Universul, aprilie 1938 (Anul 55, nr. 90-104)
1938-04-01 / nr. 90
TOT CORPUL NUMAI REUMATISME Cenfl uşurare &jiMDQL*ultiî „Aveam dureri in toate mem* breie, acrie Domnul Coqueret, din Mont-Sainte-Marie (Auber. Franţa — când stăteam jos, îmi venea greu sâ mă îndrept şi -ni umblu, atât eram de amorţit. De 8 luni iau bulinele Gandol, câte o cutie pe luna, graţie cărui lucru durerile mele nu s’au mai repetat“. Gândul conţine principii foarte active (derivate tithinochinice), cari împiedică acidul uric sâ se refacă odată ce a fost eliminat. Aceasta explică acţiunea rapidă, profundă şi definitivă a acestui depurativ antireumatismal. O cutie cu 20 buline va permite să faceţi timp de 10 zile, o încercareconcludentă. Cereţi Gandoi la farmacii şi droguerii. Pf*t pentru public saui« Lai !10.— mu n >|| liMlinaMnwu S44 Fioeştl 29 Mamtie D. George Rânzescu, chestorul municipiului Ploeşti, fiind informat de halele centrale ale municipiului Ploeşti s’au produs unele furturi de materiale, a delegat pe d-nii comisar C. Cristea, şeful biroului judiciar şi comisar Cristea Răducan, cu facerea cercetărilor. După câteva zile de cercetări s’a putut dovedi că într’adevăr şeful magazioner al halelor, Ion Teodorescu împreună cu funcţionarul ştefan Minculeacu, au sustras din depozit circa 5 m. c. scânduri de stejar, pe care le-a vândut d-lui Andrei Busuioc, patronul depozitului de cherestea „Ardealul“. Ambii funcţionari au fost aduşi la chestură şi arestaţi. Cercetările continuă. Furtul EEiapt“6 chihutie Autorii principali ai contrabandei de piei de mânz prinşi la Constanţa se află acum in America Constanţa, 29 Martie Diin relatările noastre, cititorii cunosc în amănunţime afacerea cu contrabanda de piei de mânz descoperită la Constanţa, pe la începutul lunii Octombrie. După îndelungate cercetări, trei din autorii acestei contrabande şi anume Samuel Koinisch, Cherson Starosta şi Haim Saiec au fost prinşi şi reţinuţi sub stare de arest timp de două luni. Instrucţia terminându-şi în parte cercetările, cei trei acuzaţi au fost lăsaţi în libertate, împotriva lor dându-se ordonanţe de trimitere în judecată iar pe de altă parte, organele vamale aplicându-le o amendă de 500.000 lei. Cum însă a fost nevoe de noui cercetări, d. jude Triandal a citat la cabinetul 2 instrucţie pe autorii principali ai contrabandei şi anume pe Samuel Hoinisch şi pe Cherson Staroste, cerând autorităţilor din Cernăuţi şi Chişinău să le pună în vedere acest lucru. Nu mică i-a fost surprinderea instructorului, când a fost înştiinţat că cei doi contrabandişti se află în America de Nord şi anume la New-York, unde s’ar fi dus să inchce nişte afaceri de comerţ, dar că se vor reîntoarce în România pe la mijlocul lunii Aprilie. Nu ştim prin ce căi au obţinut cei doi evrei contrabandişti paşapoartele spre a părăsi ţara. Totuşi nu trebuia să li se îngădue acest lucru, deoarece autorităţile respective erau în cunoştinţă de acuzaţiile ce stăteau împotriva ler şi mai cu seamă, că prezenţa lor în ţară era absolut necesară. Streini respinşila ministerul muncii Comisia migraţiunilor, în şedinţa dels, 28 Martie c., a respins pe următorii supuşi străini : Gheorghe Mametsas, grec, din Iaşi; Bauer Carol, din corn, aeeveni juid. Bihor; Chemiloviei Casif, Jugoslav, Dormarunt lalomM®; Desideriu Rever, ungur, Buc.; Bendorg Adolf Suido, Uhlmann Clemens, Stepan Chil, din Cernăuţi; Atanasovici Stefo, iugoslav, din Bucureşti; Ceacomo Cilia, englez, din Constanţa; Gavril Mirculov, bulgar din Buc.; Valenkzec Friderich, austriac, din Buşteni-Prahova; Stores Crlatos, grec, din Bucureşti; Rudik Solomon, polon, Bucureşti; Leon Schwartcz, turc, Attettteftii Petnover Eduard, august Bucureşti; Ivan Dimitrof, bulgar, Ligniţa -Durostor; Marcinkovachi Jerzy, paion, com. Iupceni-Lăţpuşna; Sctubanski wîachslav, polon din Bucureşti; An! Maramuroglu, turc, din com. Briceni jud. Rotin; Bertramo Riccardo, itaian