Universul, septembrie 1938 (Anul 55, nr. 237-251)

1938-09-01 / nr. 237

2 LEI 7­6­ LEI trimite­ direct Secţiunii „UNIVERSUL" a Societăţii „FRANCO-RO­­MANE“ Bucureşti, Calea Griviţei 23, şi veţi primi: O POLIŢA DE ASIGURARE DE­ LEI 20.000 cu un număr pentru tragerea lunară de lei 20.000 şi 8 numere pen­tru tragerile de lei 4000 şi lei 2000. La achitarea ratei a 4-a lunare de lei 76, veţi primi: ŞASE LIN­GURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE, într’o frumoasă casetă căptuşită cu mătase, iar la achitarea ratei a 12-a lunare : PNJSERVICIU DE 6 PA- nARUTE DE METAL FIN CIZELAT, într’o frumoasa_case^cap­­tuşită cu mătase. — LĂMURIRI ŞI PROSPECTE LA CERERE — Tariful publicităţii comerciale CATEGORIA Dela 1—1000 linii 20 Dela 1000 linii în sub 18 Anunţurile colectorilor de loterie 25 Bilanţuri, convocări, notificări, et­c. 60 Ştiri artistice, judiciare şcolare 40­­ Informaţiuni comerciale minimum 5 Mi 50 Informaţiuni financiare minimum 6 linii 50 Informaţiuni Loterii de Stat 100 Informaţiuni colectori de loterii 50 întruniri electorale, anunţuri 30 Articole, dări de seamă comerciale, etc. In corpul ziarului 75 . Anunţuri mortuare maximum 1000 (80 linii) şi minimum 250­0(30 Unii).­ ORICE ANUNŢ IN TEXT ! Anunţuri comerciale şi financiare 40 Parastase şi mulţumiri mortuare maximum Lei 300 anunţul. . Parastase cuprinzând în acelaş anunţ 3 nume maximum (annunţul Lei 500. Anunţuri de logodne, căsătorii şi botezuri cel mult 15 linii 400 Anunţuri de logodne, căsătorii botezuri, etc. Ia informia­­iiuni nedepăşind 10 linii 600 ; Numiri permutări, deplasări, decorări, etc. la informaţi­­­imi nedepăşind 10 linii 600 Acte juridice, sentinţe,hotărâri, cereri de naturalizare, etc. (la anunţuri linia Acte de mulţumire Acte de mulţumire la informaţiuni Cutia cu scrisori, plasat lângă text Extracte de divorţ simple bucata Anunţurile editurilor şi librăriilor (terif special. Schimbare de nume , publica­ţiuni Anunţuri dela inst­reuţiuni industriale, 1 pagină lei Anunţuri comerciale, 1 pag. lei Anunţuri financiare asig. ofic., etc, lei Anunțuri comerciale yi pag. lei ^Anunțuri financiare asig. oficiale % pagină lei Anunţuri comerciale Vi pagină lei - Anunţuri financiare asig.­ofic. K pagină lei 4­ la paginile din dreapta cu 10 la sută în plus. I­1 La angajarea de linii se va fixa un termen pentru publicarea lor Care in nici un caz nu va fi mai m­are de 3 luni. Aceste anunţuri se vor publica Duminica şi sărbătorile numai atunci când va fi posibil, fără obligaţiune. Anunţuri de dimensiuni mai mari Ide 4 coloane se taxează în cate­goria anunţurilor speciale astfel:­­ Primele 4 coloane se vor taxa (Conform tarifului obişnuit indife­rent numărul de linii. I Ce trece peste patru coloane tarif Mubin.­­ Reclamele pentru ziare, cărţi, re­23 60 50 Lei 400 Lei 1200 80.000 60.000 70.000 33.000 38.000 17.000 28.000 taxează după im viste, broşuri, se taxează cu dublu. P. S. — Anunţurile mai mici cat spaţiu de 10 linii, se vor plăti cai tariful a 10 linii. Anunţuri şi infor­maţiuni cu fracţiuni de linii, adică­­ de: 6, 7, 8, 11, 13, 18 linii, adică se admit decât socotit la 10, 15, 20, etc., linii. Orice anunţ cerut să apară Du­minica şi sărbătorile legale, 26 la sută în plus. Orice anunț plasat In pagina de mica publicitate, 20 la sută în plus. Orice anunț cerut să apară spe­cial se taxeaza cu tarif special. Tariful licitaţiilor 11 Anunțuri de rotaţii până la o valoare de lei 50.000 se vor numai ziarelor locale 2.56 lei 2. Idem dela 50.000 la 200.000 lei 15 8. Idem dela 200.000 la 500.000 lei 18 4. Idem dela 500.000 la 1.000.000 lei 20 5. Idem dela 1.000.000 în sus lei 25 1 6. Publicitatea pentru licitaţiile Caselor Autonome, Regii Co­­merciale lei 26­­ 7. Anunţurile tribunalelor pen­tru consolidarea de terenuri­­petrolifere, linia corp 5 lei 86 C 8. Puntoţapii de licitaţii mobi­­iare. Incheeri pentru radieri de convenţiuni, pentru fiecare anunţ 500 9. Orice alte publicaţiuni 25 Premiile Academiei Române Secţiuni literare 11. MARELE PREMIU C. HA­­MANGIU, de 100.000 lei (indivizi­bil), se va da în sesiunea generală din 1940 celui mai de seamă ro­mân, printre cele publicate în cursul anilor 1933—1939. Termenul depunerii la cancelaria Academiei, în 5 exemplare, a cărţi­lor propuse pentru acest premiu, este până la 31 Decembrie a. c. 12. MARELE PREMIU C. N­A­­MANGIU, de 100.000 lei, se va da în sesiunea generală din 1941, celei mai de seamă lucrări dramatice (dramă sau comedie) sau celui mai bun