Universul, mai 1938 (Anul 55, nr. 117-131)
1938-05-01 / nr. 117
C ronica sporturilor FOOT-BALL Echipa Iugoslaviei pentru jocul cu România In cadrul cupei Eduard Benes, echipa noastră naţională de football întâlneşte la 8 Mai la Bucureşti, Iugoslavia. In timp ce la noi din pricina slabei comportări a o parte din jucătorii susceptibili de selecţionare, nu a putut fi alcătuit nici „lotul“ din care se va recruta reprezentativa, rivalii noştri de peste 10 zile, sârbii, şi-au format echipa naţională. Sunt în această echipă pe lângă jucători noi şi nume deja cunoscute publicului românesc. Aceştia au fost preparaţi numai pentru că ne cunosc valoarea şi mai ales sistemul de joc, din întâlnirile anterioare. Iugoslavii odată eliminaţi din cupa mondială de către polonezii, işi îndreaptă toată atenţiunea asupra jocului de la 8 Mai. De aceia şi grija cu care şi-au alcătuit echipa naţională. Vor face deplasare la Bucureştii , în ziua de 5 Mai, 11 jucători şi 3 rezerve sub conducerea d-lui Kika Popovici selecţionat unic şi fost jucător al Venusului. Echipa Iugoslavă va avea următoarea alcătuire : Portar : Glaser. Fundaşi: Higl, Duhat. Mijlocaşi: Lechner, Gayer, Rakotovici. înaintași: Sipos, Antolkovici, Lechnic, Tomasevici, Sariț. Rezerve : Urh, Iaskinsek, Matosiin. Lotul echipei naţionale se fixează Duminică ! Până la întâlnirea cu Iugoslavia nu mai sunt decât zece zile, şi cu toate acestea lotul din care se va alcătui echipa naţională nu este cunoscut. Comisia de selecţie deşi a ţinut până acum câteva şedinţe, nu s’a putut fixa asupra viitorilor purtători ai tricoului naţional. întrucât Duminică se dispută o serie de jocuri interesante fie pentru Cupa României, fie în cadrul diviziei naţionale A., comisiunea a hotărât să trimită observatori la toate aceste partide, observatori care vor comuniunidca cele constatate chiar în cursul aceleaşi zile. Duminică seara comisia de selecţie va ţine o şedinţă specială, in cursul căreia se va alcătui lotul de jucători pentru partida cu Iugoslavia. Din a-cest lot se va selecţiona echipa care va fi încercată la 5 Mai într’un joc amical cu Phoebus, urmând ca în seara aceleiași zile să se dea formă definitivă echipei naționale. Unirea Tricolor s’a antrenat joi după amiază . Stadionul din splaiul Independenţii va găzdui Duminică după amiază o revanşe palpitantă. Venus va întâlni în cadrul cupei României cu Unirea Tricolor. Se ştie că la începutul sezonului cele două echipe s’au întâlnit într’un joc amical pe terenul din faţa gării de Est, victoria revenind gazdelor cu scorul de 3-1. Partida de Duminică se anunţă deci ca o veritabilă revanşe, ambele formaţiuni fiind dornice de a termina învingătoare. Venus, după ce a pierdut cea mai mare parte din şansele de a-şi însuşi titlul de campion, îşi îndreaptă toată atenţiunea către cupa României. Pregătirile din cursul săptămânii sunt deci justificate, aemenea,pregătirile, pltimul’antrenament efectuându-1 joi după alDUaZa. Intrucât Steinbach nu mai face parte din gruparea „oboreană“, antrenamentul a fost condus de Cârjan. Au luat parte toţi jucătorii primei echipe, plus rezervele, nelipsind nici Iliuţă, Petrescu şi Florea, complet restabiliţi. Echipa a făcut mişcări de educaţie fizică, joc de cap şi două reprize a 15 minute cu juniorii. Toţi jucătorii au manifestat o excelentă dispoziţie astfel că partida de Duminică va fi la înălţimea aşteptărilor. Programul jocurilor divizionare de la 1 Mai întrucât pentru Duminică 1 Mai au fost programate sferturile de finală ale Cupei României, C. C. N. a hotărît ca în aceasta zi să se dispute jocuri din Divizia naţională A., între echipele care au fost eliminate. Programul este următorul : C. A. O-Phoenix, arbitru d. Tică Iliescu. LA ARAD Gloria Vulturii, arbitru d. E. Fround. LA CERNĂUŢI Dragoş Vodă-Crişana, arbitru d. Nitty Niculescu. Este probabil ca Sâmbătă să se dispute