Universul, februarie 1938 (Anul 55, nr. 46-58)

1938-02-16 / nr. 46

■ 12 Pagini EXEMPLARUL 1 in Refiranta13 m 12; unumicim­vu­­ in străinătate: 6 lei Taxa poștală plătită in nu­merar conform aprobariFalf. G-re­f. T. T. No.­­20.2887932 Pagini Nr. 46 Miercuri 16 Februarie 1939 p i 111 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Sl TELEFONICE REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 DIRECTOR: STELIAN POPESCU Unul din cele mai grele păcate care încarcă pasivul partidelor noastre zise de gu­vernământ este, neîndoelnnic,­­Avu nepăsarea cu care au tratat problema capitală a primatu­lui românesc în economia ță­rii, lipsa acelui fir conducă­tor din politica economică a guvernelor, dictat de perma­nenta preocupare de­ a se a­­sigura stăpânirea isvoarelor de câştig ale ţării în mâini româneşti, cum şi utilizarea quasi-absolută a personalului românesc in întreprinderi. In această carenţă a con­ducătorilor politici de până acum trebue căutată sorgin­tea tuturor frământărilor şi conflictelor ieşite azi la su­prafaţa vieţii noastre publice şi a căror soluţionare înţe­leaptă, dar hotărîtă, con­­stitue o datorie, de la care ni­meni nu se mai poate sustra­ge acum, fără a se periclita li­niştea şi bunul mers al lucru­rilor în ţara noastră. Ne-am mulţumit să înre­gistrăm progresele realizate de industria şi comerţul ţă­rii — mai ales dela război în­coace; le-am copleşit cu toa­te înlesnirile şi favorurile împrumutate din catehismul protecţioniismului de stat; către ele s’a revărsat mâna creditelor prin Banca Naţio­nală. Creditul industrial şi alte instituţii financiare con­­­trolate de stat, fără nici o preocupare de ceea ce repre­zentau realmente întreprin­derile respective sub rapor­tul interesului românesc .­­Strict interpretat, fără nicio preocupare de modul cum înţelegeau să cheme la co­laborare şi să - şi sprijine desvoltarea pe pregătirea şi­­ întărirea energiilor autohto­me. S’a stăruit până azi în a­­ceastă eroare, care începe, însă, să se răzbune. Şi abia sub presiunea eve­nimentelor, factorii de răs­pundere s’au hotărît să vie, în sfârşit, cu măsuri repara­toare. Este preocuparea, pe care o întâlnim cu satisfac­ţie, de data aceasta şi în noua îndrumare a politicei de credite a Băncii Naţionale, al cării raport referitor la activitatea pe anul expirat, ţine să sublinieze în chip spe­cial, noua orientare a institu­tului în distribuirea credi­telor pe viitor, deplasând în bună parte centrul de gravitate din sectorul a­­proape exclusiv al marei industrii şi al marelui co­merţ, dominate de elemen­tul străin şi minoritar, spre sectorul categoriilor minore : micul agricultor, micul in­dustriaş, meşteşugar, func­ţionar, profesionist, micul gospodar şi micul întreprin­zător de la periferia oraşelor, în imensa lor majoritate de origine etnică românească. Constituirea şi punerea în funcţiune a institutelor spe­ciale de credit (Creditul a­­gricol, Creditul meşteşugă­resc, Creditul aurifer şi me­talifer), completarea acestei prime reţele cu institutul de credit funcţionăresc şi a ce­lui pentru profesionişti, azi în pregătire, şi mai ales cu dispoziţia luată de B. N. R. de a veni în ajutorul plugă­­rimei şi mărginaşilor în deo­sebi din târgurile şi oraşele din ţinuturile cu populaţie minoritară, înseamnă un pas sănătos şi foarte bine venit in acţiunea de afirmare a e­­nergiilor autohtone. Decizia aceasta a Băncii Naţionale de­ a acorda credi­te mijlocii de 2,5 ani plu­garilor pentru necesităţile de investiţii restrânse şi de valorificare a recoltei, cum şi de investiţii mai impor­tante, cumpărări de pământ, etc., va completa desigur ac­ţiunea pe plan mai larg a Creditului agricol. Creditele acordate apoi