mozaicar, Bucureşti; Magyar Imre, diai Iaşi, supus ungur; Iulian Furkievicz, polon Bucureşti; Michel Weise, polon, Galaţi; Hristu Alexandru Dobrei, bulgar, Drâgăneşti-Brahova. Lehman Max, german, Elias Francis, Kittler Georg, Wilibald Ehrlich, germani. Oscar Kaufman, austriac, din Timișoara, Frank Koenig, din București. Adunarea generală a sindicatului fermierilor din România Marţi dimineaţă a fost la sediul său de la Institutul national zootehnic, adunarea generală a sindicatului fermierilor din România . •«utcuruirelti* .flMlUmuata W d prof. Gh. ConstantinescU. oar« & Citit darea de seamă asupra activităţii consiliului de administraţie pe 1921 In cursul anului trecut s’au modificat statutele, urrmărindu-se oflfs aceasta o lărgire a câmpului de activitate. De asemenea, în cadml aceloraşi preocupări, sindicatul a creiat o secţie de cer«ale, prin care membrii acestei asociaţii şi-au valorificat bunlă parte din recoltă, dar care n realizând în totul prevederile a fost desfiinţată la 1 Urmarie 1932. Pee de altă parte, s’au continuat tratativele cu conducătorii municipiului Bucureşti pentru reorganizarea pe baze noul a lăptăriei comunale la statutul naţional zootehnic constatând că preţul ridicat al laptelui nu permite fermierilor ii crească viţei, cari deşi cu o origină bună sunt sortiţi tăierii, cauzând pierderi enorme economiei naţionale, spre a veni în ajutorul fermierilor a înfiinţat ferma sa de la Tâmădău jud IlfoV o crescătorie pentru viţel, care în curând va începe să funcţioneze. Luându-se act de darea de seamă, ea este aprobată. De asemene.*. adunarea generali. avsajj. 'fh vede TStportul Cenzorilor* dat descărcare consiliului de gestiunea sa. In continuare, se aprobă bilanţul şi coruptul de profit Şi pierdere, precum şi bugetul pe 1938 In ftcelaş timp, s’a ratificat alegerea ca membru în consiliul de administraţie a d-nei Constanta P. şeicaru şi s’a completat acest consiliu cu prevederile statutului prin d-nii D of. I. Rădueanu şi ing. I. Bujoiu. Adunarea în unanimitate realege Apoi pe d. prof. G. K. Constantinescu, ca preşedinte, iar ca vice-preşedinte pe d. ing. I. Bujoiu. Ca cenzori titulari au fost aleşi d-nii: Ştefan Popescu, E. Juvara şi dr. Or Brătescu, iar ca cenzori supleant, d-nii: E Petrifti, dr. N. Odaisky şi dr. K. Kreatel. D. prof. Gh. Constantinescu mulţumeşte d-lor membri ai sindicatului care i-au încredinţat mai departe preşedinţia acestui sindicat, ce este menit să joace un rol important în noua orientare pe care tinde să o ia agricultura noastră -----------------Tăi----------- Lucrările pentru scoaterea la suprafaţă a vasului „Piotr Velichi“ Sdlite, 29 Martie Cititorii noştri Îşi amintesc câ, prin August, 1937, am scris despre sosirea la Bilcic a două tabe sovietice, care au încercat la ridice la suprafaţă :vasul rusese „Piotr Velichi“, scufundat acum vre-o 18 ani în golful Balcicului, la o depărtare de 9 km. de ţărm. Operaţia fiind foarte anevoioasă, din August şi până acuta marinarii sovietici execută lucrările pregătitoare readucerii pe linia de plutire a vasulu rusesc. Cei 88 marinari, cari formează echipajul vasului E 3, Nr. 1 şi al vasului şantier, prevăzut cu tot strictul necesar pentru asemenea operaţii sunt conduşi da un inginer specialist. Jumătate, din marinari sunt scafandii, iar unii din ei au luat parte da expediţia dela Polul Nord. In cele opt luni de când s’au început operaţiile, pe vreme bună când valurile mării dădeau putinţa, de lucru, in preajma vasului înecat, atât la suprefaţă, cât. Şi pe fundul mării, la o adâncime de 22 m., s’a lucrat şi se lucrează intens. Până acum s’au săpat pe sub vas la tuneluri, pe unde au fost trecute lanţuri groase, care au încins vaporul ca într’un brâu, in zece locuri. De aceste lanțuri s’au legat pe fund, alături de vas, cinei baloane mari, fiecare având o capacitate de 40 vagoane pline cu apă. Fe o parte și alta a vasului, vor îi