la Timişoara Întâlnirea Ripensia-A.C.F.R. UNIVERSUL’ Joi, pe pista velodromului s-a desfăşurat un concurs atletic între juniorii Viforului-Dacia şi şcolarii din Deva. La acest concurs au mai participat şi câţiva atleţi de la Venus şi Victoria. Şcolarii din Deva, conduşi de d. prof. Aslău au dovedit frumoase calităţi, reuşind să-şi însuşească locul prim la câteva probe. Iată rezultatele complete ce s-au înregistrat: 100 metri plat 1. Drăgănescu (V), 12 s. 2; 2. Bujacher (V), 12 s. 3; 3. Stelorian (V. D.), 110 m. garduri 1. Samson (V. D.), 18 s. 8; 2. Şerbacov (V. D.), 19 s. 0; 3. Blak (V. D.), 19 s. 3. Greutate (5 kg.) 1. Fărcăşan (Deva), 13 m. 43; 2. Guşacov (V. D.), 11 m. 62; 3. Cristorian (V. D.), 11 m. 48. Înălțime 1. Vost (V. D.), 1 m. 60; 2. Petruţ (V. D.), 1 m. 55; 3. Subuiescu (Deva), 1 m. 55; 4. Cseh (Deva), 1 m. 50. 800 metri 1. Bucşa (Deva), 2 m. 18 s. 3; 2. Aier (V. D.), 2 m. 22 s. 5; 3. Ghica (V.), 2 m. 24 s. 6; 4. Clteanu (V. D.) Lăpuşan (h. c.) 2 m. 3 s. Disc (2 kg.) 1. Romulus Popescu (V. D.), 37 m. 02; 2 Gusacov (V. D.), 29 m. 88; 3. Florea (Deva), 26 m. 34; 4. Farcaşan (Deva), 24 m. 07. Lungime 1. Twardowski (Vict.), 5 m. 01 s. 6; 2. Dinescu (V. D.), 5 m. 04 s. 6; 3. Aieri (V. D.), 5 m. 05 s. 4. 300 metri 1. Stelorian (V. D.), 41 s. 0; 2. Popescu (V. D.), 41 s. 2; 8. Cosmănescu (V. D.), 42 s. Suliţă 1. Fărcăşan (Deva), 40 m. 40; 2. Bujacher (V.), 40 m. 35; 3. Petruţ (V.D.), 39 m. 30. ATLETISM Juniorii Viforului Dacia mai buni ca şcolarii din Deva Cicliştii români participă la cursele de la Sofia, de la 6 şi 8 Mai Tudose şi Şt. Dinu au fost selecţionaţi. „ Al treilea component al echipei va fi desemnat din rândurile „speranţelor“ Am anunţat la timp faptul că forul ciclist bulgar a invitat, pentru cursele de la Sofia, din zilele de 6 şi 8 Mai, o echipă română. In acest scop „F. R. S. C.“-ul a hotărît ca echipa să fie formată din trei alergători. TUDOSE ŞI ST. DINU SELECŢIONAŢI Având în vedere ultimele alergări forul nostru de specialitate a şi ales doi reprezentanţi: Tudose şi Ştefan Dinu. Primul este o valoare incontestabilă iar secundul a arătat la ultimele antrenamente o neobişnuită revenire de formă. VA FI SELECTIONATA ŞI O TANARA „SPERANŢA“ Pentru completarea echipei se va desfăşura Duminică la şosea, pe un circuit de 6 km., o probă de 30 km. rezervată exclusiv tinerilor „speranţe“: Teodorescu, Cristea, Ardeleanu şi Adaton. La acest cvartet se va adăuga şi „brezeanul“ Gheorghe Şandru. Din acest mănunchi de alergători urmează să fie desemnat al treilea component al echipei. PROGRAMUL ZILEI Afară de cursa de selecţionare mai sus zisă se va mai ţine şi o alergare de viteză tot pentru tineri. Vor mai fi de asemenea şi următoarele probe: Una de 30 km. pentru începători şi alta, tot de 30 km., pentru reprezentanţii categoriei a IlI-a şi a II-a. IN ATENŢIA CICLIŞTILOR înscrierile se primesc până Sâmbătă 30 c., ora 12, la sediul „F. R. S. C.“ în calea Victoriei 29. Taxa de înscriere este de 10 lei. Adunarea concurenţilor va fi al ora 7 dim., la Bordei (dincolo de steaua Aviaţiei, pe şoseaua Jianu). _____________| Anticipările noastre referitor la reuniunea de Joi de la Băneasa s’au adeverit întocmai. După cum am prevăzut, programul a fost foarte reuşit, alergările zilei şi’n special handicapurile fiind aprig disputate. In patru alergări primii doi sosiţi au fost despărţiţi prin intervale infime, câştigătorul desemnându-se în ultimul ruleu. Caracteristica reuniunei au formait-o victoriile favoriţilor. Trecând la analizarea rezultatelor, se impun neapărat câteva cuvinte în ceea ce priveşte unii câştigători. Este capul lui Marche en avant la a cincea victorie consecutivă. Rezistentul pensionar al hergheliei Cislău se apără cu acelaş brio ca’n tinereţe. Tot la capitolul cailor rezistenţi şi conştiincioşi trebue situat un alt câştigător, Menelik. Şi acesta a arătat o