mărginaşilor gospodari, mici întreprinzători, etc. din târ­gurile şi oraşele cu minori­tari, sau funcţionarilor, pro­fesioniştilor, etc. din aceleaşi centre, pentru cumpărare sau construire de imobile, pentru instalări profesionale, dobân­diri de fonduri de comerţ, etc. sunt chemate să schimbe treptat fizionomia oraşelor româneşti din ţinuturile ex­puse, dacă, bineînţeles, ace­ste înlesniri vor fi susţinute printr-o politică generală de stat pusă în slujba naţionali­zării oraşelor şi a economiei ţării. A sosit ceasul, ca toţi fac­torii şi toate energiile ţării să-şi concentreze sforţările în această direcţie salutară. ammmt. iredite pentru români, La Berchtesgaden ! Capii regimurilor de auto­­r­ritate simt deseori nevoia de ■ reculegere, spre a examina­­ în linişte marile probleme ale zilei. D. Mussoloni se re­fugiază uneori la Rocca dela Camminate. D. Hitler trăe­­ște o mare parte din timp în vila sa de la Berchtesgaden. In liniştea munţilor poate privi mai senin desfăşura­rea evenimentelor. In veci­nătatea imediată a frontie­rei austriace, Führerul va fi privind adeseori spre pă­mântul ţării, unde a petre­cut anii unei tinereţi necă­jite, pământ german, care nu face parte din hotarele Reichului, întrevederea de la Berch­tesgaden între d-nii Hitler şi Schuschnigg a fost cu drept cuvânt socotită sen­zaţională. Cancelarul austri­­­­ac luase întradevăr în ulti­­­­mele săptămâni măsuri ri­guroase contra nazismului austriac. Schimbările perso­nalului conducător al poli­ticei externe germane, la 4­­ Februarie, păreau a îndrep­tăţi temerea că regimul naţional-socialist îşi va schimba orientarea faţă de Austria. O lămurire a rapor­turilor austro-germane era deci necesară, spre a se pre­ciza care este atitudinea ofi­cială a Germaniei faţă de in­dependenţa austriacă şi care este posibilitatea de colabo­rare între d. Schuschnigg şi naţional-socialismul au­striac. Cu alte cuvinte Füh­rerul german şi cancela­rul austriac — asupra invi­taţiei celui dintâiu — au examinat, în lungi­mre de conversaţie, chestiunea men­ţinerii şi aplicării exacte a acordului austro-german din 11 iulie 1936. Comunicatul oficial pu­blicat asupra întrevederii a­­rată că aceasta a avut loc „în urma dorinţei reciproce de a se discuta toate che­stiunile privind relaţiile dintre Austria şi Germa­nia”. Aceste chestiuni sunt pu­ţine la număr, însă vitale pentru Austria. In primul rând este che­stiunea independenţei au­striace. înscrisă în tratatul de la Saint-Germain, acea­stă independenţă este o chestiune internaţională, de interes european. In repe­tate rânduri Franţa, Anglia şi în­deosebi Italia sau Mica înţelegere s-au pronunţat prin comunicate sau decla­raţii oficiale asupra necesi­tăţii menţinerii independen­ţii politice şi integrităţii te­ritoriale austriace. Interesele şi năzuinţele Germaniei au fost însă tot­deauna ostile independenţei Austriei, uneori chiar cu consimţământul oamenilor de stat austriaci. Nu s’a uitat în această privinţă încercarea de uniune vama­lă, pusă la cale de d. Curtius şi de cancelarul Schober, care a făcut în 1931 obiec­tul unui aviz negativ al Curţii din Haga. Venirea la guvern a cancelarului Doll­­fuss a fost începutul unei ac­ţiuni de afirmare categorică a independenţei austriace. Susţinut de Italia, acesta a inaugurat o politică de rezis­tenţă faţă de Germania, care s-a manifestat prin sem­na­rea protocoalelor de la Ro­ma. La rândul lui, nazismul a făcut faţă de Dollfuss o politică agresivă, care a mers până la asasinarea cu­rajosului cancelar şi a dus la mobilizarea diviziilor ita­liene la Brenner. Ulterior, la 7 ianuarie 1935, d-nii Mussolini şi Laval au sem­nat un proces-verbal de ne­­imixtiune în Austria, la care au