zece baioane. La început, după calculele făcute, s'a crezut că vasul va putea fi pus pe linia de plutire, iară a fi scoase cele peste 120 vagoane piatră ce-i făceau balciul. Insa, văzându-se ca greutatea acestor pietre e prea mare, s*a hotârît scoaterea lor, lucrare destul de grea, un scafandru neputând scoate mai mult de 4-5 pietre pe zi. După ce toată piatra va fi scoasă, se vor fixa şi celelalte cinci baloane. Când toate aceste operaţii vor fi gata, cu ajutorul unor pompe puternice, se va introduce în locul apei din baloane treptat, treptat şi în sens opus, adică pe o parte de la proră şi pe altă parte dela pupa, ca vaporul sa nu se încline, aer, cu ajutorul căruia vasul va fi pus pe linia de plutire şi adus în port. Acolo, după ce îi va fi astupată spărtura, va fi curăţit de stratul gros de midi, care s’au depus pe întreg corpul vasului. Apoi vasul va fi remorcat şi dus la Odesa. Se crede câ totul se va termina până la sfârşitul lunei Iulie. ] I & two Procesul fraudelor de la Camera de agricultură Târgovişte, 29 Martie La secţia l-a a trib. local, au continuat azi, dezbaterile procesului fraudelor de la Camera de agricultură, despre care am relatat la timp. Pentru cei 26 inculpaţi, în frunte cu fostul preşedinte al institutului preotul Ion Popescu-Mârceşti, au pledat d-nii avocaţi: Gr. Constantinescu, Gr. Ta’lea, Postelnicu, Surugiu, V. G. Alexe, Mih. Niculescu, L Irimescu-Cândeşti şi Nic. Ionescu. , Dezbaterile au fost declarate închise, urmând ca tribunalul ^^nonante sentinţa, ia J ^ UNTVERSUT Dispoziţiuni privitoare la cultivarea sfeclei Convenţia intre cultivatori şi fabricile de zahăr Am arătat că în urma înţelegerii dintre cultivatorii de sfeclă şi fabricanţi de zahăr preţul sfeclei a fost fixat la suma de lei 7700 vagonuL Pe baza acestei înţelegeri remisiunea specială a zahărului de pe lângă ministerul de industrie şi comerţ a stabilit un proect de convenţiune prin care se statornicesc următoarele dispoziţii privind problema cultivării Sfeclei : CULTIVATORI Sunt consideraţi cultivatori de sfeclă de zahăr, agricultorii proprietari de terenuri agricole şi arendaşii care cultivă pe cont propriu cu alte culturi arabile o suprafaţa de cel puţin 3 ori mai mare decât aceea pe care se obligă a o cultiva CU sfeclă. Numai aceştia, fie constituiţi în sindicate de cultivatori de sfeclă, sau alte organizaţiuni agricole şio cunoaditio j(£ ninisterUSMo w"culturii şi domeniilor, fie individual, ifu dreptul de a încheie contracte cu fabricile, pentru cultivarea sfeclei de zahăr. SINDICATE Acolo unde există sindicate ale cultivatorilor de sfeclă, recunoscute de către ministerul agriculturii şi domeniilor, şi membre ale Centralei sindicatelor cultivatorilor de sfeclă, contractele vor fi încheiate numai prin fireşte sindicate. Se precizează încă că sindicatul este obligat să ţină seamă de cultivatorii din apropierea fabricii, vechimea în cultură şi de acei cu arături de toamnă adânci şi propice culturii sfeclei Contractele vor fi încheiate şi semnate în două exemplare, din care Unul se va remite cultivatorilor prin sindicatele lor, în cel mult 10 zile de la distribuirea semânţei. SUPRAFEŢE Nici unui contractant în care intră şi proprietăţile agricole ale fabricilor, nu i se poate acorda spre cultivare o suprafaţă mai mare decât a 4-a parte din terenul cultivabil, pe care-l posedă şi îl foloseşte ca agricultor. Fabricile vor putea, de comun acord cu sindicatul respectiv, să refuze, da la recepţionare orice cantitate de sfeclă ce ar fi produsă de cultivatorii care nu ar întruni condiţiunile prevăzute mai sus, având şi obligaţiunea de a refuza orice cantitate de sfeclă produsă pe o suprafaţă mai mare decât cea contractată, cu o toleranţă, în toate cazurile de 5 la sută în plus sau în minus. Fabricile sunt obligate a depune cel mai târziu până la 1 august 1938, la ministerul de industrie şi comerţ, pentru uzul comisiei