valoare foarte bună. Din rândurile trei anilor au triumfat Sukoro şi Farmec. Ambii s’au comportat admirabil. Farmec a arătat un sensibil progres care il trece în rândurile elementelor de valoare. Celelalte alergări au fost recoltate de Credinţa şi Ştefania. De remarcat reintrarea pensionarei lui Gabens. In general a fost o reuniune care a plâpuit, demnă de o organizare a Jockey Clubului. La jocul austriac a fost mare animaţie. Premiul final a ajuns la 313.202 şi a fost câştigat de 48 de buletine. REZULTATELE Pr. Boheme: 1. Ştefania 53% (Tănase); 2. Bagdad 49 (Crişan); 3. Martor 57’4 (Cristea R.). Neplasaţi: Marina 50%, Invers 57, Orz 53. Cota: 28—41, 22—22, 57—52. Pr. Bde: 1. Credinţa 57 (Cristean); 2. Puişor 49 (Logofâtu); 3. Gluma 60% (J. Gill). Neplasat: Cărăbuş 52%. Cota : 32—38, 18—16, 21—16. Pr. Flaut: 1. Sukoro 62 (Vincent); 2. Răzor 57% (GI1), Corina 47 (Crişan). Neplasaţi: Bondor 61, Li 59, Alina 56%, Loti 58%, Zori de zi II 48%, Marmara 49%. Cota: 32—40, 24—21, 27—21, 22—24 Pr. Copila: Menelik 62% (Cristea R.); 2. Frunză 42% (Crișan); Drapel 44 (Urdăreanu. Neplasați: Meșterul Manoale 47, Lăpușneanu 41. Cota : 19—19, 10—13, 10—16. Pr. Belete: 1. Marche en avant 60% (Cristea R.); 2. Sfârlează 34 (Florescu); 3. Pelvas 48 (Crişan). Neplasaţi: Bairam 59, Favoritul Meu 46, Franco Gire 39, Poli 52 Cota: 15—13, 13—17, 26—51. Pr. Coconaş: Farmec 44% (Antuleag); 2. Răvaş 59 (Cristea R.), Kasandra 55 (Vincent) . Neplasați: Costinel 40, Carmen 51%, Rostel 55. Cota: 21—21, 12—15, 15—16. HIPISM O reușită reuniune Joi la Băneasa +♦+♦+♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»♦»»♦♦♦♦♦+♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»+ + ++♦ + + ♦■♦♦++•»++♦■» + CICLISM Scrisori din Roma (Urmare din pag. I) Lada imobilelor lor, sunt supăraţi că nu pot fi gata pentru ziua fixată. Oraşul va trebui deasemenea pavoazat. La sediul secţiilor partidului s-a comunicat locuitorilor că ar fi pe placul autorităţilor ca toate ferestrele să fie împodobite cu culorile italiene şi germane. Cât despre restauratori şi comercianţi, li s’a cerut să expună în mod vizibil portretele Führerului şi ale Ducelui. Afară de aceasta, li s’au comunicat adresele caselor însărcinate să vândă drapele şi interesant de relevate că pe această listă se află şi câteva nume de comercianţi israeli, specialişti în ţesături. Preţul luminei electrice a fost simţitor redus, pentru ca oraşul să fie necontenit luminat „a giorno”, iar pretutindeni, în pieţe şi pe străzi, se pot vedea firme luminoase şi colorate. In familii, în cazărmi, in şcoale, se curăţă necontenit uniformele de paradă. Birourile şi şcoale vor fi închise timp de trei zile şi publicul se va îngrămădi spre a vedea toate aceste manifestaţii. S-au ridicat tribune pentru sute de mii de privitori. Două spectacole în aer liber se vor desfăşura, unul în stadionul Mussolini şi celalt în piaţa Siena, unde se află cei mai frumoşi pini din Roma. Patruzeci şi cinci corpuri de muzică, 900 de acordeonişti, 111 societăţi corale cu un total de zece mii executanţi vor face să se audă un program de muzică clasică şi populară, precum şi dansuri provinciale şi o defilare de costume italieneşti. O circulară înştiinţează că toate fetele cari vor apare în faţa Führerului trebue să fie înalte şi brune ; blondele şi acelea cari poartă ochelari, vor fi înlăturate fără milă. Asemenea serbări se vor repeta la Neapole şi la Florenţa. Iar ca sfârşit al recepţiilor oficiale, vor urma defilările, exerciţiile armatei, exerciţiile flotei şi acelea ale aviaţiei. O altă muncă, în sfărşit, se desăvârşeşte , în tăcere ,aceea a poliţiei. Câteva mii de agenţi au fost rechemaţi în serviciu temporar. In colaborare cu poliţia germană, mişcarea străinilor în hoteluri şi în case particulare e strict supraveghiată. Tot acest control, trebue s-o spunem, se îndeplineşte cu cea mai mare