Universul, iunie 1938 (Anul 55, nr. 148-162)

1938-06-11 / nr. 158

K­ Anul al 55-lea Fondator: LUICI CAZZAVILLAN , Propriei­­UNIVERSUL înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov România: 3 lei Străinătate: 6 lei EXEMPLARUL­­ în Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării dir. G­le P. T. T. No. 120.288/932 CELE DIN URNA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACTIA fi ADMINISTRATIA: BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 Tot chestiunea pâinii " Precum s’a văzut din in­­formaţiile publicate, fabri­­­­fcanţii de pâine şi brutarii au înaintat un nou memoriu şi primtr’o delegaţie a lor au făcut noui demersuri şi au depus noui stăruinţe pe lân­gă primăria municipiului Ca­pitalei, cerând să li se încu­viinţeze o nouă urcare a pre­ţului la pâinea neagră. De ce­­au cerut această urcare de preţ numai pentru pâinea neagră şi nu şi pentru cele­lalte calităţi de pâine — pâi­nea albă, pâinea de lux, fran­zela, chifle, etc.? Răspunsul este simplu: pentru că la aceste calităţi de pâine câştigă mulţumitor, ba chiar mai mult decât mulţu­mitor. Li s’a îngăduit un câş­­ttig mai mare, tocmai pentru a compensa câştigul prea mic ce l-ar avea de pe urma pâinei negre. Li s’a impus chiar obligaţia de a fabrica şi scoate în vânzare cantităţi proporţionale de pâine albă şi de pâine neagră. Aceasta pentru a nu vinde prea multă pâine albă şi prea puţină pâine neagră, silind popula­ţia săracă să consume o pâi­ne scumpă. Nu ştim întru­cât această obligaţie este respectată de toţi brutarii şi fabricanţii de pâine. Intorcându-ne la cererea de scumpire a pâinei negre, vedem că se caută o îndrep­tăţire a cererii în faptul că în ultimul timp s’ar fi urcat preţul grâului. Totuşi, auto­ritatea municipală a respins Cererea, anunţând chiar lu­area de măsuri drastice îm­potriva fabricanţilor de pâi­ne şi a brutarilor, cari, fie direct, fie pe o cale indirectă, ar încerca să urce preţul de astăzi al pâinei negre. Până la noua recoltă de grâu, fa­bricanţii şi brutarii sunt obli­gaţi să menţină la pâinea neagră preţul de astăzi. Hotărîrea primăriei muni­cipiului nu poate fi decât a­­probată. De altfel, este jus­tificată şi de un fapt real. Pe faptul că, din cercetările făcute, reiese că fabricile de pâine sunt aprovizionate cu cantităţi de grâu suficient să facă faţă nevoilor până la noua recoltă, care este aşa de apropiată, şi că grâul a­­cesta a fost cumpărat pe preţul anterior tendinţei de urcare. Aşa fiind, demersul bruta­rilor şi fabricanţilor de pâi­ne constitue o încercare de a obţine dreptul de a câştiga mai mult decât câştigau pâ­nă acum. Ţinând însă seamă de datoria de ocrotire a populaţiei sărace, încercarea trebuia respinsă — aşa cum s’a şi făcut. Totuşi, chestiunea nu este definitiv deslegată. Şi nu poa­te primi o deslegare defini­tivă, până ce nu va fi pusă pe terenul adevărat şi logic. Aşa, fabricanţii de pâine şi brutarii invoacă, în sprijinul cererii lor, faptul că grâul s’ar fi scumpit. Când e vorba de grâu, fac socoteala — aşa cum şi trebue făcută — in greutate, în chillogram. „Chi­­logramul de grâu a costat a­­tâta până mai acum o lună, iar de o lună încoace s’a ur­cat cu atâta“, susţin el. Insă, când este vorba des­pre pâine, socoteala nu se mai face după greutate, adi­că, după chilogram, ci după bucată. „Vindem, zic ei, pâi­nea neagră cu atâta, dar chilogramul de grâu costă mai scump“. Se scapă însă din vedere sau, mai bine zis, se ocoleşte amănuntul, care este hotărâ­tor în chestiune, şi anume că pâinea neagră, presupusă a fi de un chilogram, e departe de a avea această greutate. Este, precum se ştie, o tole­ranţă îngăduită de autori­tăţi, şi foarte deseori lărgită de cei ce beneficiază de ea. E un fel de minciună con­venţională. Pâinea va fi vân­dută ca o pâine de un chilo-­­­gram, dar nu cu cântarul, ci cu bucata. Iar pentru