volum de poesii, printre cele publicate în cursul anilor 1935— 1940. Termenul depunerii la cancelaria Academiei, în 5 exemplare, a cărţi­lor propuse pentru acest premiu, este până la 31 Decembrie a. c. 13. MARELE PREMIU C. HA­­MANGIU, de 100.000 lei (indivizi­bil), se va da în sesiunea generală din­­ 1942, celei mai de seamă lu­crări de critică literară, printre cele publcate în cursul anilor 1936—1941. Termenul depunerii la cancelaria Academiei, în 5 exemplare, a cărţi­lor propuse pentru acest premiu, este până la 31 Decembrie a. c. 14. PREMIUL ADAMACHI, de 5.000 Ie (divizibil), se va da în se­siunea generală din 1939, pentru scrieri de literatură sau de filologie cu cuprinsul moral (In înţelesul că sunt excluse numai scrierile con­trare moralei), care se vor judeca mai meritorii printre cele publicate In anii 1936—1938. Termenul depunerii la cancelaria Academiei, în 5 exemplare, a cărţi­lor propuse pentru acest premiu, este până la 31 Decembrie a. c. 15. PREMIUL C. RADULESCU­­CODIN, de 300­1 lei, se va da în se­siunea generală din 1939 unei lu­crări de folklor cuprinzând fie ma­terial nou folkloristic adunat de autor, fie mai ales un studiu asupra materialului existent, lucrare care se va judeca mai meritorie printre cele publicate în cursul anilor 1936- 1938. Termenul depunerii la cancelaria Academiei, în 5 exemplare, a cărţi­lor propuse pentru acest premiu, este până la 31 Decembrie a. c. 16 PREMIUL STATULUI ELIA­­DE RADULESCU, de 50.000 lei, se va da în sesiunea generală din 1940, pentru o scriere literară sau de fi­lologie, care se va judeca cea mai meritorie printre cele publicate în anii 1938—1939. Termenul depunerii la cancelaria Academiei, în 5 exemplare, a cărţi­lor propuse pentru acest premiu, este până la 31 Decembrie a. c. 17. PREMIUL Dr. CORNEL NI­COARA, de 12.000 lei, se va da în sesiunea generală din 1940, pentru o scriere de literatură sau de filo­logie, care se va judeca mai meri­torie printre cele publicate în anii 1937—1939.­­ Termenul depunerii la cancelaria Academiei, în 5 exemplare, a cărţi­lor propuse pentru acest premiu, este până la 31 Decembrie a. c. 18. PREMIUL GH. CHIŢU, de 3.000 lei, se va da în sesiunea ge­nerală din 1940, unei cărţi de lite­ratură sau de filologie care se va judeca mai meritorie printre cele publicate de la 1 Ianuarie 1937, pâ­nă la 31 Decembrie 1939. * Termenul depunerii la cancelaria­ Academiei, în 5 exemplare, a cărţi­lor propuse pentru acest premiu, este până la 31 Decembrie a. c. 19. PREMIUL ECATERINA I. C. BOLINTINEANU, de 2.000 lei, se va da în sesiunea generală din 1940, celei mai bune publicaţiuni asupra Educaţiei, printre cele apărute în cursul anilor 1938—1939. Termenul depunerii la cancelaria Academiei, în 5 exemplare, a cărţi­lor propuse pentru acest premiu, este până la 31 Decembrie a. c. 20. PREMIUL DEMOSTENE CONSTANTINIDE, de 3.000 lei (di­vizibil), se va da în sesiunea ge­nerală din 1941, pentru scrieri de literatură, filologie sau de artă, care se vor judeca mai meritorii printre cele publicate de la 1 Ia­nuarie 1938 până la 31 Decembrie 1940. Termenul depunerii la cancelaria Academiei, în 5 exemplare, a cărţi­lor propuse pentru acest premiu, este până la 31 Decembrie a. c. In numărul de mâine premii­le secţiunii istorice. —-----xx®@xxx-------­ Pentru inimile miloase — Văduva Elena Ionescu fiind fără vedere din cauza bătrâne­­ţei, roagă inimile bune s-o aju­te în str. Gheorghe Grant 24. — Văduva Maria Herculescu în etate de 76 ani, fiind bolnavă de 9 ani și neavând nici un aju­tor, roagă inimile miloase elou ajate în str. Oraţiu nr. 7, vis-a-vis de stăvilarul Ciurel, (com. Militari). UNIVERSULAnul al 55-lea Nr. 237 -Toi 1 1938 MIERCURI, 31 AUGUST Ort.: Pomenirea Brâului Maicii Domnului. Cat.: Sf. Raimund. Prot.: Bertrand. Evreesc: 4 Elül 5698. Mahomedan: 5 Regeb 1357. * Răsăritul soarelui 5­36; apusul 18.53 MIERCURI, 31 AUGUST RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: Gim­nastică ritmică; Radio-jurnal; Concert de dimineaţă (discuri); Uvertura la „Dama de pică“ de Suppé; Selecţiuni din „Liliacul“ de Joh. Strauss; Liniş­tea pădurii vals de Favilla şi Cân­tece de toamnă, vals de Waldteufel; Selecţiuni din operetele „Castele în aer“ de Peck şi „Lady Luck“ de Rod­gers. Sfaturi gospodăreşti şi medi­cale. 7.45. închiderea emisiunii de dimi­neaţă. 13.15. Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.25. Concert de prânz. — Virtuozi celebri (discuri): Ave Maria şi Rondo de Schubert (vioară: Jascha Heifetz); Antante în fa major de Beethoven (pian: José Iturbi); cântec de Dvorak, Sborul cărăbuşului de Rimsky-Korsa­­koff şi cântec fără cuvinte de Men­delssohn (violoncel: Pablo Casals); Menuet de Bach, Moara de vânt de Couperin şi La plus que lente, vals de Debussy (vioară: Jascha Heifetz), Gavotă de Calentini, Tonadilla de La­­serna şi Largo de Vivaldi (violoncel: Casals). 14.15. Ora, Mersul vremii, Radio-jur­nal. 14.30. Continuarea concertului de prânz. — Muzică uşoară (discuri): Amintiri din Grinzing, vals de Muhr; două cântece din „Nunta Janetei“ de Massé (voce: Germaine Férnedy); Te iubesc! de Stolz şi Melodie de Ray­mond (voce: Peter Anders); Sudame­­ricanul Joe de Friend şi Melodie de Brown; Cântec popular american şi Rumba de Roig; Fox de Duke; Două cântece franceze (voce: Yvette Guil­­bert); Hora lui Timoşca şi Sârba pompierilor. 15.20. Publicaţii radiofonice. 19. Ora. Mersul vremii. 19.02. Actualităţi. 19.17. Portrete de compozitori: Bach Haydn (discuri); Pascalia în do mi­nor de Bach (arch. simfonică din Fi­­ladelfia dirij. de Stokowsky); Prelu­diu şi fuga din sonata I de Bach (vioară: Jan Dalmen); Concertul ita­lian de Bach, (orch. Filarmonică din Berlin, dirij. de Schmidt-Isserstedt); Simfonia No. 101 in re minor (Ceasor­nicul) de Haydn, (orch. filarmonică din New-York dirij. de Arturo Tos­canini). 20.15. Ştiinţa In antichitate de dr Dem. Paulian. 20.30. Mihail Arnăutu (canto): Dra­pelul meu, de Rotoll; Cei doi grena­dieri, de Schumann; cântec haiducesc de Tiberiu Brediceanu; Revedere co­drule de Aurel Eliade. 20.55. Concert de vioară. — Ale­xandru Theodorescu: Mormântul, so­nată de Jean-Marie Leclair; „Țigan“ de Maurice Ravel. 21.30. Cabaret muzical. 22.30. Radio-jurnal, Sport. 22.45. Concert de noapte al orches­trei Victor Predescu transmis de la restaurantul „Luxandra-Parc“ (di­­seuri Gusti). 23.45. Jurnal pentru străinătate In limba franceză și germană. * DEUTSCHLANDSENDER, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 23.30. Concert noc­turn; 23.45. Inf.; 24. Concert de muzică italiană; 1. Stuttgrat. Concert noc­turn. BUDAPESTA, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 20. Concert de orchestră; 21. Reportaj; 21.55. Concert de orchestră; 23.05. Orchestră de țigani; 0.15. Or­chestră de jazz. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw.; 21. Muzică variată; 21.30. Humor; 22.30. Melodii populare; 23. Inf.; 23.15. Con­cert de pian. ROMA, 713 kHz. 420,8 m. — 20.30 Orchestră de dans; 21. Ora, Inf. Ra­dio-jurnal; 21.30. Muzică variată; 22 Varietăți muzicale; 23. Conf.; 23.10. Concert de orchestră. SOFIA, 354,9 m. 850 kHz. 100 kW.­­ 23.30. Muzică populară. JOI, 1 SEPTEMBRIE RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: Gimnas­tică ritmică; Sfaturi gospodăreşti şi medicale; Concert de dimineaţă (discuri); Vals din „Cavalerul rozelor“ de Richard Strauss; Potpuriu din „Vă­duva veselă“ de Lehar; Radio-jurnal; Continuarea concertului (discuri): Dansul ielelor de Grieg; Preludiu nr. 7 de Chopin, Norse de Grieg; Ba­let din „Hamlet“ de Ambroise Tho­mas; Potpuriu din opereta „Fata din Pădurea Neagră“ de Jessei. 7.45: închiderea emisiunii. 13.15: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.25: Concert de prânz. — Or­chestra Costică Tandin : Cântece populare olteneşti; Idilă, vals de Waldteufel; Pune-ţi ceva roşu, slow de Vasilescu; Parcă ieri ne-am iubit, tango de Dendrino; Măi Ionel de pe­ste deal şi Hora de la Calafat; Dac’am fi împreună, tango de Mircea Alexe; Arii naţionale. 14.10 : Ora- Mersul vremii. Radio­jurnal. 14.30 : Continuarea concertului de prânz (discuri) : Ländler (solo clari­net: Nae Cioacă); O picătură de par­fum, vals boston de Villnov ; să nu te superi dacă plâng, tango de Den­drino solo fierăstrău: Ghiţă Costache; Doina Moţului de Vidu ; Cântece şi jocuri ardeleneşti; Laura, romanţă veche; Tango nocturn de Borgman; Arii naţionale. 15.20 : Varietăţi ; Radiofonice. 19 : Ora. Mersul vremii. 19.02 : Actualităţi. 19.15: Muzică de dans (discuri)­­ Rumba de Hernandez şi Rumba me­xicană; Lasă-ne să visăm vals de Ro­­brecht şi Vals de Scotti; Marinella, rumba de Scotto şi Fox de Zalden ; Charleston de Handman şi Dinahl de Akst; Juanita şi Tango argentinian de Codevilla; Amintiri de la hal-pot­­puriu de valsuri; Conga şi Rumba de Oréfiche. 20: Praznicul unul clasic, de E­­manoil Bucuţa. 