Universul, aprilie 1938 (Anul 55, nr. 90-104)

1938-04-01 / nr. 90

TOT CORPUL NUMAI REUMATISME Cenfl uşurare &jiMDQL*ultiî „Aveam dureri in toate mem* breie, acrie Domnul Coqueret, din Mont-Sainte-Marie (Auber. Franţa — când stăteam jos, îmi venea greu sâ mă îndrept şi -ni umblu, atât eram de amorţit. De 8 luni iau bulinele Gandol, câte o cutie pe luna, graţie că­rui lucru durerile mele nu s’au mai repetat“. Gândul conţine principii foarte active (derivate tithino­­chinice), cari împiedică acidul uric sâ se refacă odată ce a fost eliminat. Aceasta explică acţiu­nea rapidă, profundă şi defini­tivă a acestui depurativ anti­­reumatismal. O cutie cu 20 bu­line va permite să faceţi timp de 10 zile, o încercare­­conclu­dentă. Cereţi Gandoi la farmacii şi droguerii. Pf*t pentru public saui« Lai !10.—­ mu n >|| liMlinaMnwu S44 Fioeştl 29 Mamtie D. George Rânzescu, chesto­rul municipiului Ploeşti, fiind informat d­­­e halele centrale ale municipiului Ploeşti s’au produs unele furturi de mate­riale, a delegat pe d-nii comi­sar C. Cristea, şeful biroului ju­diciar şi comisar Cristea Rădu­­can, cu facerea cercetărilor. După câteva zile de cercetări s’a putut dovedi că într’adevăr şeful magazioner al halelor, Ion Teodorescu împreună cu funcţionarul ştefan Minculea­­cu, au sustras din depozit circa 5 m. c. scânduri de stejar, pe care le-a vândut d-lui Andrei Busuioc, patronul depozitului de cherestea „Ardealul“. Ambii funcţionari au fost a­­duşi la chestură şi arestaţi. Cercetările continuă. Furtul EEiapt“6 chih­utie Autorii principali ai contrabandei­­ de piei de mânz prinşi la Constanţa se află acum in America Constanţa, 29 Martie Diin relatările noastre, cititorii cunosc în amănunţime afacerea cu contrabanda de piei de mânz descoperită la Constanţa, pe la începutul lunii Octombrie. După îndelungate cercetări, trei din autorii acestei contrabande şi anume Samuel Koinisch, Cherson S­taros­ta şi Haim Sai­ec au fost prinşi şi reţinuţi sub stare de a­­rest timp de două luni. Instrucţia terminându-şi în parte cercetările, cei trei acuzaţi au f­ost lăsaţi în libertate, împo­triva lor dându-se ordonanţe de trimitere în judecată iar pe de altă parte, organele vamale apli­­cându-le o amendă de 500.000 lei. Cum însă a fost nevoe de noui cercetări, d. jude Trianda­l a ci­tat la cabinetul 2 instrucţie pe autorii principali ai contrabandei şi anume pe Samuel Hoinisch şi pe Cherson Staroste, cerând au­torităţilor din Cernăuţi şi Chişi­nău să le pună în vedere acest lucru. Nu mică i-a fost surprinderea instructorului, când a fost în­ştiinţat că cei doi contrabandişti se află în America de Nord şi a­­nume la New-York, unde s’ar fi dus să inchce nişte afaceri de co­merţ, dar că se vor reîntoarce în România pe la mijlocul lunii A­­prilie. Nu ştim prin ce căi au obţinut cei doi evrei contrabandişti paşa­poartele spre a părăsi ţara. To­­tuşi nu trebuia să li se îngădue acest lucru, deoarece autorităţile respective erau în cunoştinţă de acuzaţiile ce stăteau împotriva ler şi mai cu seamă, că prezenţa lor în ţară era absolut necesară. Streini respinşi­­la ministerul muncii Comisia migraţiunilor, în şe­­dinţa dels, 28 Martie c., a res­pins pe următorii supuşi stră­ini : Gheorghe Mametsas, grec, din Iaşi; Bauer Carol, din corn, aeeveni juid. Bihor; Chemilo­­viei Casif, Jugoslav, Dormarunt lalomM®; Desideriu Rever, un­gur, Buc.; Bendorg Adolf Sui­­do, Uhlmann Clemens, Stepan Chil, din Cernăuţi; Atanasovici Stefo, iugoslav, din Bucureşti; Ceacomo Cilia, englez, din Con­stanţa; Gavril Mirculov, bulgar din Buc.; Valenkzec Friderich, austriac, din Buşteni-Prahova; Stores Crlatos, grec, din Bucu­reşti; Rudik Solomon, polon, Bucureşti; Leon Schwartcz, turc, Attettteftii Petnover Eduard, august Bucureşti; Ivan Dimi­­trof, bulgar, Ligniţa -Durostor; Marcinkovachi Jerzy, paion, com. Iupceni-Lăţpuşna; Sctu­­banski wîachslav, polon din Bucureşti; An­! Maramuroglu, turc, din com. Briceni jud. Ro­tin; Bertramo Riccardo, itaian