aderat Statele Micii înţe­legeri şi care era deschis şi Ungariei, Poloniei şi Germa­niei. Acest instrument diplo­matic trebuia să servească de bază unei organizări a între­gului basmn dunărean, care s’ar fi stabilit într’o con­ferinţă, ce trebuia să aibă loc la Roma, în cursul anu­lui 1935. Războiul etiopian a zădărnicit această conferin­ţă şi protocolul Mussolini­­éval se prăfueşte astăzi inutil în arhivele diplomati­ce. Până la 1935, politica de apărare a independenţei au­striace era deci o politică colectivă de resistenţă faţă de Germania. Nu trebue ui­tat, însă,­ că la acea epocă Germania era încă dezarma­tă și Italia era într’un alt la­găr. Astăzi Germania s’a re­terre (Continuare in pagina 2 a) ■ Itala na cerut nici un împrumut in Anglia Roma, 13 (Rador). — Refrac­­­­torul diplomatic al agenţiei­­ Ştefani scrie: , Svomurile tendenţioase răs­pândite în străinătate cu pri­vire la pretinse cereri de îm­prumuturi din partea Italiei au fost totdeauna desminţite, de­oarece ele erau lipsite de orice­­ temei. In această chestiune rezultă că în nici o convorbire sau în­trevedere oficială sau oficioa­să nu s’au făcut asemenea ce­reri. Nu s’a vorbit niciodată de astfel de cereri fiindcă Ita­lia este în măsură să facă faţă cu resursele propriei sale eco­nomii la toate exigenţele des­­voltării sale metropolitane și imperiale. I Nici o divergenţă intre d-nii Chamberlain şi Eden Londra, 13 (Rador). — Agenţia „Reuter“ transmite: Informaţiile date de ziare cu privire la o pretinsă divergenţă între d-nii Chamberlain şi Eden, pe chestiunea atitudinii faţă de Italia, nu găsesc nici un credit în cercurile politice serioase. Se subliniază, dimpotrivă, în aceste cercuri că colaborarea în­tre cei doi miniştri este extrem de strânsă, iar omagiul adus d-lui Chamberlain de d. Eden în discursul pe care l-a rostit ieri la Birmingham, după ce luase cunoştinţă de aceste zvonuri, constitue o nouă dovadă a ami­ciţiei dintre primul ministru şi ministrul afacerilor străine. De fraudatorul Murulescu de la Uniunea Camerelor de comerţ şi industrie din Bucureşti a fost prins la Ploeşti Ploeşti, 13 Februarie Sunt cunoscute fraudele de per­ 2.200.000 lei, comise la Uniunea Camerelor da comerţ şi industrie din Bucureşti, de fostul şef al contabilităţii, Ni­­culae Murgulescu, din Bucu­reşti, b-dul Dacia 38. Când a simţit că fraudele vor fi descoperite, făptaşul a dispărut fără urmă. Siguranţa a înştiinţat tele­grafic toate poliţiile din ţară, cerând urmărirea şi prinderea lui. Astăseară, organele chestu­nii de poliţie din localitate, a­­vând informaţii că Murgules­cu s’ar afla în oraşul nostru, s’au pus în urmărirea lui. O echipă compusă din d-nii: Ca­­targi, secretarul chesturii, Vir­gil Ionescu, şeful biroului ju­diciar, comisar I. B. Teodores­­cu şi agentul Anghelescu, a reuşit să-l descopere într’o cârciumă din str. Kogălnicea­­ni­i şi să-l aresteze. Dus la chestură, la perche­ziţia ce i s’­ făcut, s’au găsit asupra lui un revolver, — cu care el declară că avea de gând să se sinucidă, — şi su­ma de 330 lei. D. procuror Ştefan Popescu, fiind înştiinţat, a venit la chestură, unde i-a luat un nou interogatoriu. Foarte deprimat, Murgulescu a recunoscut frauda de 2 mi­lioane 200.000 lei, comisă în dauna instituţiei, povestind cu amănunte faptul. Fraudele au început în 1930. El. a sustras treptat, până când s’a produs denunţul, care a dus la descoperirea fraudelor. In privinţa întrebuinţării ba­nilor, el a declarat că o parte i-a cheltuit cu boala soţiei sa­le, care a murit în 1932, cu în­treţinerea copilei Sofia, de 13 ani, care acum se află la o şcoală din Braşov, cum şi cu întreţinerea mamei şi unei su­rori a lui, lipsite de mijloa­ce. De asemenea, a