speciale, tablouri nominale de suprafeţele contractate şi de cele efectiv cultivate. Fabricile au dreptul a măsura şi controla aceste suprafeţe, iar nepotrivirile a le comunica sindicatului respectiv. RECOLTA ŞI PRIVILEGII Cultivatorii se obligă a însămânţa toate cantităţile de seminţe primite de la fabrici şi a face toate lucrările agricole cu îngrijire şi în condiţionate cele mai bune pentru reuşita culturilor, al căror produs îl vând cântărit fabricilor cu care au contractat, cu preţul arătat şi fără a rezerva nimic pe seama lor. Este interzis cultivatorilor de a însămânţa şi alteplante pe terenurile pe care este însămânţată sfecla de zahăr. PREŢURI Preţul vagonului de sfeclă (10 mii kg ) neto, loco gara producător sau la basculele fabricii, se fixează pentru campania 1938— 1939 la lei 7.700. Pentru orice majorare de preţ la zahăr se fixează coeficientul la 5,50 la sută din preţul net al zahărului jos. Se precizează, însă, că această majorare se va face numai în caz de urcare a preţurilor zahărului peste preţul actual de le. 31 kg. tos, preţ engros franco orice staţie, cu actualele taxe, preţul sfeclei fiind acel corespunzător din următorul tablou: Pr. zahărului Pr. sfeclei Lei 31 Lei 7.700 „32 „ 7.700 „ 33 „ 8.280 „ 34 „ 8.820 La preţul sfeclei arătat mai sus se adaugă o bonificare de 7 kg. zahăr cubit sau jos de fiecare vagon de sfeclă predată, după posibilităţile îngăduite de instalaţiile fabricii pentru a se mări consumul zahărului la sate. TAXE Taxele astăzi existente pe sfeclă privesc pe cultivatori, afară de acele care se aplică asupra , sfeclei după predare şi care privesc fabricile. Taxele ce se vor pune în Viitor pe sfleca. Se vor adăuga la preţul zahărului. Dacă această majorare nu se admite de ministerul de industrie, ele vor fi suportate în felul arătatmai sus, adică,de curtivator.. NEÎNŢELEGERI, ARBITRAJ Toate neînţelegerile relative la predarea şi primirea sfeclei Se vor judeca pe loc şi cât de neîntârziat, de o comisiune de arbitri, care se formează astfel: un delegat al fabricii, desemnat de aceasta — în afară de personalul ei dela cântar — şi un delegat al cultivatorului; în caz de neînţelegere, vor alege un suprabirru şi în caz când nu se cade de acord asupra persoanei acestuia, atunci de dat va fi supraarbitru primarul sau delegatel său din consiliul comunal ori comisia interimară a locului unde este instalat Cântarul. Arbitrii vor judeca numai după dispoziţiile luate prin convenţiunea Comisiei speciale şi după contractul tip, dar numai după dispoziţiile acestuia, care nu sunt contrarii acelei convenţiuni. Orice diferend ce s’ar isca intre părți din raporturile relativa la executarea contractului intervenit între ele sau la îndatoririle lor reciproce și care sunt cuprinse în convenția de fața, va fi supus spre judecare comisiunii speciale prevăzută în legea pentru încurajarea agriculturii. INSAMANTARILE Suprafața de teren ce se va însămânţa cu Sfecla de zahăr în anul 1932 se livtează la 54 mii ha. Această suprafaţă se repartizează astfel, pe fabrici: Roman 8.000 ha., Sascut 3.000 ha., Giurgiu 5 000 ha., Ripiceni 6.000 ha., Crisciatec 4.000 ha., Zarojani Bălţi, Zarojani 4.000 ha., Iţ.Bani 2.500 ha., Bod 4.500 ha., Tg. Mureş 4.000 ha., Arad $1 Chistila 5.000 ha., Banat 3 000 ha., JUcica şi Lujaci 6.000 ha. CREAREA UNUI FOND SPECIAL Pentru susţinerea, promovarea , organizarea culturii sfeclei de zahăr în România cultivatorii de lepă ,şi fabricile de zahăr convin a se crea în fond — în acest scop — prin reţinere de 10 lei de fiecare vagon de sfeclă neto, predată de cultivatori. Fiecare fabrică va reţine şi vărsa această sumă S. A. pentru Comerţul Zahărului din Bucureşti, care la rândul său o va remite „Centralei Sindicatelor Cultivatorilor de Sfeclă de Za-hâr“ din Bucureşti. De asemenea, fiecare fabrică va reţine din suma cuvenită cultivatorilor pentru sfecla livrată, cotizaţia fixată de