Universul, februarie 1938 (Anul 55, nr. 46-58)
1938-02-16 / nr. 46
■ 12 Pagini EXEMPLARUL 1 in Refiranta13 m 12; unumicimvu in străinătate: 6 lei Taxa poștală plătită in numerar conform aprobariFalf. G-ref. T. T. No.20.2887932 Pagini Nr. 46 Miercuri 16 Februarie 1939 p i 111 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Sl TELEFONICE REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 DIRECTOR: STELIAN POPESCU Unul din cele mai grele păcate care încarcă pasivul partidelor noastre zise de guvernământ este, neîndoelnnic,Avu nepăsarea cu care au tratat problema capitală a primatului românesc în economia țării, lipsa acelui fir conducător din politica economică a guvernelor, dictat de permanenta preocupare de a se asigura stăpânirea isvoarelor de câştig ale ţării în mâini româneşti, cum şi utilizarea quasi-absolută a personalului românesc in întreprinderi. In această carenţă a conducătorilor politici de până acum trebue căutată sorgintea tuturor frământărilor şi conflictelor ieşite azi la suprafaţa vieţii noastre publice şi a căror soluţionare înţeleaptă, dar hotărîtă, constitue o datorie, de la care nimeni nu se mai poate sustrage acum, fără a se periclita liniştea şi bunul mers al lucrurilor în ţara noastră. Ne-am mulţumit să înregistrăm progresele realizate de industria şi comerţul ţării — mai ales dela război încoace; le-am copleşit cu toate înlesnirile şi favorurile împrumutate din catehismul protecţioniismului de stat; către ele s’a revărsat mâna creditelor prin Banca Naţională. Creditul industrial şi alte instituţii financiare controlate de stat, fără nici o preocupare de ceea ce reprezentau realmente întreprinderile respective sub raportul interesului românesc .Strict interpretat, fără nicio preocupare de modul cum înţelegeau să cheme la colaborare şi să - şi sprijine desvoltarea pe pregătirea şi întărirea energiilor autohtome. S’a stăruit până azi în această eroare, care începe, însă, să se răzbune. Şi abia sub presiunea evenimentelor, factorii de răspundere s’au hotărît să vie, în sfârşit, cu măsuri reparatoare. Este preocuparea, pe care o întâlnim cu satisfacţie, de data aceasta şi în noua îndrumare a politicei de credite a Băncii Naţionale, al cării raport referitor la activitatea pe anul expirat, ţine să sublinieze în chip special, noua orientare a institutului în distribuirea creditelor pe viitor, deplasând în bună parte centrul de gravitate din sectorul aproape exclusiv al marei industrii şi al marelui comerţ, dominate de elementul străin şi minoritar, spre sectorul categoriilor minore : micul agricultor, micul industriaş, meşteşugar, funcţionar, profesionist, micul gospodar şi micul întreprinzător de la periferia oraşelor, în imensa lor majoritate de origine etnică românească. Constituirea şi punerea în funcţiune a institutelor speciale de credit (Creditul agricol, Creditul meşteşugăresc, Creditul aurifer şi metalifer), completarea acestei prime reţele cu institutul de credit funcţionăresc şi a celui pentru profesionişti, azi în pregătire, şi mai ales cu dispoziţia luată de B. N. R. de a veni în ajutorul plugărimei şi mărginaşilor în deosebi din târgurile şi oraşele din ţinuturile cu populaţie minoritară, înseamnă un pas sănătos şi foarte bine venit in acţiunea de afirmare a energiilor autohtone. Decizia aceasta a Băncii Naţionale de a acorda credite mijlocii de 2,5 ani plugarilor pentru necesităţile de investiţii restrânse şi de valorificare a recoltei, cum şi de investiţii mai importante, cumpărări de pământ, etc., va completa desigur acţiunea pe plan mai larg a Creditului agricol. Creditele acordate apoi mărginaşilor