Universul, iunie 1938 (Anul 55, nr. 148-162)
1938-06-11 / nr. 158
K Anul al 55-lea Fondator: LUICI CAZZAVILLAN , ProprieiUNIVERSUL înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov România: 3 lei Străinătate: 6 lei EXEMPLARUL în Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării dir. Gle P. T. T. No. 120.288/932 CELE DIN URNA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACTIA fi ADMINISTRATIA: BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 Tot chestiunea pâinii " Precum s’a văzut din informaţiile publicate, fabrifcanţii de pâine şi brutarii au înaintat un nou memoriu şi primtr’o delegaţie a lor au făcut noui demersuri şi au depus noui stăruinţe pe lângă primăria municipiului Capitalei, cerând să li se încuviinţeze o nouă urcare a preţului la pâinea neagră. De ceau cerut această urcare de preţ numai pentru pâinea neagră şi nu şi pentru celelalte calităţi de pâine — pâinea albă, pâinea de lux, franzela, chifle, etc.? Răspunsul este simplu: pentru că la aceste calităţi de pâine câştigă mulţumitor, ba chiar mai mult decât mulţumitor. Li s’a îngăduit un câşttig mai mare, tocmai pentru a compensa câştigul prea mic ce l-ar avea de pe urma pâinei negre. Li s’a impus chiar obligaţia de a fabrica şi scoate în vânzare cantităţi proporţionale de pâine albă şi de pâine neagră. Aceasta pentru a nu vinde prea multă pâine albă şi prea puţină pâine neagră, silind populaţia săracă să consume o pâine scumpă. Nu ştim întrucât această obligaţie este respectată de toţi brutarii şi fabricanţii de pâine. Intorcându-ne la cererea de scumpire a pâinei negre, vedem că se caută o îndreptăţire a cererii în faptul că în ultimul timp s’ar fi urcat preţul grâului. Totuşi, autoritatea municipală a respins Cererea, anunţând chiar luarea de măsuri drastice împotriva fabricanţilor de pâine şi a brutarilor, cari, fie direct, fie pe o cale indirectă, ar încerca să urce preţul de astăzi al pâinei negre. Până la noua recoltă de grâu, fabricanţii şi brutarii sunt obligaţi să menţină la pâinea neagră preţul de astăzi. Hotărîrea primăriei municipiului nu poate fi decât aprobată. De altfel, este justificată şi de un fapt real. Pe faptul că, din cercetările făcute, reiese că fabricile de pâine sunt aprovizionate cu cantităţi de grâu suficient să facă faţă nevoilor până la noua recoltă, care este aşa de apropiată, şi că grâul acesta a fost cumpărat pe preţul anterior tendinţei de urcare. Aşa fiind, demersul brutarilor şi fabricanţilor de pâine constitue o încercare de a obţine dreptul de a câştiga mai mult decât câştigau până acum. Ţinând însă seamă de datoria de ocrotire a populaţiei sărace, încercarea trebuia respinsă — aşa cum s’a şi făcut. Totuşi, chestiunea nu este definitiv deslegată. Şi nu poate primi o deslegare definitivă, până ce nu va fi pusă pe terenul adevărat şi logic. Aşa, fabricanţii de pâine şi brutarii invoacă, în sprijinul cererii lor, faptul că grâul s’ar fi scumpit. Când e vorba de grâu, fac socoteala — aşa cum şi trebue făcută — in greutate, în chillogram. „Chilogramul de grâu a costat atâta până mai acum o lună, iar de o lună încoace s’a urcat cu atâta“, susţin el. Insă, când este vorba despre pâine, socoteala nu se mai face după greutate, adică, după chilogram, ci după bucată. „Vindem, zic ei, pâinea neagră cu atâta, dar chilogramul de grâu costă mai scump“. Se scapă însă din vedere sau, mai bine zis, se ocoleşte amănuntul, care este hotărâtor în chestiune, şi anume că pâinea neagră, presupusă a fi de un chilogram, e departe de a avea această greutate. Este, precum se ştie, o toleranţă îngăduită de autorităţi, şi foarte deseori lărgită de cei ce beneficiază de ea. E un fel de minciună convenţională. Pâinea va fi vândută ca o pâine de un chilo-gram, dar nu cu cântarul, ci cu bucata. Iar pentru