mozaicar, Bucureşti; Magyar­ Imre, diai Iaşi, supus ungur; Iulian Furkievicz, polon Bucu­reşti; Michel Weise, polon, Ga­laţi; Hristu Alexandru Dobrei, bulgar, Drâgăneşti-Brahov­a. Lehman Max, german, Elias Francis, Kittler­ Georg­, Wili­­bald Ehrlich, germani. Oscar Kaufman, austriac, din Timi­șoara, Frank Koenig, din Bu­curești. Adunarea generală a sindicatului fermierilor din România Marţi dimineaţă a fost la se­diul său de la Institutul national zootehnic, adunarea generală a sindicatului fermierilor din Ro­mânia . •«utcuruirelti* .flMlUmuata W d prof. G­h. ConstantinescU. oar« & Citit darea de seamă asu­pra activităţii consiliului de ad­ministraţie pe 1921 In­ cursul anului trecut s’au modificat statutele, urrmărindu-se oflfs aceasta o lărgire a câmpului de activitate. De asemenea, în cadml aceloraşi preocupări, sin­dicatul a creiat o secţie de ce­­r«ale, prin care membrii aces­tei asociaţii şi-au valorificat­­ bunlă parte din recoltă, dar care n realizând în totul prevederile a fost desfiinţată la 1 Urm­arie 1932. Pee de altă parte, s’au continuat tratativele cu conducătorii muni­cipiului Bucureşti pentru reorga­nizarea pe baze noul a lăptăriei comunale la sta­tu­tul naţional zootehnic constatând că preţul ridicat al laptelui nu permite fermierilor ii crească viţei, cari deşi cu o origină bună sunt sortiţi tăierii, cauzând pierderi enorme econo­miei naţionale, spre a veni în ajutorul fermierilor a înfiinţat­­ ferma sa de la Tâmădău jud­ IlfoV o crescătorie pentru viţel, care în curând va începe să func­ţioneze. Luându-se act de darea de seamă, ea este aprobată. De ase­mene.*. adunarea generali. avsajj. 'fh vede TStportul Cenzorilor* dat descărcare consiliului de ges­tiunea sa. In continuare, se a­­probă bilanţul şi coruptul de pro­­fit Şi pierdere, precum şi bugetul pe 1938 In ftcelaş timp, s’a ratificat ale­gerea ca membru în consiliul de administraţie a d-nei Constanta P. şeicaru şi s’a completat acest consiliu cu prevederile statutu­lui prin d-nii D­­ of. I. Rădueanu şi ing. I. Bujoiu. Adunarea în unanimitate rea­lege Apoi pe d. prof. G. K. Cons­tanti­nescu, ca preşedinte, iar ca vice-preşedinte pe d. ing. I. Bu­joiu. Ca cenzori titulari au fost aleşi d-nii: Ştefan Popescu, E. Juvara şi dr. Or Brătescu, iar ca cen­zori supleant,­ d-nii: E Petrifti, dr. N. Odaisky şi dr. K. Kreatel. D. prof. G­h. Consta­ntinescu mulţumeşte d-lor membri ai sin­­dicatului care i-au încredinţat mai departe preşedinţia acestui sindicat, ce este menit să joace un rol important în noua orien­tare pe care tinde să o ia agri­cultura noastră -----------------Tăi-----------­ Lucrările pentru scoaterea la suprafaţă a vasului „Piotr Velichi“ Sdlite, 29 Martie Cititorii noştri Îşi amintesc câ, prin August, 1937, am scris despre sosirea la Bilcic a două tabe sovietice, care au încercat la ridice la suprafaţă :vasul ru­­sese „Piotr Velichi“, scufundat acum vre-o 18 ani în golful Bal­­cicului, la o depărtare de 9 km. de ţărm. Operaţia fiind foarte anevoioasă, din August şi până acuta marinarii sovietici exe­cută lucrările pregătitoare rea­ducerii pe­ linia de plutire a va­sulu rusesc. Cei 88 marinari, cari formea­ză echipajul vasului E 3, Nr. 1 şi al vasului şantier, prevăzut cu tot strictul necesar pentru asemenea operaţii sunt conduşi da un inginer specialist. Jumă­tate, din marinari sunt scafan­­dii, iar unii din ei au luat parte da expediţia dela Polul Nord. In cele opt luni de când s’au început operaţiile, pe vreme bună când valurile mării dă­deau putinţa, de lucru, in preaj­ma vasului înecat, atât la su­prefaţă, cât. Şi pe fundul mării, la o adâncime de 22 m., s’a lu­crat şi se lucrează intens. Până acum s’au săpat pe sub vas la tuneluri, pe unde au fost trecute lanţuri groase, care au încins vaporul ca într’un brâu, in zece locuri. De aceste lanțuri s’au legat pe fund, alături de vas, cinei baloane mari, fiecare având o capacitate de 40 vagoa­ne pline cu apă. Fe o parte și alta a vasului, vor îi zece