Universul, aprilie 1938 (Anul 55, nr. 105-116)
1938-04-16 / nr. 105
i •A f T Anul al 55-lea Nr. 105 Sâmbătă 16 Aprilie 1938 Deretecatul oraşelor Acum, în apropierea sărbătorilor, gospodăriile obişnuesc o mare premenire. Scuturatul şi văruitul de primăvară a fost un obicei în mai toate casele atât la ţară cât şi pentru târgoveţi. Ar fi însă bine ca odată cu aceste pregătiri individuale, să avem în primăvară o hărnicie administrativă tot atât de nemerită. îmi amintesc nu odată de jalnicele pardosiri începute ades în târziu de toamnă, când în loc de a se drege drumurile se preschimbau în gropi, pentru toată iarna... îmi amintesc şi de lucrări edilitare începute în localităţi de vilegiatură în plin sezon, când numai confort nu aduc publicului. Ar fi timpul cel mai nemerit a- | cum pentru a organiza toate îm- | bunătăţirile şi înfrumuseţările trainice. Oraşele precum şi satele au o nevoie de un deretecat straşnic, în afara celui obişnuit. Sunt maidane ce trebuesc desfundate de gunoaie şi sădite, sunt clădiri unele chiar publice, a căror nehigienă aşteaptă să fie înlăturată. Dar peste amănuntele acestei revizuiri văd nevoia ca fiecare comună să îşi gândească un program de o lună în care să îşi caute îmbunătăţiri atrăgătoare. Dacă pentru Capitală avem o lună a Bucureştilor, de ce nu ar avea fiece comună un răstimp ■ de muncă închinată mai intens programului ce se lămureşte din însăşi ce trebue să fie viaţa ei Foarte curând acest obicei statornicindu-se, ar da altă înfăţişare mult înviorată întregului cuprins, iar recunoştinţa obştească ar răsplăti cu cinste amintirea conducătorilor înţelepţi, tot astfel cum în mândrie ţine fiece gospodar adevărat să aibe măcar de sărbători o casă cât mai luminos curată. . ADRIAN MANIU : Strephosimbolistic Prank Balek e un tânăr Şcolar american asupra căruia e concentrată atenţia profesorilor şi a psihiatrilor de peste Ocean nu fiindcă ar fi un fenomen de inteligenţă, sau cine ştie ce calculator extraordinar, ci fiindcă scrie deamdoaselea, adică dela dreapta la stânga şi începând din partea de jos a hârtiei. Câţiva ani de-a rândul, acest copil, care dealtminteri are o inteligenţă normală a disperat pe educatorii săi, cari nu parveneau să’l înveţe să scrie. Intr’o zi însă, aflându-se că mama sa era stângace, Frank fu lăsat să încerce să scrie cu mâna stângă ; la început el împingea hârtia pe care scria până ce lua o poziţie oblică, apoi sfârşi prin a o întoarce cu susul în jos. Şi acum el scrie aşa cum il vedeţi în ilustraţia noastră. Un mic record Acel care a inventat cărţile poştale, s’a gândit să puie ’ la dispoziţia publicului un mijloc de a coresponda mai puţin costisitor de cât scrisoarea obişnuită şi mai ales un pretext de a seri puţin, căci pe un spaţiu atât de limitat nimeni n’are pretenţia să puie mai mult de zece-douăsprezeci fraze. Totuşi sunt oameni, cari tocmai fiindcă o carte poştală e atât de mică s’au gândit să scrie pe ea cât mai mult. Unii au reuşit să îngrămădească în acest spaţiu redus câteva sute de cuvinte. Astfel un belgian, anume Meunier a scris nu mai puţin de 17131 de cuvinte pe o carte poștală de dimensiuni obișnuite, bătând astfel toate recordurile anterioare. Maxime şi cugetări Nu-ţi pierde cumpătul niciodată, nici chiar în faţa celor mai grave ameninţări. Canalia nu îndrăzneşte decât împotriva acelora pe care-i crede slabi. De ceilalţi chiar de se atinge, dă îndărăt la cel dintâi semn al forţei nezdruncinate. C. Banu (Grădina lui Glaucon) t Pentru cinefilele