pâine, chilogramul, în loc de a avea o mie de grame, aşa cum are pentru carne, pentru legume şi pentru oricare alt articol, va avea opt sute sau chiar şapte sute de grame. Această minciună convenţională încurcă socotelile şi înlesneşte frauda şi abuzul. A i se pune capăt, înseamnă a limpezi o situaţie şi a face un act de logică şi de dreptate. Din ziua în care se va hotărî ca şi pentru pâine chilogramul să fie de o mie de grame, ca pâinea să se vândă şi ea cu cântarul, iar nu cu bucata, se va lua putinţa de abuzuri, precum nu va fi nevoe de cercetări continui şi control zilnic. O nouă dovadă de solicitudine a d-lui Hitler faţă de Italia Serviciul special Londra, 8 (Radio Central).— ’Corespondentul diplomatic al ziarului „Evening Standard” la Berlin anunţă că d. Hitler a dispus disolvarea tuturor organizaţiilor din Germania care susţineau revendicările germa al „Universului“ nilor din Tirolul italian. Susnumitul corespondent observă că in urma disolvărilor acestor asociaţii, 250.000 germani din Italia vor fi lipsiţi, de aci înainte, de orice sprijin din partea Reichului. Serbarea zilei tineretului întrerupte Miercuri din cauza ploii, festivităţile au continuat ori întrerupte Miercuri din muza ploii abundente, măreţele serbări ale tineretului pentru ziua Restauraţiei au continuat ori dimineaţă la stadionul A. N. E. F., pe o vreme splendidă. Întrucât la ora când punem această ediţie sub presă, serbările continuă, vom publica în numărul de mâine darea de seamă adevăratul patriotism: încordarea tuturor eforturilor — fiecare după putinţa sa, — pentru ridicarea şi întărirea adevăratului românism creator. Cu toate că aceste îndrumări sunt înfăţişate prin cuvinte. Eu nu cer străjerilor cuvinte, ci fapte. Faptele sunt singurele realităţi şi străjeria trebuie să fie reală. Serbăm astăzi ziua tineretului. Ştiu că acest tineret nădăjdueşte că mâine va fi tot mai bine in România. Şi Eu cred tot aşa, şi aşa trebuie să fie ; iată de ce sunt în capul vostru. Iată de ce grija Mea se îndreaptă cu nesfârşită dragoste către această generaţie a viitorului, crescută într’o atmosferă de dragoste, de credinţă şi de muncă ; ea va fi chemată la o viaţă cetăţenească mai curată, mai folositoare şi mai productivă. STRAJERI * O nouă aşezare s’a dat României, pusă pe temelia muncii şi a credinţei, s’a dat ţării o nouă libertate, o libertate de disciplină făuritoare de progres. Ritmul României viitoare va trebui să fie acela al credinţei care vi se insuflă vouă. In nici o acţiune nu trebue să mai perziste egocentrismul individual, ci numai credinţa că orice acţiune este menită să întărească patrimoniul comunităţii române. Eu doresc ca aceste cuvinte, rostite azi vouă, să treacă dincolo de marginele, oricât de largi ar fi, ale organizaţiei şi să se sădească adânc în sufletul tuturor iubitorilor de Patrie. Credinţele şi lozincile străjerilor să devie credinţele şi lozincile întregului Meu popor. O morală adevărată nu poate să fie încătuşată în cadrul unui număr restrâns de suflete, ci trebue să se reverse în subconştientul tuturor, pentru binele şi propăşirea unei Românii renăscute. STRAJERI ŞI COMANDANŢI ! Am urmărit munca ce aţi depus-o în acest an şi sunt mulţumit. Centrele noastre de Instrucţie şi unităţile s’au silit să fie la înălţimea chemării lor. Nu numai nădăjduesc, dar şi cred că anul ce vine va însemna un adevărat progres Acest progres este o nevoe imperativă a dezvoltării noastre naţionale. Totdeauna cu gândul la tot ce e mai scump nouă . „Patria“ Strig . I. Să trăiască România „Sănătate !