Universul, iunie 1938 (Anul 55, nr. 148-162)

1938-06-10 / nr. 157

­. Anul al 51-lea Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL", S. A. ■ înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov WPUHT'ADITT' f ** BAfiind­!­3 lei \ CXLNfLAHUIi­­ ,n jtfjm­ătate: G Iei k Ttta poștală plătită In numerar conform aprobării dir. G-Io P. T. T* Kft, lll.al87Sla CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE Ziua tineretului Mai mult ca oricând seco­lul nostru este secolul tine­retului. Acum douâzeci de ani, tineretul se punea în slujba înfăptuirii idealului naţional; astăzi el trebue să se consacre muncii de re­­generare şi de propăşire a României întregite. Un mişcător gând regal a ţinut să asocieze în aceste zile — într’o sărbătorire co­mună — restauraţia unui Rege tânăr şi restaurarea ti­neretului in grijile, preocu­pările şi dragostea naţiunii. O sarcină mare şi plină de grele răspunderi, apasă pe umerii tineri ai genera­ţiilor în mers, aceia a viito­rului, care trebue să fie vrednic de opera înaintaşi­lor. „Fiecare vreme cu nevoile ei...“ spunea anul trecut, în ziua restauraţiei, Majesta­­tea Sa Regele, adresându-se tineretului românesc la săr­bătoarea acum tradiţională a străjerilor. „Unificarea naţională, con­tinua Majestatea Sa, a fă­cut-o generaţia dinaintea voastră. Consolidarea acestei unificări, voi generaţiile, care se ridică, aveţi datoria de a o implini. Iată de ce bucuria Mea e mare, văzând felul cum tineretul Meu a răspuns la chemarea ce i-am făcut şi sub mândrele falduri ale drapelului străjeriei s’a înhă­mat la munca cea mare a României de mâine“. „Acest viitor, pe care voi cei tineri îl veţi făuri, este plin de jertfe, nu tot cazul cere o muncă încordată şi o credinţă fără margini, dar, dacă ea este adesea grea, ea trebuie făurită cu voie bună şi bucurie. La noi nu există sentimentul că te-ai jertfit pentru cauza ta, pentru nea­mul tău, ci numai bucuria nesfârşită că ai făcut un pa­» înainte şi ai înfăptuit ceva în folosul obştei româneşti. Munca noastră este o muncă individuală, în folosul comu­nităţii. Această comunitate este una singură: „România şi neamul românesc“. Nu este adânc semnifica­tiv că ideia de muncă revine ca un refren curajos în a­­ceste cuvinte regale? Lozinca regală înlocueşte sentimentul de jertfă cu da­toria muncii săvârşite cu bu­curie în slujba singurei co­munităţi, care există pentru noi, a ţării şi a neamului. înţeleaptă chemare a Re­­gelui către poporul Său tre­buie să aibă răsunetul a­­dânc, care să o transforme într’o regulă zilnică de viaţă pentru tineret. Ţările mari se fac cu sân­gele eroilor şi cu gloria bătă­liilor, dar nu se pot păstra fără munca stăruitoare de fiecare zi a fiilor lor şi mai ales a tineretului care e speranţa şi chezăşia viitoru­lui. îndemnul regal la muncă arată tineretului calea dato­riei lui, căci el se pregăteşte pentru exercitarea dreptu­rilor, în disciplina severă a datoriei. Un viitor mai mare aş­teaptă ţara noastră, în ziua când tinerii vor şti să pună trupuri sănătoase şi minţi luminate în serviciul celei mai nobile dintre pasiuni, acela de a servi, de a servi interesul obştesc prin munca zilnică, cinstită şi stărui­toare a tuturor. ­ Paris, Iunie " La Paris avem impresia că pentru moment pericolul de răz­boi a creat de chestiunea ger­­mano-cehă s’a îndepărtat. Conti­nuăm să ne felicităm că înţele­gerea franco-britanică a dat atât de repede cele mai bune rezul­tate. De aceea, cu sufletul mai li­niştit, întrevedem viitorul Eu­ropei. Totuşi se precizează tot mai mult că neliniştea a fost mare în cercurile oficiale şi că în ajunul primelor alegeri