Universul, septembrie 1938 (Anul 55, nr. 237-251)

1938-09-01 / nr. 237

­ Anul al 55-lea 12 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL« S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov In RomAnia S lei In străinătate 6 lei EXEMPLARUL­­ Taxa poștală plătită In numerar conform aprobării dir. G­ le P. T. T. No. 120. 288/932 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 Ce s’ar putea face Staţiunile climatice şi bal­neare din ţara noastră au fost şi sunt vizitate în vara aceasta de un număr de străini cu mult mai mare de­cât în anii precedenţi. Nu numai atât. Printre ei se găsesc miniştri şi diferite personalităţi culturale, co­merciale, etc., din alte conti­nente. In mare parte, ele nu s’au mulţumit numai să trea­că fugitiv, ci au rămas tim­pul necesar pentru cura de băi sau de aer. Frumoasele plăji şi binefăcătoarele ape de pe litoral au beneficiat în special de îmbucurătoarea şi folositoarea inflaţiune de vi­­legiaturişti din alte ţări. Dar acest fapt impune a­­numite îndatoriri, pentru ca atenţiunea străinilor faţă de staţiunile româneşti să nu sufere decepţii, ci, din potri­­vă, să fie stimulată. Statul, municipalităţile şi comerţul din asemenea lo­calităţi sunt factorii chemaţi să colaboreze la această ope­ră ce interesează prestigiul ţării şi economia naţională. Statului îi revine să ofe­re cât mai multe înlesniri de călătorie, adoptând sistemele experimentate cu succes în alte părţi, să asigure călă­­­torii cât mai satisfăcătoare şi în primul rând, evitarea în­grămădirilor de pasageri, a insuficienţei de locuri, a for­malităţilor incomode. De a­­semenea,­­ revine să promo­veze crentarea de hoteluri în loca­liltăţile ce duc lipsă de ele şi să le imprime acel confort, al cărui deficit de­părtează în loc să atragă masele de vizitatori. Cons­­trucţiunile de la Mamaia şi Vâlcov sunt un fericit înce­put de executare în această direcţie şi legitimează reali­zarea celor proectate în alte localităţi vrednice de sacrifi­ciile compensate prin aflu­­enţele determinate. In sfârşit, îi mai revine să împiedice specula, cel mai periculos i­­namic al staţiunilor climati­ce şi balneare, şi măsurile de natură să dăuneze în loc să folosească. Un exemplu. Băi­le Mamaia sunt încorporate în oraşul Constanţa din toa­te punctele de vedere, cu ex­cepţia telefonului. Spre a se vorbi cu marele hotel Rex, situat la 600 metri de oficiul telefonic, se dă legătură... prin Constanţa, iar când se vorbeşte cu acest oraş, se plăteşte preţul cerut pentru convorbirile din afară de lo­calitate ! Dar, simt nenumă­rate anomaliile ce indispun populaţia din staţiunile de vară şi de iarnă. In ce priveşte administra­ţiile comunale, sunt cele dintâi interesate să exercite o seducţiune cât mai efecti­vă prin punerea în valoare maximă a bogăţiilor natura­le, prin civilizarea condiţiuni­­lor de băi, locuinţe, hrană, circulaţie, plimbări, distrac­ţii. Simţul practic, căruia se datoreşte în primul rând progresul staţiunilor similare din apus, ar putea să dea a­­celeaşi rezultate şi în ţara noastră, dacă ar funcţiona cu mai multă vigoare şi con­tinuitate, dacă ar avea un sprijin mai hotărît şi mai stăruitor din partea Statului şi a Iniţiativei particulare. Iată ce ar trebui şi ce s’ar putea face spre a se asigura progresul meritat comorilor naturale din ţara noastră. • A^PECTÉ S0CIÄLE DIN^ARDEAL INDIFERENTISMUL CULTURAL de I. AGÂRBICEANU Un fenomen care era firesc şi just să fie aşteptat, după Unire, nu s’a produs în şirurile majori­tăţii intelectualilor români a­­dulţi din Ardeal, — fenomen