pasionate de aiurea chiar care s-o adapteze, dar ne întrebăm dacă afişând în modul acesta „tipul“ bărbătesc pe care-l preferă, nu vor intimida pe eventualii pretendenţi, cari nu seamănă cu Robert Taylor sau Tyrone Power. La expoziţia „Căminului ideal“ ce se ţine în momentul acesta la Londra, se poate admira această originală toaletă care proclamă în mod atât de pitoresc preferinţele cinematografice ale posesoarei ei. Nu ne îndoim că se vor găsi destule domnişoare din Anglia şi în sfârşit! un leac contra guturaiului XJOW.I.tJ. uui WJ.XX V L WH* I îngutumiaţilor din lumea în- | treagă află cu o bucurie plină , de nădejde că un grup de doc- ] tori de la universitatea din Haward au întreprins o serioasă campanie de studii a guturaiului spre a afla, în sfârşit, remediul acestei plictisitoare şi inexplicabile boli. Trecură luni, trecură ani, oamenii continuau să capete guturai cel puţin de patru ori pe an, dar mulţi dintre ei îşi zi- ceau : „Asta e desigur ultimul pe care o să-l mai am..."1 şi visa la ziua fericită când savanţii de la Howard le vor da mult şi aşteptatul rezultat. Zilele acestea, în sfârşit, doctorii n.mie -Bocit şi nenry rnver, profesori de igienă la Howard au comunicat celor câteva sute de medici întruniţi la colegiul doctorilor americani, că după ce au studiat cu meticulozitate diferitele faze ale guturaiului la 6.579 de studenţi din Howard au ajuns la următoarea concluzie : „Cura cuadevărat eficace, a strigat dr. Bock, e aceea recomandată de Hipokrat în Grecia antică, şi anume: să stai câtva timp în pat“. Notăm, pentru cei cari întâmplător au uitat, că Hipocrat cel mai celebru doctor al antichității s’a născut pe la anul 460 A. C. Ce nu e permis călătorilor japonezi Iată cele şapte porunci pe care administraţia căilor ferate japoneze le-a dat de curând acelora cari uzează de reţelele ei: 1. Un călător nu trebuie să ocupe două locuri, fie punându-şi vreun pachet alături de el, sau punând pe un prieten să ţie locul până la plecarea trenului. 2. E o dovadă de rea creştere să te prefaci că dormi când un amploiat al căilor ferate caută să facă loc pentru alţi călători. 3. Părinţii trebuie să se arate recunoscători când se face loc pentru copii lor. E bine să se ajute bătrânii, dar aceştia nu trebuie sâ silească pe alţii să-i ajute. 4. O îmbrăcăminte murdară face pe călători să fie neplăcuţi 5. Femeile trebuie să se ferească de a-şi schimba hainele în tren. 6. Călătorii cari cântă noaptea în grup nu sunt agreaţi. 7. Se recomandă tăcerea în vagonul de dormit. Călătorul nu trebuie să treacă în cămaşă de noapte în alt vagon şi mai ales în vagonul-restaurant. După cum vedeţi, câteva din aceste porunci, — adică primele patru, — se potrivesc în orice ţară şi deci şi la noi. Celelalte sunt ceva mai speciale şi subînţeleg existenţa unor moravuri mai deosebite, ceeace nu înseamnă însă că voiajorii noştri nu s’ar face adesea vinovaţi’de necuviinţe cu mult mai mari de şi de alt gen. Speakaphon-ul Ştiţi ce se ascunde sub această denumire ?.. o scrisoare, care în loc să aştepte să fie citită, vă vorbeşte.... E cel mai nou mod de a coresponda în Statele Unite şi, se pare, că e şi cel mai comod. Pentru câţiva cenţi „mesajul vorbit“ se înregistrează pe un disc de aluminiu, care sosind la destinaţie „vorbeşte“ in numele trimiţătorului. Mijlocul e ingenios, practic şi cruţător de timp. Preşedintele Roosevelt primeşte în fiecare săptămână vreo cinci sute de astfel de scrisori vorbite. UN BOLID Pilotul John Cobb realizează cu această