discreţie şi cea mai mare curtoazie, iar miile de turişti cari au parcurs peninsula în timpul sărbătorilor de Paşti, nici nu şi-au dat seama de această înteţire a precauţiunei. Dar printre lucrările de înfrumuseţare, printre decoraţiuni şi în mijlocul pregătirii serbărilor, se simte că poliţia veghiază şi supraveghiază, ceea ce de altfel este rolul ei. N. de ALDISIO Un nebun a încercat să provoace deraierea unui tren Tg. Mureş, 28 Aprilie Deunăzi, intre staţiile Stănceni şi Topliţa, necunoscuţi au pus pe linia feraită o traversă de fiier de 2 metri şi jumătate şi mai multe pietroaie căzute din munţi. Din fericire, trenul, care venea spre Tg. Mureş, mergând cu o viteză mică, a dat şina şi pietrele în lături. Nu s’a produs nici o nenorocire. Din primele cercetări, s’a stabilit că isprava a fost făcută de un nebun, anume Peter Vas, Tulgheş, care a vrut să se distreze, privind deraierea se s’ar fi putut produce. Văzându că n’a reuşit, nebunul s-a luat după tren, bombardându-l cu pietre. A fost înaintat parchetului. „UNIVERSUL-SPORT înregistrează zilnic recorduri de reportaj! Informaţii corecte, totdeauna controlate _______________________2 Iei exemplarul fifi * i ■ • r. ‘ c . j • ; * & dlo/nclcifí_ SAMBATA, 30 APRILIE Ort. : Sfântul Apostol Iacob, fratele Sfântului loan Evanghelistul. Cat. : Sfânta Ecaterina de Siena. Prot.: Iosif. Evreesc : 29 Nissan 5698. Satpath. Mahomedan: 29 Safar 1367. Răsăritul soarelui 5,11; Apusul 19,16. filctolio SAMBATA 30 APRILIE RADIO-BUCURESTI 82 kHz. 364,5 m. 12 kW. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: . — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri) : Rumba de Barry; Două porci de Porschmann; Pot-puriu de şlagăre de Dostal; — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. .. 7.30: închiderea emisiunii. 13: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz (discuri): Muzică variată. Uvertură la ,,Nevestele vesele din Windsor” de Nicolai (arch. simf): Romanţă de Wieniawski şi I legendă naivă de Longen (vioară: Yovanovittch Bratza); Melodii de Prânz Lehar (voce: Peter Anders); Pizzicato, polca de Joh. şi Jos. Strauss, Scene din bal de Hellmesberger şi Antract din opereta „101 de nopţi” de Joh. Strauss (orch. filarh din Berlin, dirij.le Franz Reuss); Fragment din baletul „Lebăda” de Ceaikowsky (arch. filam. din I Londra, dirij. de John Barbirolli). 14.10: Ora. Mersul vremii. Radiojurnal. 14.25: Continuarea concertului (disc.): Lasă-ne să visăm de Robrecht şi Vals de Scotti); Cantatile de Lance! şi Cântec normand de Wekerlim (voce: Vanni-Marcoux); Fox de Berlin şi Fox de Razar; Fascinaţie, vals de Marchetti şi Seducţiune, tango de Nogetti (arch. Grig. Dimicu); Cântece din operetele „Farmecul unui vals” de Oscar Straus şi „Contesa Mariţa” de Kalman (voce: Peter Anders). 15. Actualităţi străine: Radiofonice 16.35. Ora Străjerilor: I. Rolul , străjeriei în Basarabia, de D-na Dr. Elena Alistar; II. „Străjerii I Basarabiei”, scenariu radiofonic interpretat de Străjerele Şcoalei Eparhiale şi de Străjerii Seminarirului Teologic din Chişinău, de sub comanda D-nei Dr. Elena Alstar Conducerea muzicală: Preot I Alex. Christian. Ştiri străjereşti [ de Mircea Ispir. 18. Ora. Mersul vremii. 18.02: Concert de după amiază. Orchestra de salon Radio, dirij de Const. Bobescu; Uvertura festivă de Leutner; Adagiade Beethoven; Poezia fără titlu de Demaret; Milioanele amechijunilui de Drigo; Dans slav as Dvorak; Serenada melancolica de Ceaikovsky; Serenada. spaniolă de Micheli; Gc- 1 Xfe de Gossec; Nocturnii de ■ TsL. de-'.inaxemVn.^• * 'Expoziţia noastra din Lon- U \ At Alex. Bădăuţă. .. & \ S.5. Noutăţi de primăvară: G. w şi E. Cireşeanu (2 piane). ^•»' mdulescu (baterie), Leonard (ghif şi petre Alexandru ic“ Compoziţii de Villnov: Sport sport-i rs; conltă fii drăguţa, tango; Nu „j pasg,; giowfox; , O picătură de pau-*;jm boston; Când cântă broaştele m’ .uc, jcQX ; trot; Flori de primăvară, slowfox; La moara din răscruce, vals tirolez; Stai cu mine, foxtrot. 