scris eu şi colaboratorii mei şi dacă se va dovedi că am spus neadevăruri, primesc orice sancţiune. De nu voi fi găsit vinovat, cer ca neamul meu să fie liberat de această cenzură odioasă. Presă liberă şi cu răspundere efectivă, iată ce ne trebuie şi azi şi mâine şi tot- I deauna, iar nu abuz, căci abuzul de azi aduce pe cel de mâine şi la capătul ei , este prăpastia. STELIAN POPESCU Marina comercială italiană construeşte noul unităţii Roma, 12 (Rador). — Planul guvernului privitor la nouile construcţii pentru marina comercială prevede punerea în lucru a unui număr de 44 vapoare cu un tonaj total de 250.000 tone. S’a prevăzut pentru aceste construcţii un fond total de un miliard și jumătate lire. -------XXX - XXX----— VAPOR GREC NAUFRAGIAT Casablanca, 13 (Rador). — Postul de radio a captat un mesaj de pe vaporul grec „Memas” care anunţă că a naufragiat între Larache şi capul Spartei şi cere grabnic ajutor. -----xuxxxox------ Finlanda nu va fortifica arhipelagul Aaland Helsinki, 13 (Rador). — Unele ziare au publicat știrea că Finlanda ar fi început negocieri secrete cu o altă putere în scopul de a fortifica arhipelagul Aaland. Biroul de presă al guvernului finlandez publică un comunicat în care se declară că Finlanda respectă și va respecta cu realitate prevederile acordului internațional din 20 octombrie 1921 referitor la insulele Aaland. Prințul Paul al Greciei şi prințesa Frederica-Luiza de Bavaria, după căsătorie, se duc în maşină deschisă la palatul regal din Atena Recensămintele de EM. HAGI MOSCO Deşi nu este zi de la Dumnezeu să nu răsară câte ceva nou, totuşi sunt unele noutăţi care uluesc, ca, bunăoară, ru-şinoasa alcătuire a blocului institutului de demografie şi statistică, de sub direcţia d-lui Sabin Mănuilă. Ne sbatem de ani de zile să întocmim un recensământ al populaţiei ţării, cât mai apropiat de adevăr, fără să putem ajunge la rezultatul dorit. Această gingaşa operaţie a recensământului, mai cu seamă dela 1919 încoace, este de o neapărată şi deosebit de importantă nevoe. Cheltuelile n’au fost cruţate şi totuşi, statisticele ies certate cu exactitatea. Recensământul din 1930 a fost o nenorocire. Agenţii însărcinaţi cu primirea declaraţiilor n’au făcut alt decât să strămute, în locurile unde mergeau, un birou de înregistrare. Declaraţiile erau libere şi înregistrarea la fel. Nici un control al exactităţii celor declarate şi ca urmare, nici o pedeapsă împotriva falsului săvârşit cu voinţa de a înşela. Acestei de negrtat uşurinţă în luarea declaraţiilor, se adaugă şi calitatea celor chemaţi să centralizeze datele adunate şi, drept rezultat, este întocmirea unui recensământ fals. Nu atât numărul la care a ajuns populaţia ţării este interesant cât categoria în care intră fiecare locuitor al ţării. In statul românesc de astăzi, alcătuit din provinciile româneşti redobândite in cari trăeşte o populaţie moştenită de oriigini etnice deosebite, cunoaş- terea procentului străin vechiu şi proaspăt faţă de băştinaşii români este covârşitor de important. Din pricina nedumeririi asupra obârşiei tăinuite a atâtor noui veniţi s’au iscat polemici, conflicte, in- tervenţii nedrepte, măcar supărătoare cât nu erau jicnitoare, toate stânjenind desfăşurarea firească a neamului. In Transilvania, şi mai cu seamă în Maramureşul aşa de bine descris de scriitorul Tharaud, evreii s’au declarat maghiari ; în Banat, s’au socotit ba maghiari, ba germani ; în Basarabia ruşi. Cu alte cuvinte, peste tot dorinţa de a se sustrage de la adevărata obârşie pentru a putea intra în marea familie „năpăstuită” a minoritarilor. Acest straniu simţământ de a se socoti străini este minunat sintetizat de dr. Leo Pinsker, unul dintre capii mişcării de emancipare evreească modernă, ale cărui lucrări evreii palestinieni le privesc drept catehism. El scria, în 1880, că „poporul evreesc este pretutindeni pe faţă, dar nicieri la dânsul acasă”. Şi totuşi, destulă vreme, uşile caselor le-au fost deschise. Aşadar, pe temeiul recensământului neadevărat şi primit drept bun de oficialitate, procentul minoritarilor faţă de românime este min- (Continuare in pagina 2-a) In jurul incidentelor dela granija polono-sovietică Varşovia, 13 (Rador).