ca­re ar fi ajutat nespus de mult la o mai grabnică unificare su­fletească. Anume , nu s’ar fi grăbit, foarte mulţi dintre aceia cari nu aveau o cultură româ­nească, să cunoască zestrea spiri­tuală, culturală cu care a intrat neamul românesc de pretutindeni în Unire. In optzeci de procente, cei cari au studiat la şcoli se­cundare şi universităţi străine, nu cunoşteau nici bogăţia artei poporale ardelene, nici istoria neamului românesc de aici, cu operele de ştiinţă sau cu litera­tura lui cultă. N’au avut, în via­ţa lor, în mână un compendiu de istoria literaturii româneşti de pretutindeni, sau a istoriei naţi­onale. Intraseră în viaţa publică mulţi cu idei preconcepute din educaţia străină : că ţările româ­neşti n’au fost niciodată libere, că n’au o istorie propriu zisă, că poporul românesc în general, n’are o cultură care să se poată asemăna, de pildă, cu cea ungu­rească. Ştiu că aceiaşi educaţie străină a dat aceleaşi roade în Basarabia şi în Bucovina. Dar era de aşteptat ca lipsurile şi adeseori crimele educaţiei străine să fie anihilate de auto­­educaţia românească, a fiecăruia, îndată ce au intrat în România Mare, şi li s’a dat posibilitatea. Cauzele asupra cărora am stă­ruit în articolele trecute, au pro­dus însă un greu indiferentism cultural. Greutăţile materiale ale existenţei, goana continuă după o bucată de pâine, nesiguranţa zilei de mâine, toate au contri­buit la acea depresiune sufletea­scă cunoscută în toate ţările du­pă război şi din indiferentismul cultural. In primii ani după unire s’a cetit la noi foarte puţin. Cartea ştiinţifică ori literară era mai mult decât un obiect de lux, pentru majoritatea intelectualilor noştri adulţi. Nu se citea cartea, nu se citea revista literară. Toate editurile care s’au încercat în Ardeal în primul deceniu după Unire, au dat faliment. Nici o revistă nouă ardelenească nu s’a putut înte­meia în acest răstimp. Hărţile statistice, pe ţară, arătau foarte puţini cititori de cărţi româneşti, în nouile provincii, inclusiv Ar­dealul. Indiferentismul cultural s’a vă­dit în multe alte domenii. Foar­te puţin interes a generaţiei a­­dulte sau bătrâne pentru Teatrul sau Opera­ română, pentru confe­rinţe ştiinţifice. Un an doi, după Unire, s’a observat o oarecare însufleţire şi între intelectualii maturi faţă de aceste manifesta­­ţiuni culturale, dar pe urmă a venit un greu indiferentism. A trebuit să crească tineretul, să-şi sporească numărul din an în an, pentru ca sălile spectacole­lor artistice şi ale conferinţelor să se repopuleze, iar interesul pentru cartea şi revista românea­scă să-şi ridice capul. Intre alte împrejurări materi­(Continuare in pag. 2-a) După discursul de la Lanark Presa mondială continuă să se ocupe de discursul rostit la Lanark în Scoţia de sir John Simon. Acest discurs, deşi nu a corespuns în toiul versiunilor care au circulat înainte ca el să fie pronunţat, a fost totuşi evenimentul politic cel mai de seamă care a încheiat săptă­mâna. Sir John Simon a evitat preciziunile prea categorice, pro­babil din grija de a n­u pă­rea provocatoare într’un mo­ment de tensiune internaţiona­lă, dar, în fond, presa mondială e unanimă să recunoască, ţi­nând seamă de psiehologia o­­piniei publice britanice, că mi­nistrul de finanţe al Marei Bri­tanii, care era cu acest prilej purtătorul de cuvânt al între­gului guvern, a reuşit printr’o formulă de principii generale, să exprime destul de clar hotă­rârea Angliei de a nu tolera li­­chidarea conflictului din Ceho­slovacia printr’o acţiune agre­sivă. Tonul violent al