Universul, iulie 1938 (Anul 55, nr. 190-205)

1938-07-16 / nr. 190

X Am?! al 55-lea 14 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov Jocul preţurilor şi specula alimentelor Măsurile pe care le-a luat ministerul de interne, prin or­ganele sale în subordine, cu scopul înfrânării tendinţelor tot mai accentuate din par­tea interesaţilor de a urca preţurile articolelor alimen­tare şi de primă necesitate, ori­cât de sever ar fi aplica­te printr’un control zilnic şi riguros şi oricât de drastice ar fi sancţiunile impuse celor ce le vor nesocoti, — ele nu vor da rezultatele urmărite, dacă nu se vor înlătura inter­mediarii şi nu se va stabili un echilibru în jocul capriţios al preţurilor, — bazat pe funcţionarea legilor econo­­mice. In acest scop, credem că e necesar ca acţiunea energică întreprinsă de d. ministru de interne pentru stăvilirea spe­culei să fie secundată de toa­te autorităţile statului care pot avea o influenţă în for­marea preţurilor articolelor de primă necesitate. Problema e prea complexă, ca să fie rezolvată prin ini­­ţiativă unilaterală, fără coo­perarea armonioasă a tuturor factorilor indicaţi. De la început trebue să a­­rătăm, deci, că ieftenirea e­­fectivă a traiului nu poate fi obţinută decât prin coordo­narea activităţii tuturor au­torităţilor de stat. Este ştiut, că între factorii ce intervin în comerţ şi con­­tribue la urcarea treptată a preţurilor unor mărfuri, sau a articolelor de primă nece­sitate, sunt şi mijloacele şi condiţiile de transport, ca şi elementele parazitare ce se interpun între producători, negustori şi consumatori. Cu cât transporturile vor fi mai scumpe şi numărul in­termediarilor dintre producă­tori, negustori şi consumatori mai mare, cu atât mărfurile şi articolele alimentare, se vor vinde cu preţuri anormale. Nu speculaţiunea în sine, care este inerentă comerţu­lui, poate să fie combătută, ci abuzurile ce se fac prin ma­nipularea şi vânzarea mărfu­rilor şi a articolelor de primă necesitate, care îngădue jocul capriţios al preţurilor, în dauna consumatorilor şi în deosebi, a celor nevoiaşi. Acum câţiva ani, în Fran­ţa, primarul oraşului Havre, îngrijorat de protestele cetă­ţenilor cu privire la scumpe­­tea crescîndă a unor articole de primă necesitate, şi faţă de rezistenţa negustorilor, a luat dispoziţia eroică să transporte în condiţii relativ avantajoase din alte centre, articolele alimentare şi să le dis­­ribue, în pieţe, fără inter­mediari. Rezultatul obţinut a fost cel prevăzut de primar , pieţele oraşului Havre fiind suficient aprovizionate, iar preţurile de vânzare fixate, coborâte la nivelul normal, s-a dat satisfacţia cuvenită consumatorilor. După câtva timp, experienţa odată făcu­tă, a servit atât autorităţii municipale şi cetăţenilor, cât şi negustorilor. Cei din urmă, spre a evita, intervenţia energică a auto­rităţilor, au căutat să înlătu­re elementele ce se interpun între ei şi producători, care contribue la scumpetea măr­furilor şi a articolelor ali­mentare, prin stabilirea de raporturi comerciale directe cu producătorii. Dacă, după marile descope­riri de continente şi insule, din secolii trecuţi, mărfurile zise „coloniale“ ajunseseră să fie vândute în centrele euro­pene, pe preţuri fabuloase — un kg. de piper echivala un kg. aur — explicaţia o găsim în transporturile costisitoare, în trecerea acelor mărfuri exotice prin numeroase „mâini“ şi în raritatea lor. In epoca noastră, când dis­punem de mijloace rapide de transport şi de producţie lo­cală, nu se poate ad­­ite ca articolele alimentare şi de primă necesitate, să fie ex­ploatate de speculatori, a­­proape­­ în aceleaşi condiţii cum se exploatau „coloniale­le“ de-acum câteva veacuri. De aceea se impune să exa­minăm şi chestia transportu­rilor, ca şi aceea a stabilirii reflaţiuniilor directe dintre producători şi negustori, căci