cehoslovace, gu­vernul francez, temându-se de mai rău, se pregătea — ca să în­trebuinţăm o expresie de care s-a abuzat şi care a sfârşit prin a că­păta un sens foarte precis, — să-şi „onoreze semnătura’’. Destinderea care a urmat după frânarea făcută de Londra şi Pa­ris celui de al treilea Reich, se prelungeşte şi se crede aici că, în cele din urmă, pacea va fi încă odată salvată. De altfel, ştirile cari sosesc zil­nic din Fraga, din Viena sau din Berlin, pot autoriza un anumit optimism. Din partea Cehoslovaciei, eve­nimentele par să evolueze în mod favorabil. Se notează cu plăcere că guvernul ceh nu s’a îndepărtat o singură clipă de atitudinea fer­mă adoptată din prima zi, că a făcut ca ordinea să fie respectată pe întregul teritoriu şi a regle­mentat, în chipul cel mai potrivit, câteva rare incidente de graniţă. Vigilenţa şi bravura cehilor au provocat în Franţa o mare miş­care de simpatie. Cum nu s-ar simţi atras poporul francez spre o naţiune care înţelege să-şi a­­pere­ independenţa şi care se de­clară gata la sacrificiul suprem? In acelaş timp, se socoteşte foarte semnificativă baterea din nou în retragere a d-lui Henlein, care pare că a revenit la senti­mente mai împăciuitoare•„Führe­rul Sudeţilor" nu mai vorbeşte. (Continuare in pagina 2-a) SCRISORI DIN PARIS Revizionismul german de RENE SAI^E ăl. S. Regele decorează pe Marele Voevod Mihai la expo­ziţia străjerilor REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 Hr. IS? Vineri la Iunie 1918 : 16 Pagini P. Ilii DIRECTOR ŞI ADMINISTRATOR DELEGAT:­ STELIAN POPESCU M. S. Regele răspunzând la aclamaţiile congresiştilor (Darea de seamă în corpul ziarului) Congresul căminelor culturale Obligaţiuni Mo­ral­e Cercetând cifrele cu cari­e Spiridonia din Iaşi zugrăveş­te situaţia ei materială, din trecut şi din prezent, ne-am amintit cu cât entuziasm de­scria mai demult, la Atheneu, d. dr. Marius Nasta, un as­pect particular al asistenţei medicale în America: intere­sul, concursul efectiv al ma­relui public, al naţiunei în­tregi, pentru o asemenea o­­peră. In Statele Unite, bogăţia este socotită ca o funcţie so­cială şi cel care o posedă se consideră încărcat cu o su­medenie de obligaţiuni, O­­BLIGAŢIUNI MORALE NU LEGALE, dar poate de aceea mai puternice decât acestea din urmă, printre care cea mai de căpetenie este aceea de a contribui la alinarea su­ferinţelor semenilor săi, spu­nea d-sa, documentând cu cifre elocvente uriaşa parti­cipare a particularilor la o­­perile de asistenţă medicală şi cele de higienă socială, in ţara unde sănătatea e consi­derată drept factor econo­mic ! Şi la noi, în trecut, oame­nii bogaţi socoteau drept o sfântă datorie să lase o par­te din avutul lor pentru în­­grijirea bolnavilor şi printre donatori se găseau oameni din toate categoriile sociale. Intr’o scurtă descriere a situaţiei Spiridoniei din Iaşi, d-nii Gr. T. Popa, A. Frimu şi Gr. Gr. Iamandi arată că la 1914 proprietăţile Eforiei Sf. Spiridon ajunseseră a fi în întindere de 64.000 de hecta­re pământ şi 23.000 de hec­­tare de păduri, plus câteva milioane lei în bani şi efecte publice. Veniturile totale în 1914 se cifrau la suma de 3.559.827 lei din care se întreţineau în fiecare an 836 de paturi de spital şi se salarizau 1329 de persoane, cari erau în servi­ciul Epitropiei plus pensii la 107 persoane şi ajutoare la 174 m­ii. Venind exproprierea, ren­ta acordată de stat nu re­prezintă nici jumătate din vechile venituri ale institu­ţiei, cu toate acestea obliga­ţiunile s’au mărit astfel că Spiridonia ajunsese să nu mai facă faţă nevoilor. Am publicat şi noi în dife­rite rânduri, critici temeini­ce şi documentate