Universul, iulie 1938 (Anul 55, nr. 178-189)
1938-07-01 / nr. 178
m Kmmtt» t t»t + +1 ţ t ♦ »♦ ♦ ♦ ♦ t»i Cetitorii ziarului „UNIVERSUL“ cari vor achita Soc. Franco-Română1* de Asig. Bucureşti, Calea Griviţei 23, lei 190, rata de asigurare pentru o poliţă nouă de 50.000 lei combinată — pe lângă tragerile lunare ale Societăţei, — şi cu Loteria Statului, — vor primi un borderou cu care vor lua parte la tragerea clasei I-a a loteriei a XVII-a a Statuttuii din 16 Iulie a. c., când se vor trage câștiguri în valoare de peste 30 MILIOANE LEI Achitând lunar Soc. „Franco-Române“ rata de asigurare de lei 190, vor primi la fiecare din cele 12 trageri lunare ale loteriilor 17-a, 18-a şi 19-a cari au loc la 15 ale fiecărei luni şi la cari se distribue câştiguri de aproape Un miliard trei sute milioane Iei câte un borderou cu care vor lua parte la aceste trageri, putând câştiga — atât la matcă, cât şi la anexă — jumătate din dreptul sfertului de loz, adică în total 12 borderouri de loz în valoare de lei 1200, ACEI INSA CARI VOR ACHITA LUNAR SUMA DE LEI 290 în loc de lei 190, VOR PRIMI, IN LOCUL BORDEROULUI SUS ARATAT, UN SFERT DE LOZ ÎNTREG IN ORIGINAL, în tot timpul anului Iiu de asigurare, adică în total 12 sferturi de loz SI INTR’UN CAZ SI IN ALTUL VOR REALIZA O ECONOMIE DE 1200 LEI ANUAL LA ACEASTA ASIGURARE. In fiecare lună primiţi chitanţa pentru lei 190 rata asigurării de 50.000 lei, luând parte regulat la tragerile Societăţei cari au loc la 15 ale fiecărei luni, în aceiaş zi cu tragerea loteriei statului, cu numerele prevăzute in anexă: 1 a 50.000 lei, 2 a 10.000 lei şi 6 a 5000 lei. La expirarea asigiurărei — 1 Iulie 1958 — primiţi personal lei 50.000, iar în caz de deces în condiţiunile generale de asigurare, lei 50.000, în mâna beneficiarului declarat la contractare. Săpunul cel mai pur din lume este în acelaş timp şi cel mai spornic în care săpun mai găsiţi reunite aceste avantagii? Săpunul Cadum, renumit în toată lumea, este pur. Graţie lipsei totale de umiditate şi formei sale practice, calităţile lui neîntrecute se păstrează până la ultima bucăţică, deasemeni şi parfumul său agreabil. Milioane de persoane vă vor confirma că săpunul Gadum este cel mai spornic săpun de toaletă. . DE LA CORPUL ARHITECŢILOR Primim următoarele: D. arhitect Ciortan, decanul corpului arhitecţilor, a avut o întrevedere cu d. primar general al Municipiului Bucureşti, căruia i-a prezentat o întâmpinare a corpului, cu privire la unele articole prevăzute în proectul de regulament de construcţii, care prejudiciază interesele cetăţenilor şi împiedică pe arhitecţi de a profesa. D. primar a dat ordin să se revizuiască acele articole în contradictoriu cu delegaţii corpului arhitecţilor. In ce priveşte urgenţa de aplicare a noului regulament, cerută de cetăţeni şi arhitecţi spre a se putea libera autorizaţiunile de construcţie, —d. primar a făgăduit acest lucru îndată ce legea administrativă va fi definitivată şi regulamentul va fi aprobat şi pus în aplicare, dat fiind că regulamentul va trebui să fi pus în acord cu dispoziţiunile legii. * Au fost admişi ca membri ai corpului arhitecţilor d-nii arhitecţi diplomaţi N. Giukia Budeşti, Bianchi Armand, Dumitrescu Virginia, Mingopol N, Iliescu Cella Maria, Scarlat Constantin, Şerbescu Alexandru şi Stork Gabriela. Sus numiţii au depus jurământul înaintea decanului, primind legitimațiile de liberă practică. UNIVERSUL CcU&ndcvtp JOI, 30 IUNIE Ort.: Sinodul Apostolilor. Cat.: Pomenirea Sfântului Paul. Prot.: Sinodul Apostolilor. Evreesc: 1 Tarrtuz 5098. Ros- Chodes. Mahomedan : 2 Gemadi el-Aver 1357. jf. "Răsăritul soarelui 4.35 . Apusul 20.3. tTZdctix? JOI. 30 IUNIE RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (disc.) • Uvertură la „Băeţii veseli de Suppé; Potpuriu de valsuri; Dansuri slave No. 8 şi 16 de Dvorak; Nunta trandafirului de Jessel; Rusticana de Cortopasti şi Plimbare cu sania de Eilenberg; — Sfaturi gopodăreşti şi medicale. 