Universul, martie 1938 (Anul 55, nr. 74-89)
1938-03-16 / nr. 74
„ V UNIVERSUL» Pnartă noroc alc umulirii cititorilor săi Lei 290 pentru o asigurare de 50.000 lei, combinată cu loteria statului. Acei cari se mulţumesc cu Vs. sfert de loz combinat cu asigurarea de 50.000 lei, vor trimite numai lei 190. Reprezentantul Soc. de asig. „Franco Română“ din Chişinău, d. Prof. Pavlopol, achită suma de lei 50.000 d-soare! Cezara-Ecaterina Ionescu, fiica d-lui Maior Ionescu D. Iile, beneficiara poliţei cu loz 97731 ,,Universul“, ieşită la sorţi în ziua de 15 Februarie 1938. Şi astăzi mai puteţi trimite Societăţii „Franco-Române“ de Asi, -furări generale, Bucureşti, Calea Griviţei 23 Şedinţa consiliului general C.A.P.I.R. Vineri s-a ţinut şedinţa consiliului general al confederaţiei asociaţiilor de profesionişti intelectuali din România (C. A. P. I. R.) la care au luat parte delegaţii celor 17 asociaţii confederate, la sediul din str. C. A. Rosetti 35. A prezidat d. av. I. Gr. Perieţeanu, preşedinte al uniunei generale a avocaţilor şi al confederaţiei, asistat de d. docent M. Popescu Buzău, secretar general. S’a desbătut încadrarea activităţii confederaţiei şi a componentelor sale în cadrul Constituţiei actuale, care chiamă la o viaţă nouă corpurile profesionale. D. ing. Răileanu, delegatul soc. „Politechnica“: Confederaţia trebue să-şi spună cuvântul anterior promulgării legii electorale. D. N. R. Constantinescu, vicepreşed. al asoc. experţilor contabili arată că organizarea socială a plecat de la baza economică şi a problemelor în legătură cu viaţa socială, bazată pe diviziunea muncii. D. av. Slătineanu Rm., preşed. asociaţiei avocaţilor statului a spus:’ nu trebue să aşteptăm legea electorală ci să formulăm dezideratele noastre anterior. D. arh. I. D. Enescu, preşed. soc. arhitecţilor români. Trebue să ne adaptăm situaţiei actuale fără a pierde din vedere cele trei puncte principale ale noastre: reprezentarea, organizarea şi românizarea profesiunilor. Dinu Răileanu crede necesar să se facă statistici pe judeţe, spre a determina numărul membrilor, care compun diversele profesiuni. -'•* D. irig. Cezar Cristea solicită sprijinul'tARIR, Ifi vederea legiferării colegiului inginerilor. D-na Cecilia Cutzescu Stork, preşed. sindicatului artelor frumoase şi prof. Nisipeanu I., preşed. asoc. generale a profesorilor secundari, cer lămuriri asupra situaţiei asociaţiunilor libere şi care ar fi modalitatea de încadrare în situaţia actuală. P. dr. Ţeţu I., vice-preşedgenerale a medicilor cere să se complecteze raportul şi să fie discutat în fiecare asociaţie confederată, ca apoi consiliul general al C. A. P. I. R-ului să-l aprobe. D. dr. Mi Popescu Buzău, delegatul colegiilor şi al asociaţiei generale a medicilor, spune: Pentru Senat, unde vor fi reprezentat® corpurile constituite, trebue Să ajutăm profesiunile ce nu sunt organizate?, să fie legiferate în corpuri constituite. Pentru Cameră, unde "reprezentarea va fi pe circumscripţii electorale trebue să accelerăm organizarea filialelor noastre, începută acum un an. D. avocat I. Gr. Perieţeanu, preşedinte al uniune, avocaţilor şi al confederaţiei, a spus: Sunt două metode de lucru, să se trimită în studiul fiecărei asociaţii confederate ca să revie apoi în plenul confederaţiei pentru armonizarea soluţiunilor, sau să solicităm o audienţă la guvern, pentru a sugera doleanţele confederaţiei şi a obţine lămuriri asupra punctului de vedere oficial. Activitatea noastră nu poate să fie decât binevenită, deoarece vine să sprijine acţiunea guvernului de despoliticianizarea ţării. După discuţiuni, la care iau parte d-nii: agregat dr. Gh. Marinescu, vice-preşed. al colegiului medicilor Ilfov, dr.Tâlătru, consilier al colegiului medicii«. Ilfov; ing. Korentin Dimetrescu; preşed. asoc. inginerilor de mine; veterinar dr. Manolescu G., şi a. consiliul decide ca o delegaţie să se prezinte în audiență la d. ministru de interne. Şedinţa consiliilor asociaţiei „Nivel-Metru“ şi soc. „întreţinerea“ Consiliile unite ale asociaţiei „Nivel Metru“ şi „întreţinerea“ au ţînut şedinţă sub preşedinţia d-lui