numai aşa se vor putea res­tabili preţurile normale în materie alimentară. Chestiunea etiopiana, — prin luările de poziţie pe care le-a determinat, — a tulburat între­gul echilibru european, a pus Italia şi Anglia una în faţa ce­leilalte în postură de inamice, a distrus opera abia schiţată a d-lui Pierre Laval, şi tinzând la o apropiere franco-italiană, a creat solidaritatea Hia­ro-germa­­nă. Axa Roma-Berlin şi An­­schlussul sunt efectele ei cele mai recente, dar nu şi cele de mai mică importanţă. Chestiu­nea spaniolă întârziază la infi­nit stabilirea unui nou echili­bru, bazat pe realităţile actua­le şi al cărui punct de plecare , e marcat prin acordul dintre Italia şi Marea Britanie, din 16 Aprilie trecut. E deci logic şi lesne de înţe­les ca, la Roma, să dăinuiască dorinţa de a se vedea aceste a­­corduri intrând cât mai repede în vigoare, ceea ce, de altminteri, răspunde şi dorinţei cabinetului britanic. De aci, activitatea ex­cepţională pe care o desfăşurară în acest moment palatul Chigi şi Foreign Office, ale căror re­laţii au devenit din ce în ce mai frecvente. In presa străină s’au dat şi se dau încă versiunile şi interpretările cele mai diverse, adeseori cele mai contradictorii, despre întrevederile contelui Ciano cu lordul Perth. Dar, principalul scop al acestor în­­trevederi constă tocmai în cău­(Continuare in pag. 2-a) SCRISORI DIN ROMA Problema spaniolă și raporturile italo-engleze de N. ALDISIO In România: 3 Iei In străinătate: 6 lei EXEMPLARUL­­ Taxa poştală plătită in numerar conform aprobării dir. G­le P. URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NO. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 T. No. 120.288/932 Problema refugiaţilor Pe lângă atâtea alte grave probleme care preocupă astăzi pe conducătorii statelor, revolu­ţiile ideologice, sub regimul ca­rora trăieşte mai ales Europa de azi, au pus la ordinea zilei o nouă problemă a cărei gravitate nu poate fi tăgăduită, întrucât ea poate avea repercusiuni întin­se şi profund dăunătoare inte­reselor de tot felul ale diferite­lor ţări. E vorba de problema refugiaţilor. Din pricina regimurilor poli­tice din unele ţări, îndeosebi din Germania şi din fosta Au­strie, sute de mii de refugiaţi, în marea lor majoritate evrei, au luat toiagul pribegiei, cău­tând azil mai bun în diferite ţări străine. Pe de altă parte, războiul din Spania a provocat la rândul lui exodul a mii de oameni, dintr’o tabără sau din alta, care, sub ameninţarea re­presiunii, se refugiază pe teri­torii străine cerând, în numele sentimentelor umanitare, adă­post şi proteguire. Europa se găseşte astfel azi cu o populaţie de mai multe sute de mii de oameni şi al că­rui număr este într’o continuă creştere, în afară de cadrul le­gal al unei cetăţenii recunos­cute, apatrizi, fugari, în imensa lor majoritate lipsiţi de mijloa­ce de traiu şi gata să se aşeze oriunde şi-ar putea agonisi ori­cum o existenţă. Problema e gravă. Ea prezin­tă aspecte de ordin naţional, politic, economic şi social car nu pot lăsa indiferente cercu­rile conducătoare ale diferitelor ţări ameninţate de această nă­vălire. Pentru soluţionarea acestei probleme, din iniţiativa d-lui Roosevelt, preşedintele Statelor Unite, a fost convocată confe­rinţa de la Evian, la care au participat 30 de delegaţiuni ale diferitelor state. Din desbate­­rile ce au avut loc la această conferinţă, s’a putut constata până acum că dacă marile state europene occidentale şi Statele Unite acordă toată atenţiunea lor caracterului umanitar al problemei şi sunt dispuse să contribuie la soluţionarea ei, niciunul însă din aceste state nu e dispus să acorde ospitali­tatea sa masselor compacte de refugiaţi cari ar constitui, atât din punct de vedere naţional, cât şi din punct de vedere eco­nomic şi social, o primejdie re­ală şi ar risca să formeze, în sânul statului, o