7.45: închiderea emisiunii. 13.15: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.25: Concert de prânz (discuri). Muzică variată. Uvertură la „Asediul Corintului”, de Rossini (arch. simf. din Milano); Nocturnă in mol bemol major şi Mazurca în do diez minor de Chopin (pian: Ignaz Paderewski); Cântecul de leagăn al Măriei de Max Reger şi Cântec popular (corul Damului din Regensburg); Fantezie din „D-na Butterfly” de Puccini (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Franz Reuss); Balet din „Herodiade” de Massenet (arch. simf. dirij. de Oloert; Marș persan de Joh. Strauss (orch. filarm. din Berlin). 14.15: Ora. Mersul vremii. Radiojurnal. 14.30: Continuarea concertului de prânz (discuri): Dansuri de pretutindeni: Dans spaniol de De Falia (vioară- Yehuidi Menuhin); Dans provesal din Arteziana” de Bizet (orch. simf. din Filadelfia, dirij. de Leopold Stokowski; Dans din Sardinia de Melis; Două dansuri populare englezeşti; Seară de vară, vals de Waldteufel; Poloneza de Mussorgsky (corul şi orch. Covent Garden, dirij. de Vincenzo Bellezza); Kamarinskaya de Glinka (orch. simf. din Londra, dirij. de Albert Coates); Dans arab de Ceaikowsky (orch. filarm. din Berlin); Dansuri persane din „Khowantchina” de Mussorgsky (orch. simf. dirij. de Coates); Sârba lău- stărească (nai: Fănica Luca). 15.20: Publicaţii. Actualităţi străine. Radiofonice. 19: Ora. Mersul vremii. 19.02: Muzică de dans. Jazzul „Columbia” cond. de Mih. Daia: Miezul nopţii in Harlem, foxtrot de Larry Clinton. Doar unul mi-e drag, slowfox din filmul „Toată lumea cântă” de Jurmann, Quiero Olvidar, tango tipic argentin de Julio Blanco; Să nu-mi mai vorbeşti de dragoste, vals de Jules Silvain; Doresc o romanţă nouă, foxtrot din filmul „Love oţi toast” de Lane; Rumba de Don Alberto; Armstrong cântă, fox de Manzatti; Dă-mi cuvântul tău, tango de Mariott!; Giacomo, vals vienez de Mariotti; Toţi negri, fox swink din filmul „Fraţii Marx la curse” de Jurmann; Diavolul in concediu plătit, slowfox de Larry Clinton; Y es tu cancion, rumba de Dussoni; Extaz, tango de Petersbursky; Mărturisire, stowfox de Holländer; Vânătoare de tigri, foxtrot de La Rocca. 19.55 : Actualităţi artistice. 20.10: Romanţe româneşti. Jean Moscopol (canto); Cântecul ochilor, de Alex. Leon; Cine mi te-a dus departe de Vasilescu; O lacrimă de Alex. Leon; Iţi cer iertare c’am plecat de Mişu Casvan; Trece un par cu boi pe drum... de Emanuel Ionescu. 20.35: Orchestra de mandoline Ion Fazlâ: Amintiri din Basarabia, potpuriu naţional de Ion Fazlâ; Serenada japoneză, aranj. de Ion Fazlâ; Romanţa, de Ceaikovsky; Spaniola, Bolero de Vincenzo de Chiara; Gloria noastră, marş de Ion Fazlâ. 21.00 : D. ministru de industrie şi comerţ Mitiţă Constantinescu : Noua reformă a cooperaţiei. 21.30: Concert de muzică veche : Orchestra Radio, cond. de N. Rădulescu; solist M. Furman (oboe): Concert pentru oboe: Concert pentru oboe şi orchestră de Händel; Sarabandă Gigă, Badinerie de Corelli; Menuete de Mozart; Simfonia concertantă de Stârnite; Concert© groso în sol minor de Händel. 20.30: Radio-jurnal. Sport. 22.45: Concert de noapte al Orchestrei Iliescu-Presneanu, transmis de la restaurantul „Dory Parc”. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba germană. # Varșovia. 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20.30: Concert de muzică distractivă. 21.45: Radio-jurnal. 21.55: Conf. 22: Emisie pentru săteni. 22.10: Emisie muzicală. 22.50: Sport. 23: Concert de muzică de cameră. 24: Inf. Budapesta. 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 21: Plăci. 22.10: Inf. 22.30: Orchestră de țigani. 23.40- Conf. 24: Inf. 0.10: Orchestră de jazz. 1.05: Inf. ■ Viena. 507 m. 592 kHz. 150 kw.— 20.10: Muzică militară. 21: Program variat. 22: Selecţiuni din operete. 23: Inf. 23.20: Cronică. 23.40: Stutgart. Concert de muzică populară. 1: Königsberg. Concert nocturn. Praga. 