adunarea generală a sindicatului şi comunicată fabricilor. Fabrica va vărsa sindicatului respectiv suma rezultată cel mai târziu până la 20 Ianuarie 1939. Cotizaţia de mai sus se reglementează la minimum 50 lei şi maximum 100 lei de vagonul de sfeclă. Această cotizaţie se va reţine de către fabrici şi anume câte 50 lei d vagon şi de la cultiva- torii care nu fac parte din sin- dicate, urmând însă ca ea să fie vărsată Centralei Sindicatelor Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr /■î in II) —o.centru CURIER JUDICIAR Un tânăr român, propagandist Procesul fraudelor de milioane de la administraţia financiară a sect. IV Fîlip Grecu a rămas sub acuzare Trib Ilfov s. 11, — căruia I i s’a repartizat spre judecare procesul cutezătoarei hoţii, de vreo 12 milioane lei, comisă de fostul I casier central al administraţiei I financiare a sectorului IV, I (Verde). Menelas Valveris — se străduieşte, zadarnic, de vreo două luni, să puie pe rol procesul fiindcă dosarul e reţinut la inalta Curte de casaţie s. Î. în urma şi din cauza recursului în casare făcut de co-inculpatul Fiîip Grecu, contra ordonanţei definitive de urmărire a dat-o în această afacere Legea amnistiei am 1029 a exceptat deja beneficiul clemenţei regate delapidările de bani publici. Faptul e prevăzut şi pedepsit, în codul penal al vechiului Regat, de fostul art. 140, ce priveşte, deopotrivă, şi delapidările de fonduri dar şi delapidările de materiale. In provinciile unite însă, delapidările cuprind doar prevaricaţiunite în bani, nu şi pe cele în materii. S’a pus deci chestiunea daca Parchetul a deschis Marţi acţiune publică, pentru fals şi escrocherie, contra laborantului Mărgărit Vasiliu, din str. Flămânda 68, fost în serviciu farmaciei Victor Gheorghiu, din str. Duiliu Zamfirescu 9. Numitul este învinuit că, pe când funcţiona în laboratorul sus pomenitei farmacii, a sustras numeroase blanchete, în alb, cu entaiul întreprinderii, pa cari — după ce a fost concediat — le-a completat CU did. jude in str. Lazarone&mr. Filip Grecu e învinuit că a tăinuit parte din rodul prădâciunei culpabilului. A atacat totuşi ordonanţa instrucţiei cu recurs, pe temeiu ci ,,rău" a fost pus sub mentoare. înalta Curte a rezolvat Insă Marţi şi acest episod, respingând recursul ca fără temeiu. Dosarul s-a trimis apoi tribunalului spre a-i fixa grabnic termen de dezbatere după formele legii pentru apărarea patrimoniului public, amnistie, nefiind exceptate în mod expres. Curtea de apel din Chişinău a hotârît că da. S’a făcut insă recurs în casare pe temeiu că distincţiunea e protivnică spiritului legii şi neîngăduită de slovaci. înalta Curte s. n a admis recursul şi a decis că, în adevăr, delapidările de bani publici ca şi de materiale ale statului sunt supuse aceluiaş regim de represiune, verse comenzi de specialităţi farmaceutice semnându-şi patronul în fals, iar marfa astfel obţinută a plasat-o pe piaţă. De asemenea, a furat din casa protonierului Purcarea, din Focşani, o garderobă întreagă de echipament militar şi a colindat ţara ca... protonier veritabil. Impotrivă i s’a lansat mandat de arestare ce să fi supus confirmării tribunalului. Delapidare de bani şi materiale iscusită escrocherie Traficurile cu diplomele de medici şi farmacişti D-nii judecători Stratulat şi Zlatou, ai catp. 6, au terminat Marţi „ după o neobosită strădanie, de zi şi de noapte, de două zile — audierea celui din urmă tot, de.... o sută de medici şi farmacişti, titraţi în străinătate şi consacraţi ca atare în ţară, prin fraudă, comipţie şi acte false, de echivalare a titlurilor şi penttru obţinerea autorizaţilor de liberă practică, operate de faimosulsamsar transnistrian Leonte Manevrei. N’am lipsit decât vreo şase citaţi (pentru cauze binecuvântate). Cercetarea preliminară a uriaşei opere de mistificare, s-a terminat astfel și dosarul afacerii va putea fi supus, In fine, rechizitoriilor