pâine, chilogramul, în loc de a avea o mie de grame, aşa cum are pentru carne, pentru legume şi pentru oricare alt articol, va avea opt sute sau chiar şapte sute de grame. Această minciună conven­ţională încurcă socotelile şi înlesneşte frauda şi abuzul. A i se pune capăt, înseamnă a limpezi o situaţie şi a face un act de logică şi de drep­tate. Din ziua în care se va hotărî ca şi pentru pâine chi­logramul să fie de o mie de grame, ca pâinea să se vândă şi ea cu cântarul, iar nu cu bucata, se va lua putinţa de abuzuri, precum nu va fi ne­­voe de cercetări continui şi control zilnic. O nouă dovadă de solicitudine a d-lui Hitler faţă de Italia Serviciul special Londra, 8 (Radio Central).— ’Corespondentul diplomatic al ziarului „Evening Standard” la Berlin anunţă că d. Hitler a dispus disolvarea tuturor orga­nizaţiilor din Germania care susţineau revendicările germa­ al „Universului“ nilor din Tirolul italian. Susnumitul corespondent ob­servă că in urma disolvărilor acestor asociaţii, 250.000 ger­mani din Italia vor fi lipsiţi, de aci înainte, de orice sprijin din partea Reichului. Serbarea zilei tineretului întrerupte Miercuri din cauza ploii, festi­vităţile au continuat ori întrerupte Miercuri din muza ploii abundente, mă­reţele serbări ale tineretului pentru ziua Restauraţiei au continuat ori dimineaţă la stadionul A. N. E. F., pe o vreme splendidă. Întrucât la ora când punem această ediţie sub presă, ser­bările continuă, vom publica în numărul de mâine darea de seamă a­devăratul patriotism: încor­darea tuturor eforturilor — fiecare după putinţa sa, — pentru ridicarea şi întărirea adevăratului românism crea­tor. Cu toate că aceste îndru­mări sunt înfăţişate prin cu­vinte. Eu nu cer străjerilor cuvinte, ci fapte. Faptele sunt singurele rea­lităţi şi străjeria trebuie să fie reală. Serbăm astăzi ziua tinere­tului. Ştiu că acest tineret nă­­dăjdueşte că mâine va fi tot mai bine in România. Şi Eu cred tot aşa, şi aşa trebuie să fie ; iată de ce sunt în capul vostru. Iată de ce grija Mea se îndreaptă cu nesfârşită dra­goste către această generaţie a viitorului, crescută într’o atmosferă de dragoste, de credinţă şi de muncă ; ea va fi chemată la o viaţă cetă­ţenească mai curată, mai fo­lositoare şi mai productivă. STRAJERI * O nouă aşezare s’a dat României, pusă pe temelia muncii şi a credinţei, s’a dat ţării o nouă libertate, o libertate de disciplină fău­ritoare de progres. Ritmul României viitoare va trebui să fie acela al cre­dinţei care vi se insuflă vouă. In nici o acţiune nu tre­bue să mai perziste egocen­trismul individual, ci numai credinţa că orice acţiune este menită să întărească patri­moniul comunităţii române. Eu doresc ca aceste cuvin­te, rostite azi vouă, să trea­că dincolo de marginele, ori­cât de largi ar fi, ale organi­zaţiei şi să se sădească adânc în sufletul tuturor iubitorilor de Patrie. Credinţele şi lozincile stră­jerilor să devie credinţele şi lozincile întregului Meu popor. O morală adevărată nu poate să fie încătuşată în ca­drul unui număr restrâns de suflete, ci trebue să se re­verse în subconştientul tutu­ror, pentru binele şi propă­şirea unei Românii renăs­cute. STRAJERI ŞI COMANDANŢI ! Am urmărit munca ce aţi depus-o în acest an şi sunt mulţumit. Centrele noastre de In­strucţie şi unităţile s’au silit să fie la înălţimea chemării lor. Nu numai nădăjduesc, dar şi cred că anul ce vine va în­semna un adevărat progres Acest progres este o nevoe imperativă a dezvoltării noas­tre naţionale. Totdeauna cu gândul la tot ce e mai scump nouă . „Pa­tria“ Strig­­ . I. Să trăiască România­­ „Sănătate !