Universul, martie 1938 (Anul 55, nr. 74-89)

1938-03-16 / nr. 74

Guvernul austriac a proclamat Anschlussul — Preşedintele Miklas a demisionat — (Serviciul special al „Universului”) Viena, 13 (Radio Cen­tral). — Şeful de stat major al partidului naţio­nal socialist, Odilo Slo­­boschnik, a dat azi o pro­clamaţie prin care anun­ţă legea constituţională pentru alipirea Austriei la Germania. Legea a fost citită din balconul comisariatului federal de noul cancelar federal, d. Seyss Inquart. Legea are următoarele cinci articole: Art. 1. — Austria este un stat al Reichului. Art. 2------Sâmbătă 10 Aprilie 1938, va fi un ple­biscit liber şi secret, la care vor participa toţi bărbaţii şi femeile aus­­triace trecuţi de 20 ani şi care urmează să se pronunţe asupra alipirii. Art. 3. — Rezultatul ■ Viena, 13 (Radio-Cen­tral). — In calitate de şef al armatei germane, cancelarul Hitler a dat un decret prin care armata federală austriacă e con­siderată, începând de azi, ca făcând parte din ar­mata germană, sub co­plebiscitului va fi hotărât de majoritatea votanţi­lor. Art. 4. — Dispoziţiile pentru executarea aces­tei legi vor fi luate pe cale de ordonanţă. Art. 5. — Legea intră in vigoare din ziua pro­clamării sale. Viena, 13 (Radio-Cen­­tral). — O nouă lege pre­vede: Art. 1. — Alipirea la Germania, hotărîtă de guvernul austriac devine o lege care intră în cadrul legiuirilor Reichului. Art. 2. — Legiuirile au­striace rămân în vigoare. Proclamarea legiuirilor germane în Austria se va face de către Fuehrer sau un împuternicit al aces­tuia, Banda Fuehrerului. Toţi ofiţerii şi soldaţii armatei austriace vor depune ju­rământul de credinţă că­tre cancelarul Hitler. Ge­neralul Bock a fost numit comandant suprem al ar­matei austriace, pia de ambasadă, dar strigătele de „Salvaţi Austria“, cum şi strigăte ostile la adresa Ger­maniei, se puteau auzi foarte bine de la ambasadă. Numeroase ciocniri s-au pro­dus între poliţişti şi manifes­tanţi. Londra, 13 (Rador). — Ma­nifestaţia antigermană de as­tăzi a fost organizată sub aus­piciile partidului laburist, par­tidului comunist şi congresului trades-unionurilor. Numărul manifestanţilor, care era la început de 5.000 a crescut pe măsură ce cortegiul se apro­pia de ambasada Germaniei, a­­jungând până la 15.000 de oameni. Văzându-se împiedicaţi de poliţie de a ajunge până la am­basada Germaniei, manifestan­ţii s’au dus la legaţia Cehoslo­vaciei, unde au strigat: ,,Nu vă atingeţi de Cehoslovacia!“ NUMAI CETĂŢENII DE RASA GERMANA VOR PURTA SVASTICA Viena, 13 (Rador).—Numai cetăţenii de rasă germană sunt autorizaţi să poarte svastica şi insignele partidu­lui naţional-socialist. Orice persoană de altă rasă care ar purta aceste in­signe va fi urmărită. DRAPELUL CU SVASTICA LA LEGAŢIA AUSTRIACA DIN LONDRA Londra 13 (Rador). — Azi după amiază, drapelul cu svas­tica a fost înălţat pe clădirea ambasadei Austriei la Londra. DISOLVAREA ORGANIZAŢII­LOR TINERETULUI CREŞTIN DIN AUSTRIA Viena, 13 (Rador). — Orga­nizaţiile Tineretului creştin a­u fost disolvate. Toţi evreii au fost excluşi din organizaţiile tineretului austriac. Frontul Sportiv austriac a fost ataşat la organizaţia spor­turilor germane, condusă de d. Tschammer und