470 m. 638 kHz. 120 kw.— 22: Concert de orchestră. 23- Ora Inf. Cronica zilei. Sport.23.15: Plăci. 24: Inf. Belgrad. 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. —_ 19.30: Recital de violoncel. 20: Plăci. 20.30: Ora națiunii. 20.50: Reportaj. 21: Selecţiuni din opere. 23.10: Muzică de cameră. 23 • inf Roma. 713 kHz. 420,8 m. — '2030 ' Concert de orchestră. 21 : Ora, inf' Radio-jurnal. 21.20: Conf. 2180: Muzică variată. 22: Teatru radiofonic. 23.40: Muzică de dans. VINERI, 1 IULIE RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (disc.): Potpuriu de şlagăre de Dostal; Selecţiuni din „Casanova” de Joh. Strauss; Blondă sau brună şi Poveşti de toamnă, valsuri de Waldteufel; Sârba oltenească şi Foaie verde aguridă. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.45: închiderea emisiunii. 13.15: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.25: Concert de prânz (diac.); Muzică distractivă. Selecţiuni de foxtroturi; Isabelita, rumba de Erlange şi Bolgaina de Beauregard; Plăcerea pădurii, vals; In ochii mamei mele de Boer şi Montparnasse de Heinta (voce: Mallaire); Melodii de Grothe (pian: Peter Kreuder); Două melodii de Rainger şi Melodie de Owens; Fox şi Paso doble de Vilnov. 14.15: Ora. Mersul vremii. Radiojurnal. 14.30: Continuarea concertului de prânz (discuri). Voci frumoase: Arie din „Efigenia in Taurida” de Gluck (voce: Georges Thill); Aria Leonorei din „Fideilio” de Beethoven (voce: Hilde Konetzni); Cântec normand de Wekerlin şi Canitatille de Lance (voce: Vamni-Marcoux); Arii din „Thésée” de Luflil şi „Castor şi Froux” de Rameau (voce: Jane Laval); Cântec de plaje de Granados (voce Tilto Schipiar; Cântec trist şi Suspin de Dupare (voce: Fanzera); Aria lui Max din „Freischütz” de Weiber (voce: Peter Anders); Quintet din „Maeştrii cântăreţi” de Wagner (voce: Yoder, Kindermanni, Roswaenge, Kuttner şi Reinmar). 15.20: Publicaţii: Ecoul zilei. 19: Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi ştiinţifice. 19.15: Concert de după amiază (discuri): Două melodii din filmul ..Nu mă uita” de Melichar (voce: Beniamino Gugli); Cântecul lui Zouzour de Pellot şi Nu te iubesc decât pe tine! de W. Zeller; Serenada sărutului, de Micheli şi Serenadă de Tarenghi; Noapte cu lună în Cuba de Marton şi Să fim veseli, rumba de Simons; Primăvară, căt eşti de frumoasă, vals de Lincke. 19 45: Alex. Bădăuţă. 20. Continuarea concertului (discuri): Două jodlere (voce: Maria Roland); Nocturnă de Boulanger şi In Wachau de Arnold. 20.40: D-ra Irina Dogearţu(canto) : Cântec indian de Rimaty-Korsakoff; Stepa e tristă, de Greceaninov; Pastorală din Alpi de Rossini; Ţiganca de Donizetti; Cântec de leagăn de Godard. 21.05: Amintiri despre Cerna, de Prof. Dem. Munteanu-Râmnic. 21.20: SEARA DE OPERA: „BĂRBIERUL DIN SEVILLA”, operă bufă in 3 acte de Rossini (discuri): Distribuţia Rosina: Mercedes Capsir; Figaro; Ricardo Stracciari; Alrnaviva: Dino Borgiolli; Don Basilio: Vincenzo Bettond ; Dr. Bartolo: Salvator Bacealoni; Berta: Ferrari. Orch. Operei Scala dirij. de Lorenzo Molajoli. In pauza I-a (22—22.10): Radiojurnal. In pauza Il-a (23—23.10): Sport 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi germană. & Varşovia. 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20.30: Selecţiuni din operete. 21.45: Radio-jurnal. 21.55: Conf. 22: Cluiia cu scrisori. 22.10: Melodii de altă dată. 20.50: Sport. 23: Muzică de cameră. 24: Inf. Budapesta. 549 m. 546 kHz. 120 kw. 20.30: Recital de canto. 21: Teatru radiofonic. 20: Inf. 22.20: Recital de orgă. 22.56: Concert de muzică militară. 24: Inf. 0.10: Orchestră de țigani. Viena. 507 m. 592 kHz. 150 kw.— 23; Inf. 23.30; Leipzig. Orchestră de dans. 1: Königsberg. Concert nocturn. Praga. 470 m. 638 kHz. 120 kw.— 21.45: Conf. 21.55: Concert de orchestră. 22: Ora. 22.25. 3mp. 22.55: Inf. 22: Ora, Inf., Cronica zilei. Sport. 28.40: Plăci. Belgrad. 