“ (Urale şi ovaţii prelungite)­, lli-Cu prilejul serbării Restau­raţiei, toate clădirile instituţiu­­nilor publice şi din centrul Ca­pitalei au fost Miercuri seară frumos Împodobite cu ghirlan­de de verdeaţă, coroana şi cifra regală, alcătuite din becuri elec­trice în cele trei culori naţio­nale: roşu, galben şi albastru precum şi inscripţia: „Trăiască Regele Carol II”. Reflectoare puternice scăldau inttr’o­­Lumină orbitoare: Pala­tul regal; mi­sterul de justi­ţie şi cel de comunicaţii 5 pa­latul „Monitorului Oficial“ , cel al prefecturii poliţiei Capita­lei ; Casa d­e depuneri 5 palatul poştelor, etc. Muzicale militare au totomat dâmb­ece naţionale până seara târziu,­în sunetele acestor mu­zici locuitorii din toate stratu­rile solidafice, încingând horte, sârbe, etc. Cetăţenii Capitalei au invadat centrul până aproape de mie­zul nopţii. M. S. Regele rostindu-şi cuvântarea CUVÂNTAREA M. S. REGELUI TINUXĂ MIERCURI DIMINEAŢA Miercuri dimineaţă, după­­ tot ceea ce e sănătos in pe­ ridicarea pavilionului, M. S. Regele, Marele Străjer, a ros­tit înălţătoarea cuvântare de mai jos: STRAJERI. Tradiţia întemeiată acum 5 ani hărăzeşte, ca şi azi, să am bucuria de a întruni îm­prejurul Meu mărturia tine­retului românesc. Serbarea din acest an, pen­tru sufletul Meu, are o în­semnătate deosebită. Am trecut încă un prag în dezvoltarea mişcării de rege­­nerare a generaţiilor viitoare. După o jumătate de dece­niu, printr’o credinţă neşo­văitoare a acelora cari ne-am înhămat la această muncă, putem să spunem fără în­conjur că drumul biruinţii ne este larg deschis. Cei cari până ori au fost neîncrezători în opera noas­tră, astăzi, încep să priceapă cât de înalte, câte de dezin­teresate şi cât de adevărat patriotice sunt morala şi în­făptuirile străjeriei. Au trecut fără prea mari greutăţi anii de bâjbâire ai începuturilor ; de azi înainte ni se deschid, larg în faţa noastră porţile viitorului în­tru consolidarea sufletului generaţiilor viitoare. Noi nu suntem o şcoală searbădă, buchisită în cărţi; noi batem puternic în piep­turile Românilor adevăraţi. Fără ură pentru alţii, noi credem în puterea şi dreptul de viaţă al Românilor, noi credem că tot ceia ce au clă­dit cu atâta râvnă înaintaşii noştri este temelia pe care trebue clădit sufletul nou al României viitoare. Străjerii au scris în orezul lor : primatul muncii, prima­tul propăşirii Neamului prin porul nostru. In sufletul fiecăruia dintre străjerii de azi trebuie să se înrădăcineze lozinca, că reali­zările individuale sunt toate pentru folosul obştesc. Meritul fiecăruia este un adaos la progresul entităţii naţionale româneşti. In aceasta stă puterea noas­tră morală : individualitate în comunitate. Iată adevăratul naţiona­lism constructiv, iată cheză­şia progresului nostru, iată visul străjeresc al viitorului. Munca aceasta a fiecăruia, într’un scop înălţător de fo­los al entităţii româneşti, este cheia de boltă a pu­terii naţionale româneşti de mâine. Noi nu facem paradă, noi plămădim suflete şi aceste suflete trebuiesc înoţelite în­tr’un crez ; acest crez este a­ In corpul ziarului: Focul de la spitalul Brâncovenesc Ploi torenţiale cu grindină in ţară Serviciul religios Miercuri la A. N. E. F. 1 /I Hg. 158 Sâmbătă îl Iunie 19SS 14 Pagini PIUI DIRECTOR ȘI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU Activitatea diplomatică a guvernului francez Expunerea d-lui Georges Bonnet în fața comisiei de politică externă a senatului Paris, 8 (Rador). — Co­­misiunea de politică externă a Senatului a ascultat astăzi un lung expozeu făcut de d. Bonnet, ministrul aface­rilor străine, cu privire la activitatea diplomatică a ca­binetului Daladier. Ministrul afacerilor străi­ne a subliniat fidelitatea gu­­vernului francez faţă de po­litica de neintervenţie în Spania şi a arătat demersu­rile făcute şi măsurile luate de guvern pentru a împiedi­ca orice nouă incursiune a avioanelor străine pe deasu­pra teritoriului francez. D. Bonnet a dat explicaţii asupra negocierilor duse cu guvernul italian şi a expri­mat speranţa de a le vedea cât mai curând încununate de succes. Rezumând întrevederile de la Londra