19.45: Mişcarea şi doctrina străjereascâ: Psihologia străjerului de Prof Rădulescu-Motru. 20: Seara de operă „Siegfried”, dramă muzicală in 3 acte de Wagner. (Transmise de la Opera Română). Distribuţia: Siegfried, Albert Siebert; Minie: Theo Hermann; Călătorul: Jean Stern; Alberich: Herbert Hesse; Fainei" Mathias Mrakitsch; Brünhilde: Henny Trandt; Erda: Res Fischer; Vocea pasărei din pădure: Clara Ebers. Conducerea muzicală: Franz Konwitschny. In pauza I-a (21.25—21.40): Radio-jurnal. Sport. In pauza I-a (23 05—23,20). Jurnal pentru străinătate în limba franceză și engleză. Paris, 1648 m. 182 kHz. 80 kw.— 21,30. Teatru radiofonic; 22,10. Varietăţi; 22,50. Inf.; 23,05. Concert simfonic; 23,35. Program sonor; 23,45. Ora Inf.; 24. Concert de orchestră. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 21. Concert de muzică distractivă; 23. Inf., Meteor, Sport, Ecou; 23,30. Concert nocturn: Trio de pian în Esdur (Sixt); 23,45 Inf.; 24. München. Orchestra de dans. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 21. Muzică variată; 23. Concert coral; 23,35. Plăci; 23 50. Inf.Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 20.15. Jazz; 21. Piesă radiofonică; 22.25. Inf.; 22.50. Concert; 24. Orchestră de țigani;21.05. Inf. Viena, 507 m. 529 kHz. 150 kw — 21. Concert de muzică distractivă; 23. Inf.; 23.30. Muzică de dans pe plăci; 24. Concert nocturn Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw.— 21,15. M. Ostrava; 22. Ora; 23. Ora, Inf. Cronica zilei. Sport; 23,15. Plăci; 23,30. Muzică de dans. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 few. — 20,30. Ora naţiunii; 20,50. Reportaj; 21. Cântece variate; 21,50. Conf.; 22,10. Concert de orchestră; 23. Inf.; 23,20. Muzică de dans. . .Roma, 713 kHz. 420,8 m.— 20,30. Muzică variată; 21. Ora, Inf Radiojurnal; 21,20. Cronică; 21,30. Muzică variată; 26. Mazurca albastră. Operă de Lehar; 24. Radio-jurnal; 0,15. Muzică de dans. Duminică 1 Mai RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. ORA DIMINEŢII (830—9.45) 8.30: Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (disc.): Fragment din baletul operei „Faust” de Gounod. In grădina unei pagode şi Pendula şi figurinele de Saxa, de Ketelbey; Comoara, vals de Beccuoi şi Indra, vals de Lincke; Hora boldenilor şi Sârba lăutarilor. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 9.45: închiderea emisiunii. 9.55. ORA RELIGIOASA: I. Clopote. II. Serviciul religios transmis del'^Sf. Patriarhie. ll.f" ^.Vaieriu Măgureanu: De vorb ^ îătenii. 11 Agaraiul Mihai şi Maria Lătfăf, (Gorj); Doina oltenească a Gorj (voce: Mariţa Lătâreţu); Pădure şi iar pădure ca la Tismana, sârbă; Mie îmi spune inima ca la Novaci; Ş’am o mândră mititică, sârbă; Mă solii pe dealu Cernii; Foaie verde trei spanace sârbă ca la Gorj, (voce: Mariţa Lătăreţu); Horă de mână ca la Gorj (vioară: Mihai Lătăreţu); Sârbă ca la Stoieşti (vioară). 12.15: Sfaturi pentru gospodari. 13.15: Ora. Culturale. Cota Dunării. 13.25: Concert de prânz. Orchestra Grigoraş Dinicu: Arii naţionale. Aceiaş poveste frumoasă, vals de Dendrino; Când luna Mai, romanţă de Mato; Sârba Expoziţiei din Paris 1937; Fir-ai inimă să fii de Dendrino; Ce ştii tu ce-i dragostea de Vasilescu; Pentru ochii tăi romanţă de Alex. Leon şi Hora şapte scări; Mică conversaţie de Ochi Albi; Tudoriţă nene şi Sârba fetiţelor. 14.15. Ora. Mersul vremii. Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului: Arii naţionale; Lady Hamilton, vals de C. Ionescu; Sârba lui Tanţi şi a lui Jenică de Gr. Dinicu; Era prin Mai, romanţă de Pagoni; Cochet, vals de G. Dinicu; Arii naţionale. 15.05: ORA VESELA: ION MÂNU. 15.20: Sport. 19: Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi medicale. 