ministerului public. Delapidare Curtea de apel s. I a judecat Marţi apelurile făcute de Nicolae Paloşanu şi Dumitru M. Dumitrescu, foşti primari ai comunei Feteşti-Gara, precum şi apelul făcut de fostul lor notanr Constantin Sandu, contra sentinţei tribunalului Ialomiţa prin care i-a condamnat pecotio trei la câte un an închisoare pentru delapidare de bani publici. Inculpații s-a dovedit ca au emis ordonanțe de plată a căror contravaloare au irosit-o în folos personal. Fals ir. acte publice D. procuror Vasilescu Bucium a deschis Marţi acţiune publica pentru fals în acte contra fostului impiegat al trib. Ilfov s. I (Serviciul registraturii) Niculae Spirescu şi pentru provocaţiune la fals Contra lui Victor Ghevereşanu, din Lugoj (str. Alba Iulia 22) şi a dispus trimiterea ambilor in judecata tribunalului corecţional. Cel dintâi e învinuit că — la Îndemnul secundului — a falsificat, prin antedatare, apelul făcut tardiv de acesta contra sentinţei instanţei (prin care-1 condamnase la Vreo 740 mii lei daune în favoarea sa, Aro) şi că, astfel, l-a repus în... termen. Ingenioasa operaţie a fost descoperită deabia în faţa Curţii de apel. Curţii Dela contrariul averilor ,omisiunea pentru controlul averilor de pe lângă Curtea de apel din Bucureşti, constatând că denunţul ce s’a făcut contra fostului şef de cabinet la primăria municipiului Capitalei (şiadat minieteruluiosmmen) d. Ch. Diaconescu, este nesemnat şi lipsiţi astfel de orice chezăşie, s’a desehizat. Dosarul s’a trimis, ca urmare, parchetului general al Curții spre cote legate. TRIBUNALELE MILITARE Arestarea conducătorilor sindicatelor profesionale c. f. r. După ce a audiat zeci de martori în legătură cu acuzaţiile de Instigaţii ce s’au adus conducătorilor fostei federaţii ceferiste şi ai sindicatelor afiliate ei, r. căp. magistrat. Barbu Paul Dimescu, titularul cabinetului 4 de instrucţie al tribunalului militar al corpului 2 armată, a lansat mandate de arestare contra următorilor conducători de sindicate ceferiste: Vasiie Bâgu, Ioan Turcu, Nicolae Grigorescu, Traian Hulubescu, Tanase Bratosin, Nicolae Bucurescu, Ioan T. Vasile, Ovidiu şandru, Constantin Muşat şi Grigore Raceanu. Toate mandatele au venit Marţi spre confirmare în faţa secţiei la a trib. militar al c. 2 a.’, prezidată de tr. prim.preşedinte lt.-col. C. Dumitru. Procedându-se la luarea miteri rogatoriului inculpărilor, toţi au arătat pe rând, că n’au înţeles să facă agitaţie, ci să susţină revendicările profesionale ale asociaţiilor şi sindicatelor ce reprezintă. D. procuror căp. Virgil Tarcău a cerut confirmarea tuturor mandatelor, în conformitate cu art. 11 al. ultim din legea liniştei publice, susţinând că deţinerea preventivă a inculpaţilor este necesară în interesul Siguranţei statului. D-sa a arătat că deritele sindicate conduse de inculpaţi, desfăşurau o activitate mascată, alta decât aceea ce ar fi obişnuită potrivită cu scopurile unor asociaţii profesionale. In apărarea inculpaţilor au vorbit d-nii avocaţi R. Olteanu, Mihail Traian, Biatichi şi L a harcaim, susţinând că deţinerea inculpaţilor nu e necesară. Tribunalul, după deliberare, a confirmat mandatele, afară de acelea emise contra lui Traian Hulubescu, Tanase Bratoşin şi Constantin Muşat, cari au fost infirmate. CRIMA PRIN IMPRUDENŢA Parchetul militar al corpului 2 armată a repartizat spre instruire d-lui maior Dan Pascu, a cad. 5, pe sblt. Agarici, din flotila de bombardament, care conducând deunăzi un automobil pe şoseaua Bucureşti-Ploeşti, a călcat pe săteanul Mae 2 late, omorându-l. COMUNIŞTI ARESTAŢI D. maior Dan Pascu, titularul cabinetului 5 de instrucţie, a lansat mandate de arestare contra unui grup de 18 comunişti, dintre cari 6 simt femei învinuiţi de răspândire de manifeste subversive. Mandatele urmează a veni spre confirmare în fața tribunalului militar. ■■X O X Deschiderea Salonului oficial Sâmbătă, 2 Aprilie a. c., ora 4 