ba­­ioane. La început, după calculele fă­cute, s'a crezut că vasul va pu­tea fi pus pe linia de plutire, iară a fi scoase cele peste 120 vagoane piatră ce-i făceau ba­lciul. Insa, văzându-se ca greuta­­tea acestor pietre e prea mare, s*a hotârît scoaterea lor, lu­crare destul de grea, un sca­fandru neputând scoate mai mult de 4-5 pietre pe zi. După ce toată piatra va fi scoasă, se vor fixa şi celelalte cinci ba­loane. Când toate aceste operaţii vor fi gata, cu ajutorul unor pompe puternice, se va introduce în locul apei din baloane treptat, treptat şi în sens opus, adică pe o parte de la proră şi pe altă parte dela pupa, ca vaporul sa nu se încline, aer, cu ajutorul căruia vasul va fi pus pe linia de plutire şi adus în port. Acolo, după ce îi v­a fi astupată spăr­tura, va fi curăţit de stratul gros de midi, care s’au depus pe întreg corpul vasului. Apoi vasul va fi remorcat şi dus la Odesa. Se crede câ totul se va termi­na până la sfârşitul lunei Iulie.­­ ] I & two Procesul fraudelor­­ de la Camera de agricultură Târgovişte, 29 Martie La­ secţia l-a a trib. local, au continuat azi, dezbaterile pro­cesului fraudelor de la Camera de agricultură, despre care am relatat la timp. Pentru cei 26 inculpaţi, în frunte cu fostul preşedinte al institutului preotul Ion Po­­pescu-Mârceşti, au pledat d-nii avocaţi: Gr. Constantinescu, Gr. Ta’lea, Postelnicu, Suru­giu, V. G. Alexe, Mih. Nicules­­cu, L Irimescu-Cândeşti şi Nic. Ionescu. , Dezbaterile au fost declarate închise, urmând ca tribunalul ^^nonante sentinţa, ia J ^ UNTVERSUT­ Dispoziţiuni privitoare la cultivarea sfeclei Convenţia intre cultivatori şi fabricile de zahăr Am arătat că în urma înţele­gerii dintre cultivatorii de sfeclă şi fabricanţi de zahăr preţul sfeclei a fost fixat la suma de lei 7700 vagonuL Pe baza acestei înţelegeri re­­misiunea specială a zahărului de pe lângă ministerul de indus­trie şi comerţ a stabilit un proect de convenţiune prin care se sta­tornicesc următoarele dispoziţii privind problema cultivării Sfe­clei : CULTIVATORI Sunt consideraţi cultivatori de sfeclă de zahăr, agricultorii pro­prietari de terenuri agricole şi arendaşii care cultivă pe cont propriu cu alte culturi arabile o suprafaţa de cel puţin 3 ori mai mare decât aceea pe care se obligă a o cultiva CU sfeclă. Nu­mai aceştia, fie constituiţi în sin­dicate de cultivatori de sfeclă, sau alte organizaţi­uni agricole şi­­o cunoaditio j(£ n­inisterUSMo­ w­­"culturii­ şi domeniilor, fie indivi­dual, ifu dr­eptul de a înche­ie contracte cu fabricile, pentru cultivarea sfeclei de zahăr. SINDICATE Acolo unde există sindicate ale cultivatorilor de sfeclă, recunos­cute de către ministerul agricul­turii şi domeniilor, şi membre ale Centralei sindicatelor culti­vatorilor de sfeclă, contractele vor fi încheiate numai prin fi­reşte sindicate. Se precizează încă că sindica­tul este obligat să ţină seamă de cultivatorii din apropierea fa­bricii, vechimea în cultură şi de acei cu arături de toamnă adânci şi propice culturii sfeclei Contractele vor fi încheiate şi semnate în două exemplare, din care Unul se va remite cultiva­torilor prin sindicatele lor, în cel mult 10 zile de l­a distribuirea se­­mânţei. SUPRAFEŢE Nici unui contractant în care intră şi proprietăţile agricole ale fabricilor, nu i se poate acorda spre cultivare o suprafaţă mai mare decât a 4-a parte din te­renul cultivabil, pe care-l pose­dă şi îl foloseşte ca agricultor. Fabricile vor putea, de comun acord cu sindicatul respectiv, să refuze, da la recepţionare orice cantitate de sfeclă ce ar fi pro­dusă de cultivatorii care nu ar întruni condiţiunile prevăzute mai sus, având şi obligaţiunea de a refuza orice cantitate de sfeclă produsă pe o suprafaţă mai mare decât cea contractată, cu o toleranţă, în toate cazurile de 5 la sută în plus sau în mi­nus. Fabricile sunt obligate a de­pune cel mai târziu până la 1 august 1938, la ministerul de in­dustrie şi comerţ, pentru uzul co­misiei speciale, tablouri nomina­le