Ionescu Ene. A participat şi delegaţi din provincie. D. Ionescu Ene a făcut o expunere a situaţiei, arătând că Asociaţia şi-a realizat aproape toate doleanţele şi aduce mulţumiri d-lui general Ionescu şi direcţiunii generale C. F. R. Arată activitatea societăţii şi aduce mulţumiri celor ce au făcut daruri pentru cămin. D. Gh. Păscaru-Cernăuţi aşuinţa că regionala Cernăuţi a ţinut adunarea generală. D. T. Pop-Rădăuţi expune activitatea filialei. D. Ionescu Ene, propune ca d. Petrescu să fie proclamat membru de onoare. Adunarea aprobă. D. Selea Petre-Iaşi aduce elogii d-lui Const. Petrescu. D. Const. petrescu a mulţumit pentru onoarea ce i s’a făcut. Adunarea generală a sindicatului constructorilor Duminică a avut loc la sediul din b-dul Maria 28, adunarea generală ordinară a sindicatului constructorilor, antreprenori, la care au luat parte majoritatea constructorilor antreprenori autorizaţi de municipiul Bucureşti. Prezidează d. L FUGHINA ŞTEFAN. D. secretar ŞT. IONESCU citeşte darea de seamă asupra activităţii sindicatului pe anul 1037." Dă explicaţii asupra felului în care fiscul Înţelege să facă imjilieriîe asupra veniturilor con■uctcrilcr. ^Ldă explicaţii asupra co-Hlftor arbitrare şi legii pen■BUsigurarea plăţii lucrului "ectuat. , Apoi se procedează la descărcarea comitetului de gestiunea anului 1937, raportul cenzorilor şi votarea bugetului pe anul 1938. Se alege un nou comitet pe timp de trei ani in persoana d-lor I. Fughina Ştefan, Gheţu Ionescu, Enache M. Const, A. Munteanu, Ilie Constantinescu, Gh. B. Niculescu, Zecu Athanase, Sima Florea, Mânciulescu Alex., Marinescu M., Râileanu Vasile, Duca Const., Vasilescu c-— -'- ninescu loan si Moşieanu Nae. Cenzori sunt aleşi d-nii: Cristea Radu, Dinescu Florea, Niculesu Manole, Marin A. Marin, Geo Batta Buiatti, Lorenz Ionel, consilier juridic d. avocat Em.. Athabasiu iar consilier tehnic d. C. Dezideratu. D. GHETU IONESCU desvoltă raportul asupra cartelurilor şi economiei naţionale. D. VASILE RAILEANU vorbind despre obligativitatea ţinerii registrelor comerciale de meseriaşi, arată sprijinindu-se pe diverse legi că meseriaşii nu sunt obligaţi să ţină registre comerciale. Cere să se intervină la ministerul de finanţe spre a se dispensa meşteşugarii de acest lucra. AMBROZIE MUNTEANU dezvoltă raportul asupra creditului meşteşugăresc. Cere simplificarea formalităţilor şi scăderea dobânzilor la împrumuturi. D. ENACHE M. CONST. vorbeşte despre: program, propagandă şi presă, făcând un bilanţ asupra activităţii desfăşurată în această direcţiune mai ales prin organul „Constructorul”. D. C. DEZIDERATU citeşte memoriul înaintat de către sindicat şi asociaţia absolvenţilor şcoalei de constructori, Uniunii Camerelor de muncă, care, la rândul ei, a cerut înscrierea în tabloul meseriilor a profesiunea de constructor antreprenor atât pentru cei cu şcoală cât şi pentru cei cu drepturi câştigate. După aceasta s’a trimis M. S. Regelui o telegramă şi s'a votat o moţiune. -------oox©xoo------ De la Asociaţia contabililor autorizaţi Duminică dimineaţa contabilii ,s’au întrunit la sediul asociaţiei din strada Academiei 8 etaj II. Răspunzând apelului I. P. S. S. Patriarhului Miron, prim-mic.tstru al ţării, contabilii au asistat cu toţii «La serviciile divine ale cultelor respective după care au venit sa asculte cuvântul conducătorilor organizatelor profesionale. Au vorbit d-nii Jean Botez şi V. Gropeanu. S’au expediat telegrame M. S. Regelui şi I. p. s. Patriarh Miron Cristea G ctZ&rvdctt* MARȚI, 15 MARTIE Ort. : Sfântul Martir Agapie ?1 Cei 6 împreună cu el ( 200). Cat.: Sfântul Lanson (sec. I). I Prot.: Isabela. Evreesc . 12 Waadaire.593. Mahomedani 13 Muhareni 1357. * Râs. soarelui 16.32. Apusul 18.20. @ Ctd!07 M.4RȚI, 15 MARTIE RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii : Gimnastică ritmică; Radio-jurnal; Concert de dimineaţă (discuri): Cavalcadă şi Vals din „Hänsel şi Greifil”, de Humperdinck; Vals de Stelio; Melodie de Steiner.. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13. Ora, Culturale, Sport, Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz, orchestra Jean Sibiceanu, Hora Sinaia şi Hora Slăvticului; Vans de Concert în do major de Jean Sibiceanu; selecţiuni din opereta :Floarea din Hawaii, de Abraham; Saltă verde, potpuriu naţional, de Chinetide; Fascinaţie, vals de Marchaleti; Romanţe şi Arii raţionale. 14.10: Ora. Mersul vremii. Bursa. Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului: Arii naţionale; Nu mai am lacrimi să plâng, tango de Cercoogos; Acelaş poveste frumoasă, vals de Dendrino; Două chiuituri şi două învârtite din jurul Făgăraşului; ; Arii populare. 15: Actualităţi străine; Radiofo-nice. 18: Ora. Mersul vremii. 18.05: Poşta tehnică. 18.20: Portrete de compozitori; I Berlioz (discuri) ; Uvertură la I „Benvenuto CeCilini” (orch. fiiarm. j din Berlin, dirij de Erich Kleiber); : Arie din „Troenil la Oaitagina” : (voce: Georges ThiU); Scherzo, j Regina Mari din „Romeo şi Juriota" (arch. Conservatorului, dirij. I de Coppola); Corul piticilor şi nimfelor din „Damnaţiunea lui I Faust” (corul St. Gervais şi orch. Pastlecoup, dir. de Coppola); Danisul spiritelor din „Damnaţiunea lui Faust” (arch. filarm. dirij. de Bruno Walter). 19 . Actualităţi ştiinţifice. RADIO-ROMANIA 19,15—19 45: Cântece din filme (discuri); Melodie de Wachsmann şi Fox din filmul ,,Peter” de Brodszky (voce- Franziska Gaal); One step din filmul „Ocupă-te de Arne’ Ke” de Cuvier (voce: Yvonne Ymacol); Cântec din filmul „Swing” de Kern şi Cântec de jBurke (voce: Greta Keller); Vals şi foxtrot din filmul „Noroc peste noapte” de Abraham (voce: Magda Schneider); Tango şi Marş din filmul „Fiica regimentului” de Uewinek (voce: Anny Andra). RADIO BUCUREŞTI 19,15: Ciclul Beethoven: Trio No. IV, op. îl în si bemol (Ion Filiptescu-pian, D. Teodoru-vioară şi Th. Lupu-violoncel). RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 19,45: Actualităţi franceze, ile Ion Cantacuzini. 20,10: Romanţe de Ventura şi Cavadia — Aurel Alexandrescu (voce): ■ ■ Ventura: a) Umbra; b) De ce să mor; c) Viziune; d) Doi ochi. Cavadei a) Unde eşti; bagă Tratatul ; a) Despărţirea; d) O durere mută. 20,35: Concert simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de Ionel Perlea: Suita în rev. S. Bach: Concert în mi major pentru vioară şi orchestră de J. S. Bach, (solist: Grigoraş Dinicu). 21,25: Cronica ştiinţifică, de Prof. V. Vâlcovici. 21,45: Continuarea concertului simfonic: Ciclul Simfoniei — Gold- Mark: Simfonia in mi barnol (Nunta de ţară) de Carl Goldmark. 22,30: Radio-jurnal: Sport. 22,45: Concert de noapte al Oorchestrei Fraţii Dumitrescu, transmis de la restaurantul „Splendid Parc”. 23,45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi germană. în Paris, 1648 m. 182 kHz. 80 kw — 21. Pentru şcolari; 21,30. Conf.; 22. Cronică; 22,15. Piesă radiofonică; 23,30. Inf. Cronică; 0,15. Muzică de I cameră; 0,45. Inf. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 20,10. Muzică distractivă; 2. Concert de orchestră; 21,45. Cronică; 22. „Cavalleria Rusticana Operă de Mascagni; 23,25. Inf., Meteor, Sport; 24. Köln. Seară de dans. Varșovia. 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20,30. Concert corni; 20 50. Conf.; 21. Concert de muzică distractivă; 21,45. Radiojurnal; 21,55. Conf.; 22. Concert din operele compozitorilor polonezi; 22,45. Muzică de dans; 23,60. Inf. Budapesta. 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 20,30. Retransmitere de la Operă; 23. Orchestră de țigani; 24. Concert de muzică militară; 1,05. Inf. Stuttgart, 523 m. 574 kHz, 100 kw. — 20,15. Muzică variată; 21,15. „Rodelinde" operă de Händel; 23.Ora, Inf., Meteor, Sport; 23,20. Cronică; 23,35. Muzică de dams pe plăci; 24. Concert nocturn. Viena. 507 m. 592 kHz. 150 kw. — 20,50 Concert Ziehrer; 21,50. Lecturi; 22,15. Recitări; 23,10. Inf., Meteor. Programul pentru mâine; 23,20. Concert de muzică de cameră; 2355. Inf. 24. Muzică de dam. Bel.trad. 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 18,35. Recital de vioară; 19,05. Concert de orchestră; 2030. Ora naţiunii; 20,50. Reportaj; 21. Melodii populare; 21,30. Muzică de cameră; 22,30. Plăci; 23. Inf.,; 23 15. Concert de vioară. Roma, 713 kHz. 420.8 m. — 20,30. Muzică variată; 21. Ora, Inf. Radiojurnal; 20.20. Conf.; 21,30. Muzică variată. 