stranie mașină, care e un automobil, minuni de viteză, antrenându-se pe vastul teren al unui lac secat din Utah. Domesticită Animalul pe care-l vedeţi atât de drăgăstos lipit de pieptul stăpânei sale, e o lutră, unul de acele animale a căror blană lucioasă, dar extrem de scumpă e dorită de orice femee cochetă. Miss Joynson însă, ţine la „Panda“ ca la o pisică’ sau un căţel de casă şi dragostea sa e, după cum vedeţi împărtăşită de mica sălbatecă domesticită. Colţul gospodinei Dejum Menu : Supă de şuncă cu ţelină ; ghiveci cu sos alb ; rasol cu hrean şi cartofi, brânză, fructe. Supă cu şuncă şi ţelină : Se taie în felii subţiri’două cepe şi se rumeneşte într’o cratiţă în unt înfierbântat; în acelaş timp , se presară peste ceapă puţină făină. Când s’au rumenit se toarnă pe deasupra 2 litri de supă de carne , se adaogă 50—100 gr. de şuncă tocată subţire, se pune totul la fiert pe foc iute, timp de câteva minute şi in ultimele clipe se toarnă în zeamă smântână cât mai groasă. Pe de altă parte se ia o ţelină fragedă, se taie în bucăţele egale şi se aruncă aşa crude în supă în momentul când se serveşte la masă. Se mănâncă fierbinte. UNIVERSUL Spumoasa pasta m rde dinţi OVEN ALL are o eficace acţiune, antiseptică, menfinânduve astfel sănătoşi dinţii şi âpjW'jSîââ 01 •naf] Concursurile Soc. Tinerimea Română CoisSedinţa d-lui D. Munăsaşu Cu prilejul anului jubilar, Tinerimea Română, a fost înfăţişată publicului în diferitele ei activităţi culturale. In cadrul acestor conferinţe, d. D. Murarasu a vorbit Miercuri, despre Concursurile Tinerimii Române. Concursurile au început ca întreceri între şcolile primare — a spus d-sa — şi abia din 1897 cuprind şi cursul secundar. La întrecerile pur culturale, s’au adaos an cu ani întrecerile artistice în costume, joc şi muzică naţională. Anul acesta întrecerile cuprind şi învăţământul practic: şcoli de meserii profesionale, agricole şi de ucenici. Cuprinzând în sfârşit şi Universitatea de selecţionare, învăţământul cu toate treptele lui. Scopul concursurilor nu e de a verifica cunoştinţele elevilor, ci a pune în relief însuşirile intelectuale şi artistice, spiritul organizat şi logic. Prin ţinerea lor în Capitală, data Bucureştiului o înfăţişare deosebită. Prin tineretul în costume tipice, prin graiul românesc cu particularităţile provinciale, prin simţirea caldă ca o sevă a primăverii, Capitala îşi capătă o ţinută care-i stă bine, un stil românesc .Dacă de la mediul ambiant, trecem la localul concursurilor, găsim aci la tinerii veniţi de pe toate plaiurile o unificare în gând, în simţire, în muncă. Concursurile „Tinerimii“ trebuesc privite şi în raport cu şcoala. După cum această instituţie pregăteşte tineretul pentru muncă organizată în vederea realizării destinelor noastre ca neam pe pământul Daciiei, şi concursurile îşi au rolul lor în acelaş scop. Pentru această activitate de îndrumare a generaţiei tinere, societatea Tinerimea Română este un tipic exemplu de ce poate face munca stăruitoare şi devotată pentru un ideal. Sunt misiuni pentru care nu se poate găsi nici o răsplată din afară: răsplata vine dinăuntru, din însăşi îndeplinirea misiunii, şi găseşte răsplata morală în a vedea trecând pe sub aripa ei ocrotitoare generaţiile tinere, în a se şti, aci, in inima Capitalei, o statornică placă de rezonanţă sufletească pentru ţara de ori, de azi şi de mâine. După conferinţă a urmat un program artistic. Studentul bănăţean, Păun Ciorei, a executat la vioară arii bănăţene, după care au rulat