puternică mi­noritate cu un caracter străin şi care n’ar putea trăi decât sub beneficiul unui regim special. Reprezentantul Angliei la Evian a arătat imposibilitatea pentru Marea Britanie de a mări la infinit numărul refu­giaţilor pe teritoriul ei şi al co­loniilor ei. Delegatul Franţei a ţinut aproape ace­laş limbaj, a­­rătând că în Franţa sunt de pe acum peste 200.000 de refugiaţi din ţările cu regim totalitar şi din Spania. După ziarul „Ti­mes“ o sută de mii de evrei din Germania au şi fost plasaţi în diferite ţări, dar — afirmă zia­rul londonez — 350.0000 de alţi evrei din Germania şi 200.000 de evrei din Austria sunt gata să părăsească ţara lor de ori­gine. „Acest cifre — scrie ziarul francez „Le Temps“ care le re­produce — sunt deajuns spre a face să se înţeleagă complexi­tatea problemei în ceea ce pri­veşte numai pe refugiaţii evrei la care trebue să se mai adau­ge cazul spaniolilor goniţi din ţara lor de războiul civil şi ca­zul, care se va pune mâine, când va începe retragerea lup­tătorilor străini din Spania, printre cari unii, cum sunt ger­manii adversari ai naţional-so­­cialismului, italienii antifas­cişti şi revoluţionarii polonezi, nu vor să se mai înapoieze în ţara lor de origine. Franţa — continuă „Le Temps“ — deja saturată de străini ar putea servi eventual drept drum de trecere, drept placă turnantă pentru evacuarea acestor refu­giaţi, dar ea rau ar putea admi­te să se stabilească la ea un nu­măr atât de mare de moui refu­giaţi politici printre cari vor fi, în mod inevitabil, elemente in­dezirabile din punct de vedere social şi imposibile de asimi­lat“. , Iată o chestiune care ne in­teresează de aproape şi asupra căreia noi am atras de mult atenţiunea conducătorilor ţării noastre. Generozitatea şi uma­nitarismul nu pot obliga pe nicio naţiune să primească în sânul ei masse compacte de ele­mente străine neasimilabile şi de multe ori primejdioase. Dacă această problemă preocupă as­tăzi cu îngrijorare statele mari cu resurse numeroase, cu un or­ganism social, politic, economic şi mai ales naţional consolidat printr-o existenţă de unitate naţională seculară, este cu atât mai imperios ca ea să ţie trea­ză atenţiunea noastră. Ca şi Franţa, România e saturată de străini şi de aceea conducătorii ei trebue să fie atenţi la frun­tariile ţării şi să împiedice o nouă afluenţă de străini care ar agrava şi mai mult situaţiu­­nea de astăzi. Desigur acest imperativ de a­­­părare naţională nu exclude posibilitatea pentru statele mari de a găsi totuşi o soluţiu­­ne problemei refugiaţilor. Fap­tul că preşedintele Roosevelt a a luat iniţiativa conferinţei de la Evian, unde delegatul State­lor Unite a făcut o largă expu­nere a situaţiei schiţând în li­nii generale eventualul pro­gram al soluţionării problemei, dovedeşte că Statele Unite sunt dispuse să facă o reală sforţare pentru ospita­lizarea unui cât mai mare număr de refugiaţi. Regele Angliei aproape complet întremat Londra, 13 (Rador). — Dela palatul regal s’a dat azi urmă­torul buletin medical: „Ameliorarea constatată ori în starea sănătăţii M. S. Regelui George continuă şi azi“. Se crede că acest buletin medi­­cal va fi penultimul şi că cel de mâine va constata că Suveranul este complet întremat. ——xXx®0®xXx-----­ POLITICĂ $1... FILM SIR ROBERT VANSITTART este nu numai primul consi­lier al Marii Britanii în poli­tica externă, dar şi un reputat literat. De curând, el a semnat un an­gajament cu o mare casă de filme, pentru care va revedea toate scenariile filmelor cu ac­ţiune desfăşurată în cuprinsul imperiului britanic. Studenţi italieni in România Opt studenţi din grupul u­niversitar fascist din Milano-­­Gni­­) au venit în ţară la noi, să facă ascensiuni pe Bucegi. Miercuri au plecat la Sinaia, după ce au depus o coroană la mormântul­ soldatului­ necunoscut Puternic cutremur in Capitală