19.15: Concert de primăvară. Fanfara Reg. 2 artilerie de gardă, cond. de Lt. Ioniţă; Marşul Reg. 2 art. de gardă de Lt. Ioniţă; Uvertură la „Farmecul primăverii” de Schneider; Voci de primăvară, vals de Joh. Strauss; Vântuleţ de primăvară, potpuriu de Alex. Marian; Baladă de Ciprian Porumbescu, aranj. de Lt. Ioniţă. 19.58. SPORT: Rezultate technice. 20. Concert de muzică de primăvară. Corul Casei de Credit P. T. T., cond. de G. Niculescu; Cântecul ciocârliei de Mendelssohn; Privighetoarea de Mendelssohn; Primăvara de Loewe; Cântă puiul cucului de I. Bahociu; Primăvara de G. Niculescu; Mugurul de Hauptmann; Imn de primăvară de Ciprian Porumbescu. 20.30: Concert de seară. D-ra Lisette Dima (canto) şi Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski; Marşul primăverii de Blankenburg; Primăvara în pădurea vieneză de Ascher; Intermezzo rustic de Ketelbey; Canalul de Pollakin; O Mai frumos! — vals de Joh. Strauss. 21: Radio-jurnal. 21.10: Continuarea concertului: Voci de primăvară de Joh. Strauss (voce: Lisette Dima); Cântecul privighetoarei de Rechtenwald; Arie din „Nunta Jeanetei” de Moose (voce: Lisette Dima); Dansul florilor din baletul „Naila” de Delibes; Flori și păsări de Bettidéii (voce: Lisette Dima); Primăvara dragostei de Kalmann. 21.45: Rezultate sportive de Haiti Vasilescu. 22. TEATRU: „FAT FRUMOS” poveste lirică in 4 acte, in versuri de Horia Furtună, adaptare radiofonică. Distribuţia: Făt Frumos: A. Pop Marţian; Ileana Corinzeana: Lily Tarandino; Mama: Sorana Ţopa; Aghiuţă: Victoria Mierlescu; Tei legănat: Gr. Duţulescu; Mioara: Slena Galaction; Spulberă Vânt: I. Polizu; Licurici: N. N. Matei; Al’bu: Dem. Psatta; Melinte: Teoor Păunescu;Î-3raur: Florin Scăr- Abriy . *v JiCtu'a: Sauina Metta; Scufiţa Roşie: Mica Medy; (Ţărani — Ţărance). Regia artistică: Victor Bumbeşti. Regia technică: Al. Lohan. 23.30—1: Concert de noapte (discuri). Sofia. 3549 m. 850 kHz. 100 kw. 6.55: Muzică populară. 7.15: Mutewif ustra. 8.50: Inf. 9: Muzica ușoara, sc.40: Pauză. 9.45: Ser- Conf. 12: Pauză. 1230: Recital orgă. 13 : Muzică ușoară. 14: Maiori variate. 1430: Inf. 15.15: Inf. hrw• Turtumi că de dans. 18: Ora copiluluîîTS: Pentru săteni. 20: Muzică de dans. 21: Muzică populară. 21.30: Muzică de cameră. 22: Recital de canto. 22.30: Inf. 22.45: Plăci. 23.30: Selecţiuni din operete. 24: Muzică de dans. Paris. 1648 m. 182 kHz. 80 kw. — 20: Conf. 20.30: Circ radiofonic. 21: Cronică. 21.15: Melodii variate. 2130: Concert simfonic. 23.35: Program sonor. 23.45: Ora. Inf. 24: Concert de orchestră. Deutschlandsender. 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 17: Concert de după amiază. 10: Muzică variată. 20: Inf. Meteor. 20.40: Sport. 21: Concert de muzică distractivă. 23: Program variat. 24: Inf. 0.15: Orchestră de dans. Varșovia. 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 18: Concert de muzică distractivă. 20: Teatru radiofonic. 20.35: Plăci 21.40: Revistă politică. 21.50: Radio-jurnal. 22: Sport. 22.15: Emisie veselă. 23: Concert ivloniuisiko. 23.30: Quintet (Boccherini). 23.50: Inf. Budapesta. 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 20: Plăci. 20.50: Teatru radiofonic. 23: Inf. 23.25: Orchestră de țigani. 24: Concert de orchestră. 1.05: Inf. Viena. 507 m. 592 kHz. 150 kw. — 21: Concert de muzică variată. 22.45: Inf. 23: Deutschlandsender. Concert. 24: Orchestră de dans. 1: Concert de valsuri. 2.30: Muzică de dans. Praga. 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 20: Inf. Meteor. 20.15: Conf. 20.30: Plăci. 20.36: Tablou radiofonic. 22: Ora. 22.15: Simfonia in do minor (Dvorak). 22.55: Plăci. 23: Ora, Inf. Cronica zilei. Sport. 23.25: Plăci. 23.35: Muzică de dans. Belgrad. 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 18.45: Melodii populare. 19.30: Plăci. 20.30: Ora națiunii. 20.50: Reportaj. 21: Pel mei muzical. 23: Inf., Sport. 