22. „Cavaleria rusticană operă de Mascagni Miercuri 16 Martie RADIO-BUCURESTI 1823 kHz. 364.5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kH . 1875 m. 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineață (disc.). Fantezie din opereta „Cavalerul Barbă albastră” de Offenbach; Potpuriu de şlagăre de Spoligaeky. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13: Ora. — Culturale. — Sport — Cota Dunării. 13.10: Concert de prime (disc.). I. Instrumentişti celebri: Potpuriu şi fugă din Sonata I de John Beb. Bach (vioară: Jan Dahmen); Arabessă de Schumann (pian: Horowitz); Fântâna Aretuzei de Szymanowsky şi Scherzando de Marslck (vioară: Jacques Thibaud); Granada de Albeniz şi Ls parc d’attractions de Biancaport (pian: Ricardo Vines); Sonata in sol major No. 3 de Beethoven (pian: Sergiu Rachmaninoff, vioară: Fritz Kreisler). II. Muzică vocală (discuri). Litania și Romanţă din „Rosamunde” de Schubert (voce: Hiena Gerhardt). 14.10: Ora. — Mersul vremii. — Bursa. — Radio- jurnal. 14.30: Continuarea concertului de muzică vocală (dineuri). Două arii din „Don Juan” de Mozart (voce: Peter Anders); Quartet din „Bigoletto” de Verdi (voce: Yoder, Kindermann, Roswaenge, Reinmar) şi Quintet din „Maeştrii cântăreţi” de Wagner (voce: Yoder, Kindermann, Roswaenge, Reinmar şi M. Kuttner); Dedicaţie de Richard Strauss (voce: Karl Schmitt- Walter); Trepak de Mussorgsky şi Carnaval rus de Seroff (voce: Şaliapin). 18. Ora. — Mersul vremii. 18.05: Concert de după amiază. — Orchestra Ionel Giurgea: Arii naţionale: Dealu-i de?’, şi calea-i vale. Maria nechit Marie, Mână Gheorghe boii bine şi Doina Oltului; Fă nani puişorul meu, tango şi Rio-Rino, rumbă de Dendrino; Mi-eşti dragă, romanţă de Leon şi O horă Îndrăcită; La moara din răscruci, vals tirolez de Villnov; Telegrame muzicale de Ernst Rebach; Ochii care-mi sunt dragi de Nel Martini şi o Horă; O rumbă de Ion Vasilescu; Două hore de Ionel Giurea, 1915: ISTORIA MUZICII (XVI) Secolul XVII şi XVIII in Front». Executanţi: D-na Roşi Baumann-Rădulescu-canto, Vasile *ilanu-flaut, Ion Fotino-violoncel şi Nicolae Râdulescu-clavecin). Uvertură la Alcest şi Marşul din „Theseu” de Lully (disp.): „Eroul pe care-l aștept”, arie din „Ateest” de Lucy (canto: fD-na Rost Baumann-Rădulescu); Privighetoarea îndrăgostită de Couperin (clavecin: Nicolae Rădulescu); Din „Concertele regale” de Couperin (Trio); Trio in re major de Jean M. Lecall (N. Răbilescu-clavecin, Vasile Jianu,flaut. Ion Fotino-violoncel); Arie din opera „Dardanus" de J. Ph. Rameau (canto: D-na Roşi Baumann-Rădulescu); „Timida” şi Tamburina da Rameau (Trio); Cucul de Dăquin (clavecin, disc); Siciliană şi Rigaudon de Francoeur (orchestră-disc). „Fii mişcat de lacrimele mele”, arie din „Orfeu” de Gluck (canto; D-na Roşi Baumann-Rădulescu); Melodie din „Orfeu” de Gluck (orchestrădisc). 20.20: CONCERT RICHARD WAGNER. — Orchestra Radio, dirij. de Alfred Alecsandrescu, canto; Aida Helia şi G. Niculescu-Basu; Uvertură la „Maeştri cântăreţi din Nürnberg”; Monologul lui Pogner din „Maeştrii cântăreţi” (canto: G. Niculescu-Basu); Preludiu la actul III din „Lohengrin”; Rugăciunea Regelui din „Lohengrin” (canto: G. Niculescu-Basu); Aria Elsabethei din „Tannhäuser” (canto: D-na Aida licita); Aria lui Daland din „Vasul Fantomă” (canto: G. Niculescu-Basu); Preludiu şi Moartea Isolde din „Tristan şi Isolde” (canto: D-na Aida Helia). 21.10: Constituţie şi temperament, de Dr. Alfred Dimolescu. 21.25: Concert de violoncel. — George Cocea: Adagio de Joh. Seb. Bach; Nocturnă de Chopin: Scherzo de Van Goens; Serenadă română de C. Dimitrescu; Dans țărănesc de C. Dimitrescu. 21.50: Ornella Santoliquida — Muzică italiană pentru pian: Presto de Galuppi; Sonata în sol major de Pollini; Două poeme păgâne de Rossellini: a) Nimfa; bl Psiche închide ochii; Suită populară de Bontemps și: a) Strofă; b) Balet; c) Rugăciune; Toccata de Elena Giuranna. 22.30: Radio-jurnal. Sport. 22.45: Concert de noapte al Orchestrei Vasile Julea, transmis de la restaurantul „Cosna”. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. * Paris. 1648 m. 182 kHz. 80 kw. — 21: Pentru şcolari. 21.30: Conf. 22: Cronică. 22.15: Pentru tineret. 22.30: Recital de vioară şi pian. 23: Varietăţi. 0.30: Plăci. 0.45: Ora. Inf. Deutschlandsender. 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 20.10: Muzică distractivă 22: Ecou. 22.39: Colţul interesant. Plăci. 23: Inf., Meteor, Sport. 23.30: Sonată (Welter). 23.45: Inf. 24: Frankfurt, Muzică de dans. Varșovia. 1339 m. 224 kWz. 120 kw. — 21.45: Radio-jurnal. 22: Concert Chopin. 22.45: Recitări. 23: Concert din opere. 23.60: Inf. Budapesta. 549 m. 540 kHz. 120 kw. — 22.20: Concert de orchestră. 23.10: Plăci. 24: Inf. 0.10: Orchestră de Jazz. 1.03: Inf. Viena. 507 m. 592 kHz. 159 kw.— 20.25: Concert simfonic. 23.10: Inf. Meteor. Programul pentru mâine. 23.20: Conf. 23.35: Concert de orchestră. 23.55: Inf. 24: Continuarea concertului. Praga. 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 20.25: Program variat. 21.55: Conf. 22.15: Concert din Londra. 23: Ora., Inf., Cronica zilei, Sport. 23.40: Continuarea concertului. Belgrad. 437 m. 688 kHz. 2,5 kw. — 13.20: Concert de orchestră. 19.15: Plăci. 20.30: Ora națiunii. 20.50: Reportaj. 21.30: Humor. 2230: Melodii populare. 23: Inf. 23.30: Concert vocal. Roma. 713 kHz. 420,8 m. — 20.40: Muzică variată. 21: Ora, Inf., Radio-Jurnal. 21.20: Cronică. 21.30: Muzică variată. 22: Concert simfonic. 24: Radio-Jurnal. 0.15: Muzică de dans. Astăzi începe să s tăgârâieia risdisfonică ! De lângă aparatul dvs de radio nu trebue să lipsească RADI0-UNIVERSUL revista cu cele mai complete programe — Un exemplar 5 Hei — UNIVERSAE I AŞA E VIAŢA... Lustragiul... clandestin Umblă pe străzi ca o lădiţă subţioară, cât o pâine. Răsare în calea ta pe neaşteptate de după un colţ de stradă, din gangul unei case, de nici nu ştii de unde: — Facem lustru, boerule ? Dacă eşti grăbit, trepăduşul se ţine după tine, scâncind : — Numai doi lei, boerule ! Când vede că rezişti, nu renunţă dintr’odată, ci schimbă tonul şi măreşte oferta : — Un leu, zău, ştergem praful numai pentru un leu... Dacă în timpul acesta ai avut o singură clipă de ezitare sau ai făcut imprudenţa să-ţi arunci, nehotărît, privirile spre mânzul care joacă pe celături şi apoi spre încălţămintea ta ce nu mai poate fi, chiar după mai puţină alergătură, imaculată, micul lustragiu, profitor şi psiholog, ţi s’a şi trântit la picioare, aşezat de a dreptul pe trotuarul ce-i serveşte drept scăunel, cu lădiţa fixată în faţă şi’n mână cu o ciosvărtă de perie. Până să-ţi dai bine seama, el ţi-a înşfăcat un picior, depunându-l în echilibru pe suportul special al lădiţei — dacă are — iar cu ciosvărtă de perie începe să-ţi roadă zelos pantofii. Lustragiul acesta cât o şchioapă e de obicei oacheş şi întotdeauna clandestin şi, deci, în conflict cu poliţia. Furişaţi spre centrul oraşului dintr’un bordei ţigănesc periferic — şi ca unul sunt atâţia ! — micii lustragii mişună pe toate bulevardele Capitalei şi pe străduţele laterale, făcând o serioasă şi neloială concurenţă adevăraţilor văcsuitori, toţi cu familii numeroase şi meseriaşi cu autorizaţii în regulă de la primărie şi poliţie, plătitori de taxe şi impozite către stat şi comună. Dealtfel ţigănuşii concurenţi nici nu vor face... carieră ca lustragii, pentru sângele lor aprins, pentru spiritul lor dinamic şi inventiv, pentru firea lor nestatornică meseria este prea statică. Cum ar putea un ţigan să-şi câştige traiul aşteptând ore întregi pe scăunel clienţii ? Orice altă meserie decât asta e preferabilă. De acela, în scurt timp, micii lustragii îşi părăsesc periile boante şi se apucă da vândut ziare, de furat, de cerşit... Iar în locul lor apar pe bulevarde alţi ţigănuşi cu lădiţele subţioară. Lădiţa, pentru ţigănuşii din mahalale aventuraţi în preajma câei Victoriei, joacă rolul unei trambuline, unei prize de contact, unei pregătiri preliminare..., înainte de a se arunca cu tot riscul şi cu toată independenţa şi siguranţa în vâltorile vieţii. Văcsuitul, cum îl practică el, nu cere nie un capital, câteva