în ce pri­veşte rolul şi administraţia acestei instituţii, critici la care Spiridonia răspunde prin darea de seamă citată. „Deşi s’a făcut administra­ţie proastă la Spiridonia din Iaşi, deşi s’au introdus unele plăţi pentru ospitalizare, deşi i-au scăzut aşa de absurd ve­niturile, această Instituţie a rămas totuşi un aşezământ de caritate publică folositor mai cu seamă sărăcimii“. Nu s’a gândit nimeni şi noi mai puţin ca oricare, să con­teste utilitatea unor aşeză­minte de natura Spiridoniei şi tocmai confirmarea fap-­­­tului că „s’a făcut adminis­traţie proastă“ atestă obiec­tivitatea criticilor. Trecând însă peste această­ latură, ce cade esclusiv în grija autorităţii tutelare, toată lumea este de acord că trebue să facem cât mai multe sacrificii pentru aşe­­zămintele care au în grija lor sănătatea publică a unui nea­m care deţine tristul re­cord al întâetăţii pe răbojul proporţional al morţii ! Statisticile Epitropiei Sf. Spiridon arată că la 1914 e­­rau 5776 bolnavi gratuiţi, iar în 1937 întreţinea 12.965 bol­navi din car­ 10.234 gratuiţi şi că din 90.099 de zile de os­­pitalizare, în cursul unui an, sunt numai 25.900 cu plată şi 64.199 zile de întreţinere me­dicală gratuiită. Fără a intra în detalii, ce pot fi stabilite şi controlate pe cale administrativă, soco­tim că statul are datoria să studieze chestiunea spre a pune din nou Spiridonia în situaţia de a-şi îndeplini ma­rele ei rol, rol de omenie şi de milă faţă de suferinţele semenilor, rol pe care l-au înţeles bogătaşii vremurilor de altă dată şi pe care nu-l mai înţeleg multimi­lionarii zilelor noastre, cari poate n’or fi auzit că mor cu zile peste 200.000 de copii ro­mâni pe an, din cauza lipsei îngrijirilor medicale... . I. VION I Explozie într’o pulberărie din Portugalia lisabona, 7 (Rador). — La pulberăria Chelas s’a produs azi o explozie. Fanii lucrătoare au fost amo­nte pe loc, și un lucrător grav rănit. ----------- - ----------­ Grav accident de tramvai Bruxelles 7, (Rador).— Din pricina relei funcţionări a­ frânelor, un tramvai cu re­morcă a deraiat la un vită­ în apropiere de Aix la Cha­­pelle, sfârâmându-se de un stâlp. Au fost răniţi 30 pasageri, dintre cari 10 sunt în stare gravă. 8 IUNIE O aspră vijelie ne bintuia moşia. Pe drumuri, la răspîntii, palavre, spini şi glod; Iar pirul împletise feţele peste rod. Guri roşii de balaur vreau să ne soarbă glia. Pe firavele chipuri pierise voioşia. Şi se ruga fierbinte bicisnicul norod, Să-l scape de obidă al relelor exod, Şi mîndră să-i răsară în cale străjeria. Cînd Tu, ca un Arhanghel, Te coborâşi din nor, Purtînd comori în suflet de dragoste şi dor, Ce’şi revărsară harul mînt­uitor de ţară.. Un gest, spori fatidic voevodalul limb. Frunţi după frunţi, smerite ’nainte­ Ţi se plecară Şi azi, Mărite Doamne, coroana Ta e nimic. I. GR. PERIEŢEANU CELE PATRU MONUMENTE DIN BUDAPESTA Trebue să recunoaştem că Ungaria a avut o atitudine prudentă şi deci rezervată în faza critică prin care a tre­cut Europa centrală din cau­za presiunei accentuate ce o făcea Germania asupra Ce­hoslovaciei. „Ungaria s-a abţinut de la orice acţiune—scrie „Journal de Généve“ — şi a observat un fel de neutralitate“. Mai departe ziarul genevez constată că această atitudi­ne, dacă a fost şi este impusă Ungariei, de o politică opor­tunistă, guvernul său nu poa­te să renunţe la revizionismul ce-l propagă de 20 de ani şi nici la interesul ce-l mani­festă cu destulă stăruinţă faţă de minoritatea maghiară din Cehoslovacia şi din cele­lalte ţări vecine. Care este, astăzi, politica Ungariei fa­ţă de Germania şi de Mi­ca înţelegere ? D. de Ka­­nya, ministrul de