20.15 : Concert de pian — Paul Je­­lescu : In Bretania, de René Baton : a) Crepuscul de vară la St. Nazaire ; b) întoarcere din pelerinajul la Lam­­devenec ; c) Duminica Paştelui în piaţa bisericii din Pont-Aven; d) Pe plaja pustie din Trez-Rouz; e) Torcătoare în împrejurimile Caran­­tecului; f) Veche diligenţă în drum spre Mazilac. 20.45 : Concert de harpă — D-na Sabina Niculescu : Muzică franceză : Vechi cântec normand de Godefroid; Două cântece populare de Grandjany (l-a audiţie): a) Micul rege din Yve­­tet; b) Tran, ran, patapan; Melodioa­sa de Daquin; In stilul lui Lully, ga­votă de Pillois; Fantezie de Saint- Saëns. 21.15 : Cronica artistică. 21.30 : Concert de seară — D-ra Li­sette Dima (canto) şi Orchestra Ra­dio dir. de Th. Rogalski: Uvertură descriptivă de Ketelbey; D-ra Lisette Dima (canto): Cântece româneşti: Monţia : 1) Foae verde sălcioară; 2) Ţi-am adus mândru cercei; 3) Duce m’aş şi m’aş tot duce; Baletul regelui din „Manon“ de Massenet. 22 : Sport. Radio-jurnal. 22.20 : Continuarea concertului 1 A­­mintire de V. Hebert; D-ra Lisette Dima (canto): Bagă Doamne luna ’n nor de Brediceanu; Cântec de drago­ste de Sammartini; D-ra Lisette Di­ma (canto): Sârba de Brăiloiu; Vals imperial de Johann Strauss. 22.50 : Concert de muzică de dans de la Casinoul din Sinaia—Orchestra Dinu Șerbănescu (canto­­ Gică Po­pescu). 23.45 : Jurnal pentru străinătate II .limba germană. ❖ DEUTSCHLANDSENDER, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. : 22.25. Lecturi; 22.45 . Simfonie (Brahms); 24. Concert de seară: 1. Stuttgart. Concert nocturn. BUDAPESTA, 549 m. 546 kHz. 120 kw.: 21.35. Concert de orchestră; 22.50. Concert de piano ; 0.10 . Or­chestră de țigani. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw.; 21. Concert de pian; 21.30. Melodii populare; 22. Concert de orchestră ; 23. Inf.; 23.15. Melodii populare. ROMA I, 713 kHz. 420,8 m.; 20.30 . Concert de orchestră; 21. Ora. Inf. Radiojurnal; 21.30; Muzică variată; 22. „Loreley“, operă de Catalani. A apărut nr. 2S din „Universul literar“ cu un sumar bogat şi in­teresant, cuprinzând: „Manechinul lui Igor“, nuvelă fantastică de Vic­tor Papilian; „Spîsniska Anguisciola, pictoriţa re­gelui Filip şi al Spaniei“, de Olga Greceanu; „Ro­manele în două volume“ de Vladimir Streams; „Fi­rea, eterna prietenă a o­­mului“, însemnări folclo­rice de Ovidiu IPapadima; „Problema Grigorescu“ de Victor Popescu ; „Pustnicul“ (versuri) de Ştefan Stănescu ; „Ce este poesia?“ de Mihai Riloşandrei; „Cântec ne­împlinit (versuri) de Iu­lian Vesper. Un reportaj despre „Călăraşi — oraşul Bă­răganului“ semnează Dan Bălteanu, apoi cronici va­riate, eseuri, versuri şi proză literară : George Dramur, Magda Rai, C. Fântânera, Strbai Hichrle­­scu, Radu A. Sterescu şi Dan Victor Polihron. Desene de Neagu şi G. Zlotescu. Preţul unui exemplar, 5 lei. Să fi fost arestat oare vampirul din Cleveland? Poliţia americană crede că e Elmer Cunnings Poliţia americană l-a arestat oare într’adevâr pe „călăul din Cleveland“, omul cu 13 victime, un fel de Weidmann mai mis­terios ? Un câirpaciu, în vârstă de 56 ani, anume Elmer Cunnings, a fost arestat cu prilejul unei razii organizate in fundăturile develanidului. In timpul interogatoriului, el a mărturisit că s’a găsit de cu­rând în posesiunea perdelei ro­șii în care a fost înfășurată ul­tima din cele 13 victime desco­perite de vreo patru ani în îm­prejurimile lacului Erie. El mai declară că a vândut perdeaua unui prieten al său, dar în lumea poliţiştilor se cre­de că Elmer Cunnings şi „vam­pirul sângeros“ nu sunt decât una şi aceeaşi persoană. Trecând pe calea Victoriei, în dreptul Ateneului, o vedenie uriaşă tail atrase atenţiunea. Mă îndreptai într’acolo şi cu surprindere zăresc pe soclul improviza­t o paită mare albă pe care era scris: Ferdinand I de sculptorul O. Han. Făcând abstracţie de calită­ţile sale ca om pentru care eu am toată admiraţia, rămânând singur cu­ „opera“ sa, şi ori­ca­re ar fi buna voinţă ce ai voi să-i acorzi, te cuprinde jalea şi revolta. Să analizăm puţin această statue şi să vedem dacă poate înpodiob­i Chişinăul, sau va lua şi aceasta drumul statuei co­lonelului Popescu din cimitirul Bellu militar, care în urma u­­nui proces, a fost aruncată de pe soclu şi vândută la kg. ca simplu material, înainte de a discuta valoarea artistică a „operei“ care în treacăt fie zis, este în afara noţiunei cuvântului artă, un lucru este capital: statuia nu este în axă, ameninţă să cadă. Şi această statue dovedeşte încă odată că autorul, şi doar este profesor la Academie, ha­bar n’are ce condiţiuni trebue să