scânduri bătute în cuc şi o perie culeasă de pe maidanul unde se depozitează gunoaele. Cât despre o cutie de cremă... câţi dntre ei au asupră-le şi o cutie de cremă de ghete ? ! ! Asta este, deci, tot ce le trebue ca ţigănuşii să poată trece din barăce pe bulevarde, să facă primii paşi în lume, să vie în legătură cu oamenii, cu viaţa... Cu ajutorul acestui adevă- r rat talisman — lădiţa ! — ţigănuşii fac cunoştinţă cu oraşul, cu străzile aglomerate, cu blok-house-urile, cu gardienii poliţiei. Lădiţa lor subţioară e un pretext, un mentor şi un paşaport, o experienţă şi o încercare. E primul act de curaj, decretarea majoratului în sânul familiei şi luarea vieţii pe cont propriu. De aceia aproape toţi ţigănuşii lustragii par pe-o vârstă şi totdeauna aceiaşi. Prin mijlocirea lădiţei ei adună zilnic câţiva lei — fără să fi riscat nici un capital la început. Dar nu multă vreme■ Când s'au călit destul, când s’au deprins cu toate aspectele uliţei i-au descoperit tainele şi i-au învăţat şmecheriile, cu micul capital strâns din meseria lor clandestină pot îndrăzni să se apuce de altceva. Primul pas a fost greu de făcut, prima ucenicie li s-a părut, poate, mai aspră — dar de-acum viaţa le stă deschisă înainte... Din lupta cu mizeria şi cu poliţia ei ies totdeauna învingători. Dar până atunci, surprinşi de vr’un gardian, de câte ori erau să rămâe fără urechi, de câte ori nu şi-au pierdut pălăria sau căciula fugind mâncând pământul, dând peste trecători, nimerind în botul automobilelor şi’n picioarele cailor birjăreşti, la apariţia cravaşei ameninţătoare ! ?.„ Lecţia e însă întotdeauna folositoare şi din ciocnirea intre micii lustragii şi autoritate n’a avut totdeauna de pierdut, până la urmă, decât tot vr’un ghinionist de client, care, după ce s’a văzut niţel scos din noroae cu o gheată, pe vreme rea, s’a pomenit că ţigănuşul îi smulge pe neaşteptate lădiţa de sub picioare şi, fără să mai aştepte un leu sau doi, cât se tocmise, o rupe de fugă ca apucat de streche, lăsându-l pe bietul trecător să-şi continue calea bălţat la picioare, cum l-a prins răzmeriţa... Ţigănuşul insă, gâfâind dar vesel ca şi cum nu s’ar fi întâmplat nimic, abia dispărut după colţul străzii din ochii urmăritorilor, a momit un nou pieton şi-şi reia meseria cu râvnă nouă. El a învăţat de timpuriu că numai aşa se’nvinge viaţa!... VALERIU MARDARE Concurenţă primejdioasă — fără cremă, fără taxe, autorizaţie. — Facem lustru boerule... fără Văduva fostului famacist Iteanu a ratat in viaţă Ea a fost victima urei nenorociri In ziua de 7 Martie, d-na Anuţa Iteanu, în vârstă de 52 ani, — văduva fostului farmacist Al. Iteanu, — a fost victima următoarei nenorociri , în timp ce se afla în bae şi spăla cu benzină, la cuvetă/o rochie, gazele împrăștiate în cameră s’au aprins, din cauza sobei în care ardea focul, — provocând o explozie, urmată de incendiu. îmbrăcămintea depe imprudenta d-nă s’a aprins, pricinuindu-i arsuri grave pe tot corpul Internată la sanatoriul Brâncovenesc, cu toate ingijirile medicale ce i s’au dat, a încetat 1 din r.»tă, _ după aproape o săptămână de chinuri. — Du» * minleă seară la orei? -7. é Anul al 55-lea Nr. 74 Miercuri 16 Martie 1938 Duminică, la ora 6 d. a.,—Duminica Ortodoxiei,—d. profesor universitar Marin Ştefănescu, preşedintele asociaţiei „Cultul Patriei”, a fost invitat să inaugureze ciclul de conferinţe religioase la biserica Iancu Nou din Bucureşti. A luat parte un mare număr de credincioşi. S. S. preotul BHOREA3 arată cât de folositoare sunt, pen- tru întărirea credinţei, conferinţele religioase. De aceea, — spune sf. sa — am făcut apel la d. profesor Ma- . rin Ştefănescu, să inaugureze I ciclul de conferinţe din anul a- acesta. Cuvântul de filosof şi de credincios creştin al d-lui Marin . Ştefănescu este isvor de băl- j ţâre sufletească. D. MARIN ŞTEFĂNESCU îşi exprimă mulţumirea că sămânţa aruncată de propovăduirea sa prinde şi dă din ce în ce ■ tot mai spornice roade în su- ! fletul poporului român. învăţă- j tura pe care o propovăduesc, zice d. Marin Ştefănescu, este o filosofie, dar o filosofie care se sileşte