de suprafeţele contractate şi de cele efectiv cultivate. Fabricile au dreptul a măsura şi controla aceste suprafeţe, iar nepotrivirile a le comunica sin­dicatului respectiv. RECOLTA ŞI PRIVILEGII Cultivatorii se obligă a însă­mânţa toate cantităţile de semin­ţe primite de la fabrici şi a face toate lucrările agricole cu îngri­jire şi în condiţionate cele mai bune pentru reuşita culturilor, al căror produs îl vând cântărit fa­bricilor cu care au contractat, cu preţul arătat şi fără a rezerva nimic pe seama lor. Este interzis cultivatorilor de a însămânţa şi alte­­plante pe terenurile pe care este însămân­ţată sfecla de zahăr. PREŢURI Preţul vagonului de sfeclă (10 mii kg ) neto, loco gara producă­tor sau la basculele fabricii, se fixează pentru campania 1938— 1939 la lei 7.700. Pentru orice majorare de preţ la zahăr se fixează coeficientul la 5,50 la sută din preţul net al zahărului jos. Se precizează, însă, că această majorare se va face numai în caz de urcare a preţurilor zahă­rului peste preţul actual de le. 31 kg. tos, preţ engros franco orice staţie, cu actualele taxe, preţul sfeclei fiind acel cores­punzător din următorul tablou: Pr. zahărului Pr. sfeclei Lei 31 Lei 7.700 „32 „ 7.700 „ 33 „ 8.280 „ 34 „ 8.820 La preţul sfeclei arătat mai sus se adaugă o bonificare de 7 kg. zahăr cubit sau jos de fiecare vagon de sfeclă predată, după posibilităţile îngăduite de insta­laţiile fabricii pentru a se mări consumul zahărului la sate. TAXE Taxele astăzi existente pe sfe­clă privesc pe cultivatori, afară de acele care se aplică asupra , sfeclei după predare şi care pri­vesc fabricile. Taxele ce se vor­­ pune în Viitor pe sfleca. Se vor adăuga la preţul zahărului. Dacă această majorare nu se admite de ministerul de industrie, ele vor fi suportate în felul arătat­­mai sus, adică,de curtivator.. NEÎNŢELEGERI, ARBITRAJ Toate neînţelegerile relative la predarea şi primirea sfeclei Se vor judeca pe loc şi cât de ne­întârziat, de o comisiune de ar­bitri, care se formează astfel: un delegat al fabricii, desemnat de aceasta — în afară de perso­nalul ei dela cântar — şi un de­legat al cultivatorului; în caz de neînţelegere, vor alege un supra­­­­birr­u şi în caz când nu se cade de acord asupra persoanei aces­tuia, atunci de d­a­t va fi supra­­arbitru primarul sau delegatel său din consiliul comunal ori co­misia interimară a locului unde este instalat Cântarul. Arbitrii vor judeca numai după dispozi­ţiile luate prin convenţiunea Co­misiei speciale şi după contrac­tul tip, dar numai după dispo­ziţiile acestuia, care nu sunt con­trarii acelei convenţiuni. Orice diferend ce s’ar isca in­tre părți din raporturile relati­va la executarea contractului in­tervenit între ele sau la îndato­ririle lor reciproce și care sunt cuprinse în convenția de fața, va fi supus spre judecare comi­­siunii speciale prevăzută în le­gea pentru încurajarea agricul­turii. INSAMANTARILE Suprafața de teren ce se va însămânţa cu Sfecla d­e zahăr în anul 1932 se liv­­tează la 54 mii ha. Această suprafaţă se reparti­zează astfel, pe fabrici: Roman 8.000 ha., Sascut 3.000 ha., Giurgiu 5 000 ha., Ripiceni 6.000 ha., Crisciatec 4.000 ha., Zarojani Bălţi, Zarojani 4.000 ha., Iţ.Bani 2.500 ha., Bod 4.500 ha., Tg. Mureş 4.000 ha., Arad $1 Chis­tila 5.000 ha., Banat 3 000 ha., JUcica şi Lujaci 6.000 ha. CREAREA UNUI FOND SPE­CIAL Pentru susţinerea, promovarea , organizarea culturii sfeclei de zahăr în România cultivatorii de lepă ,şi fabricile de zahăr con­vin a se crea în fond — în acest scop — prin reţinere de 10 lei de fiecare vagon de sfeclă neto, predată de cultivatori. Fiecare fabrică va reţine şi vărsa această sumă S. A. pentru Comerţul Zahărului din Bucu­reşti, care la rândul său o va re­mit­e „Centralei Sindicatelor Cultivatorilor de Sfeclă de Za-­­­hâr“ din Bucureşti. De asemenea, fiecare fabrică va reţine din suma cuvenită cul­tivatorilor pentru sfecla livrată, cotizaţia fixată de adunarea ge­nerală a sindicatului şi comu­nicată