Universul, iulie 1938 (Anul 55, nr. 190-205)
1938-07-16 / nr. 190
X Am?! al 55-lea 14 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov Jocul preţurilor şi specula alimentelor Măsurile pe care le-a luat ministerul de interne, prin organele sale în subordine, cu scopul înfrânării tendinţelor tot mai accentuate din partea interesaţilor de a urca preţurile articolelor alimentare şi de primă necesitate, oricât de sever ar fi aplicate printr’un control zilnic şi riguros şi oricât de drastice ar fi sancţiunile impuse celor ce le vor nesocoti, — ele nu vor da rezultatele urmărite, dacă nu se vor înlătura intermediarii şi nu se va stabili un echilibru în jocul capriţios al preţurilor, — bazat pe funcţionarea legilor economice. In acest scop, credem că e necesar ca acţiunea energică întreprinsă de d. ministru de interne pentru stăvilirea speculei să fie secundată de toate autorităţile statului care pot avea o influenţă în formarea preţurilor articolelor de primă necesitate. Problema e prea complexă, ca să fie rezolvată prin iniţiativă unilaterală, fără cooperarea armonioasă a tuturor factorilor indicaţi. De la început trebue să arătăm, deci, că ieftenirea efectivă a traiului nu poate fi obţinută decât prin coordonarea activităţii tuturor autorităţilor de stat. Este ştiut, că între factorii ce intervin în comerţ şi contribue la urcarea treptată a preţurilor unor mărfuri, sau a articolelor de primă necesitate, sunt şi mijloacele şi condiţiile de transport, ca şi elementele parazitare ce se interpun între producători, negustori şi consumatori. Cu cât transporturile vor fi mai scumpe şi numărul intermediarilor dintre producători, negustori şi consumatori mai mare, cu atât mărfurile şi articolele alimentare, se vor vinde cu preţuri anormale. Nu speculaţiunea în sine, care este inerentă comerţului, poate să fie combătută, ci abuzurile ce se fac prin manipularea şi vânzarea mărfurilor şi a articolelor de primă necesitate, care îngădue jocul capriţios al preţurilor, în dauna consumatorilor şi în deosebi, a celor nevoiaşi. Acum câţiva ani, în Franţa, primarul oraşului Havre, îngrijorat de protestele cetăţenilor cu privire la scumpetea crescîndă a unor articole de primă necesitate, şi faţă de rezistenţa negustorilor, a luat dispoziţia eroică să transporte în condiţii relativ avantajoase din alte centre, articolele alimentare şi să le disribue, în pieţe, fără intermediari. Rezultatul obţinut a fost cel prevăzut de primar , pieţele oraşului Havre fiind suficient aprovizionate, iar preţurile de vânzare fixate, coborâte la nivelul normal, s-a dat satisfacţia cuvenită consumatorilor. După câtva timp, experienţa odată făcută, a servit atât autorităţii municipale şi cetăţenilor, cât şi negustorilor. Cei din urmă, spre a evita, intervenţia energică a autorităţilor, au căutat să înlăture elementele ce se interpun între ei şi producători, care contribue la scumpetea mărfurilor şi a articolelor alimentare, prin stabilirea de raporturi comerciale directe cu producătorii. Dacă, după marile descoperiri de continente şi insule, din secolii trecuţi, mărfurile zise „coloniale“ ajunseseră să fie vândute în centrele europene, pe preţuri fabuloase — un kg. de piper echivala un kg. aur — explicaţia o găsim în transporturile costisitoare, în trecerea acelor mărfuri exotice prin numeroase „mâini“ şi în raritatea lor. In epoca noastră, când dispunem de mijloace rapide de transport şi de producţie locală, nu se poate adite ca articolele alimentare şi de primă necesitate, să fie exploatate de speculatori, aproape în aceleaşi condiţii cum se exploatau „colonialele“ de-acum câteva veacuri. De aceea se impune să examinăm şi chestia transporturilor, ca şi aceea a stabilirii reflaţiuniilor directe dintre producători şi negustori, căci