“ (Urale şi ovaţii prelungite), lli-Cu prilejul serbării Restauraţiei, toate clădirile instituţiunilor publice şi din centrul Capitalei au fost Miercuri seară frumos Împodobite cu ghirlande de verdeaţă, coroana şi cifra regală, alcătuite din becuri electrice în cele trei culori naţionale: roşu, galben şi albastru precum şi inscripţia: „Trăiască Regele Carol II”. Reflectoare puternice scăldau inttr’oLumină orbitoare: Palatul regal; misterul de justiţie şi cel de comunicaţii 5 palatul „Monitorului Oficial“ , cel al prefecturii poliţiei Capitalei ; Casa de depuneri 5 palatul poştelor, etc. Muzicale militare au totomat dâmbece naţionale până seara târziu,în sunetele acestor muzici locuitorii din toate straturile solidafice, încingând horte, sârbe, etc. Cetăţenii Capitalei au invadat centrul până aproape de miezul nopţii. M. S. Regele rostindu-şi cuvântarea CUVÂNTAREA M. S. REGELUI TINUXĂ MIERCURI DIMINEAŢA Miercuri dimineaţă, după tot ceea ce e sănătos in pe ridicarea pavilionului, M. S. Regele, Marele Străjer, a rostit înălţătoarea cuvântare de mai jos: STRAJERI. Tradiţia întemeiată acum 5 ani hărăzeşte, ca şi azi, să am bucuria de a întruni împrejurul Meu mărturia tineretului românesc. Serbarea din acest an, pentru sufletul Meu, are o însemnătate deosebită. Am trecut încă un prag în dezvoltarea mişcării de regenerare a generaţiilor viitoare. După o jumătate de deceniu, printr’o credinţă neşovăitoare a acelora cari ne-am înhămat la această muncă, putem să spunem fără înconjur că drumul biruinţii ne este larg deschis. Cei cari până ori au fost neîncrezători în opera noastră, astăzi, încep să priceapă cât de înalte, câte de dezinteresate şi cât de adevărat patriotice sunt morala şi înfăptuirile străjeriei. Au trecut fără prea mari greutăţi anii de bâjbâire ai începuturilor ; de azi înainte ni se deschid, larg în faţa noastră porţile viitorului întru consolidarea sufletului generaţiilor viitoare. Noi nu suntem o şcoală searbădă, buchisită în cărţi; noi batem puternic în piepturile Românilor adevăraţi. Fără ură pentru alţii, noi credem în puterea şi dreptul de viaţă al Românilor, noi credem că tot ceia ce au clădit cu atâta râvnă înaintaşii noştri este temelia pe care trebue clădit sufletul nou al României viitoare. Străjerii au scris în orezul lor : primatul muncii, primatul propăşirii Neamului prin porul nostru. In sufletul fiecăruia dintre străjerii de azi trebuie să se înrădăcineze lozinca, că realizările individuale sunt toate pentru folosul obştesc. Meritul fiecăruia este un adaos la progresul entităţii naţionale româneşti. In aceasta stă puterea noastră morală : individualitate în comunitate. Iată adevăratul naţionalism constructiv, iată chezăşia progresului nostru, iată visul străjeresc al viitorului. Munca aceasta a fiecăruia, într’un scop înălţător de folos al entităţii româneşti, este cheia de boltă a puterii naţionale româneşti de mâine. Noi nu facem paradă, noi plămădim suflete şi aceste suflete trebuiesc înoţelite într’un crez ; acest crez este a In corpul ziarului: Focul de la spitalul Brâncovenesc Ploi torenţiale cu grindină in ţară Serviciul religios Miercuri la A. N. E. F. 1 /I Hg. 158 Sâmbătă îl Iunie 19SS 14 Pagini PIUI DIRECTOR ȘI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU Activitatea diplomatică a guvernului francez Expunerea d-lui Georges Bonnet în fața comisiei de politică externă a senatului Paris, 8 (Rador). — Comisiunea de politică externă a Senatului a ascultat astăzi un lung expozeu făcut de d. Bonnet, ministrul afacerilor străine, cu privire la activitatea diplomatică a cabinetului Daladier. Ministrul afacerilor străine a subliniat fidelitatea guvernului francez faţă de politica de neintervenţie în Spania şi a arătat demersurile făcute şi măsurile luate de guvern pentru a împiedica orice nouă incursiune a avioanelor străine pe deasupra teritoriului francez. D. Bonnet a dat explicaţii asupra negocierilor duse cu guvernul italian şi a exprimat speranţa de a le vedea cât mai curând încununate de succes. Rezumând întrevederile de la