d. a.. Va fi vernisagiul Salonului oficial de pictură şi sculptură în prezenţa d-lui ministru al arte lor. Vor lua parte artiştii expozanţi, persoanele oficiale şi cele cu invitaţii speciale. Duminică, 3 Aprilie, ora 10 dim. Salonul oficial va fi deschis deținerea pentru public. __. , ,, i Anul al 55-lea Nr. 90 Vineri 1 Aprilie 1939 al folklorului românesc, in California Victor Drilea este un nume, i cărui rezonanţa n’a ajuns în , ci până la nul. Unele v&sşti, so. 11 iite de dincolo de ocean, ne a- 1 c ■atâ cu numele acestui român, î iu al învăţătorului Ion D. Delea, astăzi pensionar la Râmai, t îUl-Sârăt, a reuşit să se impu-, ia tot mai mult, cercurilor ar. j .lst!.ce din California. ! : în ajunul războiului pentru intregirea neamului, după ce j i d-a luat bacalaureatul la Liceul „Unirea“ din Focşani, s’a în. j i scrie la „Electrotechnica“ bu- j iureşti. Declarândr.-se războiul, I iaşi.» făcut cu prisosinţă datoria de ostaş, ca ofiţer în reg. , 16 obuzere, luând parte la lupitele de la Mârâşti, Tg. Ocna şi apoi la Budapesta. Tânărul ofiţer a fost distins, pentnl devotamentul cu ea, şi-a topit- nit datoria faţă de patrie, cu ordinul „coroana României“. După terminarea războiului, a plecat în America, pentru continuarea studiilor, înscriindu-se la „General Electric", din Boston; apoi, ca Inginer, a fost angajat in serviciul armatei americane, la montarea aeropla- j neior. Având însă mari aptitudini artistice, el s’a ocupat între timp şi de arta muzicii şi a pie-r turii. Cu prilejul unor concerte, s’a remarcat ca un tenor cald şi talentat, în frumoasa ţară a Californiei însorite, de pe coasta Pacificului. Ca bun român, a cărui nostagie pentru ţara natală îl leagănă cu duioşie amintirile, a ţinut să facă cunoscut publicului american, frumoasele cântece populare româneşti. Iată Ce spune despre Victor Drilea un ziar artistic american din California: „Eri după amiază, am putut asculta un Încântător program la du- mu „Coasta Pacificului”, în ca- drul unui concert organizat de „Clubul artei muzicale“. Au fost prezentaţi publicului d-nii Victor Drilea, tenor şi Ion Haper, pianist,u. victor urnea a executat câteva cântece populare româneşti, cu o interpretare care a înflăcărat la superlativ Întreaga asistenţă“. Dar, după ştirile culese tot tot Drilea încearcă să desăvârşească un nou gen de muzică, prin pictură. Vom fi, poate, in măsură, altă dată, să vorbim mai precis în ce constă acest gen. Deocamdată, ne mulţumim să reproducem din ziarul „Los Angeles Times”, următoarele rânduri: „D. Victor Drilea a expus o serie de picturi, intitulate „Studii”, sunt încercări sincere, într’un ansamblu de culori, linii, volum şi text, care este cea mai apropiată paralelă către muzică, pe care o poate acorda pictura. Asemenea încercări, nu sunt înţelese în general, dar dacă această încercare va reuşi complet în vii. , tor, va fi neutru cu oameni, ca și d. Victor Drilea, perseverează în asemenea exprimări perso- nale”. C. ANASTASII! VICTOR DRILEA O cerere a avocatului Codin Cernăianut D. jude in str. Oprescu, al cab. 9 — care anchetează reclama-ţiunile ce s’au ivit contra d-lui av. Codin Cernâianu **. a primit . Marţi o interesantă cerere din partea învinuitului (arestat de- lunăzi şi depus la Văcăreşti). Motivul: Ar prepara apăra- rea într’un proces pendinte de înalta curte de casaţie şi justiţie nu’şi poate pregăti o temeinică pledoare în favoarea clientului sau fiindcă i S’a ridicat, de acasă, lucrarea întocmită in acest scop cu denumi- ţ rea „Apărarea mea”. In consecinţă, solicită mage- tratului anchetator să*i ingânduiascâ a-și ridica actele cu- j prinse în studiul sus pomenit ! spre a-și putea împlini oficiul pentru care a fost angajat. Cererile Eport din Cehoslovaca Ministerul industriei şi comerţului, direcţia reglementării comerţului exterior, aduce la cunoştinţa celor interesaţi, d In conformitate cu normele ce au fost stabilite