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 19.20: Concert de orchestră 20.30: Ora naţiunii. 20.50: Reportaj. 21: Zagreb. 22.30: Recital de canto. 28: Inf. 23.15: Muzică de cameră. Roma. 713 kHz. 420,8 m. — 20.30: Concert de orchestră. 21: Ora. Inf. Radio-jurnal. 21.20: Conf. 21.30: Muzică variată. 22: „Rompiollo” Operetă de Pietri. 24: Radio-jurnal. 0.15. Muzică de dans. Mărfurile nu pot fi aduse in vamă fără autorizaţia de import Un comunicat al ministerului economiei naţionale Ministerul economiei naţionale, direcţia reglementării comerţului exterior, este informat că unii importatori au adus mărfuri în vamă, fără să fi obţinut în prealabil autorizaţia de import şi intervin apoi susţinând că au pierdut din cauză că nu li se admite vămuirea mărfurilor astfel aduse. In repetate rânduri s’a atras atenţiunea importatorilor să nu mai procedeze astfel căci mărfurile sosite în vamă şi pentru care nu se vor putea elibera autorizaţiile nesecate din lipsă de disponibil, nu se vor putea introduce în ţară, spre a nu se creia noui arierate comerciale în străinătate şi a nu se sdbuncina din nou creditul ţării peste hotare, ci aceste mărfuri vor rămâne pe riscul şi pericolul importatorului ce a procedat astfel. Repetăm din nou, această încunoştiinţare şi facem ultima dată şi în mod serios atenţi pe importatori că mărfurile ce aduc în vamă fără autorizaţie de import, rămân în vamă pe riscul şi pericolul lor, dacă din lipsă de disponibil de transfer în ţara respectivă, nu li se va putea elibera autorizaţia de import, iar cei ce vor proceda astfel vor fi semnalaţi ca compromiţând creditul comerţului nostru în străinătate, prin creiare de arierate. Urbanistica in preocuparea universală (Urmare din pagina I-a) date de aspiraţiile omului spre formele unei vieţi superioare. Ridicarea nivelului de viaţă materială şi morală a citadinului, sporirea condiţiunilor de salubritate şi confort, desvoltarea unei conştiinţe urbanistice, care să fie un imbold de întrecere şi de mândrie citadină — iată atâtea elemente active, care intră azi în conţinutul noţiunei urbanistice. Capitala României abia de puţin timp a cunoscut fiorul creiaţiei urbanistice. E adevărat că în elanul începutului, edilii ei n’au mai stat să cântărească ce e bine şi ce e rău, ce trebue şi ce nu trebue să se facă în direcţia urbanisticei. A lipsit din capul locului concepţia urbanistică potrivită nevoilor şi posibilităţilor locale, precum a lipsit şi tradiţia unei educaţii edilitare a populaţiei, care să fi controlat şi pe care să se fi sprijinit iniţiativa edililor. De aci şi condiţiunile oarecum anarhice în care s’a desfăşurat până acum politica urbanistică la noi. Din experienţa trecutului însă, vedem cum se plăsmueşte pe încetul spiritul urbanistic şi edilitar al viitorului, menit să facă din oraşele noastre nu nişte aglomerări omeneşti hibride, fără personalitate, fără suflul şi culoarea pământului, căruia aparţin, ci adevărate cetăţi ale sufletului, ale gustului, ale geniului şi realităţilor româneşti. Manifestări ca aceea a congresului internaţional de urbanistică, ale cărui lucrări preliminare le găzduim, începând de azi, în Capitala noastră, vor fi un îndemn mai mult pentru noi de a pune cât mai puternic duh românesc în realizările urbanistice, spre a fi preţuiţi cu atât mai vârtos în întâlnirile cu caracter internaţional, adică tocmai prin ceea ce va fi culoare şi respiraţie românească în co naţiunile noastre urbanistice. H. I. Scrisori din Paris (Urmare din pagina I-a) Undă bulevardele. In fiecare divă, se află in faţa Regelui şi a Reginei, ale căror portrete sunt exepuse în vitrina fiecărei prăvălii. Părinţii acestor tineri se recunosc imediat după înfăţişarea liniştită şi demnă, care contrastează ciudat cu agitaţia odraslelor lor, îmbătaţi de aerul Parisului. Mulţi din aceşti englezi au trecut canalul pentru prima dată, dorind să facă la Paris o escală de vreo 10 zile Din nefericire, escala aceasta nu mai e