Londra de la sfârşitul lui Aprilie, ministrul afacerilor străine a subliniat importanţa pe care o prezintă pentru menţinerea păcii europene colaborarea francobritanică, care din nou s-a afirmat plină de încredere reciprocă. După o expunere amănunţită a situaţiei din Europa Centrală, d. Bonnet a încheiat relevând satisfacţia sa pentru faptul că începerea conversaţiilor la Fraga permite azi să se spere într’o reglementare pacifică şi echitabilă a diferitelor probleme, într’o voinţă comună de destindere şi bună înţelegere. D. Bonnet a fost viu aplaudat de membrii comisiunii. Ministrul afacerilor străine a răspuns apoi la diferite întrebări cu privire la unele aspecte ale chestiunii furniturilor pentru Spania, la dificultăţile cu Italia, la însemnătatea acordurilor bilaterale semnate de Franţa, la relaţiile Franţei cu Sovietele şi cu Germania şi cu privire la caracterul înţelegerii franco-britanice. In numele comisiei, d. Bérenger, preşedintele ei, a mulţumit d-lui Bonnet şi a rugat să continue a activa pentru menţinerea păcii, cu toate complicaţiile internaţionale actuale, căutând, de acord cu guvernul britanic, toate soluţiile susceptibile de a concilia demnitatea şi independenţa naţională şi menţinerea securităţii internaţionale. Comunicatul oficial pentru amânarea serbărilor Iată comunicatul oficial pentru amânarea festivităţilor primit Miercuri seară: „Din înalt ordin, serbările „Restauraţiei“, care trebuiau să se ţină ori, 8 iunie, pe terenul stadionului A.N.E.F. şi care au fost întrerupte, din pricina timpului nefavorabil, vor continua azi, 9 iunie, ora 8,30 dimineaţa. Programul se va desfăşura de la punctul de unde acest program a fost suspendat. Publicul este anunţat, pe această cale, că biletele de tribună, distribuite, rămân valabile şi că se vor putea folosi fie biletele de intrare pentru serbarea de ori dimineaţă, fie cele eliberate pentru sportul care fusese organizat după amiază. Dacă persoanele invitate nu mai păstrează biletele de tribună, se vor putea folosi de adeverinţe luate de la autorităţile care au eliberat aceste bilete. DISPOZIŢII PENTRU STRAJERI Comandamentul Străjii Ţării face cunoscut străjerilor şi străjerelor, comandanţilor şi comandantelor, că toate dispoziţiunile date pentru 8 Iunie, rămân in vigoare pentru ziua de 9 Iunie, adică se vor întruni la aceleaşi ore şi în aceleaşi locuri şi vor fi transportaţi in aceleaşi condiţiuni. Statul major al Străjii Ţării se va prezenta pe teren, in aceleaşi condiţiuni ca în ziua de 8 iunie. Toţi comandanţii, fără a primi alt ordin, vor executa aceste dispoziţiuni cunoscând că sunt puşi cu acest prilej la una din cele mai frumoase probe de vrednicie. După defilare, se vor prezenta Suveranului toate ştafetele sportive. PENTRU PROFESORI Faţă de înaltul ordin al M. S. Regelui, ca serbarea străjerilor, întreruptă ori din cauza timpului nefavorabil, să se reia astăzi dimineaţă, 9 iunie, ministerul educaţiei naţionale a dat dispoziţiune tuturor şcoalelor, care au profesori şi profesoare străjeri şi cari urmează să fie prezenţi la datorie, să considere această dispoziţie justificativă pentru orice alte eventuale atribuţii şcolare, pe ziua de 9 iunie, care se consacră exclusiv festivităţilor străjereşti. PENTRU MEDICI ŞI CRUCEA ROŞIE In vederea serbării de la 9 iunie pe stadionul A. N. E. F., sunt invitaţi a veni la infirmeria Stadionului toţi cei ce au colaborat ori la serviciul sanitar (medicii şcolari şi ai municipiului, medicii şcolari ai ministerului educaţiei naţionale, medicii cercetaşi de război, d-nele infirmiere ale Crucii Roşii, străjerele şi străjerii brancardieri). Toţi vor fi prezenţi la aceiaş oră, cu aceiaşi distribuţie ca şi eri”. Servicii® publice sunt suspendate Preşedinţia consiliului de miniştri comunică următoarele : „Serbarea