îndeplinească o statue pen­tru a sta în echilibru. Pentru educaţia artistică a marelui public dau următoarea cunoştinţă. O statue pentru a îndeplini legea stabilitasei trebuie, ca, coborând o perpendiculară de , la foseta jugulară să atingă sfergenţa maleolului intern a piciorului pe care stă. Controleze ori­cine, şi mai a­­les d. Gherman Pântea, care trebue făcut răspunzător de banii aruncaţi pe dezechilibra­ta masă de bronz din grădina Ateneului şi va vedea că „ope­ra“ este în afară de axă, a­­meninţă să cadă. Primii-vor ofiţerii cari au contribuit cu banii lor această statue? Rog pe Majestatea Sa Regele Carol , fiind vorba de statuea ilustrului Său părinte, să tri­­meată pe cineva să controleze cele afirmate mai sus, căci plăsmuirea din faţa Ateneului constitue o impietate faţă de memoria marelui Rege Ferdi­nand I şi o compromitere a sculptutrei româneşti. Sculptor Spiridon Georgescu -------xX®®@Xx-------­ TRIBUNA LIBERĂ Statuia Regelui Ferdinand I S’a împuşcat din imprudenţă Ploeşti, 29 August Constantin D. I. Tănase, în eta­te de 24 ani, din comuna Ceptu­­ra, cătunul Malu Roşu, fiind sin­gur acasă, şi găisind revolverul tatălui său l-a, luat să-l ungă. Fără să ştie că revolverul este încărcat a încercat să-l demon­teze. La un moment dat, armia a luat foc, împuşcându-1 în abdomen. In stare gravă, nefericitul tâ­năr a fost transportat la spitalul Boldescu din localitate, unde du­pă câteva ore de chinuri groaz­nice a încetat din viaţă. Din ordinul d-lui procuror de serviciu cadavrul a fost trans­portat la morga spitalului Movila din Pic CURIER JUDICIAR Condamnaţi pentru furt şi fals Reti Rus Ioan, fost de meserie tâmplar, azi deţinut la închisoa­rea,, Văcăreşti, locuia într’un imo­bil, cu cameră mobilată. Intr’o zi, când un vecin al său, recla­mantul Iosif Giurgiu, nu se afla acasă, s’a introdus în locuinţa a­­cestuia şi i-a furat dintr’un cufăr un carnet de economii C. E. C., în care era înscrisă o sumă de cca. 70.000 lei. Ajutat de alţi doi, anume Iosif Nuriceanu, antreprenor de cons­trucţii, din calea Rahovei 74 şi Dumitru Fekete zis Neagu, fost cu domiciliul în str. Dr. Lueger 20, azi dispărut, şi comiţând şi un fals, a încasat banii din car­netul C. E. C. şi apoi a pus car­netul la loc, în cufăr. Fiind descoperiţi, cei trei delic­venţi au fost trimişi în judecată corecţională. Tribunalul Ilfov s. 5-a c. c., formată cu d-nii judecători Ne­­delcu, Leonescu şi procuror Vol­­voreanu, a condamnat Luni pe Reti Rus Ioan la un an şi jumă­tate închisoare corecţională, iar pe ceilalţi doi la câte 6 luni în­chisoare. Comercianţi condamnaţi pentru speculă Judecătoria Ocolului 8 urban din Capitală (d. jude C. Teodo­­rescu), a condamnat pe următo­rii comercianţi pentru contraven­ţii la legea pentru reprimarea şi înfrânarea speculei ilicite: Ioan Floricel, str. g-ral Berthe­lot 9; A. Ivănuş, str. Ştirbei Vo­dă 17; Gh. Glonţ, str. Brezoianu 24, câte 2000 lei amendă şi 100 lei cheltueli. Costică Grăbuţ, b-dul Banu Manta 48; Anişoara Popescu, ha­la Grivia compartimentul 31; Gh. Barbu, hala Griviţa comp. 29; Ioan Achim, idem, comp. 32, la câte 1000 lei amendă şi 50 lei cheltueli. De asemeni, a condamnat la câte 500 lei amendă şi 50 lei chel­tueli, pe următorii comercianţi la care s-au găsit greutăţi nelegale sau false: Avram Bunderman, piaţa Banu Manta; Ioan Micu, vânzător de ghiaţă, str. Orientului 6; Dumitru Gheorghe, fructar, str. Berzei 87 şi Elena Cadar, pia­ța dr. Botescu, comp. 19. Li s’au respins cererile de liberare D. jude instructor C. Stratulat, titularul cab. 6, a respins Luni cererile de liberare încercate de Moritz Reinhaiker, Desideriu Goldman şi Leizer Stoleru, im­plicaţi în afacerea recompostări­­lor de bilete c. f. r., cari erau pu­se în circulaţie pentru a doua oară, bine­înţeles însă, de astă­ dată în beneficiul falsificatorilor. ❖ De asemeni, a respins şi cere­rea de liberare a lui Solomon Is­rael Goldstein, implicat în scan­daloasele falsuri cu echivalări de diplome medicale obţinute în străinătate. Trimişi in judec de inc Terminând instrucţiunea în ca­uză, de jude instructor Aristide Aristide, titularul cabinetului 5, a întocmit ordonanţa definitivă prin care urmează a fi trimis în judecata tribunalului pentru a­­buz de încredere, avocatul Ion Popovici Mavrodin, a fi dispărut, urmărit în executarea unui man­dat de arestare ce s’a emis împo­­trivă-i. Acesta în calitate de ad­ministrator gerant al imobilului din str. Academiei 9 şi al moşiei Văcărească, a încasat