fabricilor. Fabrica va văr­sa sindicatului respectiv suma rezultată cel mai târziu până la 20 Ianuarie 1939. Cotizaţia de mai sus se regle­mentează la minimum 50 lei şi maximum 100 lei de vagonul de sfeclă. Această cotizaţie se va reţine de către fabrici şi anume câte­­ 50 lei d vagon şi de la cultiva-­­ torii care nu fac parte din sin-­­ dicate, urmând însă ca ea să fie­­ vărsată Centralei Sindicatelor­­ Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr /■î i­n II) —o.c­e­n­tru CURIER JUDICIAR Un tânăr român, propagandist Procesul fraudelor de milioane de la administraţia f­inanciară a sect. IV Fîlip Grecu a rămas sub acuzare Trib Ilfov s. 11, — căruia I i s’a repartizat spre judecare pro­­­­cesul cutezătoarei hoţii, de vreo 12 milioane lei, comisă de fostul I casier central al administraţiei I financiare a sectorului IV, I (Verde). Menelas Valveris — se străduieşte, zadarnic, de vreo două luni, să puie pe rol proce­sul fiindcă dosarul e reţinut la inalta Curte de casaţie s. Î. în urma şi din cauza recursu­lui în casare făcut de co-incul­­patul Fiîip Grecu, contra ordo­nanţei definitive de urmărire a dat-o în această afacere Legea amnistiei am 1029 a ex­­ceptat deja beneficiul clemen­ţei regate delapidările de bani publici. Faptul e prevăzut şi pedepsit, în codul penal al vechiului Re­gat, de fostul art. 140, ce prive­şte, deopotrivă, şi delapidările de fonduri dar şi delapidările de materiale. In provinciile unite însă, de­lapidările cuprind doar preva­­ricaţiunite în bani, nu şi pe cele în materii. S’a pus deci chestiunea daca Parchetul a deschis Marţi ac­ţiune publică, pentru fals şi escrocherie, contra laborantului Mărgărit Vasiliu, din str. Flă­mânda 68, fost în serviciu far­maciei Victor Gheorghiu, din str. Duiliu Zamfirescu 9. Numitul este învinuit că, pe când funcţiona în laboratorul sus pomenitei farmacii, a sus­tras numeroase blanchete, în alb, cu entai­ul întreprinderii, pa cari — după ce a fost con­cediat — le-a completat CU di­d. jude in str. Lazarone&mr. Filip Grecu e învinuit că a tăinuit parte din rodul prădâ­­ciunei culpabilului. A atacat totuşi ordonanţa in­strucţiei cu recurs, pe temeiu ci ,,rău" a fost pus sub ment­oare. înalta Curte a rezolvat Insă Marţi şi acest episod, respingând recursul ca fără temeiu. Dosarul s-a trimis apoi tribu­nalului spre a-i fixa grabnic termen de dezbatere după f­or­­mele legii pentru apărarea pa­trimoniului public, amnistie, nefiind exceptate în mod expres. Curtea de apel din Chişinău a hotârît că da. S’a făcut insă recurs în casare pe temeiu că distincţiunea e protivnică spiritului legii şi ne­­îngăduită de slovaci. înalta Curte s. n a admis re­cursul şi a decis că, în adevăr, delapidările de bani publici ca şi de materiale ale statului sunt supuse aceluiaş regim de repre­siune, verse comenzi de specialităţi farmaceutice semnându-şi pa­tronul în fals, iar marfa astfel obţinută a plasat-o pe piaţă. De asemenea, a furat din casa protonierului Purcarea, din Foc­şani, o garderobă întreagă de echipament militar şi a colin­dat ţara ca... protonier verita­bil. Impotrivă­ i s’a lansat mandat de arestare ce să fi supus con­firmării tribunalului. Delapidare de bani şi materiale iscusită escrocherie Traficurile cu diplomele de medici şi farmacişti D-nii judecători Stratulat şi Zlatou, ai catp. 6, au terminat Marţi „ după o neobosită stră­danie, de zi şi de noapte, de dou­ă zile — audierea celui din urmă tot, de.... o sută de medici şi farmacişti, titraţi în străină­tate şi consacraţi ca atare în ţară, prin fraudă, comipţie şi acte false, de echivalare a ti­­tlurilor­ şi penttru obţinerea au­­torizaţilor de liberă practică, operate de faimosul­­samsar transnistrian Leonte Manevrei. N’am lipsit decât vreo şase ci­taţi (pentru cauze binecuvân­tate). Cercetarea preliminară a uria­şei opere de mistificare, s-a ter­minat astfel și dosarul afacerii va putea fi supus, In fine, rechi­zitor­iilor ministerului public. Delapidare Curtea de apel