—Agenţia „Pat" transmite următorul comunicat oficial : In conformitate cu instrucţiile primite dela guvernul polon, ambasadorul Poloniei la Moscova a remis în ziua de 24 Decembrie 1937, comisariatului afacerilor străine un răspuns la nota sovietică din 3 Decembrie 1937. Guvernul sovietic a răspuns printr’o nouă notă, cerând ca de aci înainte Polonia să garanteze circulaţia feroviară normală pe sectorul unde s’a produs ultimul incident. Ambasadorul Poloniei la Moscova a primit instrucţiuni să remită un răspuns scris în care se subliniază necesitatea de a se reglementa relaţiile feroviare de frontieră de către Uniunea Sovietelor, în sensul executării întocmai a acordurilor in vigoare, ceea ce constitue singurul mijloc de a asigura relaţii normale de vecinătate. -------XXXX XXX------ Avion prăbuşit in Portugalia Lisabona, 13 (Rador). — Un avion s’a prăbuşit în apropiere de Vilareal. Din primele telegrame rezultă că cinci persoane și-au găsit moartea în acest accident. Marele Voevod MiHai s’a înapoiat Joi seara in Capitală Cu un tren regal a sosit Joi seara, la ora 10 şi 30 in gara Mogoşoaia venind dela Atena, Măria Sa Marele Voevod Mihai. Pe peronul gărei, Moştenitorul Tronului a fost întâmpinat de d-nul Virgil Potârcă, ministrul comunicaţiilor, Armand Călinescu, ministrul de interne; Collas, ministrul Greciei la Bucureşti; P. S. arhiereu Irineu Mihălcescu, vicarul Patriarhiei; Dinu Simion, subsecretar de stat la interne; colonel Ernest Urdărearra, mare şambelan al Curţii; C. Flondor, mareşalul curţii; general Mihail, şeful casei militare a palatului; Mociony, maestru de vânătoare; colonel Filitti, adjutant regal; general Gabriel Marinescu, prefectul poliţiei Capitalei; E. Bianu, directorul general al siguranţei statului; general Argeşanu, comandantul corpului II armată; general Topor, din jandarmerie şi d. Gh. Moţăţeanu, secretar general al prefecturii de poliţie. ~'1 După ce Marele Voevod s’a întreţinut câteva minute cu cei prezenţi, a plecat cu automobilul la palat. Cu acelaş tren s’au mai înapoiat în Capitală d-nii comandor Preda Fundăţeanu adjutant regal şi căpitan Mircea Tomescu, ofiţer de ordonanţă, care au însoţit pe Marele Voevod la Atena. Marele Voevod Mihai în gara Mogoşoaia FILME _Te simţi mai bine în opoziţie decât la putere ? " Desigur. Am scăpat de vizite, recepţii, solicitatori, zile şi nopţi pierdute, cheltueli enorme, şi multe alte neplăceri, pe care o soţie demnă le împărtăşeşte cu soţul ei. Ah, patru ani de griji şi amărăciuni ! — Dacă nu mă inşel, depindea de voinţa soţului tău — împărtăşită şi de tine, precum zici — să renunţe de mult la acel calvar, care nu este obligatoriu. De ce n’aţi făcut-o ? — Draga mea, întrebarea ta mă îndreptăţeşte să observ că am uitat să-ţi spun şi necazul principal de care am scăpat căzând în opoziţie : invidia prietenelor baneun alt colţ al salonului. .— Şi când te gândeşti că puteau să mai stea la guvern câţiva ani! — Ani de suferinţă ! Şi de blocuri, ferme, automobile, misiuni în străinătate... Prezenţii se exclud, desigur, dar absenţii trebue să fie sdrobiţi... Eu totdeauna am fost sinceră și am pus punctul pe i... Mâine mâncăm la voi; așa era vorba. — Nu. Am amânat masa fără termen și cred că ne vom vedea mai rar, ca să ne iubim mai mult. Mai încolo. — In definitiv, scumpă Mimi, trebue să fii foarte mulțumită. Ai, în sfârșit, pe soț acasă. Te plângeai de prea multele întruniri în provincie, şedinţe de noapte la parlament, mese fără oră fixă, extenuări iritante în menaj, câte şi mai câte neajunsuri, datorite marei răspunderi de a fi la putere... Te văd că suspini! — Cum să nu suspin când mă gândesc că comandasem opt rochii pentru noua serie de recepţii, oficiale sau nu, provocate de un început de guvernare, chiar când ea nu este decât o supă încălzită ! — Dar le vei purta şi aşa. Ai