cca. 450.000 lei, pe cari şi i-a însuşit . Tot pentru abuz de încredere d­ ată pentru abuz parchetul a trimis prin rechizi­tor, direct în judecata tribunalu­lui, pe Aron Schwartz, din b-dul Elisabeta 18, pentru că primind în consignaţie mărfuri în valoare de cca. 26.000 lei, de la Prima fabri­că română de mantale de cauciuc, şi-a însuşit contravaloarea lor. ❖ De asemeni, a fost trimis în faţa tribunalului corecţional, Le­on Glückman, din str. Cazărmii 7 bis, fiindcă primind mărfuri spre vânzare şi bonuri spre în­casare de la Jacob Cowsman, şi-a însuşit valoarea lor. Furau din vagoanele C. F. R. D. jude instructor Aristide A­­ristide, titularul cabinetului 5 de instrucţie, a emis mandate de a­­restare împotriva lor: Tudor Bo­­beanu, din str. Nae al Liţei 21, Serghie Moravlev, din calea Du­­deşti 61 şi I­­sac Mihailovici zis’­­izu, din calea Dudeşti 26. Primii doi au ocanis 14 furturi în sala de aşteptare şi în vagoa­nele de pasageri din Gara de Nord, introducându-se prin chei mincinoase. Au luat astfel gea­mantane, obiecte casnice, de îm­brăcăminte, etc., pe cari le-au vândut lui Isac Mihailovici, iar acesta le-a cumpărat, deşi ştia că provin din furt. Mandatele au fost confirmate de secţia 6-a atrib. corecţional. Barbut Trib. Ifov s. I-a com. a confir­mat mandatul de arestare emis de d. jude instructor C. Pe­tresc­u, al col. 1, contra lui Izu Grum­­berg, propietarul unei cafenele din str. Halelor, unde, la o des­cindere, s’au găsit clienți jucând barbat. Conducători de vehi­cule, neglijenţi Prin rechizitoriul parchetului au fost trimişi direct în judecata tribunalului, Ivan Colociuco, ca­­mionet, din str. G-ral Bălăşescu 32 şi Rodin Negrea, şofer, din com. Băneasa, care au provocat deunăzi, un accident de circula­ţie ciocnind un tramvai și ră­nind serios pe vatmanul Niculae Dimitriu. Escrocherie Parchetul local a trimis prin rechizitor, direct în judecata tri­bunalului, pe Octavian Butunoiu, din str. Mitropolitul Grigore 11, azi dispărut, pentru escrocherie. Numitul, prezentându-se la cis­­măria reclamantului D. Ionescu, în lipsa de acolo a patronului, a cerut și luat deja unul din uce­nicii din atelier diferite obiecte, spunând că e trimis de patron. Un apel al absolvenţilor de şcoli normale, seria 1934, către d. ministru al educaţiei naţionale Primim la redacţie o plângere semnată de un numeros grup de absolvenţi ai şcoalelor nor­male seria 1934, prin care, după ce ne spun situaţia lor grea din cauză că nu li s’au dat Încă posturi în învăţământ pentru motivul că au medii mici, adre­sează un călduros apel d-lui mi­nistru al educaţiei naţionale, rugându-i să iia în cercetare ca­zul lor Dacă s’ar avea în vedere acti­vitatea şcolară şi extraşcolară — ne scriu aceşti absolvenţi — premilităria, străjeria, etc., a întregei serii 1934, cu medii mici, s’ar constata lucruri uimi­toare cari, poate, nu s’ar găsi la unii colegi cu medii mari. In toată activitatea de 4 ani, ne-am pus toată energia tine­reţii noastre în slujba neamu­lui, pentru a face românism curat în regiunile în care am fost trimişi. Semnatarii plângerii, cari vorbesc în numele a 1370 de ab­solvenţi din seria 1934, roagă pe d. ministru al educaţiei să re­vină asupra criteriului de nu­mire care i-a pus în inferiori­tate chiar faţă de colegele lor din aceiaşi serie şi să fie nu­miţi, pe ziua de 1 Septembrie 1938 în posturile devenite va­cante prin deblocare, pensio­nare, etc., cu toate drepturile de titular, însă cu salariu de supli­nitor, până la 1 Aprilie 1939, majoritatea dintre ei urmând ca în primăvară să se supună la examenul de definitivat. Adunarea comitetului Uniunei ofiţerilor in rezervă din Ploeşti Ploeşti, 29 August Azi a fost în localul Camerii de muncă, adunarea­­ comitetului de direcţie a U. O. T., de sub preşedinţia d-lui ing. Ballif. D-nii Gh. Ballif şi Const. Ghimpu, au arătat în ce stadiu se găseşte construcţia palatului U. O. R., care în conformitate cu dispoziţiile adunării generale tre­buia să înceapă imediat. Au arătat că pe locul U. O. R. din str. Alexandru II, primăria intenţionează să construiască un „Ștrand“ care să aibă legătură cu „Stadionul“. Palatul U. O. R., ar acoperi vederea „Stadionului“. Primăria ar fi dispusă, în urma propunerii arhitectului şef­ Popo­­vici să schimbe terenul. Adunarea a delegat pe d. Gh Ballif, Gh. Nicodinescu şi Gh Ar­­deleanu să se prezinte d-lui pri­mar pentru a lua ultimele hotă­­râri şi a discuta modali­ăţile schimbului de joc de pe str­ Ale­xandru II. Delegația