s. I a judecat Marţi apelurile făcute de Nicolae Paloşanu şi Dumitru M. Du­­mitrescu, foşti primari ai comu­nei Feteşti-Gara, precum şi ape­lul făcut de fostul lor notanr Constantin Sandu, contra sen­tinţei tribunalului Ialomiţa prin care i-a condamnat pe­­cotio trei la câte un an închi­soare pentru delapidare de bani publici. Inculpații s-a dovedit ca au emis ordonanțe de plată a că­ror contravaloare au irosit-o în folos personal. Fals ir. acte publice D. procuror Vasilescu Bucium a deschis Marţi acţiune publica pentru fals în acte contra fos­tului impiegat al trib. Ilfov s. I (Serviciul registraturii) Niculae Spirescu şi pentru provocaţiune la fals Contra lui Victor Gheve­­reşanu, din Lugoj (str. Alba Iu­­lia 22) şi a dispus trimiterea ambilor in judecata tribunalu­lui corecţional. Cel dintâi e învinuit că — la Îndemnul secundului — a falsi­ficat, prin antedatare, apelul făcut tardiv de acesta contra sentinţei instanţei (prin care-1 condamnase la Vreo 740 mii lei daune în favoarea s­­a, Aro) şi că, astfel, l-a repus în... ter­men. Ingenioasa operaţie a fost de­scoperită deabia în faţa Curţii de apel. Curţii Dela contrariul averilor ,omisiunea pentru controlul averilor de pe lângă Curtea de apel din Bucureşti, constatând că denunţul ce s’a făcut contra fostului şef de cabinet la pri­măria municipiului Capitalei (şi­­ad­at minieteruluiosmmen­) d. Ch. Diaconescu, este nesemnat şi lipsiţi astfel de orice chezăşie, s’a desehizat. Dosarul s’a trimis, ca urmare, parchetului general al Curții spre cote legate. TRIBUNALELE MILITARE Arestarea conducătorilor sindicatelor profesionale c. f. r. După ce a audiat zeci de mar­tori în legătură cu acuzaţiile de Instigaţii ce s’au adus con­ducătorilor fostei federaţii ce­feriste şi ai sindicatelor afiliate ei, r. căp. magistrat. Barbu Paul Dimescu, titularul cabinetului 4 de instrucţie al tribunalului mi­litar al corpului 2 armată, a lansat mandate de arestare contra următorilor conducători de sindicate ceferiste: Vasiie Bâgu, Ioan Turcu, Nicolae Gri­­gorescu, Traian Hulubescu, Ta­­nase Bratosin, Nicolae Bucu­­rescu, Ioan T. Vasile, Ovidiu şandru, Constantin Muşat şi Grigore Raceanu. Toate mandatele au venit Marţi spre confirmare în faţa secţiei l­a a trib. militar al c. 2 a.’, prezidată de tr. prim.preşe­­dinte lt.-col. C. Dumitru. Procedându-se la luarea mite­­ri roga­toriului inculpărilor, toţi au­­ arătat pe rând, că n’au înţeles să facă agitaţie, ci să susţină revendicările profesionale ale a­­sociaţiilor şi sindicatelor ce re­prezintă. D. procuror căp. Virgil Tar­­cău a cerut confirmarea tutu­ror mandatelor, în conformi­tate cu art. 11 al. ultim din le­gea liniştei publice, susţinând că deţinerea preventivă a incul­paţilor este necesară în intere­sul Siguranţei statului. D-sa a arătat că d­­eritele sindicate conduse de inculpaţi, desfăşu­rau o activitate mascată, alta decât aceea ce ar fi obişnuită potrivită cu scopurile unor aso­ciaţii profesionale. In apărarea inculpaţilor au vorbit d-nii avocaţi R. Olteanu, Mihail Traian, Biatichi şi L a ha­rcaim, susţinând că deţinerea inculpaţilor nu e necesară. Tribunalul, după deliberare, a confirmat mandatele, afară de acelea emise contra lui Traian Hulubescu, Tanase Bratoşin şi Constantin Muşat, cari au fost infirmate. CRIMA PRIN IMPRUDENŢA Parchetul militar al corpului 2 armată a repartizat spre ins­truire d-lui maior Dan Pascu, a­ cad. 5, pe sblt. Agarici, din flotila de bombardament, care conducând deunăzi un automo­bil pe şoseaua Bucureşti-Ploeşti, a călcat pe săteanul Mae 2 la­te, omorându-l. COMUNIŞTI ARESTAŢI D. maior Dan Pascu, titularul cabinetului 5 de instrucţie, a lansat mandate de arestare contra unui grup de 18 comu­nişti, dintre cari 6 simt femei învinuiţi de răspândire de ma­nifeste subversive. Mandatele urmează a veni spre confirmare în fața tribu­nalului militar. ■■X O X­ Deschiderea Salonului oficial Sâmbătă, 2 Aprilie a. c., ora 4 d. a.. Va fi vernisagiul Salonului oficial de pictură