de la sfârşitul lui Aprilie, ministrul aface­rilor străine a subliniat im­portanţa pe care o prezintă pentru menţinerea păcii eu­ropene colaborarea franco­­britanică, care din nou s-a afirmat plină de încredere reciprocă. După o expunere amănun­ţită a situaţiei din Europa Centrală, d. Bonnet a înche­iat relevând satisfacţia sa pentru faptul că începerea conversaţiilor la Fraga per­mite azi să se spere într’o re­glementare pacifică şi echi­tabilă a diferitelor proble­me, într’o voinţă comună de destindere şi bună înţele­gere. D. Bonnet a fost viu a­­plaudat de membrii com­i­­siunii. Ministrul afacerilor străi­ne a răspuns apoi la diferi­te întrebări cu privire la u­­nele aspecte ale chestiunii furniturilor pentru Spania, la dificultăţile cu Italia, la însemnătatea acordurilor bi­laterale semnate de Franţa, la relaţiile Franţei cu So­vietele şi cu Germania şi cu privire la caracterul înţele­gerii franco-britanice. In numele comisiei, d. Bé­­renger, preşedintele ei, a mulţumit d-lui Bonnet şi a rugat să continue a activa pentru menţinerea păcii, cu toate complicaţiile interna­ţionale actuale, căutând, de acord cu guvernul britanic, toate soluţiile susceptibile de a concilia demnitatea şi independenţa naţională şi menţinerea securităţii inter­­­­naţionale. Comunicatul oficial pentru amânarea serbărilor Iată comunicatul oficial pentru amânarea festivităţi­lor primit Miercuri seară: „Din înalt ordin, serbările „Restauraţiei“, care trebuiau­­ să se ţină ori, 8 iunie, pe te­renul stadionului A.N.E.F. şi care au fost întrerupte, din pricina timpului nefavorabil, vor continua azi, 9 iunie, ora 8,30 dimineaţa. Programul se va desfăşura de la punctul de unde acest program a fost suspendat. Publicul este anunţat, pe această cale, că biletele de tribună, distribuite, rămân valabile şi că se vor putea folosi fie biletele de intrare pentru serbarea de ori dimi­neaţă, fie cele eliberate pen­­tru sportul care fusese orga­nizat după amiază. Dacă persoanele invitate nu mai păstrează biletele de tri­bună, se vor putea folosi de adeverinţe luate de la autori­tăţile care au eliberat aceste bilete. DISPOZIŢII PENTRU STRAJERI Comandamentul Străjii Ţă­rii face cunoscut străjerilor şi străjerelor, comandanţilor şi comandantelor, că toate dispoziţiunile date pentru 8 Iunie, rămân in vigoare pen­tru ziua de 9 Iunie, adică se vor întruni la aceleaşi ore şi în aceleaşi locuri şi vor fi transportaţi in aceleaşi con­­diţiuni. Statul major al Străjii Ţă­rii se va prezenta pe teren, in aceleaşi condiţiuni ca în ziua de 8 iunie. Toţi comandanţii, fără a primi alt ordin, vor executa aceste dispoziţiuni cunos­când că sunt puşi cu acest prilej la una din cele mai frumoase probe de vrednicie. După defilare, se vor pre­zenta Suveranului toate şta­fetele sportive. PENTRU PROFESORI Faţă de înaltul ordin al M. S. Regelui, ca serbarea stră­jerilor, întreruptă ori din cauza timpului nefavorabil, să se reia astăzi dimineaţă, 9 iunie, ministerul educaţiei naţionale a dat dispoziţiune tuturor şcoalelor, care au profesori şi profesoare stră­­jeri şi cari urmează să fie prezenţi la datorie, să con­sidere această dispoziţie jus­tificativă pentru orice alte eventuale atribuţii şcolare, pe ziua de 9 iunie, care se con­sacră exclusiv festivităţilor străjer­eşti. PENTRU MEDICI ŞI CRUCEA ROŞIE In vederea serbării de la 9 iunie pe stadionul A. N. E. F., sunt in­vitaţi a veni la infirmeria Stadio­nului toţi cei ce au colaborat ori la serviciul sanitar (medicii şco­lari şi ai municipiului, medicii şcolari ai ministerului educaţiei naţionale, medicii cercetaşi de război, d-nele infirmiere ale Cru­cii Roşii, străjerele şi străjerii brancardieri). Toţi vor fi prezenţi la aceiaş oră, cu aceiaşi distribuţie ca şi eri”. Servicii® publice sunt suspendate Preşedinţia consiliului de miniştri comunică următoa­rele : „Serbarea tineretului