numai aşa se vor putea restabili preţurile normale în materie alimentară. Chestiunea etiopiana, — prin luările de poziţie pe care le-a determinat, — a tulburat întregul echilibru european, a pus Italia şi Anglia una în faţa celeilalte în postură de inamice, a distrus opera abia schiţată a d-lui Pierre Laval, şi tinzând la o apropiere franco-italiană, a creat solidaritatea Hiaro-germană. Axa Roma-Berlin şi Anschlussul sunt efectele ei cele mai recente, dar nu şi cele de mai mică importanţă. Chestiunea spaniolă întârziază la infinit stabilirea unui nou echilibru, bazat pe realităţile actuale şi al cărui punct de plecare , e marcat prin acordul dintre Italia şi Marea Britanie, din 16 Aprilie trecut. E deci logic şi lesne de înţeles ca, la Roma, să dăinuiască dorinţa de a se vedea aceste acorduri intrând cât mai repede în vigoare, ceea ce, de altminteri, răspunde şi dorinţei cabinetului britanic. De aci, activitatea excepţională pe care o desfăşurară în acest moment palatul Chigi şi Foreign Office, ale căror relaţii au devenit din ce în ce mai frecvente. In presa străină s’au dat şi se dau încă versiunile şi interpretările cele mai diverse, adeseori cele mai contradictorii, despre întrevederile contelui Ciano cu lordul Perth. Dar, principalul scop al acestor întrevederi constă tocmai în cău(Continuare in pag. 2-a) SCRISORI DIN ROMA Problema spaniolă și raporturile italo-engleze de N. ALDISIO In România: 3 Iei In străinătate: 6 lei EXEMPLARUL Taxa poştală plătită in numerar conform aprobării dir. Gle P. URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NO. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 T. No. 120.288/932 Problema refugiaţilor Pe lângă atâtea alte grave probleme care preocupă astăzi pe conducătorii statelor, revoluţiile ideologice, sub regimul carora trăieşte mai ales Europa de azi, au pus la ordinea zilei o nouă problemă a cărei gravitate nu poate fi tăgăduită, întrucât ea poate avea repercusiuni întinse şi profund dăunătoare intereselor de tot felul ale diferitelor ţări. E vorba de problema refugiaţilor. Din pricina regimurilor politice din unele ţări, îndeosebi din Germania şi din fosta Austrie, sute de mii de refugiaţi, în marea lor majoritate evrei, au luat toiagul pribegiei, căutând azil mai bun în diferite ţări străine. Pe de altă parte, războiul din Spania a provocat la rândul lui exodul a mii de oameni, dintr’o tabără sau din alta, care, sub ameninţarea represiunii, se refugiază pe teritorii străine cerând, în numele sentimentelor umanitare, adăpost şi proteguire. Europa se găseşte astfel azi cu o populaţie de mai multe sute de mii de oameni şi al cărui număr este într’o continuă creştere, în afară de cadrul legal al unei cetăţenii recunoscute, apatrizi, fugari, în imensa lor majoritate lipsiţi de mijloace de traiu şi gata să se aşeze oriunde şi-ar putea agonisi oricum o existenţă. Problema e gravă. Ea prezintă aspecte de ordin naţional, politic, economic şi social car nu pot lăsa indiferente cercurile conducătoare ale diferitelor ţări ameninţate de această năvălire. Pentru soluţionarea acestei probleme, din iniţiativa d-lui Roosevelt, preşedintele Statelor Unite, a fost convocată conferinţa de la Evian, la care au participat 30 de delegaţiuni ale diferitelor state. Din desbaterile ce au avut loc la această conferinţă, s’a putut constata până acum că dacă marile state europene occidentale şi Statele Unite acordă toată atenţiunea lor caracterului umanitar al problemei şi sunt dispuse să contribuie la soluţionarea ei, niciunul însă din aceste state nu e dispus să acorde ospitalitatea sa masselor compacte de refugiaţi cari ar constitui, atât din punct de vedere naţional, cât şi din punct de vedere economic şi social, o primejdie reală şi ar risca să formeze, în