două filme culturale. Grave nereguli la primăria Şertan Vodă Sub vechii primari s’au făcut falsuri in acte publice, sustrageri de timbre şi procurări de acte de identitate false Am publicat Miercuri o informaţie prin care arătam că la primăria comunei suburbane Şerban Vodă s’au descoperit grave nereguli în dauna unor funcţionari. Neregulile s’au săvârşit sub vechile conduceri, adică sub fostul primar Dan I. Minciulescu şi a celuilalt, de scurtă durată, Naniu. ANCHETA La descoperirea lor s’a ajuns în urma unui denunţ. Primarul general delegat al Capitalei a însărcinat cu facerea anchetei pe dnu maior în rezervă Lupaş Mihăilescu, inspector financiar la primăria centrală şi colonel în rezervă Dimitrie Grigoriu, actualul primar al comunei suburbane Şerban Vodă. In urma anchetei, începută la 24 Martie şi sfârşită la 8 Aprilie, s’au descoperit în sarcina mai multor funcţionari ai primăriei suburbane, falsuri în acte publice, însuşiri de bani publici, sustrageri de timbre fiscale de pe actele oficiale şi procurări de acte de identitate false la diferiţi străini, ca: evrei, unguri, ruşi şi polonezi, înspecial s’au fabricat numeroase bilete de populaţie; până în prezent se crede că numărul lor trece de o mie. CINE SUNT VINOVAŢII Funcţionarii complici la ace-ste falsuri sunt următorii: Ion Vrânceanu, casierul primăriei, revocat din slujbă la 1.2 col. Gheorghe Georgescu, secretarul primăriei şi Emil Beck, notarul, revocaţi deasemeni din serviciu pe ziua de 1 Aprilie. Deasemeni agentul comunal de percepţie Gheorghe Ionescu şi gardianul public Victor Ioneci, complici la neregulile descoperite, au fost daţi afară din serviciu de actualul primar al comunei. Intermediari şi complici ai celor notaţi mai sus au mai fost identificaţi şi următorii particulari: Rubin, cârciumar de pe şos. Berceni; Vlad, fost consilier comunal în Dudeşti Cioplea, în anul 1936- 37, cu locuinţa în Balta Albăcătun, şos. Vergului şi un anume Sandi Goldstein, a cărui adresă nu se cunoaşte încă. LA PARCHET Acest prim lot de falsificatori au fost trimişi parchetului, care a dispus arestarea lor. Cercetările continuă, întrucât, în afară de cei arestaţi, mai sunt şi alţii bănuiţi a fi amestecaţi în aceste vaste nereguli, prin cari vinovaţii, procurând streinilor acte de identitate false, puneau în primejdie însăşi siguranţa Statului. magafinuli GHEORGHEIONESCU BINE ASORTAT-PRETURI EFTINE • LENAJURI @ MĂTĂSURI • IMPRIMEURI • PÂNZETURI $ OLANDURI • POPLINURI Z E F I R U R I $ GARNITURI DE MESE BUZG I 1 Otrăvurile greu solubile din organism sunt cauza reumatismului Depozitele de acid uric, care se strâng In încheieturi sub formă de cristale, sunt de cele mai multe ori cauza reumatismului. Dacă la cea mai mică mişcare vă dor genunchii, dacă aveţi dureri in mâini si junghiuri in spate, si ştiţi că uricioasele cristale, ascuţite de acid uric s-au depus pe muşchi, provocând aceste dureri insuportabile. Cristalele de acid uric sunt foarte recalcitrante. Practic vorbind, ele nu se dizolvă în apă, deoarece o cantitate de 4000 de litri de apă este insuficientă pertru a dizolva 100 de grame. Totuşi, două din sărurile cari intră in compoziţia preparatului Kruschen au proprietatea de a îndepărta aceste cristale. Dar efectul sărurilor Kruschen nu se reduce numai la aceasta; alte săruri din compoziţia lor ajută rinichii să-şi îndeplinească funcţiunile In mod regulat. Toxinele, astfel disolute, sunt apoi uşor eliminate. Sărurile Kruschen au o acţiune uşoară, ele sunt salvatorul