Osten. Germania nu mai poate tolera mult timp ca în Austria o slabă minoritate să batjocorească o ma­joritate care are idei naţionale. Eu însumi sunt un fiu al aces­tei ţări. Austria este ţara mea şi, în mijlocul alor mei, am văzut ce frământări şi ce suferinţe trebue să suporte o foarte mare majoritate a acestui popor, care se hrăneşte cu idei naţionaliste. Am atras atenţia d-lui Schusch­nigg că pentru o mare naţiune este imposibil — aş putea spune că acesta este un caz unic în lu­me — să tolereze ca oameni de acelaş sânge şi origină, care au un trecut istoric comun, să fie tocmai din aceste motive perse­cutaţi, maltrataţi şi lipsiţi de drepturile lor. Afară de aceasta, eu am adus la cunoştinţa d-lui Schuschnigg că în cazul când paritatea de drepturi a tuturor germanilor nu va fi restabilită în Austria, noi am fi constrânşi într’o bună zi să asumăm protecţia acestor fraţi ai noiştri părăsiţi pretutindeni. Cererile pe care le-am făcut erau mai mult decât moderate. In adevăr, după toate princi­piile de drept, raţiune şi echitate, şi chiar după toate principiile unui formalism democratic, d. Schuschnigg ar fi trebuit să pre­zinte demisia cabinetului său, ce­dând locul unui guvern efectiv, susţinut printr-un destin propriu, în mod neechivoc, dlar şi deschis. Facă cerul ca poporul austriac să-şi poată făuri el însuşi pro­priul său destin, oricare ar fi mo­dul în care se va realiza votarea. Doresc acum să asigur în mod solemn pe Excelenţa Voastră, Du­cele Italiei fasciste, în privinţa următoarelor lucruri: 1) Să nu vedeţi în acest act altceva decât un act legitim de a­­părare naţională şi în consecinţă o acţiune pe care fiecare om de caracter în locul meu ar săvâr­şi-o în acelaş chip. Dv. înşi­vă, Excelenţă nu aţi putea acţiona altfel, dacă ar fi în joc destinul italienilor. Eu, ca Fuehrer şi ca naţional-socialist, nu puteam face altfel. 2) Intr’o oră critică pentru Ita­lia, v’am arătat fermitatea senti­mentelor mele. Nu vă îndoiţi că în viitor nimic nu se va schimba în această privinţă. 3) Oricare ar putea fi consecin­ţa viitoarelor evenimente, am trasat clar frontiera germană faţă­­ de Franţa şi eu trasez acum o­­ altă frontieră, deasemeni defini­tivă, faţă de Italia. Această fron­tieră este Brennerul. Hotărîrea mea nu va fi pusă niciodată la îndoială, şi nici atacată. Această hotărâre nu a fost luată de mine în 1938, ci imediat după termina­rea războiului mondial, şi eu nu am făcut niciun mister din acea­sta. Iertaţi-mă, Excelenţă, în primul rând pentru graba acestei scrisori şi pentru forma acestei comuni­cări. Au survenit evenimente ne­aşteptate pentru noi. Nimeni nu aflate de ultimul demers al can­celarului Seuschnigg, nici chiar colegii săi din guvern. Eu am nă­dăjduit totdeauna până azi că poate în ultimul moment va fi posibilă o altă soluţie. Regret ,profund că nu pot să vă văd, Excelenţă, în acest moment pentru a vă spune ce simt, cu o amiciţie totdeauna egală“. Cancelarul Hitler a fost proclamat şef al armatei austriace * Legaţia austriacă din Bucureşti a arborat Duminică pe palatul legaţiei drapelul cu svastica Preşedintele republicei austriace a demisionat Viena, 13 (Rador). —­ D. Miklas, preşedintele republicii federale, a de­misionat