gospodari, mici întreprinzători, etc. din târgurile şi oraşele cu minoritari, sau funcţionarilor, profesioniştilor, etc. din aceleaşi centre, pentru cumpărare sau construire de imobile, pentru instalări profesionale, dobândiri de fonduri de comerţ, etc. sunt chemate să schimbe treptat fizionomia oraşelor româneşti din ţinuturile expuse, dacă, bineînţeles, aceste înlesniri vor fi susţinute printr-o politică generală de stat pusă în slujba naţionalizării oraşelor şi a economiei ţării. A sosit ceasul, ca toţi factorii şi toate energiile ţării să-şi concentreze sforţările în această direcţie salutară. ammmt. iredite pentru români, La Berchtesgaden ! Capii regimurilor de autorritate simt deseori nevoia de ■ reculegere, spre a examina în linişte marile probleme ale zilei. D. Mussoloni se refugiază uneori la Rocca dela Camminate. D. Hitler trăește o mare parte din timp în vila sa de la Berchtesgaden. In liniştea munţilor poate privi mai senin desfăşurarea evenimentelor. In vecinătatea imediată a frontierei austriace, Führerul va fi privind adeseori spre pământul ţării, unde a petrecut anii unei tinereţi necăjite, pământ german, care nu face parte din hotarele Reichului, întrevederea de la Berchtesgaden între d-nii Hitler şi Schuschnigg a fost cu drept cuvânt socotită senzaţională. Cancelarul austriac luase întradevăr în ultimele săptămâni măsuri riguroase contra nazismului austriac. Schimbările personalului conducător al politicei externe germane, la 4 Februarie, păreau a îndreptăţi temerea că regimul naţional-socialist îşi va schimba orientarea faţă de Austria. O lămurire a raporturilor austro-germane era deci necesară, spre a se preciza care este atitudinea oficială a Germaniei faţă de independenţa austriacă şi care este posibilitatea de colaborare între d. Schuschnigg şi naţional-socialismul austriac. Cu alte cuvinte Führerul german şi cancelarul austriac — asupra invitaţiei celui dintâiu — au examinat, în lungimre de conversaţie, chestiunea menţinerii şi aplicării exacte a acordului austro-german din 11 iulie 1936. Comunicatul oficial publicat asupra întrevederii arată că aceasta a avut loc „în urma dorinţei reciproce de a se discuta toate chestiunile privind relaţiile dintre Austria şi Germania”. Aceste chestiuni sunt puţine la număr, însă vitale pentru Austria. In primul rând este chestiunea independenţei austriace. înscrisă în tratatul de la Saint-Germain, această independenţă este o chestiune internaţională, de interes european. In repetate rânduri Franţa, Anglia şi îndeosebi Italia sau Mica înţelegere s-au pronunţat prin comunicate sau declaraţii oficiale asupra necesităţii menţinerii independenţii politice şi integrităţii teritoriale austriace. Interesele şi năzuinţele Germaniei au fost însă totdeauna ostile independenţei Austriei, uneori chiar cu consimţământul oamenilor de stat austriaci. Nu s’a uitat în această privinţă încercarea de uniune vamală, pusă la cale de d. Curtius şi de cancelarul Schober, care a făcut în 1931 obiectul unui aviz negativ al Curţii din Haga. Venirea la guvern a cancelarului Dollfuss a fost începutul unei acţiuni de afirmare categorică a independenţei austriace. Susţinut de Italia, acesta a inaugurat o politică de rezistenţă faţă de Germania, care s-a manifestat prin semnarea protocoalelor de la Roma. La rândul lui, nazismul a făcut faţă de Dollfuss o politică agresivă, care a mers până la asasinarea curajosului cancelar şi a dus la mobilizarea diviziilor italiene la Brenner. Ulterior, la 7 ianuarie 1935, d-nii Mussolini şi Laval au semnat un proces-verbal de neimixtiune în Austria, la care au aderat Statele Micii