tineretului străjeresc urmând să se desfăşoare pe stadionul A. N. E. F. azi, 9 iunie, I. P. S. dr. Miron Cristea, Patriarhul României, preşedintele consiliului de miniştri, a decis ca serviciile la autorităţile publice din Capitală să fie suspendate, azi 9 Iunie“. SCRISORI DIN LONDRA O problemă topică Londra, Iunie I« Camera Comunelor guvernul este asaltat de interpelări în legătură cu bombardarea oraşelor din China şi mai ales din Spania republicană. Interesul acesta al opoziţiei faţă de nenorocirile populaţiei civile catalane şi chineze este dictat doar de un sentiment de pură umanitate ? Suntem gata să admitem că dorinţa de a plictisi pe d. Chamberlain îşi are aci o parte egală. Dar ceea ce este caracteristic pentru noi este cu adevărat monumentala ignoranţă de care dau dovadă nu numai interpelatorii ci şi miniştrii. Această problemă a ocrotirii populaţiei civile în timpul războiului este o problemă topică, deoarece, în momentul de faţă, operaţiile unui război modern pătrund în adâncime în punctele cele mai îndepărtate ale frontului de luptă. Totuşi, nimeni nu pare că se sinchiseşte de a stabili care este exact situaţia actuală a legii internaţionale în ce priveşte populaţia civilă. Ignoranţa care domneşte pretutindeni în privinţa acestui subiect este, o repetăm, nesfârşită. Deoarece e cu neputinţă să putem fi ascultaţi afară de cazul când am spune ceva senzaţional, vom începe printr’o lovitură. Punem direct întrebarea. Se ştie oare că în prezent Crucea Roşie nu acordă nici o protecţie legală unui spital adăpostind răniţii civili ? Convenţiile internaţionale existente conferă o oarecare ocrotire răniţilor militari. Dar civilii sunt excluşi de la aplicarea acestor reguli. Suntem convinşi că o astfel de afirmaţie produce efectul unui şoc şi câţiva dintre cititorii noştri ne vor acuza că afirmăm cel puţin inexactităţi. Ei bine, n’au decât să se informeze. Vor fi nevoiţi să admită că noi avem dreptate: Crucea Roşie nu ocroteşte pe răniţii civili. Pentru moment, acest exemplu e de ajuns. Cât despre convenţiile internaţionale pe cari le-am menţionat, ele valorează şi mai puţin decât crede publicul. In fond numai trei merită să fie menţionate. 1. Convenţia, "de la "Geneva pentru ocrotirea răniţilor şi bolnavi lor ai armatelor cari sunt pa front. Încheiată în 1864, când a constituit un adevărat progres în umanizarea războiului, această convenţie a suferit uşoare modificări în 1906 şi 1929, dar fără să se ţină seama cu adevărat de lecţia războiului mondial. Războiul aerian, în desfăşurarea sa recentă, o face cu totul demodată. 2. Convenţia de la Haga pentru uzurile războiului, încheiată în 1907 şi niciodată revizuită de atunci, această convenţie a fost victima unor violări atât de numeroase în timpul războiului mondial şi mai târziu, încât de fapt nu mai există. 3. Convenţia de la Daga pentru ocrotirea răniţilor şi bolnavilor într’un război pe mare. Excelentă în concepţia ei, convenţia aceasta suferă prin aceea că nu e coordonată cu regalele războiului pe uscat. Se vede deci că în ce priveşte dreptul internaţional nu prea avem mare lucru de oferit oamenilor dornici de a limita grozăviile războiului modern. In cursul acestei luni se deschide la Londra a 16-a conferinţă internaţională a Crucii Roşii. E de dorit ca guvernele reprezentate cu acest prilej să n’o lase să treacă fără a întreprinde ceva cu adevărat folositor pentru ocrotirea populaţiei civile, care rămâne azi fără apărare în faţa legii internaţionale. Să mai sperăm că opinia publică, mişcată în sfârşit de pericolul ce ameninţă, va exercita toată presiunea asupra guvernelor, astfel ca acestea să se hotărască în sfârşit să reacţioneze într’o chestie atât de importantă. AUGUR de AUGUR (Continuare in pagina 3-a) Măria Sa Marele Voevod trecând în revistă pe străjeri 4