suficientă. Vor trebui să se reîntoarcă la Londra, fără să fi văzut pe Rege. Consternarea domneşte în tabăra britanică. Fireşte Mistinguet sau Maurice Chevalier constituie o consolare. Dar consolările de această natură nu sunt plăcute decăt firilor uşuratece. Şi englezii din Paris au acuma inima îndurerată... Bieţii englezi ! Se pune o mare întrebare. Călătoria fiind amânată, pregătirile trebue să continue, să fie suspendate, sau să se striez tot ceea ce s'a făcut ? Se pare că pregătirile vor continua într’un ritm mai încet şi că se va profita de răgazul neaşteptat, spre a îmbunătăţi anumite detalii de decor. Este oare nevoie să spunem că problema decorării Parisului, a produs polemici ? Trebuie să spunem, ca să fim drepţi, că „decoratorii" oficiali nu sunt totdeauna bine inspiraţi. Aceasta se explică de altminteri destul de uşor. Decoratorii — chiar oficiali — sunt arhitecţi. Şi arhitecţii au mania de a face arhitectură. Mai mult, când li se dă ocazia îndreaptă arhitectura celorlalţi. Astfel un vandal — nu există alt termen — a avut ideea ciudată de a ridica în faţa minunatei faţade a bisericii Madeleine — şi sub pretext de decorare — un fel de schelărie artistică menită să susdouă cocarde enorgne: una franceză şi cealaltă engleză. Ce fantezie ! Cei cari se plimbă pe Piaţa Concordiei au impresia privind aceste două ţinte că se află pe un câmp de tragere. Parisienii şocaţi protestează împotriva acestei lipse de gust. Tot astfel rondul din Champs Elysées a fost considerabil „înfrumuseţat" cu nişte gigantice piramide îmbrăcate în poleială de zinc. Nici aici parisianul n’a înţeles efortul artistic al decoratorilor săi oficiali. Desigur, acestea sunt detalii. Dar ajung ca să indispună. Totuşi, ele nu trebuie să ne facă să uităm ansamblul lucrărilor, care în genere este reuşit. M’am dus, bunăoară, la castelul din Versailles. Ultima mare recepţie care a fost dată aci, datează de multă vreme, mai precis dela vizita pe care a făcut-o Ţarul înainte de războiu. Versailles e în rezoluţie. In adevăr, e vorba de a reda unei aripi a palatului prima ei destinaţie, adică destinaţia de locuinţă regală, pe care a pierdut-o de la 1789. Astfel că din muzeu, Versailles redevine palat. Nu e lucru uşor! Apartamentele lui Ludovic al XV-lea şi al Reginei Maria Antoinetta vor fi rezervate pentru câteva ceasuri Regelui şi Reginei Angliei. Nu ne putem imagina greutatea pe care o întâmpină arhitecţii să reconstituiască un mobilier care să fie în notă cu splendoarea Palatului. Mobilierul primitiv a fost pierdut în timpul revoluţiei şi azi se observă că a da palatului din Versailles mobile demne de splendoarea lui, e o problemă grea. Trebuie să spunem însă că problema a fost rezolvată. Republica va primi pe Suverani în mod regescHono Salve CARTEA DE FILOSOFIE (Urmare din pagina I-a) în 1799, ardeleanul Samuel Micu, — Clain, — tipăreşte, după germanul Baumeister, o Logică, dar ne spune că „Samuel Clain mult s’a ostenit până a făcut Logica pe limba românească“, şi în spirit românesc creştinesc. Iar în 1826 Episcopul Grigorie al Argeşului tălmăceşte din greceşte Logica lui Sf. Ioan Damaschin, zicând: „Ştiind eu că unii dindascălii altor limbi nu lipsesc a zice că este cu neputinţă a se muta Filosofia şi în limba românească, pentru sărăcia zicerilor şi a luminilor, am pus toată osârdia de am tălmăcit.... ca să rămână greşită părerea acelora“. Apoi în 1829 Eufrosin Poteca, profesor de filosofie la Şcoala lui Gheorghe Lazăr de la Colegiul Sf. Sava din Bucureşti, traduce, din greceşte, după opera scrisă în latineşte a germanului Heineccius, o carte intitulată Filosofia Cuvântului. Dar el dă acestei cărţi suflul din filosofia franceză a unui Bossuet, sau din filosofia italiană a unui Vico, şi, mai ales, suflul filosofiei tradiţionale române creştine. „Filofosia, zice Eufrosin Poteca, prin cuvânt întăreşte cele ce religia prin credinţă propovăăueşte... De aceea, dacă voim să fim filosofi, întâi se cuvine să ne înălţăm cugetele până la înţelepciunea cea nemărginită, la Dumnezeu... Dă-ne nouă, Doamne, ca toţi românii să arătăm în faptă căt de fericite sunt neamurile care, indeletnicindu-se la ştiinţă şi la filosofie, vieţuesc după vrednicia cuvântului drept. Aşa ne rugăm, Ţie Doamne, ca noroadele dimprejurul nostru, văzând învăţăturile şi faptele bune ale noastre, să slăvească Numele Tău...