înţelegeri şi care era deschis şi Ungariei, Poloniei şi Germaniei. Acest instrument diplomatic trebuia să servească de bază unei organizări a întregului basmn dunărean, care s’ar fi stabilit într’o conferinţă, ce trebuia să aibă loc la Roma, în cursul anului 1935. Războiul etiopian a zădărnicit această conferinţă şi protocolul Mussoliniéval se prăfueşte astăzi inutil în arhivele diplomatice. Până la 1935, politica de apărare a independenţei austriace era deci o politică colectivă de resistenţă faţă de Germania. Nu trebue uitat, însă, că la acea epocă Germania era încă dezarmată și Italia era într’un alt lagăr. Astăzi Germania s’a reterre (Continuare in pagina 2 a) ■ Itala na cerut nici un împrumut in Anglia Roma, 13 (Rador). — Refractorul diplomatic al agenţiei Ştefani scrie: , Svomurile tendenţioase răspândite în străinătate cu privire la pretinse cereri de împrumuturi din partea Italiei au fost totdeauna desminţite, deoarece ele erau lipsite de orice temei. In această chestiune rezultă că în nici o convorbire sau întrevedere oficială sau oficioasă nu s’au făcut asemenea cereri. Nu s’a vorbit niciodată de astfel de cereri fiindcă Italia este în măsură să facă faţă cu resursele propriei sale economii la toate exigenţele desvoltării sale metropolitane și imperiale. I Nici o divergenţă intre d-nii Chamberlain şi Eden Londra, 13 (Rador). — Agenţia „Reuter“ transmite: Informaţiile date de ziare cu privire la o pretinsă divergenţă între d-nii Chamberlain şi Eden, pe chestiunea atitudinii faţă de Italia, nu găsesc nici un credit în cercurile politice serioase. Se subliniază, dimpotrivă, în aceste cercuri că colaborarea între cei doi miniştri este extrem de strânsă, iar omagiul adus d-lui Chamberlain de d. Eden în discursul pe care l-a rostit ieri la Birmingham, după ce luase cunoştinţă de aceste zvonuri, constitue o nouă dovadă a amiciţiei dintre primul ministru şi ministrul afacerilor străine. De fraudatorul Murulescu de la Uniunea Camerelor de comerţ şi industrie din Bucureşti a fost prins la Ploeşti Ploeşti, 13 Februarie Sunt cunoscute fraudele de per 2.200.000 lei, comise la Uniunea Camerelor da comerţ şi industrie din Bucureşti, de fostul şef al contabilităţii, Niculae Murgulescu, din Bucureşti, b-dul Dacia 38. Când a simţit că fraudele vor fi descoperite, făptaşul a dispărut fără urmă. Siguranţa a înştiinţat telegrafic toate poliţiile din ţară, cerând urmărirea şi prinderea lui. Astăseară, organele chestunii de poliţie din localitate, având informaţii că Murgulescu s’ar afla în oraşul nostru, s’au pus în urmărirea lui. O echipă compusă din d-nii: Catargi, secretarul chesturii, Virgil Ionescu, şeful biroului judiciar, comisar I. B. Teodorescu şi agentul Anghelescu, a reuşit să-l descopere într’o cârciumă din str. Kogălniceanii şi să-l aresteze. Dus la chestură, la percheziţia ce i s’ făcut, s’au găsit asupra lui un revolver, — cu care el declară că avea de gând să se sinucidă, — şi suma de 330 lei. D. procuror Ştefan Popescu, fiind înştiinţat, a venit la chestură, unde i-a luat un nou interogatoriu. Foarte deprimat, Murgulescu a recunoscut frauda de 2 milioane 200.000 lei, comisă în dauna instituţiei, povestind cu amănunte faptul. Fraudele au început în 1930. El. a sustras treptat, până când s’a produs denunţul, care a dus la descoperirea fraudelor. In privinţa întrebuinţării banilor, el a declarat că o parte i-a cheltuit cu boala soţiei sale, care a murit în 1932, cu întreţinerea copilei Sofia, de 13 ani, care acum se află la o şcoală din Braşov, cum şi cu întreţinerea mamei şi unei surori a lui, lipsite de mijloace. De asemenea, a declarat că