şi sculptură în prezenţa d-lui ministru al arte­ l­­or. Vor lua parte artiştii expozanţi, persoanele oficiale şi cele cu in­vitaţii speciale. Duminică, 3 Aprilie, ora 10­­ dim. Salonul oficial va fi deschis­­ deținerea­­ pentru public. __. , ,, i Anul al 55-lea Nr. 90 Vineri 1 Aprilie 1939 al folklorulu­i românesc, in California Victor Drilea este un nume, i cărui rezonanţa n’a ajuns în­ , c­i până la nul. Unele v&sşti, so. 11 iite de dincolo de ocean, ne a- 1 c ■atâ cu numele acestui român, î iu al învăţătorului Ion D. Del­­ea, astăzi pensionar la Râmai, t îUl-Sârăt, a reuşit să se impu-­­, ia tot mai mult, cercurilor ar.­­ j .lst!.ce din California. ! : în ajunul războiului pentru i­­ntregirea neamului, după ce j i d-a luat bacalaureatul la Liceul­­ „Unirea“ din Focşani, s’a în. j i scrie la „Electro­technica“ bu- j iureşti. Declarândr.-se războiul, I ia­şi.» făcut cu prisosinţă da­toria de ostaş, ca ofiţer în reg. , 16 obuz­ere, luând parte la lup­­i­tele de la Mârâşti, Tg. Ocna şi­­ apoi la Budapesta. Tânărul o­­f­­iţer a fost distins, pentnl de­­­­votam­entul cu ea, şi-a topit-­­ nit datoria faţă de patrie, cu ordinul „coroana României“. După terminarea războiului, a plecat în America, pentru continuarea studiilor, înscriin­­du-se la „General Electric", din­­ Boston; apoi, ca Inginer, a fost­­ angajat in serviciul armatei a­­mericane, la montarea aeropla- j n­eior. Având însă mari aptitudini artistice, el s’a ocupat între­­ timp şi de art­a muzicii şi­ a pie-­r turii. Cu prilejul unor concerte, s’a remarcat ca un tenor cald şi talentat, în frumoasa ţară a Californiei însorite, de pe coa­sta Pacificului. Ca bun român, a cărui nostagie pentru ţara na­tală îl leagănă cu duioşie a­­mintirile, a ţinut să facă cu­noscut publicului american, frumoasele cântece populare româneşti. Iată Ce spune despre Victor Drilea un ziar artistic ameri­can din California: „Eri după amiază, a­m putut asculta un Încântător program la du-­ mu „Coasta Pacificului”, în ca-­ drul unui concert organizat de­­ „Clubul artei muzicale“. Au fost­ prezentaţi publicului d-nii Vic­­­­tor Drilea, tenor şi Ion Haper, pianist,­u. victor urnea a exe­cutat câteva cântece populare româneşti, cu o interpretare care a înflăcărat la superlativ Întreaga asistenţă“. Dar, după ştirile culese tot tot Drilea încearcă să desăvâr­şească un nou gen de muzică, prin pictură. Vom­ fi, poate, in măsură, altă dată, să­ vorb­im mai precis în ce constă acest gen. Deocamdată, ne mulţumim să reproducem din ziarul „Los An­geles Times”, următoarele rân­­duri: „D. Victor Drilea a ex­pus o serie de picturi, intitula­te „Studii”, sunt încercări sin­­cere, într’un ansamblu de cu­lori, linii, volum şi text, care este cea mai apropiată parale­lă către muzică, pe care o poa­te acorda pictura. Asemenea în­cercări, nu sunt înţelese în general, dar dacă această în­­­­cercare va reuşi complet în vii. , tor, va fi neutru cu oameni, ca și d. Victor Drilea, perseverează­­ în asemenea exprimări perso-­­ nale”. C. ANASTASII! VICTOR DRILEA O cerere a avocatului Codin Cernăianut D. jude in str. Oprescu, al cab.­­ 9 — care anchetează reclama-­­­ţiunile ce s’au ivit contra d-lui­­ av. Codin Cernâianu **. a primit . Marţi o interesantă cerere din­­ partea învinuitului (arestat de- l­unăzi şi depus la Văcăreşti).­­ Motivul: Ar prepara apăra-­ rea într’un proces pendinte de­ înalta curte de casaţie şi jus­­­­tiţie nu’şi poate pregăti o te­meinică pledoare în favoarea clientului sau fiindcă i S’a ridi­cat, de acasă, lucrarea întoc­mită in acest scop cu denumi- ţ rea „Apărarea mea”. In consecinţă, solicită mag­­e-­­ tratului anchetator să*i ingân­­­duiascâ a-și ridica actele cu- j prinse în studiul sus pomenit ! spre a-și putea împlini oficiul pentru care a fost angajat. Cererile E­port din Cehoslovac­a Ministerul industriei şi comer­ţului, direcţia reglementării co­merţului exterior, aduce la cu­noştinţa celor interesaţi, d­ In conformitate cu normele ce au fost