23.20: Muzică de dans. Roma. 713 kHz. 420,8 m. — 20.45: Muzică variată. 21: Ora, Inf., Radio-jurnal. 21.20: Conf. 21.30: Muzică variată. 22: Concertul Filarmonicei. 0.15: Muzică de dans.xXO*XOXx- Două accidente mortale in Vlaşca Giurgiu, 28 Aprilie Astăzi dimineaţă s’au înregistrat două accidente mortale în judeţul Vlaşca. Pe când locuitorul Ion G. Matei din comuna Naipu, scotea nisip dintr’o carieră dela marginea satului, s’a surpat malul peste el, omo'-'" ’ '1 pe loc. In aceleaşi împrejurări a murit şi locuitorul Gheorghe Burcea din comuna Bucşani. Parchetul a autorizat înmormântarea. -OXCXO Anul al 55-lea Nr. 117 Duminică 1 Mai 1936 Un adevăr istoric confirmat in 1938 (Urmare din pag. 1 a) ducele şi ducesa a plecat mai departe spre primărie. După recepţia de la primărie, archiducele Franz Ferdinand şi-a manifestat dorinţa să viziteze pe ofiţerul rănit. De aceea itinerarul a fost schimbat. Şoferul ce conducea acest automobil a primit ordin pe drum să treacă „podul Latinilor“. Ori, pe acest pod, alt conspirator, Prinţip, a tras focurile de revolver ce au răpus pe archiducele Franz Ferdinand şi pe ducesa Sofia de Hohenburg. Adevărul istoric a eşit acum şi mai bine la lumină Zilele trecute s-a publicat la Zagreb o carte interesantă asupra acestui atentat, scrisă de d. Leo Pfeffer, — unul din judecătorii ce au fost însărcinaţi să instruiască atentatul dela Serajevo. Această mărturie de primul ordin prezintă un interes istoric, nu atât prin precisiunea amănuntelor, cât prin constatările ce s’au făcut după primele cercetări în ce priveşte mobilul atestatului şi situaţia conspiratorilor. D. Pfeffer a constatat contradicţii In depoziţia martorilor ce au făcut parte din cortegiu. El nu-şi explică nici azi pentru ce feld-mareşalul Potiorek, genatorul militar al Bosniei, dă primul atentat, n’a luat măsuri excepţionale de pază şi abia, pe drum, spre „podul Latinilor“, şoferul a primit ordinul să schimbe direcţia. Nici un indiciu, în cursul instrucţiei sale, n’a avut judecătorul Pfeffer DESPRE AMESTECUL SERBIEI OFICIALE IN ACEL ATENTAT. El a constatat că toţi conjuraţii, în frunte cu Prinţip, au luat măsuri să nu fie descoperiţi de autorităţile sârbeşti. Aceasta reese, nu numai din declaraţiile lor, dar şi din pregătirile ce le-au făcut în vederea loviturii de la Serajevo, ca şi din împrejurările cum au călătorit ei până în capitala Bosniei şi Herzegovinei. Ocupându-se apoi de cauzele generale ale atentatului, Pfeffer spune, că pe lângă propaganda naţionalistă sârbă Spitaustr'iacă, Ajati&ţâţ, în, acea tolerată şi şi susţinută gandă austriacă, chiar încurajată de guvernul din Viena, împotriva sârbilor. Atmosfera era în vara anului 1914, atât de încărcată, încât armata austro-ungară ce a fost concentrată în Bosnia, pentru mai evre, a avut ca temă războiul împotriva Serbiei. Prinţii şi complicii lui au fost împinşi de patriotismul lor exaltat să săvârşească atentatul de la Serajevo, atât din cauza persecuţiilor iugoslavilor din imperiul habsburgic, cât şi din cauza dorinţei lor de a contribui la realizarea unităţii statului iugoslav. Pfeffer spune că la interogatoriul ce i l-a luat lui Prinţip, acesta i-a declarat: „N’am avut încredere în conducătorii şi politiciani Serbiei. Noi ne-am impus însă misiunea să contribuim la unirea tuturor iugoslavilor într’un stat independent, luând ca exemplu Italia şi Germania“. Fostul judecător de instrucţie recunoaşte astfel faptul important, că din cercetările ce le-a făcut în această afacere, din actele ce le-a avut la dispoziţie, precum şi din depoziţiile tuturor martorilor, nu a reuşit amestecul, nici direct, nici indirect, al autorităţilor sârbeşti în pregătirea şi executarea atentatului de la Serajevo. Pe ce s’a întemeiat atunci acuzaţia formulată de cancelarul Austro - Ungariei, împotriva Serbiei? Pe falsuri. O altă observaţie a d-lui Pfeffer este agravantă pentru foştii