a fost primită de d. primar Al. Ionescu-Lungu. După ce s’a expus punctul de vedere al U. O. R., s’a ajuns la­­concluzia că unul din terenurile care ar putea fi receptate ca schimb de U. O. R., ar fi terenul „Profeta“ str. Romană, pe care primăria l-a scos de la împroprie­tărire. Prin acest schimb, primăria ar intra în posesiunea unui teren de o excepţională valoare pentru să­vârşirea marei opere de ansam­blu a stadionului, iar U. O. R. ar putea înfăptui în mod onorabil construcţia palatului „general Te­­utu“ prevăzut cu sală modernă de teatru, bibliotecă publică, restau­rantul U O. R precum şi apar­tamente de locuit. Construcţia ar începe imediat de­oarece planu­rile sunt făcute, rămânând să fie doar modificate în conformitate cu natura terenului din str Ro­mană. Grija de fraţii de peste graniţa (Urmare din roage lui Dumnezeu în limba maternă. Ba uneori se merge până acolo cu nedrepta­tea şi prigoana, că li se inter­zice folosirea graiului româ­nesc in familie şi în raportu­rile dintre particulari. Nu mai vorbim de alte drepturi, cum ar fi dreptul de a publica ziare, reviste, dreptul de a înfiinţa asociaţii culturale cu caracter româ­nesc, etc. Dacă ar fi să procedăm prin comparaţie, ajungem la cons­tatări şi concluzii triste şi pro­fund jignitoare atât pentru interesele generale româ­neşti, cât şi pentru prestigiul statului român, prestigiu care trebue ţinut sus şi neştirbit. Este o situaţie, căreia acum îi se poate pune capăt cu mai mulţi sorţi de izbândă. Pre­cum am relevat mai sus, at­mosfera de neîncredere şi suspiciune reciprocă s’a îm­prăştiat prin încheierea re­centelor acorduri şi prin asi­gurările ce s’au dat dintr’o parte şi din alta în ce pri­veşte o conlucrare pentru, în­tărirea operei de pace şi de bună înţelegere. Aşa fiind, astăzi condi­ţiu­­nile sunt mai prielnice, pen­tru ca, într’un spirit amical şi cu gânduri bune, să se asi­gure şi minorităţilor etnice româneşti din celelalte state drepturi legitime şi pe care astăzi nu le posedă. Foarte important de rele­vat este faptul, ce n’are cum să fie pus la îndoială, că prin­tre fraţii noştri de sânge din afară de graniţele României nu există măcar umbra unui curent iredentist. Ei consi­deră ca definitivă actuala a­­şezare politică şi teritorială, aşa că sunt cu tot sufletul şi cu toată convingerea cetăţeni reali ai statului în care trăesc. In sta­tele din peninsula Bal­canică realitatea românilor s’a dovedit prin atitudini şi fapte, care le-au atras laude bine­­meritate. Nu mai­ pu­ţin important de relevat este şi faptul că în afară de graniţele ţării trăesc, după evaluările cele mai modeste, cel puţin un milion şi jumătate de ro­­mâni. Aceşti români nu pot fi daţi uitării, nu pot fi jert­fiţi. E o atitudine, ce nu s’ar putea admite. Nu se poate în­gădui luxul de a se renunţa la un milion şi jumătate de fraţi de acelaş neam şi de aceiaşi lege. Ar fi un păcat — ceva mai mult: ar fi o greşală ce nu se iartă. De aceea, stăruim asupra imperioasei necesităţi ca, fo­­losindu-se actuala situaţie politică, adică, actualele ra­porturi bune cu vecinii, să se facă demersuri şi pentru, îm­bunătăţirea situaţiei români­lor de peste hotare. N. Batzaria pagina I-a) Aspecte sociale din Ardeal (Urmare din pagina I-a) ale cred că fenomenul anticultu­ral nu s’ar fi produs la noi de­cât în parte. Apariţia lui a fost neprielnică unificării sufleteşti. Adulţii şi bătrânii nu şi-au putut forma o convingere solidă despre valoarea spirituală a nea­mului românesc. In consecinţă, n’au simţit nici o necesitate, să nu mai citească ziarul sau cartea ungurească, din bibliotecă, să nu mai vorbească în familie ungu­reşte, acolo unde au fost obici­nuiţi aşa, încă înainte de Unire, în regiunile în care procesul de maghiarizare era în curs, câşti­gând întâi char pe intelectualii români ieşiţi din şcoli străine şi întinzându-şi tentaculele primej­dioase şi în masele ţărăneşti. Unii mai vorbesc ungureşte în familii, cu predilecţie, chiar şi până azi, după cum în multe fa­milii de intelectuali din Basara­bia se vorbeşte încă ruseşte, iar în Bucovina nemţeşte. E desigur şi un obicei, ca şi a­­cela al altor români, de a vorbi în familie mai mult franţuzeşte, dar cred că aceest obicei, ori­un­de s’ar afla în familiile româ­neşti, are la rădăcina lui necu­noaşterea valorii spirituale a propriului popor. Socot cu nepu­tinţă ca un român conştient de valoarea naţiei sale, să nu vor­bească, în chip firesc, limba ma­ternă, cu bucurie şi cu