reumaticului. Faceţi o încercare de o lună. Luaţi Kruschen şi veţi fi uimiţi de rezultate. Durerile s’au dus. Vă puteţi mişca din nou In voie şi fără greutate. Vă veţi simţi mai bine ca oricănd. Flaconul mare 95 lei — cel mic 60 lei. r •*- v rw-'t V V V 1 CONCORDIA Societate Anonimă Română Pentru Industria Petrolului Capital deplin atinsat lei 867,000,000 FABRICA DE BIDOANE din CONSTANŢA Execută orice ambalaje din tablă cositorită, decapată şi litografiată. Posedă instalaţiuni de litografie cele mai moderne şi întrebuinţează culorile cele mai fine. Stocuri în permanenţă de bidoane II 2 I 5 I 10 I 18 I 27 lit. Cu preţurile respective de 12 | 17,50 | 26,50 | 35 | 44 | 60 lei. Butoae din tablă cositorită, ondulate, de 27 Itr. 94 lei; 34 ltt. llp lei. La cerere se execută vopsirea bidoanelor şi butoaelor cu orice culoare prin sistem „Duco“. Oferte pentru orice fel de ambalaje, direct la Fabrică sau la Reprezentanța „ROMEGSIPAL“ București STR. CAROL No. 102. Telefon 445.39. 297 BIROUL DE VOIAJ „UNIVERSULui WACONS-LITSICOOK STR. BREZOIANU No. 23 . Tel. 5.15.57 | ORICE BILETE C. F. R. | ŞI INTERNAŢIONALE | BULETINE WACONS LITS | înscrieri pentru excursia de ,,SF. PAŞTI“ la BUDAPESTA; Fără paşaport şi fără viză. | | 1400 INFORMAŢIUNI GRATUITE ■ !;MllllD!IÍID!l!H!l!n!;i!D!!:H!IÍIBI!í!B!!|[H!!!!D!!l!D!||!D[lllüll!!D!!!IDil!ID!l!IB!!IIHIIHI!!IHII!DIII[D3l!HÍ t-t ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦»♦ t t BOLI VENERICE Tratament dela 9—12 şl 2—7 BITULIU BLANC BULEVARDUL CAROL No. S3 spre Statuia Rosetti V 4 * ,y ,. .. 6 » , 14 »♦ ♦ ♦♦♦♦»♦»♦♦♦MMM» Veşti aviatice din toată lumea CUPA GORDON - BENNETT Anul acesta marea competiţiune internaţională pentru baloane sferice, „Cupa Gordon- Bennet“ va fi organizată de Aeroclubul Regal al Belgiei, la data de 11 Septembrie 1938, la Liege. Premiile ce se vor acorda concurenţilor ating suma de 50.000 franci belgieni, dintre care primul este de 25.000 franci. O primă kilometrică de doi franci pe kilometru-parcurs va fi atribuită primilor piloţi aeronauţi. Printr-o scrisoare primită la Federaţia Aeronautică Regală a României, au fost invitaţi şi piloţii români să participe la această întrecere. ÎNLESNIRI PENTRU AVIATORII TURIŞTI STRĂINI IN FRANŢA Publicaţia de specialitate „l’Aerophile“ pe luna Martie, publică informaţia că Franţa a suprimat taxa de aterizaj pe aeroporturile franceze, pentru aviatorii turişti străini. REGLEMENTAREA VANZARII GAZULUI HELIUM Din cauza măsurilor restrictive impuse de autorităţile americane, heliumul necesar aeronavelor germane nu a putut fi încă livrat. In urma reglementării exportului acestui gaz cumpărătorul trebue să depue o cauţiune, admiţând agenţi controlori americani atât la bordul dirijabililor cât şi în uzinele respective. Dacă se va constata că se face vreo întrebuinţare a gazului în scopuri militare cauţiunea va fi pierdută, iar livrarea gazului va fi oprită. Pe de altă parte în urma terminării noului dirijabil rusesc URSS 10, reprezentanţa comercială sovietică din New-York a obţinut din partea guvernului american autorizarea de a exporta în Rusia helium în valoare de 350.000 dolari. Cu această ocaziune autorităţile sovietice au putut constata superioritatea heliumului american faţă de cel rusesc. Se presupune că accidentul dirijabiului URSS 6, s’ar fi produs în legătură cu această întrebuinţare a heliumului rusesc. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiascâ a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamantul ogniraL