sânul statului, o puternică minoritate cu un caracter străin şi care n’ar putea trăi decât sub beneficiul unui regim special. Reprezentantul Angliei la Evian a arătat imposibilitatea pentru Marea Britanie de a mări la infinit numărul refugiaţilor pe teritoriul ei şi al coloniilor ei. Delegatul Franţei a ţinut aproape acelaş limbaj, arătând că în Franţa sunt de pe acum peste 200.000 de refugiaţi din ţările cu regim totalitar şi din Spania. După ziarul „Times“ o sută de mii de evrei din Germania au şi fost plasaţi în diferite ţări, dar — afirmă ziarul londonez — 350.0000 de alţi evrei din Germania şi 200.000 de evrei din Austria sunt gata să părăsească ţara lor de origine. „Acest cifre — scrie ziarul francez „Le Temps“ care le reproduce — sunt deajuns spre a face să se înţeleagă complexitatea problemei în ceea ce priveşte numai pe refugiaţii evrei la care trebue să se mai adauge cazul spaniolilor goniţi din ţara lor de războiul civil şi cazul, care se va pune mâine, când va începe retragerea luptătorilor străini din Spania, printre cari unii, cum sunt germanii adversari ai naţional-socialismului, italienii antifascişti şi revoluţionarii polonezi, nu vor să se mai înapoieze în ţara lor de origine. Franţa — continuă „Le Temps“ — deja saturată de străini ar putea servi eventual drept drum de trecere, drept placă turnantă pentru evacuarea acestor refugiaţi, dar ea rau ar putea admite să se stabilească la ea un număr atât de mare de moui refugiaţi politici printre cari vor fi, în mod inevitabil, elemente indezirabile din punct de vedere social şi imposibile de asimilat“. , Iată o chestiune care ne interesează de aproape şi asupra căreia noi am atras de mult atenţiunea conducătorilor ţării noastre. Generozitatea şi umanitarismul nu pot obliga pe nicio naţiune să primească în sânul ei masse compacte de elemente străine neasimilabile şi de multe ori primejdioase. Dacă această problemă preocupă astăzi cu îngrijorare statele mari cu resurse numeroase, cu un organism social, politic, economic şi mai ales naţional consolidat printr-o existenţă de unitate naţională seculară, este cu atât mai imperios ca ea să ţie trează atenţiunea noastră. Ca şi Franţa, România e saturată de străini şi de aceea conducătorii ei trebue să fie atenţi la fruntariile ţării şi să împiedice o nouă afluenţă de străini care ar agrava şi mai mult situaţiunea de astăzi. Desigur acest imperativ de apărare naţională nu exclude posibilitatea pentru statele mari de a găsi totuşi o soluţiune problemei refugiaţilor. Faptul că preşedintele Roosevelt a a luat iniţiativa conferinţei de la Evian, unde delegatul Statelor Unite a făcut o largă expunere a situaţiei schiţând în linii generale eventualul program al soluţionării problemei, dovedeşte că Statele Unite sunt dispuse să facă o reală sforţare pentru ospitalizarea unui cât mai mare număr de refugiaţi. Regele Angliei aproape complet întremat Londra, 13 (Rador). — Dela palatul regal s’a dat azi următorul buletin medical: „Ameliorarea constatată ori în starea sănătăţii M. S. Regelui George continuă şi azi“. Se crede că acest buletin medical va fi penultimul şi că cel de mâine va constata că Suveranul este complet întremat. ——xXx®0®xXx----- POLITICĂ $1... FILM SIR ROBERT VANSITTART este nu numai primul consilier al Marii Britanii în politica externă, dar şi un reputat literat. De curând, el a semnat un angajament cu o mare casă de filme, pentru care va revedea toate scenariile filmelor cu acţiune desfăşurată în cuprinsul imperiului britanic. Studenţi italieni in România Opt studenţi din grupul universitar fascist din Milano-Gni) au venit în ţară la noi, să facă ascensiuni pe Bucegi. Miercuri au plecat la Sinaia, după ce au depus o coroană la mormântul soldatului necunoscut Puternic cutremur in