comenta­riilor presei germane dovedeşte că discursul ministrului brita­nic a fost înţeles la Berlin ceea ce înseamnă că ţinta ur­mărită a fost atinsă. întrebarea care se pune a­­cum este dacă discursul lui sir John Simon şi repetatele aver­tismente date de factorii răs­punzători ai politicei Statelor Unite, vor avea efectul salutar pentru pacea europeană şi da­că cuminţenia la care se face apel în acest al doisprezecelea ceas, va triumfa. Răspunsul la aceste întrebări îngrijorate este greu de dat. Europa trăeşte de ani de zile intr’o serie de surprize. Acor­durile ce se stabilesc după la­borioase negocieri de cele mai multe ori au rămas fără ur­mare practică. Avantagiile mo­mentane ce au decurs din poli­tica forţei sunt o permanentă ispită pentru continuarea ei. Absolvirea violenţei din trecut este interpretată de cei cari au adoptat violenţa ca principiu dinamic in politica lor interna­ţională, drept o dovadă de slă­biciune a celor cari vor să se menţie pe calea raţiunei şi a justiţiei. Este evident că discur­surile, chiar când capătă carac­terul unor avertismente, nu-şi mai produc tot efectul urmărit. Psichoza, creată sistematic şi în vederea unui scop bine de­­termnat la unele popoare, le-a deformat judecata şi le-a pro­dus o concepţie mistică despre destinul lor care nu admite nici un fel de rezistenţă consi­derând-o ca o provocare. Din aceste motive­­nu s’a ac­centuat nici după discursul mi­nistrului de finanţe britanic în­crederea într’o apropiată des­tindere europeană, mai ales în ce priveşte aşa zisa problemă cehoslovacă. Ştirile ce vin din celălalt izvor către care s’au în­dreptat discursurile nu sunt de natură să liniştească. Locţiitorul cancelarului Hitler, d. Rudolf Hess a lansat de la Stuttgart, unde s’a deschis con­gresul germanilor din străină­tate, un înflăcărat îndemn la rezistenţa germanilor sudeţi. „Voi ştiţi — a spus d-sa adre­­s­idu-se sudeţilor — că sun­tem cu inimile înflăcărate ală­turi de voi”. Şi toată lumea ştie ce e în stare să facă Germania când e „cu inima înflăcărată” alături de conaţionalii ei. Cu­vinte identice au fost adresate pe vremuri şi germanilor din Austria. Pe de altă parte se anunţă vizita inopinată a cancelarului Hitler la Kehl, frontiera fran­­co-germană, unde a inspectat lucrările militare precum şi aşe­zarea masivă a unor întinse re­­ţele de sârmă ghimpată pe te­ritoriul german la frontiera bel­giană. Toate acestea şi persistenţa tonului violent al presei ger­mane la adresa Cehoslovaciei justifică îngrijorarea pe care o constată cu deosebire presa en­gleză, „îngrijorarea ce se de­gaja din presa britanică — spu­re o telegramă din Londra — înainte de discursul lui sir John Simon pare să fi sporit azi dimineaţă în loc ca ea să fi diminuat”. Aceeaşi tele­gramă spune că unele ziare en­gleze îşi exprimă părerea „că guvernul englez va socoti poate necesar să facă uz de mijloace mai directe pentru a convinge Berlinul să-şi modifice atitudi­nea”. Desigur nu e momentul pro­feţiilor şi al concluzilor pripite. Singura lecţie ce se poate de­­d­uce din desfăşurarea eveni­mentelor şi din cunoaşterea faptelor de până acum e că nu­mai o atitudine hotărâtă şi cla­ră a forţelor puse în slujba pă­cii poate fi salutară. E lecţia ce se degajează din slăbiciunile trecutului, din compromisurile prea des repetate, din capitulă­rile în faţa faptelor îndeplinite. In ziua când adepţii politicii agresive vor şti precis că do­rinţa menţinerei păcii nu în­seamnă sacrificarea permanen­tă a dreptului şi a libertăţei şi că abuzul forţei va provoca so­lidaritatea hotărâtă a apără­torilor păcii, se va putea spera într’o deşteptare a răspunde­rilor acelora cari nu văd încă pericolele unei acțiuni violente. Iranul va înfiinţa o legaţie la Praga Prirra. 