din această funcţiune, în urma cererii d-lui Seyss Inquart,spre­Berlin, 13 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Havas“ transmite: Circulă svonul că can­celarul Hitler se va insta­la definitiv la Muenchen, oraş situat la jumătatea şedinţele consiliului de miniştri. Funcţiunile, de şef al statului austriac au fost asumate de d. Seyss In­­quart, drumului dintre Berlin şi Viena. Cancelarul Hitler ar de­veni şef a doua state, a două armate, cu un can­celar austriac la Viena şi un cancelar german la Berlin. Viena, 13 (Radio Cen­tral). — Miniştrii Austriei la Londra, Paris şi Praga, au fost rechemaţi. Ministrul Austriei la Lon­dra, baronul Frankenstein, a refuzat să se înapoieze în Austria. Berna, 13 (Rador). — Agen­ţia telegrafică elveţiană de­clară că suponiul după care prinţul Starhemberg ar fi fost arestat la frontiera austriacă DEMISIA SECRETARULUI DE STAT AL SIGURANŢEI Viena, 13 (Rador). — D. Skubl, secretar de stat al siguranţei, a demisionat din guvern. Se ştie că d. Skubl fusese titu­larul acestui post şi sub guvernul precedent. El se bucura de întrea­ga încredere a fostului cancelar Schuschnigg, este fără temei. Prinţul Stahremberg şi fami­lia sa se află actualmente în­­tr’un hotel din Davos. Cancelarul Hitler se va la München? instala Miniştri austriac! rechemaţi Prinţul Starhemberg se află la Davos 250.000 soldaţi pe teritoriul Austriei? Viena, 13 (Rador). — Numărul soldaţilor ger­mani care se află acum în Austria, poate fi evaluat la 250.000 oameni, de­clară corespondentul a­­genţiei „Reuter“. Deşi orice evaluare e greu de făcut, corespon­dentul amintitei agenţii crede că cifra de un sfert de milion de soldaţi ger­mani aflători în prezent în Austria poate fi presu­pusă ca fiind destul de exactă. In această cifră se cuprind şi cei 40.000 legionari austriacă, orga­nizaţi in Germania. La Viena se găsesc pe­ste 200 avioane de bom­bardament ale aviaţiei germane. Berlin, 13 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „Ha­vas“ transmite: La Berlin, numărul soldaţi­lor germani cari au intrat în Austria este evaluat cu oa­recare aproximaţie la 40.000. 9 divizie germană a sosit la Viena Viena, 13 (Rador).­­ Corespondentul agenţiei „D.N.B.“ transmite: Un detaşament de re­cunoaştere şi un batalion de motociclişti germani, venind din Muenchen, au sosit azi dimineaţă, la ora 2 şi 30, la Viena, la una din cazărmile oraşului, unde o companie de o­­noare a regimentului 3 infanterie, cu drapel şi muzică, Ie-a făcut o pri­mire călduroasă. După trei ceasuri de la sosirea avant-gărzii, pri­ma divizie completă de trupe germane a intrat în capitala Austriei. In ciuda viscolului, populaţia aşteptase sosi­rea trupelor germane, fă­­cându-le ovații frenetice. I. Escadrile din aviaţia germană la aerodromul Aspern Viena, 13 (Rador). — Pe ae­rodromul Aspern, au aterizat mai multe escadrile din avia­ţia germană. Serviciul aerian normal este asigurat cu perso­nal austriac, în timp ce un stat major de ofiţeri din avia­ţia germană asigură suprave­gherea şi comanda aeropor­tului.