stabilite pentru import din Cehoslovacia, cererile de import pentru trimestrul II se vor îna­inta direcţiunea comerţului exte­rior între 1—30 Aprilie cm­. in­clusiv. Cererile de import vor fi în­tocmite in conformitate cu dis­­poziţiunile I. I­. R. nr. 1118/338, în ce priveşte indicarea măriei şi articolului vamal. Valoarea măr­iei respective pe preţuri unitare va fi indicată de importator. Toate cererile de import din Cehoslovacia înregistrate după data de 30 Aprilie, sau cele cari nu vor fi întocmite conform dis­­pozțiunilor din I. D. L nr. 1178— 1938, nu vor­­ luate In conside­rație. Amenajarea şi regenerarea I­I­I drig ^pădurilor 1 Am scris acum câteva zile despre programul ce s’a întoc­mit la ministerul agriculturii, în legătură cu amenajarea şi regenerarea unor păduri pe tot întinsul ţării. Programul acesta a şi început să fie pus în practică. Astfel, inspectoratul silvic Constanţa va inventaria terenu­rile degradate de pe Valea Cara- Su, pe unde trece linia ferată Constanţa-Cernavodă, apoi va începe împădurirea cu soseille apte regiunii, procedănd la fel şi cu întreg litoralul mării, că­ruia trebuie să i se dea in scurt timp un aspect mai demn şi civilizat. Primăria Mangalia a cedat organelor silvice (inspectoratu­lui de regim) 6 ha pentru în­fiinţarea unei pepiniere ce va produce puieţii necesari pentru plantarea şosetelor a terenuri­lor degradate, a perdelelor de protecţie precum şi pentru în­frumuseţarea coastei Mării Ne­gre, aceste lucrări de împădu­rire având drept efect amelio­rarea treptată a climatului a­­cestei regiuni secetoase. * Direcţia ameliorărilor şi pă­durilor administrate de stat din ministerul agriculturii, în programul de lucru pe 1938/39 propune lucrări de circa 125 milioane lei, sau de 30% în plus peste prevederile anului prece­dent cari au fost de 96 milioa­ne. * Direcţia „Regimului silvic” din acest departament a ho­­târît ca exploatările pădurilor din zona de frontieră precum şi cele de protecţie necesare pentru apărarea naţională să se facă numai pe bază de ame­­najatuienii, respectându - se strict principiul continuităţii tăierilor, precum şi regenerarea pădurilor. In bugetul anului viitor s’a prevăzut suma de lel­­ milion afectată în acest scop, pentru­­ întocmirea amenaj­amente * reg. Inspectoratul silvic de Focşani este preocupat de o­crârile ameliorării terenurilor­­ degradate din Vrancea. Pentru jud. Bacău s’au con-­­­stituit 2 perimetre, unul de 270­­ ha „Trotuş", cu împrejurimile Slănicului şi Tg. Ocna (ocolul de regim respectiv), şi altul de 80 ha in ocolul mixt Fântânele. Restul terenurilor degradate filii­ şi împrăştiate se vor ame­­­­liora de către ocoalele silvice respective. Aici va fi de real folos con­cursul echipelor Fundaţiilor re­gale şi munca de folos obştesc a premiliterilor, desăvârşindu­­se astfel opera grea din anii precedenţi. * Se va da o cât mai mare ex­tindere lucrărilor silvice în ca­drul muncii de folos obştesc; s-au prevăzut lucrări de pepi­niere de 705 ha, iar plantaţii de circa 7.000 ha., consumându-se astfel 951.000 zile lucrătoare în cadrul muncii de folos obştesc, pusă sub comanda organelor administrative militare respec­tive şi având concursul tehnic al personalului de specialitate, agronomie şi s Direcţiunile regionale silvice au înaintat la CAPS progra­mele lucrărilor de regenerare şi ameliorarea pădurilor statu­lui ce sunt de executat in cursul anului 1938/39. S’au pre­văzut lucrări de împăduriri, completări şi refaceri de arbo­rate degradate pe suprafaţă totală de 23.371 ha., lucrări de pepiniere pe suprafaţă de 1.020 ha cum şi recoltări de seminţe forestiere necesare, în­grijiri de arborete tinere prin mobilizări de soluri înţelenite, recepări, degajări, etc. Costul total al lucrărilor proiectate se ridică la circa 60 milioane lei, sumă ce se va acoperi din fon­durile bugetare. * COPII citlfl uzi îsi UNIVERSUL COPIILOR noul capitol dia povestirea IO V«ff303?! TmiPLIC ce! norocos 16 pagini, iei § a® MSS NAS

Next