Bucureştenii au trecut ori noapte printr'un moment de panică Miercuri seară pe la ora 10 şi 16 minute s-a simţit în Ca­pitală un cutremur puternic,­­ dar de foarte scurtă du­rată. Cum era şi firesc, violenta zguduitură a produs panică pretutindeni unde a fost simţită, în birourile unde la ora aceasta se mai aflau încă funcţionarii la serviciu, în a­­teliere, fabrici, cinematogra­fe, localuri de consumaţie etc. Lumea a rămas atentă în aşteptarea imediată a unei noui zguduituri, care însă, din fericire nu s’a mai pro­dus sau nu s’a mai simţit. Acest lucru a avut drept rezultat, risipirea panicei pro­dusă la început. Deşi destul de violent, de­oarece a fost scurt, cutremu­rul de Miercuri seară, n’a produs in Capitală nici o pa­gubă. * Observatorul astronomic ne-a trimis, în legătură cu a-a­cest cutremur, comunicatul de mai jos: „In zina de 13 iulie 1938,­­ s-a înregistrat la Observa­torul din Bucureşti, un cu­tremur, al cărui epicentru se găseşte la vreo 155 km, cam spre Nord-Est, proba­bil în munţii Vrancii. La Bucureşti, prima undă a fost înregistrată la 22 ore, 15 minute şi 43 secunde. Faza maximă a început la 22 ore, 16 minute şi 2 secunde. In această fază înscrieri­­le au depăşit limitele de în­registrare. Ultimele unde au fost în­scrise la 22 ore, 29 minute. Intensitatea cutremuru­lui la Bucureşti a fost apro­ximativ de gradul IV. In regiunea epicentrală, prima sguduitură s’a pro­dus la 22 ore, 16 minute și 23 secunde“. Cum s’a simţit cutremurul de astă noapte in ţară LA IAŞI Iaşi, 13 Iulie Astăseară la ora 10.27 s’a înregistrat un puternic cu­tremur de pământ in oraşul nostru. Cutremurul a fost destul de puternic, provocând pani­că în populaţie. Seismul a durat aproape un minut. In locuinţe s’a simţit mai puternic, cetăţe­nii înspăimântaţi ieşind prin curţi. Pe străzi lampioanele şi sârmele electrice au oscilat timp de câteva minute. Accidente de persoane nu s’au înregistrat. IN REGIUNEA PETROLIFERA Moreni, 13 Iulie La ora 22.10 astăseară, un pu­ternic cutremur de pământ s’a întregistrat în regiunea petroli­feră Moreni, Gura Ocniţei, Buc­­şa­ni, Băicod, însoţit de sgomote subterane şi mişcări violente cu direcţia de la răsărit spre apus, înspăimântând populaţia şi fă­când-o să părăsească locuinţele. Măsuri pentru grăbirea operaţilor de revizuire a cetăţenilor Am arătat că d. Victor Ia­­mandi, ministrul justiţiei, a dispus instaţelor judecătoreşti de revizuire a incetăţenimii lor, să grăbească lucrările pentru adunarea datelor statistice,­ pri­vitoare la mersul operaţiilor de revizuire, în vederea centrali­zării lor. In aplicarea acestei dispoziţii, s’a trimis instanţelor, cari au întârziat complectarea formu­larului statistic întocmit de mi­n­is­ter, o circulară, prin care li se aduce la cunoştinţă că se vor lua măsuri împotriva ma­gistraţilor vinovaţi, în cazul când întârzierile vor depăşi­­ data de 15 iulie. Sancţiunile ce vor f­i luate sunt: anularea concediului de vară, iar pentru acei cari au plecat fără să termine statis­tica locală, revocarea­­, acestui concediu. Nrr. 190 Sâmbătă 16 14 Pagini Iulie 19%n P I­ H DIRECTOR ȘI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU Raidul lui Howard Hughes în jurul lumii îndrăzneţului pilot i se pregăteşte la New­ York o primire triumfală Mai curagios decât Lind­bergh, mai norocos decât Wiley Post, miliardarul ame­rican Howard Hughes îşi continuă uimitoarea călăto­rie aeriană in jurul lumii şi la J­ora,când citiţi aceste rân­duri a atins probabil din nou pământul american. Prin că­lătoria lui îndrăsneaţă, Ho­ward Hughes a doborît toate recordurile precedente ale raidurilor în jurul globului. Plecat Duminică, la ora 2.20 de pe aeroportul Floyd Bennet din New-York, el va fi probabil azi. Joi, la aceiaş oră, la San Francisco şi di­­seară la New-York. Ocolul (/:' ») , zile şi petru nopţi e un triumf