să tălmâcească, între altele, credinţa creştină a poporului român ,din buna tradiţie a acestui popor. Când a apărut Isus Christos pe pământ ,oamenii erau împărţiţi, ca şi acum, în buni şi răi, şi Dumnezeu le grăia în felurite chipuri, prin învăţaţii lumii, oameni de ştiinţă, filosofi, prin prooroci, şi înainte de toate prin conştiinţa lor, prin adâncul inimilor, să urmeze calea binelui ,să se ferească de rău, pentru ca să se desăvârşească, şi să fie fericiţi. Dar nu toţi voiau să înţeleagă. Atunci Dumnezeu, în nemărginita lui bunătate înţeleaptă, s’a pogorât el însuş în chipul fiului său, care s’a întrupat ca spirit în om, să spună oamenilor adevărul. Dumnezeu, fiinţa desăvârşită, a făcut lumea pentru ca ea să se desăvârşiască, dar fiecare trebue să aibă după vrednicia sa. Acesta este semnul înţelepciunii. Şi astfel Dumnezeu l-a pus pe om între bine şi rău, între credinţă şi necredinţă, pentru ca omul să se siliască a se curaţi de rău şi a înfăptui binele, chiar dacă el vede cum uneori cei buni sunt batjocoriţi de cei răi. Şi Dumnezeu şi fiecăruia după vrednicia sa, — după credinţa sa, — dar nu atunci când se aşteaptă omul cel nedesăvârşit, ci atunci când a hotărât Providenţa, înalta înţelepciune a lui Dumnezeu cel desăvârşit. Nu sunt vremile sub om, ci bietul om sub vremi. Trebue pururea să ne curăţim de rău, ca să înfăptuim binele, prin credinţa în biruinţa binelui, în Dumnezeu. Aşa se înalţă un om; aşa se înalţă un popor. Trebue pururea să fim gata. Nu ştim când soseşte ceasul judecăţii. Să nu ne prindă în prihană. Şi tu, suflete român, să năzueşti necontenit întru neprihană. Conferinţa a fost încadrată de cântece religioase cântate de corul orbilor de la Vatra luminoasă. Au fost neuitate clipe de duioasă pietate. CONFERINŢE Credinţa creştină Conferinţa co-lui prof. Marin Ştefănescu Drama unei generaţii Conferinţa d-lui profesor Mihai Antonescu Sub auspiciile „Gândire Europene“ d. prof. M. A. Antonescu s-a ocupat de problema generaţiilor, consacrându-se în special generaţiei mijlocii. Războiul cel mare — a spus d-sa — ca o prăbuşire geologică ce împarte lumea mere, armat viaţa şi generaţiile in lumi: lumea veche şi lumea nouă. Prăpastia se adânceşte tot mai mult între ele, lupta lor devine tot mai aprigă. Intre aceste două lumi trăeşte însă o altă generaţie; ea aparţine celor două lumi. Şi totuşi nu e înţeleasă de nici una din ele. Cei dinainte n’o admit, cei din urmă n’o respectă. Oamenii vechi şi noui, în acela? timp, ei sunt o umbră pentru cei dinainte şi un balast pentru cei din urmă. Generaţia aceasta mijlocie — a copiilor şi adolescenţilor războiului — a copiilor fără copilărie şi adolescenţilor fără tinereţe, continuă să aibă cel mai măreţ dar şi cel mai tragic destin.Măreţ, fiindcă a trăit epopeea războiului, a crescut in marea eră care i-a urmat, cel mai înhalt plan etic atins de civilizaţie de la Romana Pax şi creştinism până azi ,a asistat la marile întruniri de libertate şi redeşteptare a naţiunilor, la înfrăţirea claselor. Iar în ţară la noi, la întruparea naţională a marilor reforme sociale, chemarea la viaţă a ţărănimii şi aşezarea noului Stat românesc. Tragic, nu pentru că a fost numai o generaţie de figuranţi, între actorii aplaudaţi şi spectatorii satisfăcuţi — simpli anonimi între cei care intră în istorie şi cei care vor beneficia de istorie — ci pentru că generaţia aceasta n’a avut decât sbuciumul, lupta şi primejdia înfrângerii. Generaţia aceasta mijlocie a trăit o dramă de formaţie — a primit războiul în piept, umilitor, pustietor, la vârsta liniştei şi a bucuriilor. A trăit apoi o dramă de educaţie şi de adaptare, fiind chinuită între două lumi deosebite, acela dinainte şi de după război. A suferit o dramă economică, realizându-se trudnic în condiţiile grele ale vieţii de după războiu. De asemenea, a fost bântuită de drama socială a haosului şi imposibilităţii de împlinire; deşi Individual a fost o generaţie realizată, colectiv n’a putut să dea nimic. Dar, mai ales generaţia aceasta mijlocie trăeşte o dramă de civilizaţie şi o dramă naţională. Civilizaţia de azi şi-a pierdut