încân­tare. Năzuinţa spre această cunoaş­tere nu s’a manifestat într’un mare procent a păturii intelec­tuale şi adulte din Ardeal, care a învăţat la şcoli străine. Dacă s’ar cere azi, la două decenii du­pă Unire, un examen din trei materii: istoria, geografia şi lite­ratura românească, intelectualii români cu educaţie străină, între 45—70 de ani, optzeci de procen­te ar cădea iremediabil. Intre ei s’ar afla şi inşi cari au avut rol în politică, au fost de­putaţi şi senatori, prefecţi, pri­mari, etc. Izolarea unei însemnate părţi de intelectuali adulţi ardeleni, rezerva lor faţă de unificarea su­fletească d­e a se căuta şi în acest indiferentism cultural, pe care îl atribuim, în parte, situaţiei grele materiale cu care au avut de luptat ce mai mulţi intelectuali adulţi de la noi, după Unire. In al doilea rând, o autoedu­caţie naţională a fost împiedica­tă şi de singura preocupare după Unire, a majorităţii intelectuali­lor adulţi: cea politică. Ea, de altfel, e numai o faţă a aceleeaşi lupte pentru existenţă. Dacă nu s’au citit la noi cărţi de ştiinţă şi literatură sau revis­te româneşti, de către generaţia adultă, s’a citit foarte mult zia­rul politic.. Acesta a devenit lec­tura zilnică a oamenilor intraţi în lupta vieţii. Ca în toată ţara, de altfel poate că lumea şi-a su­gerat convingerea că citind ziarul îşi îndeplineşte datoria către cul­tura naţională. Dar şi ziarul era citit, In pri­mul rând, pentru rubricile cu si­tuaţia politică, pentru luptele dintre partide. In presa noastră de după Unire au apărut, adese­ori, săptămânal, şi articole ori studii de cunoştinţe generale în­­legătură cu zestrea spirituală a­­neamului românesc, dări de sea­mă despre cărţi şi reviste. Dar a­­cest material era citit numai în ceasurile de mare plictiseală. In al doilea deceniu după Uni­re, situaţia a început să se schim­be prin intrarea în viaţă a tine­retului. El a venit cu preocupări de ordin spiritual, de doctrine, cu gustul cititului românesc. El sporeşte numărul cumpărătorilor de cărţi româneşti, el a întemeiat noile reviste, dintre care unele au ajuns în anii din urmă o mândrie a publicisticei noastre prin nivelul înalt cultural şi şti­inţific. Ei citesc tot mai puţin ungureşte. Dar cei mai tineri, ieşiţi nu­mai din şcoala românească, nul mai citesc nici carte, nici ziar unguresc, ne mai cunoscând lim­ba, ci citesc cărţi şi reviste de ale noastre, sau franţuzeşti în primul rând. Altă generaţie intelectuală se ridică. Ea nu mai poate fi acuza­tă de indiferentism cultural, nici de necunoaşterea valorii spiritu­ale a neamului românesc. In de­ceniile ce ne aşteaptă va creşte tot mai mult cunoştinţa de noi înşine, se vor îndulci şi condiţii­le de existenţă ale păturii inte­lectuale, şi despre indiferentis­mul nostru cultural se va vorbi ca despre un fenomen trecător, I. AGARBICEANU Punerea pietrei fundamentale la „Casa italiană“ din Târgovişte Târgovişte, 29 August Duminică d. a., s-a desfăşurat solemnitatea punerei pietrei fun­­damentale la construcţia denu­mită „Casa italiană“, ce se ridi­că în str. Mihai Bravul, cu con­tribuţia membrilor coloniei ita­liene din oraşul şi judeţul nos­tru. In această clădire vor func­ţiona: o şcoală cu sală de festi­vităţi şi o agenţie consulară. A­­semenea case sunt numai la: Bu­cureşti, Iaşi, Galaţi şi Craiova. La solemnitate au fost pre­zenţi d-nii: cavaler Mizzan, se­cretarul cancelarului legaţiei i­­taliene din Capitală cu d-na, in­giner Marie Amico, director al soc. „Prahova“ fiduciar şi re­prezentant al legaţiei, la Târgo­vişte, cu d-na ing. Fedriani, cu d-na, ing. Benfinatti, Dellaschia­­va, Riccardo Facco, G. Facco, G. Fugalli, Filipo Fugalli, Giuseppe Del Basso, Comici, secretarul fas­ciei, precum şi toţi membrii co­loniei italiene şi un grup de „ballila“. Preotul Nicolo Mantico, vica­rul bisericii italiene din Capita­lă, a oficiat slujba religioasa. După citirea şi semnarea per­gamentului şi zidirea lui în te­melia clădirii, preotul Mantico, a rostit o cuvântare, arătând im­portanţa acestui eveniment. A mulţumit d-lui ing. Amico, pen­tru activitatea ce desfăşură la interesul conaţionalilor săi, fă­când urări pentru M. S. Regele şi împăratul Victor Emanuel şi pentru d. Mussolini. Asistenţa a manifestat căldu­ros. La locuința d-lui ing. Amico, a fost o recepție, la care au asis­tat membrii coloniei italiene. A­S­T­A­Z­I C­I­T­A­T­I CU TOT S­I IM REVISTA UNIVERSUL COPIILOR Minunata poveste în versuri de MOS NAE HAPLEA 16pagini în culori, lei 5 |

Next