Capitală Bucureştenii au trecut ori noapte printr'un moment de panică Miercuri seară pe la ora 10 şi 16 minute s-a simţit în Capitală un cutremur puternic, dar de foarte scurtă durată. Cum era şi firesc, violenta zguduitură a produs panică pretutindeni unde a fost simţită, în birourile unde la ora aceasta se mai aflau încă funcţionarii la serviciu, în ateliere, fabrici, cinematografe, localuri de consumaţie etc. Lumea a rămas atentă în aşteptarea imediată a unei noui zguduituri, care însă, din fericire nu s’a mai produs sau nu s’a mai simţit. Acest lucru a avut drept rezultat, risipirea panicei produsă la început. Deşi destul de violent, deoarece a fost scurt, cutremurul de Miercuri seară, n’a produs in Capitală nici o pagubă. * Observatorul astronomic ne-a trimis, în legătură cu a-acest cutremur, comunicatul de mai jos: „In zina de 13 iulie 1938, s-a înregistrat la Observatorul din Bucureşti, un cutremur, al cărui epicentru se găseşte la vreo 155 km, cam spre Nord-Est, probabil în munţii Vrancii. La Bucureşti, prima undă a fost înregistrată la 22 ore, 15 minute şi 43 secunde. Faza maximă a început la 22 ore, 16 minute şi 2 secunde. In această fază înscrierile au depăşit limitele de înregistrare. Ultimele unde au fost înscrise la 22 ore, 29 minute. Intensitatea cutremurului la Bucureşti a fost aproximativ de gradul IV. In regiunea epicentrală, prima sguduitură s’a produs la 22 ore, 16 minute și 23 secunde“. Cum s’a simţit cutremurul de astă noapte in ţară LA IAŞI Iaşi, 13 Iulie Astăseară la ora 10.27 s’a înregistrat un puternic cutremur de pământ in oraşul nostru. Cutremurul a fost destul de puternic, provocând panică în populaţie. Seismul a durat aproape un minut. In locuinţe s’a simţit mai puternic, cetăţenii înspăimântaţi ieşind prin curţi. Pe străzi lampioanele şi sârmele electrice au oscilat timp de câteva minute. Accidente de persoane nu s’au înregistrat. IN REGIUNEA PETROLIFERA Moreni, 13 Iulie La ora 22.10 astăseară, un puternic cutremur de pământ s’a întregistrat în regiunea petroliferă Moreni, Gura Ocniţei, Bucşani, Băicod, însoţit de sgomote subterane şi mişcări violente cu direcţia de la răsărit spre apus, înspăimântând populaţia şi făcând-o să părăsească locuinţele. Măsuri pentru grăbirea operaţilor de revizuire a cetăţenilor Am arătat că d. Victor Iamandi, ministrul justiţiei, a dispus instaţelor judecătoreşti de revizuire a incetăţenimii lor, să grăbească lucrările pentru adunarea datelor statistice, privitoare la mersul operaţiilor de revizuire, în vederea centralizării lor. In aplicarea acestei dispoziţii, s’a trimis instanţelor, cari au întârziat complectarea formularului statistic întocmit de minister, o circulară, prin care li se aduce la cunoştinţă că se vor lua măsuri împotriva magistraţilor vinovaţi, în cazul când întârzierile vor depăşi data de 15 iulie. Sancţiunile ce vor fi luate sunt: anularea concediului de vară, iar pentru acei cari au plecat fără să termine statistica locală, revocarea, acestui concediu. Nrr. 190 Sâmbătă 16 14 Pagini Iulie 19%n P I H DIRECTOR ȘI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU Raidul lui Howard Hughes în jurul lumii îndrăzneţului pilot i se pregăteşte la New York o primire triumfală Mai curagios decât Lindbergh, mai norocos decât Wiley Post, miliardarul american Howard Hughes îşi continuă uimitoarea călătorie aeriană in jurul lumii şi la Jora,când citiţi aceste rânduri a atins probabil din nou pământul american. Prin călătoria lui îndrăsneaţă, Howard Hughes a doborît toate recordurile precedente ale raidurilor în jurul globului. Plecat Duminică, la ora 2.20 de pe aeroportul Floyd Bennet din New-York, el va fi probabil azi. Joi, la aceiaş oră, la San Francisco şi diseară la New-York. Ocolul (/:' ») , zile şi petru nopţi e un