atâtea relaţiuni şi obligaţiuni. — Uşor de zis ! Dar una sunt toaletele de la guvern şi alta cele din opoziţie. Se cunoaşte că i’ai trecut pe unde am fost eu. Ce se potrivește ! Ah !... Don José REGELE LEOPOLD III al Belgiei, la sporturile de iarnă, în Alpi ——oxo 6 0X0-------* Conferinţa tripartită de la Budapesta Conferinţa Statelor semnatare ale protocoalelor romane, ale cărei lucrări s’au desfăşurat la Budapesta, de la 1o până la 12 ianuarie, interesează întreg bazinul dunărean şi, în cazul de faţă, merită să reţină în deosebi atenţiunea noastră, fiindcă situaţia raporturilor româno-ungare a fost pe ordinea de zi a reuniunii. Este util să reamintim că protocoalele de la Roma, încheiate în Mai 1934, între Italia, Austria şi Ungaria aveau drept scop să ajute, din punct de vedere economic, pe Unguri şi Austriaci, acordându-le urn tratament vamal preferenţial, precum şi diferite avantaje de credit şi înlesniri de transport. Graţie acestor preferinţe, lemnul din Stiria şi un mare număr de produse industriale austriace obţineau în Italia debuşeuri importante. In ce priveşte pe Unguri, preferinţele se traduceau în fapt prin fixarea unui contingent important de vite şi a unei prime substanţiale pentru o cantitate de două milioane de chintale de grâu. Protocoalele romane erau declarate de semnatari deschise şi adeziunii celorlalte State din bazinul dunărean, căci, în concepţia diplomaţiei italiene, ele trebuiau să fie punctul de plecare al organizării întregii regiuni dunărene. Deşi Statele Micii înţelegeri au admis încă de la început principiul protocoalelor romane, evoluţia ulterioară a evenimentelor internaţionale şi în deosebi războiul etiopian și apropierea Romei de Berlin au împiedicat extinderea, acordurilor din Roma la alte State dunărene. In Mai 1936, protocoalele romane — care până atunci aveau un caracter predominant economic— căpătau și un aspect politic. Intr’adevăr, într’un nou protocol, semnat tot la Roma, Italia, Austria şi Ungaria se legau printr’o clauză consultativă, — asemănătoare cu cea din statutul de organizare al Micii înţelegeri din 1933 — să se concerteze în toate chestiunile politice importante, de interes comun, şi să creeze, în acest scop, un comitet permanent, compus din miniștrii de externe respectivi, cari urmau să se întâlnească periodic, spre a se consfătui. Prima reuniune italo (Continuare in pagina 2-a) 9 rrtw •• • i®«, • w 1 araim in politica de A. CORTEANU Importanţa politică a ţărănimii nu poate fi nesocotită de nimeni la noi, fiindcă marea majoritate a alegătorilor noştri o formează ţăranii. Pregătirea politică a ţărănimii n’a făcut.o nimeni, atunci când s’a introdus sufragiul universal, ci toată osteneala pe care şi-au dat-o oamenii politici, a fost ca să găsească un sistem de vot pentru analfabeţi, cu semne pe cari să le poată distinge şi cei ce nu ştiu citi şi scrie. Orientarea ţăranilor în dedalul problemelor şi a partidelor politice s’a făcut tot aşa de empiric ca şi orientarea lor între diferitele liste de pe buletinul de vot. Ţărănimea simplă şi străină de artificiile vieţii politice, nu putea fi încadrată şi înregimentată în partide politice pe bază de ideologii generale. Şi astăzi, după douăzeci de ani de practică, votul ţăranilor când nu e dat după indicaţiile organelor administrative, ca o simplă formalitate de care alegătorul e bucuros să scape cât mai repede, merge după legăturile de interese sau de sentimente pe care le are ţăranul cu o persoană locală, dintr’o clasă socială superioară lui : preot, învăţător, avocat, medic, student, etc., indiferent de doctrina sau de scopurile politice pe care le reprezintă acea persoană. Din această cauză, succesul în alegeri la noi depinde în primul loc de calitatea şi de mijloacele persoanelor care vin direct în contact cu ţăranii şi cari pre- I gătesc votul lor. . Două sunt mijloacele pe care le-au întrebuinţat până acum grupările de opoziție spre a sustrage de sub influ■enţa administraţiei guverna(Continuare in pagina 2-a)