străjeresc urmând să se desfăşoare pe stadionul A. N. E. F. azi, 9 iunie, I. P. S. dr. Miron Cristea, Patriarhul României, pre­şedintele consiliului de miniştri, a decis ca ser­viciile la autorităţile pu­blice din Capitală să fie suspendate, azi 9 Iu­nie“. SCRISORI DIN LONDRA O problemă topică Londra, Iunie I« Camera Comunelor guver­nul este asaltat de interpelări în legătură cu bombardarea oraşe­lor din China şi mai ales din Spania republicană. Interesul a­­cesta al opoziţiei faţă de neno­rocirile populaţiei civile catala­ne şi chineze este dictat doar de un sentiment de pură umanita­te ? Suntem gata să admitem că dorinţa de a plictisi pe d. Cham­ber­lain îşi are aci o parte egală. Dar ceea ce este caracteristic pen­tru noi este cu adevărat monu­mentala ignoranţă de care dau dovadă nu numai interpelatorii ci şi miniştrii. Această problemă a ocrotirii populaţiei civile în timpul răz­boiului este o problemă topică, deoarece, în momentul de faţă, operaţiile unui război modern pătrund în adâncime în punctele cele mai îndepărtate ale frontu­lui de luptă. Totuşi, nimeni nu pare că se sinchiseşte de a sta­bili care este exact situaţia ac­tuală a legii internaţionale în ce priveşte populaţia civilă. Igno­ranţa care domneşte pretutindeni în privinţa acestui subiect este, o repetăm, nesfârşită. Deoarece e cu neputinţă să putem fi as­cultaţi afară de cazul când am spune ceva senzaţional, vom în­cepe printr’o lovitură. Punem di­rect întrebarea. Se ştie oare că în prezent Cru­cea Roşie nu acordă nici o pro­tecţie legală unui spital adăpos­tind răniţii civili ? Convenţiile internaţionale existente conferă o oarecare ocrotire răniţilor mi­litari. Dar civilii sunt excluşi de la aplicarea acestor reguli. Suntem convinşi că o astfel de afirmaţie produce efectul unui şoc şi câţiva dintre cititorii noş­tri ne vor acuza că afirmăm cel puţin inexactităţi. Ei bine, n’au decât să se informeze. Vor fi ne­voiţi să admită că noi avem dreptate: Crucea Roşie nu ocro­teşte pe răniţii civili. Pentru moment, acest exemplu e de ajuns. Cât despre conven­­ţiile internaţionale pe cari le-am menţionat, ele valorează şi mai puţin decât crede publicul. In fond numai trei merită să fie menţionate. 1. Convenţia, "de la "Geneva pen­­tru ocrotirea răniţilor şi bolnav­­i lor ai armatelor cari sunt pa front. Încheiată în 1864, când a constituit un adevărat progres în umanizarea războiului, această convenţie a suferit uşoare modi­ficări în 1906 şi 1929, dar fără să se ţină seama cu adevărat de lec­ţia războiului mondial. Războiul aerian, în desfăşurarea sa recen­tă, o face cu totul demodată. 2. Convenţia de la Haga pentru uzurile războiului, încheiată în 1907 şi niciodată revizuită de a­­tunci, această convenţie a fost victima unor violări atât de nu­meroase în timpul războiului mondial şi mai târziu, încât de fapt nu mai există. 3. Convenţia de la Daga pen­tru ocrotirea răniţilor şi bolna­vilor într’un război pe mare. Ex­celentă în concepţia ei, conven­ţia aceasta suferă prin aceea că nu e coordonată cu regalele răz­boiului pe uscat. Se vede deci că în ce priveşte dreptul internaţional nu prea a­­vem mare lucru de oferit oame­nilor dornici de a limita groză­viile războiului modern. In cursul acestei luni se deschide la Lon­dra a 16-a conferinţă internaţio­nală a Crucii Roşii. E de dorit ca guvernele reprezentate cu a­­cest prilej să n’o lase să treacă fără a întreprinde ceva cu adevă­rat folositor pentru ocrotirea populaţiei civile, care rămâne azi fără apărare în faţa legii internaţionale. Să mai sperăm că opinia publică, mişcată în sfâr­şit de pericolul ce ameninţă, va exercita toată presiunea asupra guvernelor, astfel ca acestea să se hotărască în sfârşit să reac­ţioneze într’o chestie atât de im­portantă. AUGUR de AUGUR (Continuare in pagina 3-a) Măria Sa Marele Voevod trecând în revistă pe străjeri 4

Next