­­• O colaborare amicală şi pli­nă de camaraderie — spune corespondentul agenţiei „DNB” — s-a stabilit cu aviatorii au­­striaci. Paza aeroportului este făcută de avioane germane. Deasupra aeroportului flutură drapelul Reichului şi drapelul Roşu-alb-roşu. l­r­­g & M ■ la ambasada iltudiană din Londra rsada Germaniei pentru a ma- 1 aifesta. I Poliţia călare, colaborând cu A ea pedestră, a isbuitit să îm­­i piedice mulţimea de a se apro-I I : "*3?" V. Monumentele lui Dollf­uss au fost distruse Viena 13 iRador). — Monu­mentul ridicat în amintirea cancelarului Dollfuss a fost dărâmat şi prefăcut în ţăndări, comunică din Viena corespon­dentul agenţiei „Reuter”. Se afirmă că alte 30 monu­mente înălţate in amintirea fostului cancelar ucis în 1934 ar fi fost deasemeni dărâmate în Stiria. CONFISCAREA ARMELOR­­ FRONTULUI PATRIOTIC­­ Viena 13 (Rador). — Poliţia întovărăşită de membri ai sec­ţiunilor DS şi SA a început să se asigure în privinţa depozi­telor de arme ale Frontului Pa­triotic. In apropiere de cartie­rul general al acestei organi­zaţii şi sub controlul funcţio­narilor poliţiei, s-a început transportul armelor. SCHIMBĂRI IN CONDUCEREA ZIARELOR VIENEZE Viena, 13 (Rador). — Ziarul „Reichspost“, care timp de zeci de ani a fost organul cel mai influent al cercurilor creştin­­sociale din Austria şi-a schim­bat direcţia. Primu­l redactor Friedrich Funder a demisionat şi a fost îm­locuit prin d. Otto Novack. Deasemeni şi-a schim­bat conducerea şi ziarul „Wie­ner Zeitung”. NOUL ŞEF AL DEPARTAMEN­TULUI PRESEI AUSTRIACE Viena, 13 (Rador). — Consilierul de legaţie Lazar s’a prezentat as­tăzi ca şef al departamentului presei austriace, numit de minis­trul afacerilor străine.­­ Lazar a subliniat că tot ce s’a petrecut, a decurs pe căi legale. El a adăugat că fostul cancelar Schuschnigg se află în deplină li­bertate în locuinţa sa şi că nu se ştie dacă d. Schuschnigg are in­tenţia de a părăsi Austria. RADIO-VIENA VA LUCRA IN COLABORARE CU POSTURILE GERMANE Viena, 13 (Rador). — Socie­tatea de radio din Viena a a­­nunţa­t că, de azi înainte, va lu­cra în strânsă colaborare cu ra­diodifuziunea germană, cu pro­grame comune. Chiar azi­, stațiunea Viana a fost legată de cea din Lipsea al cărei program la difuzat. Unde se află d. Schuschnigg? Viena, 13 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei „Havas“ anunţă că fostul cancelar Schuschnigg, în acord cu autorităţile austriace, ar fi părăsit Viena încă de aseară, plecând în străinătate spre o des­tinaţie necunoscută. Pe de altă parte însă, corespon­dentul agenţiei Reuter anunţă astăseară că, după declaraţii ofi­ciale, făcute la Viena, d. Schusch­nigg este reţinut în apartamentul său de la castelul Belvedere din Viena. Corespondentul adaugă că fos­tul cancelar este sever păzit. D. HITLER MULŢUMEŞTE D-LUI MUSSOLINI Linz 13 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „D.N.B.” transmite: Fuehrerul cancelar­­Hitler a trimis d-lui Mussolini urmă­toarea telegramă: Excelenţei sale preşedintelui consiliului de miniştri italian şi Duce al Italiei fasciste Be­nito Mussolini: „Mussolini, niciodată nu-ţi voi uita aceasta”. SCHIMB DE TELEGRAME IN­TRE CONTELE CIANO ŞI NOUL MINISTRU DE EX­TERNE AUSTRIAC Roma, 13 (Rador). — D. Wolf, noul ministru de afaceri străine­­al Austriei, şi contele Ciano, ministrul afacerilor străine al Italiei, au avut un schimb de telegrame, în