pentru import din Cehoslovacia, cererile de import pentru trimestrul II se vor înainta direcţiunea comerţului exterior între 1—30 Aprilie cm. inclusiv. Cererile de import vor fi întocmite in conformitate cu dispoziţiunile I. I. R. nr. 1118/338, în ce priveşte indicarea măriei şi articolului vamal. Valoarea măriei respective pe preţuri unitare va fi indicată de importator. Toate cererile de import din Cehoslovacia înregistrate după data de 30 Aprilie, sau cele cari nu vor fi întocmite conform dispozțiunilor din I. D. L nr. 1178— 1938, nu vor luate In considerație. Amenajarea şi regenerarea III drig ^pădurilor 1 Am scris acum câteva zile despre programul ce s’a întocmit la ministerul agriculturii, în legătură cu amenajarea şi regenerarea unor păduri pe tot întinsul ţării. Programul acesta a şi început să fie pus în practică. Astfel, inspectoratul silvic Constanţa va inventaria terenurile degradate de pe Valea Cara- Su, pe unde trece linia ferată Constanţa-Cernavodă, apoi va începe împădurirea cu soseille apte regiunii, procedănd la fel şi cu întreg litoralul mării, căruia trebuie să i se dea in scurt timp un aspect mai demn şi civilizat. Primăria Mangalia a cedat organelor silvice (inspectoratului de regim) 6 ha pentru înfiinţarea unei pepiniere ce va produce puieţii necesari pentru plantarea şosetelor a terenurilor degradate, a perdelelor de protecţie precum şi pentru înfrumuseţarea coastei Mării Negre, aceste lucrări de împădurire având drept efect ameliorarea treptată a climatului acestei regiuni secetoase. * Direcţia ameliorărilor şi pădurilor administrate de stat din ministerul agriculturii, în programul de lucru pe 1938/39 propune lucrări de circa 125 milioane lei, sau de 30% în plus peste prevederile anului precedent cari au fost de 96 milioane. * Direcţia „Regimului silvic” din acest departament a hotârît ca exploatările pădurilor din zona de frontieră precum şi cele de protecţie necesare pentru apărarea naţională să se facă numai pe bază de amenajatuienii, respectându - se strict principiul continuităţii tăierilor, precum şi regenerarea pădurilor. In bugetul anului viitor s’a prevăzut suma de lel milion afectată în acest scop, pentru întocmirea amenajamente * reg. Inspectoratul silvic de Focşani este preocupat de ocrârile ameliorării terenurilor degradate din Vrancea. Pentru jud. Bacău s’au con-stituit 2 perimetre, unul de 270 ha „Trotuş", cu împrejurimile Slănicului şi Tg. Ocna (ocolul de regim respectiv), şi altul de 80 ha in ocolul mixt Fântânele. Restul terenurilor degradate filii şi împrăştiate se vor ameliora de către ocoalele silvice respective. Aici va fi de real folos concursul echipelor Fundaţiilor regale şi munca de folos obştesc a premiliterilor, desăvârşinduse astfel opera grea din anii precedenţi. * Se va da o cât mai mare extindere lucrărilor silvice în cadrul muncii de folos obştesc; s-au prevăzut lucrări de pepiniere de 705 ha, iar plantaţii de circa 7.000 ha., consumându-se astfel 951.000 zile lucrătoare în cadrul muncii de folos obştesc, pusă sub comanda organelor administrative militare respective şi având concursul tehnic al personalului de specialitate, agronomie şi s Direcţiunile regionale silvice au înaintat la CAPS programele lucrărilor de regenerare şi ameliorarea pădurilor statului ce sunt de executat in cursul anului 1938/39. S’au prevăzut lucrări de împăduriri, completări şi refaceri de arborate degradate pe suprafaţă totală de 23.371 ha., lucrări de pepiniere pe suprafaţă de 1.020 ha cum şi recoltări de seminţe forestiere necesare, îngrijiri de arborete tinere prin mobilizări de soluri înţelenite, recepări, degajări, etc. Costul total al lucrărilor proiectate se ridică la circa 60 milioane lei, sumă ce se va acoperi din fondurile bugetare. * COPII citlfl uzi îsi UNIVERSUL COPIILOR noul capitol dia povestirea IO V«ff303?! TmiPLIC ce! norocos 16 pagini, iei § a® MSS NAS