29 (Radio-Central).— D. Krofta, minis­trul ile externe a primit azi în audienţă pe în­sărcinatul cu afaceri al Iranului la Bucureşti, care i-a comunicat în mod oficial că guvernul său va înfiinţa o legaţie la Praga. Până acum interesele diplo­matice ale Iranului in Cehoslo­vacia erau apărate de legația irană din București. ---------xX®#xXx--------­ UN AUTOBUZ S’A LOVIT DE UN COPAC — 23 DE RĂNIȚI — Berlin, 29 (Rador). — Un au­tobuz cu 30 de excursioniști s’a lovit în plină viteză de un copac in apropiere de Waltershausen. Copacul și o piatră kilometrică au fost smulse din pământ de puterea loviturii, iar un al doilea copac a pătruns în maşină. Autobuzul a fost complet sfă­râmat. Opt persoane sunt grav rănite și alte 15 mai ușor. ---------XX®#* XX--------­ Operele lui d'Annunzio sunt puse la index de catolici Roma, 29 (Rador). — întrucât Comitetul Expoziţiei bienale de artă din Veneţia a hotărât să reprezinte în aer liber, în faţa unei biserici, drama lui d’An­­nunzio „Vasul“, cardinalul Adea­­dato Piazza, episcopul veneţiei, a pus să se dea citire în toate bisericele din dioceza sa o pro­testare, ce a fost reprodusă și de „Osservatore Romano“, în care se amintește că toate operele lui d'Annunzio sunt puse la index. Preparative pentru sborul în stratofiferft care va fi întreprins de dar. Markie­vicz-Iodko. După inaugurarea podului inter­naţional dintre Statele­ Unite şi Canada, care s’a făcut zilele trecu­te, preşedintele Roosevelt strânge mâna d-lui Mackensie King, primul ministru al Canadei —■■pm» .........................................in­ unna——a­ o G­rija de fraţii de peste graniţă de N. BATZARIA Este o chestiune despre care avem credinţa că se poate vorbi cu un folos mai real, astăzi când ne găsim în faţa nouilor acorduri înche­iate cu două state vecine. E vorba de acordul de la Salo­nic, încheiat cu Bulgaria, şi acordul de la Bled, încheiat cu Ungaria. Prin aceste două acorduri s’a adus operei de pace în sud-estul şi centrul Europei un serviciu incontestabil şi s’a risipit atmosfera, care dăuna bunelor raporturi între vecini. Cu aceşti vecini, de cari ne leagă atâtea interese comune şi — adăugăm — a­­tâtea primejdii comune, se poate vorbi acum mai prie­teneşte şi mai deschis. Tot aşa cum într’o atmosferă de o mai mare încredere reci­procă pot fi lămurite ches­tiunile, care ar mai putea fi obiect de litigiu. Una din aceste chestiuni— şi nu cea mai puţin impor­tantă — este chestiunea mi­norităţilor etnice respective. E drept că, faţă de Ungaria, situaţia în această privinţă se prezintă într’un mod mai deosebit. Numărul românilor rămaşi în Ungaria este mai mic decât numărul ungurilor, cari au intrat în cuprinsul graniţelor României. Precum se ştie, faptul se datoreşte unor împrejurări istorice şi geografice, asupra cărora nu vom stărui în rândurile de faţă. Insă, drepturile, de care trebue să se bucure un ele­ment etnic, nu sunt şi nu pot — '-wm—Eggarmann fi în funcţiune de număr. Mulţi sau puţini, membrilor unei grupări etnice nu li se poate refuza dreptul de a-şi vorbi şi cultiva limba ma­ternă, dreptul de a se ruga lui Dumnezeu în această limbă, precum şi dreptul de a se bucura în mod egal de libertăţile cetăţeneşti, de care se bucură şi elementul majo­ritar. Aci, în România, aceste a­­devăruri au fost înţelese, res­pectate şi aplicate din tot­deauna, iar acum de curând, prin