declarat că a dat câte 3—4000 lei lunar lui Ion Vasiliad, fost în slujba U­­niunii, care simţise că el co­mite fraude şi-l ameninţa în­­tr’una că II denunţă. Restul banilor i-a cheltuit treptat. Asupra modului cum şi-a în­trebuinţat timpul de la dispa­riţie până în prezent, el a de­clarat că o zi a stat la Braşov, iar restul zilelor le-a petrecut prin trenuri, prin gări, etc. După incheerea primelor­­ cercetări, defraudatorul va fi­­ înaintat siguranţei generale, la , Bucureşti. ­REGINA ELIZAVETA A ANGLIEI, însoţită de micile principese Elizabeta şi Margaret­ Rose, SL­- '­,■ tested de la o reprezentaţie a „Visurii unei nopţii de vară“, la vechiul teatru londonez „OLD VIC“ . iA Statele­ Unite construesc o nouă flotă pentru Oceanul Atlantic (Serviciul special al „Usiîvei­sului“) Washington, 13 (Radio- Central). — Se ştie că în urma măririi forţelor na­vale ale diferitelor state, Statele Unite au hotărît să-şi mărească şi ele flota, în mod considerabil. Se anunţă astfel că în noul program de înarmări navale al Statelor Unite fi­gurează şi construirea unei mari flote pentru Oceanul Atlantic şi anume: 8 cuira­­sate, 17 crucişătoare, o na­vă bază pentru avioane, 40 distrugătoare, 35 submari­ne, precum şi 125 hidroavi­­oane de bombardament. Incăerare sângeroasă la o întrunire politică in Iugoslavia (Serviciul special al „Universului“) Belgrad, 13 (Radio-Cen­tral). — Şeful mişcării na­ţionaliste „Zbor“ din Iugo­slavia, Liptica, a convocat eri la Sibenik, în Dalmaţia, o întrunire la care au par­ticipat peste 100 persoane. In timpul întrunirii, s’a a­­dunat în faţa sălii un grup de vreo 500 persoane care au început să vocifereze. S’a produs o încăerare sânge­roasă, în cursul căreia a fost omorît un tâmplar de 70 ani. Numeroşi beligeranţi au fost răniţi, iar unul din ei se află pe moarte la spi­tal. Incăerarea n’a putut fi potolită decât după inter­venția poliției. --------XXX e XXX-------­ Cazul Butenko In cazul Butenko interve­nind în ultimul moment fapte noui, care lămuresc misterul răsunătoarei disparițiuni, se va da un comunicat. Ciudăţeniile războiului Uimi din zecile de vase de război chineze scufundate de aeroplanele japoneze. Multe din aceste vase au fost construite în Japonia şi vândute chinezilor cu câţiva ani în urmă Furtuni extraoniinar de puternice pe diferite mări şi oceane Vase scufundate sau împotmolite. — Apele mării au măvălit pe uscat Londra, 13 (Rador). — O furtună de o violenţă extra­ordinară bântue Marea Bri­­tcanie. ’ Vântul este cu deosebire puternic în Marea Nordului, unde torpilorul „Galatis“ a rupt parâmele care îl legau de un remorcher și a fost luat de valuri. Căldările va­sului sunt stinse, iar pe bordul lui se aflau în mo­mentul accidentului numai patru oameni. In cele din urmă torpilorul a eșuat pe stânci în apropiere de Scarleborough. Cei patru marinari s’au salvat. VASE IN PRIMEJDIE Ostende, 13 (Rador). — Va­porul „Principesa Astrid“, ca­re nu putuse sosi aseară la Ostende din cauza unei violen­te furtuni şi care se refugia­se în golful Dunkerque, a in­trat azi dimineaţă în port. Cei 260 pasageri de pe bor­dul vaporului au avut mult de suferit din pricina valurilor mării înfuriate, dar din feri­cire, nu a fost înregistrat nici un accident. * Marsilia, 13 (Rador). — Va­porul englez „Kemmandine“ de 7837 tone a radiotelegrafiat că se află în primejdie de a naufragia în golful Lyon, în urma unei avarii. Un vapor de salvare a ple­cat în ajutorul vasului brita­nic. DIGURI RUPTE DE APELE MARII Londra, 13 (Rador).