“. Câtă nobleţe este în aceste cuvinte ale lui Eufrosin Poteca! Neamul românesc să năzuiască a fi pildă celorlalte neamuri, prin adevărata filosofie care este ştiinţa animată de învăţătura creştină. Iar Heliade Rădulescu îndrăzneşte să se avâte în a scrie chiar carte filosofică originală. Şi el rosteşte de isnoavă, ca un profet, nobila filosofie tradiţională creştină a neamului românesc, prin opera sa : Echilibrul între antitese. Şi zice el în această operă, precum şi în prefaţa la Gramatica, şi in Istoria Critică Universală, şi in Biblicele : „Meargă sfânta filosofie şi ştiinţele dela mar ginite pământului până la celelalte, întinză-se şi înmulţimcă-se şi în Patria noastră, fie bine primite ca să se veciniceze între noi. Dea Domnul ca să sporească râvna culturii intre români. Coboară-se fericirea Cerului peste mvM suferitoarea noastră Patrie. Cum vorbeşte biblia, aşa poate vorbi şi ştiinţa. Prin credinţă ajunge omul la ştiinţă. Vai de poporul fără credinţă...“. De acum, în vremea ce vine după Heliade Rădulescu, in vremea lui Titu Maiorescu şi a lui C. Dimitrescu- Iaşi, în vremea ce ţine până in zilele noastre, apar tot mai numeroase cărţi personale, speciale de Blosofie, scrise de români, şi nu numai traduceri. Şi sunt români acum cari scriu şi în limbi streine gândul românesc, ca de ex.: Vasile Conta. Şi cărţile speciale de filosofie sunt acum citite aproape tot atât de mult ca la cele mai civilizate popoare. Dar, odată cu acest pas înainte, trebue să semnalăm şi un rău, spre a-l remedia. In timpul din urmă ne-am lăsat prea înrâuriţi de positivismul ştiinţific din occident, şi ne-am îndepărtat de filosofia noastră tradiţională română creştină. Ci trebue să ne folosim, în adevăr, de positivismul ştiinţific, însă pentru a înălţa tot mai sus filosofia noastră tradiţională română creştină, aşa de sublimă, iar nu pentru a o părăsi sau a o combate, cum fac unii. Să cunoaştem, da, cât mai mult ştiinţa altora, dar această ştiinţă să se altoiască pe ceea ce se izvodeşte tot mai de istov din adâncurie fiinţei neamului nostru. In acest spirit trebue să fie scrisă cartea noastră de filosofie, pentru ca ea să fie cât mai citită, cât mai înţeleasă, cât mai aplicată la vieaţă, cât mai contribuitoare în propăşirea omenirii. Aşa vom ajunge să împlinim odată aevea sfântul ideal al acelor mari suflete de visionari cari, chiar în ceasurile cele mai de obidă, cele mai de răstrişte, visau măreţia neamului românesc... Şi tu, neam român, vei fi odată pildă celorlalte neamuri, prin adevărata filosofie, care este ştiinţa, arta, în mersul lor, în strădania lor, intru înţelegerea, întru înfăptuirea, tot mai deplină, tot mai desăvârşită, a învăţăturii creştine, în rosturile lumii... Marin Ştefănescu Anul al 55-lea Nr. 178 Vineri 1 Iulie 1938. Neastâmpărul maghiar (Urmare din pagina I-a) luia, biletele de bancă franceze false din Budapesta, apăsarea minorităţilor şi izbucnirea, în centrul Europei, a comunismului sprijinit de guvernul Karolyi, stins de România care, cu toată împotrivirea aliaţilor, şi-a înţeles, ca întotdeauna în istorie, rostul de apărătoare a crucii şi a orânduelii. Cu asemenea zestre se cade să faci mai puţină gălăgie. In numele cărei dreptăţi călcate, se tot vorbeşte de „refacerea marei mutilate?