regulamentul minorită­ţilor şi prin înfiinţarea comi­sariatului general pentru mi­norităţi, li s-a dat o nouă con­firmare şi chiar o mai mare întindere. Minorităţile etnice din România se bucură astăzi de un regim, pe care l-ar dori minorităţile etnice din multe alte ţări. Cât despre minorităţile ro­mâneşti aflătoare în alte state, un astfel de regim şi tratament ar fi un ideal la care fraţii noştri de sânge de sub administraţii străine n’au măcar curajul de a se gândi că ar putea să-l atingă vreo­dată. Fiindcă, mărturisit fără înconjur, acesta este durero­sul adevăr. Minorităţile cele mai lipsite de drepturi — şi chiar de drepturi elementare — sunt minorităţile etnice româneşti din celelalte state. N’au şcoli proprii, în biseri­cile ridicate cu munca şi banii lor n’au dreptul să se (Continuare in pag. 2-a) Nr. 237 Joi 1 Septembrie 1938 12 Pagini P 1111 DIRECTOR ȘI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU Instalarea rezidentului regal al ţinutului Suceava Dela stânga spre dreapta, d-mii miniştri: Armand Călinescu, M. Ghelme­­geanu, general dr. N. Flarinescu şi d. rezident regal G. Alexianu, la servi­ciul religios de la mitropolie. ■ (Darea de seamă în corpul ziarului). O linie aer­iama intre Polonia și Cehoslovacia Praga, 29 (Rador). — Nego­cierile polono-cehoslova­ee cu privire la organizarea unei linii aeriene între cele două state aiu fost încununate cu succes. S’a hotărît stbailirea unei li­nii Varșovia—Cracovia—Buda­pesta—Praga și a unei linii Praga—Brno—Moravska Ostra­va—Riga. -xX®#xXx- 0 tabără de concentrare in Ungaria Budapesta, 29 (Radfio-Cen­­tral). — Ministerul de interne a decis înfiinţarea unei tabere de concentrare pentru deţinuţii politici în apropiere de Egger. In acest scop ministerul de interne a cerut oraşului Egger să-i pună la dispoziţie un teren de 40 pogoane. Deocamdată a­­ceastă tabără de concentrare urmează să adăpostească o mie deţinuţi politici. ---------XX®#* XX--------­Un protest al guvernului mandciurian pe lângă consulatul sovietic din Karbin Kharbin, 29 (Rador). — Guver­nul mandciurian a protestat pe lângă consulatul sovietic din Khar­bin, cerând sancțiuni contra a cinci membri ai consulatului, cari în ziua de 24 August ar fi atacat un agent de poliţie în apropierea consulatu­lui. Guvernul mandciurian cere des­păgubiri. -xX®#xXx- Un consiliu de miniştri sub preşedinţia d-lui Mussolini Roma, 29 (Radio-Central). — Consiliul de miniştri a fost con­vocat pentru ziua de 1 Septem­brie sub preşidenţia d-lui Mus­solini. Se afirmă că în acest consiliu de miniştri se vor lua măsurile anunţate împotriva evreilor. Sir John Simon, ministrul de finanţe al Marei Britanii, rostin­­du-şi Sâmbătă, la microfon, dis­cursul, care a fost comentat cu aprindere în toată lumea. -xX®#xXx- &s<* vaia»sa«a urea ’ Anglia este hotărîtă să clarifice situația din Europa centrală Vulturul german şi Coroana Sf. Ştefan Programul vizitei amiralului Horthy, regentul Ungariei, în Germania, a fost astfel întoc­mit, în­cât amorul propriu al şefului micului stat dunărean maghiar, să fie măgulit , iar manifestarea forţelor armate germane să fie cât mai impre­sionantă. Cu prilejul paradei militare de la Berlin, Vulturul german şi Coroana Sf. Ştefan au figu­rat psystaljii­ gigantici, înt­r-o tovărăşie cu sens politic sim­bolic, iar tunurile lungi de 210 mm., ce au fost scoase pentru întâia oară în public, diviziile rapide blindate, cele peste 400 de tankuri şi numărul unităţi­lor motorizate, au scos în evi­denţă forţele armate ale Rei­­ch-ului al III-lea. Au fost apoi