externe al Ungariei, în expunerea pe care a făcut-o zilele trecute în Parlament cu prilejul dis­cuţiei bugetului departamen­tului său, a spus că „amici­ţia Germaniei e o necesitate pentru Ungaria“. D-sa a cri­ticat propaganda ce o face o parte din presă, care agită pericolul german faţă de Un­garia şi de vecinii săi. „Scopul acestei prese e să rea­lizeze o apropiere între Buda­pesta şi Fraga — a declarat d. de Kanya — dar Ungaria nu poate să ajute un stat care i-a zmuls teritorii". Ocupându-se apoi de situa­ţia minorităţilor maghiare din statele vecine şi de rela­­ţiunile Ungariei cu Mica în­ţelegere, d. de Kanya a re­vendicat pentru maghiarii din Cehoslovacia aceleaşi a­­vantagii ca şi pentru germa­nii sudeţi şi îmbunătăţirea situaţiei minorităţii maghia­re din România, iar în nego­cierile cu Mica înţelegere trebue să se ia în seamă „in­teresele ţării sale şi ale Ger­maniei“. Situaţie paradoxală şi po­litică echivocă. Pe deo par­te, Ungaria caută şi ea să profite de presiunea e­­xercitată de Germania asu­pra Cehoslovaciei, în afacerea germanilor­ sudeţi, nădăjdu­ind să obţină cu prilejul nou-XX ........ . lui statut al minorităţilor ce-i pregăteşte guvernul din Praga, într’un spirit de îm­păciuire şi de colaborare foar­te larg, privilegii pentru mi­noritatea maghiară, iar pe de altă parte, este îngrijorată de presiunea ce ar exercita-o Germania şi asupra sa, în ce priveşte regimul minorităţii germane. Reamintim că cea mai pu­ternică minoritate din Unga­ria este cea germană — ea numără peste 600.000 de su­flete — şi e massată în cen­trul ţării în regiunea dună­reană, iar aceşti germani sunt adânc nemulţumiţi de politica minoritară maghiară în materie şcolară şi adminis­trativă. Numeroase plângeri au fost formulate de condu­cătorii acestei minorităţi, îm­potriva politicei şoviniste, cu tendinţe de maghiarizare, ale guvernului din Budapesta, — plângeri ce au avut şi au un ecou puternic la Berlin. Nu numai atât. In urma dispariţiei Austriei şi a încor­porării teritoriului său în statul german, politica revi­zionistă a Ungariei nu mai convine intereselor particu­lare ale Reichului, din mo­ment ce printr’insa se urmă­reşte reîncorporarea tuturor teritoriilor ce au aparţinut „Coroanei Sf. Ştefan“, între care figurează şi „Burgen­­landul“, care azi aparţine Germaniei. Intr’un articol apărut zile­le acestea în „La Tribune des Nations“, sub titlul: „Icoane din Budapesta“, autorul său, d. René Degez, scrie că piaţa Libertăţii din Budapesta, un­de Ungaria plânge pierderea provinciilor sale, este prăpas­tia deschisă în mândria ma­ghiară şi unde se înalţă cele patru monumente - amintiri ale provinciilor pierdute de la Nord, Sud, Est şi Vest. D. Degez scrie : „La Vest? A, da, Burgen­ landul luat de Austria! Un revizionism maghiar exerci­­tat cu privire la marele Reich german...“ Şi vizitatorul francez a no­tat observaţia melancolică că i-a „suflat-o la ureche“ un maghiar: — „E un monument de pri­sos în piaţa Libertăţii, as­tăzi...“ Dar, numai monumentul provocator „de la vest“ este de prisos astăzi în piaţa Li­bertăţii din Budapesta, pen­tru că Ungariei nu-i convine să sfideze cu pretenţiile sale teritoriale „marele Reich ger­man“? Ungurii ar trebui să înţeleagă că în noua situaţie ce s’a creiat în Europa cen­trală şi în deosebi, situaţia particular de delicată, în care se găseşte ţara lor, între pu­ternicul imperiu german şi statele Mieii înţelegeri, soli­dare să apere integritatea lor, teritorială, împotriva celor ce urmăresc revizuirea frontie­relor — sunt, nu numai de prisos, dar primejdioase, toate monumentele - amintiri din Budapesta, ce alimentează