— Sub acţiunea uraganului, marea a rupt în timpul fluxului digurile de la Ou­se şi a inundat terenurile cultivabile din regiunea Fen. Şi anul trecut apele mării au năvălit peste o parte a acestei regiuni mlăştinoase din Nord, si­tuată în apropiere de Wash. După retragerea fluxu­lui, echipe de voluntari au lucrat toată noaptea pentru a repara şi conso­lida digurile. In comitatul Norfolk, marea a inundat dease­menea terenurile joase şi a înaintat pe uscat pe o adâncime de cinci mile și pe o lungime de trei. De 50 de ani apele mă­rii n’au mai înaintat atât de mult în această re­giune. S’A REVĂRSAT TAMISA Londra, 13 (Rador). — In cursul după amiezii, la Londra a nins. Furtuna isbucnită eri continuă să bântue. Apele Tamisei au crescut, ieșind pe alocuri din albie. La Chelsea, apa a început să pătrundă în pivniţe. Mai multe case au fost evacu­ate. VAS SCUFUNDAT LANGA SIDNEY Sidney, 13 (Rador).­— Un vas care transporta 150 de pasageri din Louisville, plecaţi la Sid­ney pentru a vizita ora­şul, a naufragiat din cau­za furtunii. Şase persoane s-au înecat. Alţi 135 de pasageri au trebuit să fie trans­portaţi la spitalele din Sidney, 65 din ei fiind menţinuţi din spitale. Ediţiile speciale ale ziarelor relatează purta­rea eroică a marinarilor, cari au făcut sforţări su­praomeneşti pentru a sal­va de la moarte sigură pe pasageri. Pasagerii ră­măseseră închiși în vas, în timp ce acesta se scu­funda, astfel încât mari­narii au trebuit să spar­gă ferestrele cabinelor spre a elibera pe naufra­giaţi. PAGUBELE PRODUSE DE URAGAN LA SAN FRANCISCO San Francisco, 13. (Ra­dor).— Uraganul care bân­tuie California de 17 zile, a pricinuit până acum moar­tea a 16 persoane. Peste 2000 familii au ră­­­­mas fără adăpost. Răspunsul Japoniei la nota britanică a sosit la Londra Londra, 13 (Rador). — Răs­punsul Japoniei la nota bri­tanică in chestiunea înarmă­rilor navale a fost primit la Londra, dar n’a fost încă exa­minat. Corespondentul agenţiei „Reuter“ arată că consultă­rile angio-franco-americane asupra acestei chestiuni vor continua şi că Germania şi Rusia, legate şi ele prin tra­tatul naval, vor trebui să fie de asemenea consultate când va veni timpul. * Londra, 13 (Rador). — Se anunţă că mâine se va în­truni comitetul ministerial pentru politica externă, care va examina răspunsul japo­nez în chestiunea construc­ţiilor navale. JAPONEZII ÎNAINTEAZA SPRE CENGCEU Pek­ing, 13 (Rador). — Tru­pele japoneze din Ciangteh îna­intează în trei coloane spre sud, având ca obiectiv orașul Ceng­­ceu, important nod de cale fe­rată. Sunt trupe motorizate, care dispun de o artilerie pu­ternică şi sunt în stare să sdro­­bească, în năvala lor, orice re­zistenţă chineză. ............................................. ARMATA CHINEZA PUSA PE FUGA Tokio, 13 (Rador).­­ Agenţia „Domei“ anunţă că azi diminea­ţă în zori 20.000 soldaţi chinezi, aflaţi sub ordinele generalului Yan Fu Lin, au fost atacaţi din flanc de forţele japoneze pe li­nia ferată Peking-Hankeu, din nordul provinciei Honan, încă de aseară chinezii, temân­­du-se de o încercuire, începuse­ră să bată în retragere spre sud. Atacul japonez a schimbat retra­gerea lor în derută. Chinezii au lăsat pe teren un număr considerabil de morţi, arme şi muniţii. • CANADA NU VA INTERZICE EXPORTUL DE ARME IN JAPONIA Ottawa, 13 (Rador).­­• Pri­mul ministru Mackenzie King a declarat că guvernul Canadei nu va interzice exportul de arme în Japonia atâta timp cât celelal­te naţiuni nu vor fi luat în co­mun o iniţiativă de acest fel. Totuşi guvernul Canadei va exercita un sever control asupra tuturor materialelor de război trimise şi transportate cu va­poarele canadiene. Comandorul aviator Rossi a bătut patru recorduri mondiale ale ital­iennilor Aviatorul francez Rossi în car­linga aparatului său cu care a fă­cut 2.000 km. fără încărcătură, apoi succesiv cu 500, 1009 și 2000 kg. de încărcătură.:

Next