al tehni­­cei şi al rezistenţei omeneşti. Avionul miliardarului ame­rican are două motoare, dând la un loc 2200 cai putere. Pe bordul avionului se găsesc cinci persoane şi într’o ca­setă blindată sunt păstrate scrisori semnate de preşedin­tele Roosevelt şi prin care capii statelor în care Hughes var face aseală sunt invitaţi să participe la expoziţia uni­versală din New-York. Cele din urmă telegrame la ultima oră, asupra raidului lui Howard Hughes. ■ OXOa Avion isbit de un fir electric de mare tensiune Roma, 13 (Radar). — Un avion, aparţinând aeroportului Foligno, s-a lovit de un fir electric de mare tensiune, pe când încerca să aterizeze. Pilotul, un locotenent, a fost carbonizat iar aparatul a luat foc. CELEBRITATE DE ALT GEN Ziarele străine au înregistrat, în repetate rându­ri, căsătoria, — destul de romantică, — a ar­tistei Nora Gregor cu principele Stahremberg, f­ostul şef al Heim­­wehrului austriac. Finalul acestei idile subliniate de presă este neaşteptat. Nu­mita artistă, renunţând la o­­noarea de principesă de Stah­remberg, vrea să devină artistă de cinema... Greutatea principală în mişca­rea cooperatistă este lipsa de cul­tură a majorităţii poporului nos­tru, spre a putea înţelege impor­tanţa şi necesitatea ei. Toţi aceia cari, la oraşe, se străduesc de ani de zile pentru înjghebarea de cooperative, se izbesc de ră­ceala publicului. E o înstrăinare instinctivă ca faţă de oricare mişcare nouă economică, înte­meiată în primul rând pe nepu­tinţa de înţelegere a metodelor de luptă modernă pe teren eco­nomic. Pentru orice înjghebare coo­peratistă s’ar afla în oricare oraş din Ardeal, nu o sută, ci şi o mie­­două de români, cari sub raport material, i-ar putea da fiinţă, înscriindu-se cu o cotă de cinci sute sau o mie de lei. Dar sub raport spiritual, ca înţelegere şi însufleţire convinsă, adeseori nu se pot afla nici o sută. In situaţia dată, pentru o ac­ţiune imediată de formare a unei clase mijlocii ,n oraşele ardele­neşti, şi cred şi în cele din Buco­vina, Basarabia şi nordul Mol­dovei, mi se pare că nu există decât un mijloc ducător la scop. Şi anume: un deceniu sau două, realizările cooperatiste să fie de­ o organizare specială, a­­daptate la împrejurările noastre, însuşi statul, prin ministerul e­­conomiei naţionale şi al ocrotiri­lor sociale, să întemeeze, poate prin mijlocirea unei mari bănci cooperatiste, depozite mari în toate oraşele, depozite cuprin­zând toate produsele industriei şi comerţului. Aceste depozite centrale să-şi deschidă zeci de filiale, de prăvălii mai mici, în fiecare oraş. Atât primul cât şi celelalte să aibă conducători şi vânzători, sau, în ateliere, lucră­tori, ucenici şi calfe numai oa­meni de origină etnică românea­scă şi în primul rând numai ab­solvenţi ai şcoalelor noastre de specialitate. Toţi aceşti angajaţi ar primi un salar minimal, urmând ca el să fie completat prin o cotă anu­mită, după merit, din profitul cu­rat al întreprinderii. Tuturor celor angajaţi li s’ar da posibilitatea ca după un nu­măr de ani să răscumpere pră­vălia, depozitul, atelierul dela stat, sau de la Banca centrală cooperativă, în condiţii favora­bile. Li s’ar da posibilitatea a­­cestei răscumpărări, elementelor cari s’au distins prin muncă, hăr­nicie, pricepere, cinste şi carac­ter. Răscumpărarea ar putea-o face unul, sau o tovărăşie, tre­când în proprietate individuală sau colectivă. Cei rămaşi stăpâni ar putea invita ei la o cooperaţie şi pe alţii. Astfel eu văd începutul rapid al creării clasei mijlocii la oraşe, în primul rând într’o acţiune de stat, desigur neanulând, ci pro­­Continuare în pag. 2-a) ASPECTE SOCIALE DIN ARDEAL Condiţii ale cooperaţiei de I. AGÂRBICEANU Garda palatului BuckinghamV Regele George VI al Angliei inspectează garda pitorescă a palatului Bu­­­u­ckingham­, cu ocazia rentierii unor drapele noui - t

Next