care se asigură de adânca stimă şi de reciproca tot simpatie. Cei doi miniştri declară că vor să intensifice şi mai mult bunele relativ de cordială ami­ciţie cari unesc cele două ţări. Textul scrisorii d-lui Hi­tler către d. Mussolini Roma, 13 (Rador). — In scri­soarea trimisă de cancelarul Hit­ler d-lui Mussolini se spune în­tre altele: „M’am întâlnit cu cancelarul Schuschnigg spre a ajunge­ la un acord pentru a stabili în mod de­finitiv şi complect egalitatea tu­turor în faţa legii. Cu ocazia în­tâlnirii noastre de la Berchtesga­den, am atras atenţia d-lui Schuschnigg asupra faptului că Sentinţa în pcesul de la Moscova 18 acuzaţi au fost condamnaţi la moarte prin împuşcare Moscova 13 (Rador). — In şedinţele de ori dimineaţă, după amiază şi de seară, tri­bunalul militar al Curţii Su­preme a U.R.S.S. a ascultat ul­timele declaraţii ale acuzaţilor în complotul troţkiştilor. La ora 21,30, tribunalul s-a retras pentru a delibera asu­pra sentinţei. El a revenit în sala de şedinţă la ora 3,45 di­mineaţa. Sunt introduşi acuzaţii, care sunt palizi, obosiţi şi cu mer­sul şovăitor. Ca de obicei, Bu­kharin, considerat ca şef al complotului, merge în cap, cu fruntea aplecată, strângând la subţioară o copie după actul de acuzare. Soldaţii din G.P.U., care în­cadrează pe condamnaţi, se re­trag ca de obicei, dar se în­grămădesc în fundul sălii. Toată asistenţa se ridică la intrarea în sală a judecători­lor. Preşedintele Ulrich, asistat de cei trei asesori, dă citire sentinţei tribunalului militar prin care acuzaţii Bukharin, Yagoda, Rykov, Krestinski, Rosengoltz, Ivanov, Cernov, Grinko, Zelenski, Ibramov, Sa­­rangovici, Zubarev, Bulanov, Levin, Kazakov, Maximov, Di­­kovski, Kriutcekov şi Codraev sunt condamnaţi la moarte prin împuşcare. Acuzatul Pletnev este con­damnat la 25 de­­ani închisoa­re, Rakovski la 20 de ani şi Bessonov la 15 ani, cu pierde­rea drepturilor politice timp de cinci ani fiecare după ispă­şirea pedepsei. Citirea sentinţei a fost d­ea­­semeni ascultată de asistenţă în picioare. , * ' ' re. Fiecare cuvânt cade ca o­­ piatră grea în tăcerea deplină. Sentinţa este fără apel şi te­hue executată în timp de 24 de ore de la pronunţarea ei. Preşedintele sovietului su­prem al U.R.S.S. poate însă a­­corda graţieri. Noul guvern francez a fost constituit Lista nouilor miniştri şi subsecretari de stat Paris, 13 (Rador). — La ora 18.20 d. Leon Blum a prezentat preşedintelui Republicei pe cola­­boratorii săi. Iată lista definitivă a noului guvern: LEON BLUM, Preşedinţia Consiliului şi Finanţele« SPINASSE, Bugetul. PAUL BONCOUR, Afacerile Străine» PAUL FAURE, Ministru de Stat. ALBERT SARRAUT, Ministru de stat însărcinat coordonarea problemelor Africei de Nord. MAURICE VIOLETTE, Ministru de stat. STEEG, Ministru de stat. FROSSARD, Ministrul Propagandei. VINCENT AURIOL, Ministru de stat însărcinat coordonarea serviciilor de pe lângă Preşedin­ţia Consiliului. RUCART, Justiţia. ****** MARX DORMOI, Internete. DALAD­IER, Apărarea Naţională. *** CAMPINCHI, Marina militară. GUI­LA CHAMBRE, Aerul.