triumf al tehnicei şi al rezistenţei omeneşti. Avionul miliardarului american are două motoare, dând la un loc 2200 cai putere. Pe bordul avionului se găsesc cinci persoane şi într’o casetă blindată sunt păstrate scrisori semnate de preşedintele Roosevelt şi prin care capii statelor în care Hughes var face aseală sunt invitaţi să participe la expoziţia universală din New-York. Cele din urmă telegrame la ultima oră, asupra raidului lui Howard Hughes. ■ OXOa Avion isbit de un fir electric de mare tensiune Roma, 13 (Radar). — Un avion, aparţinând aeroportului Foligno, s-a lovit de un fir electric de mare tensiune, pe când încerca să aterizeze. Pilotul, un locotenent, a fost carbonizat iar aparatul a luat foc. CELEBRITATE DE ALT GEN Ziarele străine au înregistrat, în repetate rânduri, căsătoria, — destul de romantică, — a artistei Nora Gregor cu principele Stahremberg, fostul şef al Heimwehrului austriac. Finalul acestei idile subliniate de presă este neaşteptat. Numita artistă, renunţând la onoarea de principesă de Stahremberg, vrea să devină artistă de cinema... Greutatea principală în mişcarea cooperatistă este lipsa de cultură a majorităţii poporului nostru, spre a putea înţelege importanţa şi necesitatea ei. Toţi aceia cari, la oraşe, se străduesc de ani de zile pentru înjghebarea de cooperative, se izbesc de răceala publicului. E o înstrăinare instinctivă ca faţă de oricare mişcare nouă economică, întemeiată în primul rând pe neputinţa de înţelegere a metodelor de luptă modernă pe teren economic. Pentru orice înjghebare cooperatistă s’ar afla în oricare oraş din Ardeal, nu o sută, ci şi o miedouă de români, cari sub raport material, i-ar putea da fiinţă, înscriindu-se cu o cotă de cinci sute sau o mie de lei. Dar sub raport spiritual, ca înţelegere şi însufleţire convinsă, adeseori nu se pot afla nici o sută. In situaţia dată, pentru o acţiune imediată de formare a unei clase mijlocii ,n oraşele ardeleneşti, şi cred şi în cele din Bucovina, Basarabia şi nordul Moldovei, mi se pare că nu există decât un mijloc ducător la scop. Şi anume: un deceniu sau două, realizările cooperatiste să fie de o organizare specială, adaptate la împrejurările noastre, însuşi statul, prin ministerul economiei naţionale şi al ocrotirilor sociale, să întemeeze, poate prin mijlocirea unei mari bănci cooperatiste, depozite mari în toate oraşele, depozite cuprinzând toate produsele industriei şi comerţului. Aceste depozite centrale să-şi deschidă zeci de filiale, de prăvălii mai mici, în fiecare oraş. Atât primul cât şi celelalte să aibă conducători şi vânzători, sau, în ateliere, lucrători, ucenici şi calfe numai oameni de origină etnică românească şi în primul rând numai absolvenţi ai şcoalelor noastre de specialitate. Toţi aceşti angajaţi ar primi un salar minimal, urmând ca el să fie completat prin o cotă anumită, după merit, din profitul curat al întreprinderii. Tuturor celor angajaţi li s’ar da posibilitatea ca după un număr de ani să răscumpere prăvălia, depozitul, atelierul dela stat, sau de la Banca centrală cooperativă, în condiţii favorabile. Li s’ar da posibilitatea acestei răscumpărări, elementelor cari s’au distins prin muncă, hărnicie, pricepere, cinste şi caracter. Răscumpărarea ar putea-o face unul, sau o tovărăşie, trecând în proprietate individuală sau colectivă. Cei rămaşi stăpâni ar putea invita ei la o cooperaţie şi pe alţii. Astfel eu văd începutul rapid al creării clasei mijlocii la oraşe, în primul rând într’o acţiune de stat, desigur neanulând, ci proContinuare în pag. 2-a) ASPECTE SOCIALE DIN ARDEAL Condiţii ale cooperaţiei de I. AGÂRBICEANU Garda palatului BuckinghamV Regele George VI al Angliei inspectează garda pitorescă a palatului Buuckingham, cu ocazia rentierii unor drapele noui - t