p­o­l­i­t­i­c­a revizionistă ma­ghiară. Când, pe de o parte, guver­nul din Budapesta manifestă dorința stabilirii unor rapor­turi mai bune de vecinătate cu statele Mieii înţelegeri condiţionată de „îmbunătă­ţirea situaţiei minorităţilor maghiare“, după cum a de­clarat d. de Kanya , iar, de altă parte, el nu vrea să renunţe la politica sa revizionistă—se înţelege de la sine că nu aceasta este calea normală ce poate să conducă la destindere şi conciliaţiune, în interesul păcei europene. Ungaria trebue să renunţe definitiv la politica revizio­nistă, dacă vrea să ţină sea­mă de realităţi şi de ceea ce îi impun propriile sale in­terese. R. SEIŞANU In corpul ziarului, Cehoslovacia a mărit termenul clului militar la trei ani servi- D. Grandi va părăsi ambasada de la Londra? SERVICIUL SPECIAL „UNIVERSULUI“ 7 (Radio-Central)__ „Radio" anunţă din Paris, Agenţia Londra . In capitala engleză circulă svonul că d. Grandi, ambasa­dorul italian la Londra, a ce­rut, din motive de sănătate, rechemarea sa. Succesorul d-lui Grandi ar urma să fie contele Thaon Di Revel, actualul ministru de fi­nanţe. Deasemenea, circulă svo­­nuri la Londra că actualul ministru de externe italian, contele Ciano, urmează să fie numit secretar general al partidului fascist. AL ­xxO­ Oxx- Acord intre Franţa şi Turcia pe chestia sangeacului Alexandretta Ankara, 7 (Rador). — D. Bayar, preşedintele consiliu­lui de miniştri, vorbind la o reuniune a grupului parla­mentar al partidului poporu­lui, a făcut istoricul ches­tiunii sangeacului Alexan­dretta şi a declarat că gu­vernul francez a confirmat categoric angajamentele sale și că, dacă evenimentele ur­­mează cursul favorabil de pâ­nă acum, va fi posibil să se spere realizarea unui acord. Accidentul de aviaţie dela Pipera Un avion se aprinde im sbor,­­ s’a salvat cu paraşuta Un accident de aviaţie s’a întâmplat M­arţi dimineaţă în apropierea aeroportului Pipe­ra. Adjutantul Alexandru Du­­mitrescu, dela flotila Pipera, executa un sbor de antrena­ment pe un avion „Set 4“. Pe când avionul sbura la o înălţime de 300 metri, în îm­­prejurimile Capitalei, apara­tul a luat, pe neaşteptate, foc şi s-a prăbuşit în flăcări, la o depărtare de 2 km. de Bă­­neasa. Pilotul a avut prezenţa de spirit să se salveze cu para­şuta.­­ Vântul a dus paraşuta dea­supra unei case şi adjutantul Dumitrescu, în cădere, şi-a rupt un pictor. O comisie de anchetă din ministerul aerului cercetează­ cauzele acestui accident. Pilotul twm UN CREDIT DE 35.802.000 DOLARI PENTRU MĂRIREA FLOTEI STINELOR-IITE Washington, 7 (Rador). — Comisia bugetară a Ca­merei Reprezentanţilor a a­­probat un credit de 35 mi­lioane 802.000 dolari pen­tru a se începe punerea în execuţie a programului de expansiune navală. Acest credit va permite să se pună pe șantier 19 vase de război, dintre cari două noi cuirasate de 35.000 tone fiecare. Pe de altă parte Senatul a adoptat definitiv bugetul armatei, a cărui valoare to­tală se ridică la 459.401.000 dolari. Comisia de finanțe a Ca­merei a adoptat un proect de lege prevăzând deschide­rea unui credit de 25.000 dolari, destinat creării unui „serviciu al relaţiilor cultu­rale“ în departamentul afa­cerilor străine. Acest servi­ciu a fost creat pentru a combate propaganda unor anumte ţări în Europa şi în America de sud. S-a prevăzut de asemenea un credit de 25.000 dolari pentru crearea unui servi­ciu însărcinat cu comuni­caţiile internaţionale, care va controla legăturile com­paniilor de navigaţie aeria­nă cu ţările străine. După ei congresiştii au defilat în faţa M. S. Regelui şi a Ma­relui Voevod Mihai, hora, în piaţa palatului regal auturcg.

Next