controlul. Europa trece o criză de orientare şi este ameninţată de un nou războiu. In ţara noastră, aceiaşi criză. Suntem un popor fără destin, nu ne înţelegem misiunea, nu ne definim chemarea. Generaţia mijlocie îşi dă seama de primejdiile morale, politice, sociale, de lipsa noastră de sistem înfundarea Statului şi apărarea Naţiunii româneşti. Realistă, generaţia mijlocie, care a trăit drama iluziilor moarte, ar voi , să salveze opera empiristă a celor dinainte. Idealistă, ea ar voi să oprească zborul primejdios de fluturi spre lumină, al generaţiei din urmă, s’o indrumeze. Generaţia aceasta, dramatic răstignită intre două lumi, ca un pod între două maluri ce se surpă — trebue să-şi înţeleagă misiunea de unire, de verigă în marele lanţ al destinului naţional. Generaţia copiilor frontului* trebue să facă azi frontul generaţiei — spune d. Antonescu. La noi, generaţia aceasta trebue să zidească Statul pe baze noui — să formeze un crez naţional, un sistem, printr’o unitate spirituală, ca Junimea de altădată. Bărbaţii să elaboreze pârghiile de viaţă naţională, femeile să întemeieze o viaţă spirituală, pe familie, tradiţie şi credinţă Fiindcă generaţiile nu trebue să trăiască împărţite, în cercuri de păcate, mai mari sau mai mici, ca în Infernul lui Dante, ci ele trebue să fie fiorul unitar şi măreţ care asigură, ca într’o simfonie, armonia civilizaţiei şi eternitatea naţională. -------oox@xpo------ De la asociaţia generală a salariaţilor industriali Sâmbătă s’a ţinut, în sala uniunei din str. Dionisie Lupu 3, şedinţa asoc. generale a salariaţilor industriali din România, de sub preşed. d-lui G. N. Duca, pentru a se da împuterniciri de înfiinţarea nouilor secţiuni de branşe sub auspiciile asociaţiei. S-au dat împuterniciri pentru constituirea următoarelor secţiuni : lucrătorii din industria grafică; secţia „Cofetarul“ a salariaţilor din cofetării sub preşedinţia d-lui Dumitru Nicolau, maistru cofetar; secţia industria lemnului sub preşed. d-lui Constantin Vasilescu, tâmplar; secţia distribuitorilor de pâine sub preşed. d-lui Vasile Madan, funcţionar industrial; secţia industria textilâ-tricotaje, sub preşed. d-lui Constantin Vîeru, maestru în textile HIPPISM Reuniunea „Pr. Sescioreanu“ a repurtat un mare succes Despre reuniunea de Duminică nu se poate spune alte® da decât că la Băneasa-Trap a fost un mare succes. De altfel cu un program în care se găseau două curse clasice nu se putea obţine un alt rezultat. Dacă şi timpul ar fi fost puţin mai bun, desigur că toate recordurile de asistenţă ar fi fost uşor bătute. Intr’un cadru festiv — în prezenţa d-lui SESCIOREANU — fost ministru — şi a tuturor preşedinţilor Camerelor agricole s’au disputat două handicapuri ce suntem siguri că vor face epocă în hipismul român. In handicapul Sescioreanu am asistat la două pasionate reprize terminate cu victoriile lui Stuf și Anny Worthy, iar finala a văzut victoria lui Rolland D. Cei care au pus la îndoială modul în care Grünwald conducătorul lui Rolland D a condus în repriza eliminatorie și finală ar trebui să se uite la recorderile înregistrate. Pentru noi, Grünwald rămâne un excelent profesionist şi încă unul dintre cei mai corecţi. Handicapul opţional Al. Marghiloman a văzut victoria iepei Ezer J6. Având în vedere modul uşor în —a câştigat şi condiţiile atmosferice, recordul de 1.35 esta excelent. Din restul alergărilor se cuvine subliniată victoria excelentei Jappa Hannover, care a dovedit odată mai mult că este din plin dotată. Organizarea a fost impecabilă din toate punctele de vedere iar , jocul austriac s-a închis la aproape 100.000 lei. Rezultatul tehnic: CURSA l-a: Glonț (Crotenco), Sorana, Harry Boy. Cota: 38, 15, 13, 13. CURSA II. Zălud (A. Bota), Durdulia, Lăcrămioara. ! Cota: 257, 62, 62. 32. j CURSA III. Jopa Hannover ; (Cerkasofí), Havana. I Cota: 12, 11, 16. CURSA IV. Anny Worthy (Io« I rol), Oszlani, Rolland D. Cota: 32. 15 20, 13. CURSA V. Stuf (Szabó), Sam i Worthy, Kanibal II. I Cota: 33, 13, 20, 17. I CURSA VI. Ezer JÖ (Pavlic), I Tutun Osaka. ; 22.s2-!/CURSA D (Grün* re WwîL .CURSaV/u 1lM^(Voroio ■ Hk. I hi