­­ JEAN ZAY, Educaţia Naţională. MONNET, Agricultura. JULES MOCH, Lucrările Publice. ALBERT SEROL, Munca. PIERRE COT, Comerţul. * LEBAS, Poşta, telegraf, telefon. RIVIERE, Pensiunile. GENTIN, Sănătatea publică. MARIUS MOUTET, Coloniile. Subsecretarii de stat D-nii Ferrier şi de Tessan, preşedinţia consiliului Mendes France, finanţe , Julien, învăţământul tehnic Aubaud, interne Leo Lagrange, sportul L ' Blanche, marina militară Tasso, marina comercială Andre Liautey, agricultura Philippe Serre, munca Gaston Manent, comerţul Jean Perrin, cercetări ştiinţifice. Compoziţia noului cabinet Paris, 13 (Rador). — Cabi­netul pe care l-a constituit d. Leon Blum este al 105-lea gu­vern al celei de a treia repu­blici şi al patrulea guvern al legislaturei a 16.a. El este al doilea cabinet constituit de d. Leon Blum. Noul guvern cuprinde 35 de de personalităţi, dintre care 23 sunt miniştri iar 12 subsecre­tari de stat. Patru din membrii guvernu­lui fac parte din Senat, iar 29 sunt deputaţi. Cincisprezece dintre nouii miniştri au fost miniştri şi în precedentul gu­vern Chautemps. Doi membrii, şi anume d-nii Paul Faure, secretarul general al partidului socialist, şi profe­sorul Perrin, nu sunt parla­mentari. După nuanţa politică, mem­brii noului guvern se reparti­zează astfel: Sunt 15 socialişti S. F. I. O. şi anume: d-nii Leon Blum, Charles­ Spinasse, Paul Faure, Vincent Aurier, Marx Dormoy, Georges Monnet, Jules Moch, Albert Serol, J. S. Lebas, Al­bert Riviere, Marius Montet, André Ferrier, Leo Lagrange, F. Blanche şi Henri Tasso. Toţi aceştia sunt deputaţi, afară de d. Paul Faure, care a fost de­putat. Sunt apoi 15 radical-socia­­lişti, şi anume: d-nii Edouard Daladier, Marc Rucart, Cesar Campinchi, Gui La Chambre, Jean Zay, Pierre Cot, F. Cen­tim, Francois de Tessan, J. les Julien, Raoul Aubaud, André Liautey, Gaston Manent şi Mendes France, deputaţi, cum şi d-nii Albert Sarraut şi Theo­dore Steeg, senatori ai stângii democratice. Trei membri ai U. S. R., din­tre cari doi senatori înscrişi în stânga democratică, d.nii Paul Boncour şi Maurice Violette, şi un deputat, d. L. O. Frossard. In sfârşit un membru al stângii independente, "deputatul Philippe Sere. Paris, 13 (Rador). έn­­tr’o declaraţie făcută astăzi reprezentanţilor presei pe când pleca de la Elysee, d. Blum a spus între altele : „îmi dau prea bine seama că opinia publică ar fi dorit un guvern de o structură mai­­condensată, mai strânsă, care să dea mai bine impresia ne­cesară de rapiditate în hotă­­rîri. Ne vom sili să remediem acest inconvenient prin me­todele de muncă din sânul gu­­vernului şi prin întreaga lui viaţă. „Veţi observa că din lista miniştrilor lipsesc doi oameni cu care am raporturi perso­nale de amiciţie şi de încre­dere bine cunoscute de toată lumea. Lipsa lor nu trebuie să fie considerată ca expresia vreunei cât de mici neînţele­geri între mine şi ei sau în­tre ei şi guvern. Vorbesc de d-nii Chautemps şi Delbos. Amândoi preferă să aducă guvernului concursul lor nu­mai in sânul Adunărilor din care ei fac parte‘­. D. Blum a încheiat decla­rând că guvernul se va pre­zenta Camerei probabil Joi,­ea cu O declaraţie a d-lui Leon Blum Inundaţiile din Statele­ Unitej 1. Lângă Fulton în statul Arkansas locuitorii negri s’au refugiat pe coline, fugind de i. - \ •* —** " * - inundaţii cari fac ravagii .... -• —.-----------------—f

Next