conducători ai monarhiei habsburgice: el şi-a dat seama în cursul instrucţiei că Austro-Ungaria vrea să exploateze politiceşte atentatul de la Serajevo, împotriva Serbiei. Aşa se şi explică ultimatumul ce l-a dat apoi Austro-Ungaria, Serbiei şi respingerea răspunsului conciliant al Serbiei. Se urmărea, la Viena şi la Budapesta, războiul cu orice preţ pentru „prestigiul monarhiei” şi zdrobirea Micei Serbii. Iată adevărul istoric, confirmat în 1938 de unul din judecătorii principali ai atentatului deli Seraievo. I K. SEI ț.An lî Acelaș cântec (Urmare din pagina I*a) Neagră și la gurile Dunării germane. Ar fi fost o implicrare a planului întocmit de Moltke în 1844 de „liberare a gurilor marilor fluvii germane“, cum stă scris în Schriften vol. II, p. 313. Din fericire, mozaicul austro-ungar destrămându-se, complexul vis german, măcar sub înfăţişarea de mai sus, s’a năruit. Dar canalul Rin-Main-Dunăre nu înseamnă o altă Încercare de ajungere la hegemonie ? In ameţeala izbânzii, germanismul şi-a luat un nou avânt. Cele petrecute în afară de noi nu ne privesc decât in măsura în care ne pot atinge. Gândirea insă, care domnește printre germanii din afară de hotarele germane, rotunjite de curând cu frumoasa bucată de pământ purtătoare a 10 milioane de oameni, este supusă procesusului unei nemărginite încrederi în sine împotriva căreia li se pare că nu se poate pune stavilă. România a ieşit mărită pe temeiul sfânt al principiului naţionalităţii, şi intrând din nou in marginile ei fireşti şi istorice nu poate învinui pe celelalte ţări de a se mări prin adunarea celor de acelaş sânge cu ele. Dar dela această dreaptă socoteală, până la revendicări nebuneşti cu neputinţă să se împlinească, este o prăpastie. Ţările imperialiste cari au nesocotit acest adevăr, au avut soarta răposatei Austro-Ungarii. De aceea minorităţile germane de la noi, săvârşesc o greşală politică lipsită de bun simţ critic când se plâng de nedreptăţi arbitrare luate faţă de ele de către statul român, când de fapt acele apâsări nu există. Mai alaltăeri tot aci,im coloanele acestui ziar, se arătau cele spuse de ziarul „Frankfurter Zeitung“ în această privinţă. România este o ţară suverană hotărîtă să rămână suverană şi stăpână să ceară tuturor, faţă de legi făcute pentru toţi, aceiaşi supunere pe care alţii o cer la ei acasă. Plăcute sau neplăcute măsurile politice lăuntrice ne privesc, după cum măsurile luate în Austria nu ne privesc. Dealtfel, pătimirile noastre din trecut sunt cea mai bună chezăşie că nu vom aluneca pe povârnişul pe care s’au prăvălit cei cari n’au ştiut să-şi potolească setea de asuprire a celor sortiţi să le fie supuşi. Asuprirea economică germană asupra Austro-Ungariei n’a suferit decât In parte de rezultatul războiului celui mare, căci Austria rămasă singură, a fost în Întregime contopită cu Germania, atât economiceşte cât politiceşte. Cât priveşte pe Ungaria, începuse să se teamă în 1916 de: „înstrăinarea inteligenţei naţionale in folosul german" după cum scria Pesti Hírlap în Aprilie al acelui an, cu învoirea lui Tisza. Uniune economică, Zollverein, sau altele vor fi iarăşi puse în joc ; rămâne de văzut cu ce sfârşit, scopul fiind acelaş: expansiunea. Hamburg—golful Persic învie mai curând ca oricând. EMANUIL HAGI MOSCO CITIŢI SAMBATA, 30 APRILIE: Universul Literar care publică două mari pagini asupra Expoziţiei portretului italian de la Belgrad, scrise de Mihai Niculescu şi ilustrate cu admirabile reproduceri după tablouri şi sculpturi datorite unor artişti de renume universal. Restul paginilor cuprinde remarcabile versuri şi proză literară, eseuri şi cronici semnate de d-nii: George Murnu, Ion Pillat, Victor Papilian, Toma Vlădescu, Nicolae Roşu, Apriliana Medianu, Victor Popescu, Radu A. Sterescu, C. Fântâneru, Romeo Alexandrescu, Dan C. Bălteanu, Grigore Olimp Ion, Mircea Bărbulescu ş. a.