toasturile ce s’au ridicat la diferite solem­nităţi şi care, cu tot stilul lor protocolar, au, prin cuprinsul lor, o semnificaţie politică, o indicaţie în ce priveşte orien­tarea politică. Ce spun ungurii ? Ce spun germanii? Sensul politic al vizitei ami­ralului Horthy, l-a rezumat „Pesti Hírlap” din Budapesta, în patru propoziţiuni: „1. Prietenia ungaro-germa­­nă nu-i îndreptată împotriva nimănui; 2) De la realizarea Anschlus­­sului această prietenie e mai puternică decât ori­când; 3) Conducătorii Reich-ului recunosc, că revendicările na­ţionale echitabile ale Ungariei întărite, constitue o condiţie a păcei europene; 4) Vizita în Germania a re­gentului Horthy constitue ma­nifestaţia strălucită a politicei bazată pe punctele de vedere comune ale politicei germane şi ungare”. In schimb, presa germană subliniază rezultatele pozitive ale întrevederilor d-lor Hitler şi Horthy în sensul următor: „ele au întărit triunghiul a­miciţiei germano-ungaro-italie­­ne”; au „afirmat o puternica comunitate spirituală” şi noile frontiere de est şi sud a­le Germaniei, care unesc această ţară cu Ungaria şi Italia, „au devenit sinteza unei voinţe pu­ternice şi energice”. Se desprind din comentariile presei maghiare, o tendinţă de a nu fi considerată Ungaria pe deplin încadrată în triunghiul Berlin-Rolpa-Budapesti, într’o o­poziţie­­de vasalitate fatală, iar din comentariile presei germane, se desprinde voinţa afirmată de a prezintă acest stat ca un mic satelit ce este condamnat să se învârtească pe orbita Berlin-Roma şi să sufere influenţa şi presiunea Germaniei, vecine şi puterni­ce. Ce valoare ar mai putea pre­zintă Ungaria într’un aseme­nea sistem triunghiular, în ca­re va domni ori se va mani­festa o singură voinţă puterni­că? Coroana Sf. Ştefan poate fi o jucărie în ghiarele Vultu­rului german. Pe de altă parte, se anunţă din Berlin, că un comitet de experţi se ocupă de viitoarele raporturi economice germano­­ungare, în sensul impus mai mult de interesele de expan­siune şi de penetraţiune ale Germaniei în basinul dună­rean. Se va oferi, bineînţeles, şi u­­nele avantagii Ungariei. Dar, aranjamentul ce se prepară poate să ia foarte uşor carac­terul unui sistem economic a­­plicat într’un teritor aservit intereselor germane. Conducă­torii politici maghiari şi na­ţiunea maghiară îşi dau sea­ma că situaţia nu este atât de favorabilă pentru o politică­ triunghiulară, ce poate rezerva Ungariei într’un viitor mai mult, sau mai puţin apropiat, surprize neplăcute... R. SEIŞANU Mari s­căderi la bursa din New-York New York, 29 (Rador). — Temerile sporite faţă de tulburările din Europa au provocat în ultima lună mari scăderi la bursă. Principalele valori au în­registrat scăderi până la trei puncte şi chiar mai mult. Din 788 valori cotate, nu­mai 31 prezintă urcări în acest interval, 684 au înre­gistrat coborâri și numai 73 au rămas neschimbate. Bandele teroriste vor ataca Ierusalimul? Ierusalim, 29 (Rador).—Co­respondentul agenţiei „Reu­ter“ transmite : Sunt temeri că bandele de răsculaţi cari cutreeră câm­piile din jurul Ierusalimului vor încerca un atac general asupra capitalei. Pentru a se putea face faţă oricărei eventualităţi, autori­tăţile din Ierusalim au invitat pe funcţionarii britanici din oraş să se angajeze ca algen’' de poliţie supranumera’­’ Poliţia supranumerară, al­cătuită până acum din vo­luntari evrei, s’a dovedit in­suficientă pentru a asigura serviciul de noapte în toate cartierele orașului. Halffa, 20 (Rador). _ Arabii au atacat aseară - —*—-----------* în aproni situ­".

Next