a dat câte 3—4000 lei lunar lui Ion Vasiliad, fost în slujba Uniunii, care simţise că el comite fraude şi-l ameninţa într’una că II denunţă. Restul banilor i-a cheltuit treptat. Asupra modului cum şi-a întrebuinţat timpul de la dispariţie până în prezent, el a declarat că o zi a stat la Braşov, iar restul zilelor le-a petrecut prin trenuri, prin gări, etc. După incheerea primelor cercetări, defraudatorul va fi înaintat siguranţei generale, la , Bucureşti. REGINA ELIZAVETA A ANGLIEI, însoţită de micile principese Elizabeta şi Margaret Rose, SL- ',■ tested de la o reprezentaţie a „Visurii unei nopţii de vară“, la vechiul teatru londonez „OLD VIC“ . iA Statele Unite construesc o nouă flotă pentru Oceanul Atlantic (Serviciul special al „Usiîveisului“) Washington, 13 (Radio- Central). — Se ştie că în urma măririi forţelor navale ale diferitelor state, Statele Unite au hotărît să-şi mărească şi ele flota, în mod considerabil. Se anunţă astfel că în noul program de înarmări navale al Statelor Unite figurează şi construirea unei mari flote pentru Oceanul Atlantic şi anume: 8 cuirasate, 17 crucişătoare, o navă bază pentru avioane, 40 distrugătoare, 35 submarine, precum şi 125 hidroavioane de bombardament. Incăerare sângeroasă la o întrunire politică in Iugoslavia (Serviciul special al „Universului“) Belgrad, 13 (Radio-Central). — Şeful mişcării naţionaliste „Zbor“ din Iugoslavia, Liptica, a convocat eri la Sibenik, în Dalmaţia, o întrunire la care au participat peste 100 persoane. In timpul întrunirii, s’a adunat în faţa sălii un grup de vreo 500 persoane care au început să vocifereze. S’a produs o încăerare sângeroasă, în cursul căreia a fost omorît un tâmplar de 70 ani. Numeroşi beligeranţi au fost răniţi, iar unul din ei se află pe moarte la spital. Incăerarea n’a putut fi potolită decât după intervenția poliției. --------XXX e XXX------- Cazul Butenko In cazul Butenko intervenind în ultimul moment fapte noui, care lămuresc misterul răsunătoarei disparițiuni, se va da un comunicat. Ciudăţeniile războiului Uimi din zecile de vase de război chineze scufundate de aeroplanele japoneze. Multe din aceste vase au fost construite în Japonia şi vândute chinezilor cu câţiva ani în urmă Furtuni extraoniinar de puternice pe diferite mări şi oceane Vase scufundate sau împotmolite. — Apele mării au măvălit pe uscat Londra, 13 (Rador). — O furtună de o violenţă extraordinară bântue Marea Britcanie. ’ Vântul este cu deosebire puternic în Marea Nordului, unde torpilorul „Galatis“ a rupt parâmele care îl legau de un remorcher și a fost luat de valuri. Căldările vasului sunt stinse, iar pe bordul lui se aflau în momentul accidentului numai patru oameni. In cele din urmă torpilorul a eșuat pe stânci în apropiere de Scarleborough. Cei patru marinari s’au salvat. VASE IN PRIMEJDIE Ostende, 13 (Rador). — Vaporul „Principesa Astrid“, care nu putuse sosi aseară la Ostende din cauza unei violente furtuni şi care se refugiase în golful Dunkerque, a intrat azi dimineaţă în port. Cei 260 pasageri de pe bordul vaporului au avut mult de suferit din pricina valurilor mării înfuriate, dar din fericire, nu a fost înregistrat nici un accident. * Marsilia, 13 (Rador). — Vaporul englez „Kemmandine“ de 7837 tone a radiotelegrafiat că se află în primejdie de a naufragia în golful Lyon, în urma unei avarii. Un vapor de salvare a plecat în ajutorul vasului britanic. DIGURI RUPTE DE APELE MARII Londra, 13 (Rador).