“ Care este crezul pe temeiul căruia Ungaria, micşorată la suprafaţa firească din care nu trebuia să iasă, cere să i se dea ceea ce a luat de la alţii? Cum s’a îngrijit ea de moştenirile captate în scurgerea vremii? Ea, zisă apărătoarea crucii şi-a pus toată măreţia în apărarea privilegiilor nemeşilor ei. Doară cei din Corvineşti, români de obârşie, au fost stavilă împotriva Semilunei, iar la Mohács toată trufia i-a fost îngenunchiată. Paşalâcul din Buda, înfiinţat cu învoirea oligarhiei maghiare, a pecetluit neputinţa Ungariei in apărarea Apusului. Se gândesc neştiutorii cari doresc o Ungarie întregită în hotare străine, la chinurile şi la apăsările la cari erau supuse minorităţile în timpul când atâţi străini de neamul şi de legea maghiară Îşi duceau naţionalismul înăbuşit sub legiuirile distrugătoare, în acelaş timp salvatoare prin însăşi greutatea lor? „Chestiunea politică şi de Stat care se trage din procesul de veacuri dintre naţia maghiară şi naţia autohtonă română“, cum se rostia d-luil Raţiu la procesul Memorandum-ului din 1894, stinsă în 1917 în pusta ungară şi autentificată la Trianon, s’ar deschide din nou. Oare starea minorităţilor din România poate fi pusă alături de aceea din vechea Ungarie cotropitoare? La Congresul Păcii din 1894, delegaţii maghiari şi-au pus toată strădania ca să împiedice prezintarea chestiei româneşti din Ardeal în faţa Congresului. De ce? Cu puţini ani înainte de şedinţa parlamentului din Budapesta, din 11 iulie 1891, deputatul maghiar Eötvös a vorbit despre politica prin care „nu se îngăduie măcar un deputat român în parlament, atunci când se află în Ungaria aproape 3 milioane de români!“ Până şi sârbii din Bosnia şi Herţegovina spuneau că se simţeau mai bine sub stăpânirea turcească. Iar cât priveşte şcoala, este destul să amintim cele spuse de contele Apponyi, autorul legii sălbatece şcolare, — fără îndoială bun maghiar, dar lipsit de bun simţ politic, *■«* că „şcoala care n’are in vedere ’ principiul ca cetăţenii unguri aparţin hotărît şi exclusiv patriei maghiare, degenerează într’o şcoală de păcătoşi şi de trădători, care şcoală merită tot aşa de puţin să fie tolerată, ca şi o şcoală infectată de orice alt soi de imoralitate“! Aceeaş lege şcolară nu se aplica faţă de saşi, pentru că aceştia făceau politică guvernamentală ! Dacă necazurile „puturosului de valah“ s’ar tot scoate din sacul plin de pătimiri ale românilor din Transilvania, de sub cotropirea maghiară, nu s’ar da de fund. Iată de ce, a se tot aminti despre lucruri cunoscute și necunoscute din trecutul Ardealului, nu este de prisos. Tânguirilor maghiare să le împotrivim cifre şi rostiri de ale lor. Oricât s’au obicinuit să răstălmăcească istoria, „iredentiştii“ — fie susţinuţi de străinătate, fie lăsaţi pe propria lor putere, — cu greu vor mai putea zădărnici adevărul arătat astfel. In 1894, cu prilejul procesului Memorandum - ului, când Apusul a aflat despre civilizata procedură a justiţiei maghiare, care a avut darul să revolte pe Clemenceau, primul ministru ungur Wekerle, vorbind corespondentului lui „Figaro“, zicea: „Pentru ca să dispară divergenţele actuale cariexistă între cetăţenii români şi cetăţenii unguri, trebuie să se înceapă anume cu unii, ungurii. Când micii nemeşi din Transilvania, — leneşi, atât de aroganţi cât şi de proşti, — vor părăsi aerele lor de mari seniori fără lăscare şi nu vor mai dispreţui pe ţăranii români ca pe nişte robi, pentru a le intra în minte că la sfârşitul secolului al 19-lea nimic nu se mai poate face fără respectul drepturilor altuia, — şi noi vom şti să punem rânduială — va fi un mare pas făcut“. Că va fi fost sincer sau nu, faptul concret este acela al mărturisirii tratamentului ţăranului român. Noi am priceput acel principiu al lui Wekerle, şi oricât, fie la Geneva, fie aiurea, „mutilata“ îşi va milogi aşa zisele braţe tăiate, de fapt sărmane bucăţi din cioturile altora, ţăranul maghiar din Ardealul românesc nu-şi va schimba starea socială de astăzi cu aceea a iobagului din Ungaria civilizată şi ocrotitoare a minorităţilor, astfel cum îndrăzneşte să se arate, pe temeiul unor slăbiciuni politice străine. EMANUIL HAGI MOSCO Pedepse aplicate funcţionarilor administrativi Ministerul de interne comunică următoarele : S’a revenit asupra pedepsei d• mustrarea scrisă cu pierderea salariului pe 2 zile, ce se aplicase pretorului. Faust Sălăgeanu, pretorul plăştii Vişeoil de sus, din judeţul Maramureş ; S’a aplicat pretorului Moldovan Cornel dela plasa Gialaita, judeţul Cluj, pedeapsa mustrării cu pierderea salariului pe 10 zile pentru control insuficinent şi lipsa de îndrumări; S’a aplicat pretorului Galea Ion dela plasa Huedin, din judeţul Cluj, pedeapsa mustrării cu pierderea salariului pe 5 zile, pentru nesemnalarea in procesele-verbale de imisperiţe a neglijenţă unui matair cu privire la gestiunea financiară. NOTARI In urma cercetărilor organelor de control, Ministerul a pedepsit pe motarii de mai jos cu pedepsele și pentru faptele arătate în dreptul fiecăruia : Ioan Fierea, notar onorific la comuna Acuiiiu, judeţul Sibiu: îndepărtarea din serviciu, pentru rea credinţă. Nicolae Rjepu, notarul comunei Ruseni, judeţul Soroca , suspendare în baza art. 58 al I din legea statutului funcţiionabilior publici întrucât s’a deschis împotriva sa acţiune publică pentru faptele de fals, întrebuinţare de acte false şi luare de mită. Lăpădat Nicolae, notarul comunei Viseri, judeţul Târnava- Mare suspendarea pe baza art. 58 din statut, întrucât s’a deschis împotriva-i acţiune publică pentru falsuri in acte publice şi delapidare de bani din averea comunei. Angyalossy Airpad, notarul comunei Jadani, din judeţul Timiş Torontal , punerea în disponibilitate, pentru ordonanţări neregulate şi delapidare de bani publici; Pop Augustin, notarul comunei Alfatar din judeţul Durostor suspendare pe baza art. 58 din statut, întrucât împotriva lui s’a deschis acţiune publică, pentru însuşire de bani pe nedrept. Vasile Olaru, notarul comunei Tomşa din judeţul Vaslui, suspendare până la rezultatul cercetărilor ce se fac asupra învinuirii de abuz de încredere ; Gheorghe Budună, notarul comunei Isvoru de sus din judeţul Argeş : punerea în disponibilitate, pentru delapidare de bani publici ; Petre G. Ştefan, subnotarul comunei Radovan din județul Caljia, punerea în disponibilitate, pentru că nu are examenul de capacitate, cerut de art. 37 din statut, Valerian Valeriu, notarul comunei Căinării Vechi, din județul Soroca , punerea în disponibilitate, fiind condamnat la un an închisoare, amendă și despăgubiri pentru luare de mită și înșelăciune. S-a aprobat ridicarea suspendării următorilor notari: Gh. Ştefănescu de la comuna Blândeşti, judeţul Botoşani fiind achitat de orice penalitate pentru neglijenţă imputată în legătură cu dispariţia unor bilete pentru vânzări de vite ; Ion I. Stătineanu, de la comuna Fişcăila, judeţul Vâlcea, fiind achitat de orice penalitate pentru faptul de furt ce i se imputase. Stan Temea dela comuna Seaca, județul Olt, întrucât a rămas definitivă deriziunea în contencios a Gantei de apel Craiova, prin care s’a anulat decizia prefecturii Olt nr. 1470/933. ------xxx(c'® o — înmormântarea chestorului C. Georgescu . Marţ, după amiază, s’a făcut la cimitirul Izvorul Nou, din Capitală, înhumarea rămăşiţelor pământeşti ale chestorului de poliţie Constantin Georgescu, din prefectura poliţiei Capitalei. La trista solemnitate a luat parte de general subsecretar de Stat Gabriel Marinescu, prefectul poliţiei Capitalei şi d. Gh. Moţăţeanu, secretar general, precum şi toţi şefii de servicii din prefectura poliţiei. Onorurile au fost date de o unitate din trupa gardienilor publici. D. secretar general GH. MOŢAŢEANU a arătat, în câteva cuvinte, personalitatea dispărutului şi marile sale calităţi sufleteşti de bun camarad şi funcţionar destoinic. Au luat apoi cuvântul d-nii chestor DASCHIEVICI şi JEAN IONESCU, directorul revistei „Paza“ Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice rclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului expirat.