— Sub acţiunea uraganului, marea a rupt în timpul fluxului digurile de la Ouse şi a inundat terenurile cultivabile din regiunea Fen. Şi anul trecut apele mării au năvălit peste o parte a acestei regiuni mlăştinoase din Nord, situată în apropiere de Wash. După retragerea fluxului, echipe de voluntari au lucrat toată noaptea pentru a repara şi consolida digurile. In comitatul Norfolk, marea a inundat deasemenea terenurile joase şi a înaintat pe uscat pe o adâncime de cinci mile și pe o lungime de trei. De 50 de ani apele mării n’au mai înaintat atât de mult în această regiune. S’A REVĂRSAT TAMISA Londra, 13 (Rador). — In cursul după amiezii, la Londra a nins. Furtuna isbucnită eri continuă să bântue. Apele Tamisei au crescut, ieșind pe alocuri din albie. La Chelsea, apa a început să pătrundă în pivniţe. Mai multe case au fost evacuate. VAS SCUFUNDAT LANGA SIDNEY Sidney, 13 (Rador).— Un vas care transporta 150 de pasageri din Louisville, plecaţi la Sidney pentru a vizita oraşul, a naufragiat din cauza furtunii. Şase persoane s-au înecat. Alţi 135 de pasageri au trebuit să fie transportaţi la spitalele din Sidney, 65 din ei fiind menţinuţi din spitale. Ediţiile speciale ale ziarelor relatează purtarea eroică a marinarilor, cari au făcut sforţări supraomeneşti pentru a salva de la moarte sigură pe pasageri. Pasagerii rămăseseră închiși în vas, în timp ce acesta se scufunda, astfel încât marinarii au trebuit să spargă ferestrele cabinelor spre a elibera pe naufragiaţi. PAGUBELE PRODUSE DE URAGAN LA SAN FRANCISCO San Francisco, 13. (Rador).— Uraganul care bântuie California de 17 zile, a pricinuit până acum moartea a 16 persoane. Peste 2000 familii au rămas fără adăpost. Răspunsul Japoniei la nota britanică a sosit la Londra Londra, 13 (Rador). — Răspunsul Japoniei la nota britanică in chestiunea înarmărilor navale a fost primit la Londra, dar n’a fost încă examinat. Corespondentul agenţiei „Reuter“ arată că consultările angio-franco-americane asupra acestei chestiuni vor continua şi că Germania şi Rusia, legate şi ele prin tratatul naval, vor trebui să fie de asemenea consultate când va veni timpul. * Londra, 13 (Rador). — Se anunţă că mâine se va întruni comitetul ministerial pentru politica externă, care va examina răspunsul japonez în chestiunea construcţiilor navale. JAPONEZII ÎNAINTEAZA SPRE CENGCEU Peking, 13 (Rador). — Trupele japoneze din Ciangteh înaintează în trei coloane spre sud, având ca obiectiv orașul Cengceu, important nod de cale ferată. Sunt trupe motorizate, care dispun de o artilerie puternică şi sunt în stare să sdrobească, în năvala lor, orice rezistenţă chineză. ............................................. ARMATA CHINEZA PUSA PE FUGA Tokio, 13 (Rador). Agenţia „Domei“ anunţă că azi dimineaţă în zori 20.000 soldaţi chinezi, aflaţi sub ordinele generalului Yan Fu Lin, au fost atacaţi din flanc de forţele japoneze pe linia ferată Peking-Hankeu, din nordul provinciei Honan, încă de aseară chinezii, temându-se de o încercuire, începuseră să bată în retragere spre sud. Atacul japonez a schimbat retragerea lor în derută. Chinezii au lăsat pe teren un număr considerabil de morţi, arme şi muniţii. • CANADA NU VA INTERZICE EXPORTUL DE ARME IN JAPONIA Ottawa, 13 (Rador).• Primul ministru Mackenzie King a declarat că guvernul Canadei nu va interzice exportul de arme în Japonia atâta timp cât celelalte naţiuni nu vor fi luat în comun o iniţiativă de acest fel. Totuşi guvernul Canadei va exercita un sever control asupra tuturor materialelor de război trimise şi transportate cu vapoarele canadiene. Comandorul aviator Rossi a bătut patru recorduri mondiale ale italiennilor Aviatorul francez Rossi în carlinga aparatului său cu care a făcut 2.000 km. fără încărcătură, apoi succesiv cu 500, 1009 și 2000 kg. de încărcătură.: