Universul, septembrie 1938 (Anul 55, nr. 237-251)
1938-09-01 / nr. 237
2 LEI 76 LEI trimite direct Secţiunii „UNIVERSUL" a Societăţii „FRANCO-ROMANE“ Bucureşti, Calea Griviţei 23, şi veţi primi: O POLIŢA DE ASIGURARE DE LEI 20.000 cu un număr pentru tragerea lunară de lei 20.000 şi 8 numere pentru tragerile de lei 4000 şi lei 2000. La achitarea ratei a 4-a lunare de lei 76, veţi primi: ŞASE LINGURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE, într’o frumoasă casetă căptuşită cu mătase, iar la achitarea ratei a 12-a lunare : PNJSERVICIU DE 6 PA- nARUTE DE METAL FIN CIZELAT, într’o frumoasa_case^captuşită cu mătase. — LĂMURIRI ŞI PROSPECTE LA CERERE — Tariful publicităţii comerciale CATEGORIA Dela 1—1000 linii 20 Dela 1000 linii în sub 18 Anunţurile colectorilor de loterie 25 Bilanţuri, convocări, notificări, etc. 60 Ştiri artistice, judiciare şcolare 40 Informaţiuni comerciale minimum 5 Mi 50 Informaţiuni financiare minimum 6 linii 50 Informaţiuni Loterii de Stat 100 Informaţiuni colectori de loterii 50 întruniri electorale, anunţuri 30 Articole, dări de seamă comerciale, etc. In corpul ziarului 75 . Anunţuri mortuare maximum 1000 (80 linii) şi minimum 2500(30 Unii). ORICE ANUNŢ IN TEXT ! Anunţuri comerciale şi financiare 40 Parastase şi mulţumiri mortuare maximum Lei 300 anunţul. . Parastase cuprinzând în acelaş anunţ 3 nume maximum (annunţul Lei 500. Anunţuri de logodne, căsătorii şi botezuri cel mult 15 linii 400 Anunţuri de logodne, căsătorii botezuri, etc. Ia informiaiiuni nedepăşind 10 linii 600 ; Numiri permutări, deplasări, decorări, etc. la informaţiimi nedepăşind 10 linii 600 Acte juridice, sentinţe,hotărâri, cereri de naturalizare, etc. (la anunţuri linia Acte de mulţumire Acte de mulţumire la informaţiuni Cutia cu scrisori, plasat lângă text Extracte de divorţ simple bucata Anunţurile editurilor şi librăriilor (terif special. Schimbare de nume , publicaţiuni Anunţuri dela instreuţiuni industriale, 1 pagină lei Anunţuri comerciale, 1 pag. lei Anunţuri financiare asig. ofic., etc, lei Anunțuri comerciale yi pag. lei ^Anunțuri financiare asig. oficiale % pagină lei Anunţuri comerciale Vi pagină lei - Anunţuri financiare asig.ofic. K pagină lei 4 la paginile din dreapta cu 10 la sută în plus. I1 La angajarea de linii se va fixa un termen pentru publicarea lor Care in nici un caz nu va fi mai mare de 3 luni. Aceste anunţuri se vor publica Duminica şi sărbătorile numai atunci când va fi posibil, fără obligaţiune. Anunţuri de dimensiuni mai mari Ide 4 coloane se taxează în categoria anunţurilor speciale astfel: Primele 4 coloane se vor taxa (Conform tarifului obişnuit indiferent numărul de linii. I Ce trece peste patru coloane tarif Mubin. Reclamele pentru ziare, cărţi, re23 60 50 Lei 400 Lei 1200 80.000 60.000 70.000 33.000 38.000 17.000 28.000 taxează după im viste, broşuri, se taxează cu dublu. P. S. — Anunţurile mai mici cat spaţiu de 10 linii, se vor plăti cai tariful a 10 linii. Anunţuri şi informaţiuni cu fracţiuni de linii, adică de: 6, 7, 8, 11, 13, 18 linii, adică se admit decât socotit la 10, 15, 20, etc., linii. Orice anunţ cerut să apară Duminica şi sărbătorile legale, 26 la sută în plus. Orice anunț plasat In pagina de mica publicitate, 20 la sută în plus. Orice anunț cerut să apară special se taxeaza cu tarif special. Tariful licitaţiilor 11 Anunțuri de rotaţii până la o valoare de lei 50.000 se vor numai ziarelor locale 2.56 lei 2. Idem dela 50.000 la 200.000 lei 15 8. Idem dela 200.000 la 500.000 lei 18 4. Idem dela 500.000 la 1.000.000 lei 20 5. Idem dela 1.000.000 în sus lei 25 1 6. Publicitatea pentru licitaţiile Caselor Autonome, Regii Comerciale lei 26 7. Anunţurile tribunalelor pentru consolidarea de terenuripetrolifere, linia corp 5 lei 86 C 8. Puntoţapii de licitaţii mobiiare. Incheeri pentru radieri de convenţiuni, pentru fiecare anunţ 500 9. Orice alte publicaţiuni 25 Premiile Academiei Române Secţiuni literare 11. MARELE PREMIU C. HAMANGIU, de 100.000 lei (indivizibil), se va da în sesiunea generală din 1940 celui mai de seamă român, printre cele publicate în cursul anilor 1933—1939. Termenul depunerii la cancelaria Academiei, în 5 exemplare, a cărţilor propuse pentru acest premiu, este până la 31 Decembrie a. c. 12. MARELE PREMIU C. NAMANGIU, de 100.000 lei, se va da în sesiunea generală din 1941, celei mai de seamă lucrări dramatice (dramă sau comedie) sau celui mai bun volum de poesii, printre cele publicate în cursul anilor 1935— 1940. Termenul depunerii la cancelaria Academiei, în 5 exemplare, a cărţilor propuse pentru acest premiu, este până la 31 Decembrie a. c. 13. MARELE PREMIU C. HAMANGIU, de 100.000 lei (indivizibil), se va da în sesiunea generală din 1942, celei mai de seamă lucrări de critică literară, printre cele publcate în cursul anilor 1936—1941. Termenul depunerii la cancelaria Academiei, în 5 exemplare, a cărţilor propuse pentru acest premiu, este până la 31 Decembrie a. c. 14. PREMIUL ADAMACHI, de 5.000 Ie (divizibil), se va da în sesiunea generală din 1939, pentru scrieri de literatură sau de filologie cu cuprinsul moral (In înţelesul că sunt excluse numai scrierile contrare moralei), care se vor judeca mai meritorii printre cele publicate In anii 1936—1938. Termenul depunerii la cancelaria Academiei, în 5 exemplare, a cărţilor propuse pentru acest premiu, este până la 31 Decembrie a. c. 15. PREMIUL C. RADULESCUCODIN, de 3001 lei, se va da în sesiunea generală din 1939 unei lucrări de folklor cuprinzând fie material nou folkloristic adunat de autor, fie mai ales un studiu asupra materialului existent, lucrare care se va judeca mai meritorie printre cele publicate în cursul anilor 1936- 1938. Termenul depunerii la cancelaria Academiei, în 5 exemplare, a cărţilor propuse pentru acest premiu, este până la 31 Decembrie a. c. 16 PREMIUL STATULUI ELIADE RADULESCU, de 50.000 lei, se va da în sesiunea generală din 1940, pentru o scriere literară sau de filologie, care se va judeca cea mai meritorie printre cele publicate în anii 1938—1939. Termenul depunerii la cancelaria Academiei, în 5 exemplare, a cărţilor propuse pentru acest premiu, este până la 31 Decembrie a. c. 17. PREMIUL Dr. CORNEL NICOARA, de 12.000 lei, se va da în sesiunea generală din 1940, pentru o scriere de literatură sau de filologie, care se va judeca mai meritorie printre cele publicate în anii 1937—1939. Termenul depunerii la cancelaria Academiei, în 5 exemplare, a cărţilor propuse pentru acest premiu, este până la 31 Decembrie a. c. 18. PREMIUL GH. CHIŢU, de 3.000 lei, se va da în sesiunea generală din 1940, unei cărţi de literatură sau de filologie care se va judeca mai meritorie printre cele publicate de la 1 Ianuarie 1937, până la 31 Decembrie 1939. * Termenul depunerii la cancelaria Academiei, în 5 exemplare, a cărţilor propuse pentru acest premiu, este până la 31 Decembrie a. c. 19. PREMIUL ECATERINA I. C. BOLINTINEANU, de 2.000 lei, se va da în sesiunea generală din 1940, celei mai bune publicaţiuni asupra Educaţiei, printre cele apărute în cursul anilor 1938—1939. Termenul depunerii la cancelaria Academiei, în 5 exemplare, a cărţilor propuse pentru acest premiu, este până la 31 Decembrie a. c. 20. PREMIUL DEMOSTENE CONSTANTINIDE, de 3.000 lei (divizibil), se va da în sesiunea generală din 1941, pentru scrieri de literatură, filologie sau de artă, care se vor judeca mai meritorii printre cele publicate de la 1 Ianuarie 1938 până la 31 Decembrie 1940. Termenul depunerii la cancelaria Academiei, în 5 exemplare, a cărţilor propuse pentru acest premiu, este până la 31 Decembrie a. c. In numărul de mâine premiile secţiunii istorice. —-----xx®@xxx------- Pentru inimile miloase — Văduva Elena Ionescu fiind fără vedere din cauza bătrâneţei, roagă inimile bune s-o ajute în str. Gheorghe Grant 24. — Văduva Maria Herculescu în etate de 76 ani, fiind bolnavă de 9 ani și neavând nici un ajutor, roagă inimile miloase elou ajate în str. Oraţiu nr. 7, vis-a-vis de stăvilarul Ciurel, (com. Militari). UNIVERSULAnul al 55-lea Nr. 237 -Toi 1 1938 MIERCURI, 31 AUGUST Ort.: Pomenirea Brâului Maicii Domnului. Cat.: Sf. Raimund. Prot.: Bertrand. Evreesc: 4 Elül 5698. Mahomedan: 5 Regeb 1357. * Răsăritul soarelui 536; apusul 18.53 MIERCURI, 31 AUGUST RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică; Radio-jurnal; Concert de dimineaţă (discuri); Uvertura la „Dama de pică“ de Suppé; Selecţiuni din „Liliacul“ de Joh. Strauss; Liniştea pădurii vals de Favilla şi Cântece de toamnă, vals de Waldteufel; Selecţiuni din operetele „Castele în aer“ de Peck şi „Lady Luck“ de Rodgers. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.45. închiderea emisiunii de dimineaţă. 13.15. Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.25. Concert de prânz. — Virtuozi celebri (discuri): Ave Maria şi Rondo de Schubert (vioară: Jascha Heifetz); Antante în fa major de Beethoven (pian: José Iturbi); cântec de Dvorak, Sborul cărăbuşului de Rimsky-Korsakoff şi cântec fără cuvinte de Mendelssohn (violoncel: Pablo Casals); Menuet de Bach, Moara de vânt de Couperin şi La plus que lente, vals de Debussy (vioară: Jascha Heifetz), Gavotă de Calentini, Tonadilla de Laserna şi Largo de Vivaldi (violoncel: Casals). 14.15. Ora, Mersul vremii, Radio-jurnal. 14.30. Continuarea concertului de prânz. — Muzică uşoară (discuri): Amintiri din Grinzing, vals de Muhr; două cântece din „Nunta Janetei“ de Massé (voce: Germaine Férnedy); Te iubesc! de Stolz şi Melodie de Raymond (voce: Peter Anders); Sudamericanul Joe de Friend şi Melodie de Brown; Cântec popular american şi Rumba de Roig; Fox de Duke; Două cântece franceze (voce: Yvette Guilbert); Hora lui Timoşca şi Sârba pompierilor. 15.20. Publicaţii radiofonice. 19. Ora. Mersul vremii. 19.02. Actualităţi. 19.17. Portrete de compozitori: Bach Haydn (discuri); Pascalia în do minor de Bach (arch. simfonică din Filadelfia dirij. de Stokowsky); Preludiu şi fuga din sonata I de Bach (vioară: Jan Dalmen); Concertul italian de Bach, (orch. Filarmonică din Berlin, dirij. de Schmidt-Isserstedt); Simfonia No. 101 in re minor (Ceasornicul) de Haydn, (orch. filarmonică din New-York dirij. de Arturo Toscanini). 20.15. Ştiinţa In antichitate de dr Dem. Paulian. 20.30. Mihail Arnăutu (canto): Drapelul meu, de Rotoll; Cei doi grenadieri, de Schumann; cântec haiducesc de Tiberiu Brediceanu; Revedere codrule de Aurel Eliade. 20.55. Concert de vioară. — Alexandru Theodorescu: Mormântul, sonată de Jean-Marie Leclair; „Țigan“ de Maurice Ravel. 21.30. Cabaret muzical. 22.30. Radio-jurnal, Sport. 22.45. Concert de noapte al orchestrei Victor Predescu transmis de la restaurantul „Luxandra-Parc“ (diseuri Gusti). 23.45. Jurnal pentru străinătate In limba franceză și germană. * DEUTSCHLANDSENDER, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 23.30. Concert nocturn; 23.45. Inf.; 24. Concert de muzică italiană; 1. Stuttgrat. Concert nocturn. BUDAPESTA, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 20. Concert de orchestră; 21. Reportaj; 21.55. Concert de orchestră; 23.05. Orchestră de țigani; 0.15. Orchestră de jazz. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw.; 21. Muzică variată; 21.30. Humor; 22.30. Melodii populare; 23. Inf.; 23.15. Concert de pian. ROMA, 713 kHz. 420,8 m. — 20.30 Orchestră de dans; 21. Ora, Inf. Radio-jurnal; 21.30. Muzică variată; 22 Varietăți muzicale; 23. Conf.; 23.10. Concert de orchestră. SOFIA, 354,9 m. 850 kHz. 100 kW. 23.30. Muzică populară. JOI, 1 SEPTEMBRIE RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică; Sfaturi gospodăreşti şi medicale; Concert de dimineaţă (discuri); Vals din „Cavalerul rozelor“ de Richard Strauss; Potpuriu din „Văduva veselă“ de Lehar; Radio-jurnal; Continuarea concertului (discuri): Dansul ielelor de Grieg; Preludiu nr. 7 de Chopin, Norse de Grieg; Balet din „Hamlet“ de Ambroise Thomas; Potpuriu din opereta „Fata din Pădurea Neagră“ de Jessei. 7.45: închiderea emisiunii. 13.15: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.25: Concert de prânz. — Orchestra Costică Tandin : Cântece populare olteneşti; Idilă, vals de Waldteufel; Pune-ţi ceva roşu, slow de Vasilescu; Parcă ieri ne-am iubit, tango de Dendrino; Măi Ionel de peste deal şi Hora de la Calafat; Dac’am fi împreună, tango de Mircea Alexe; Arii naţionale. 14.10 : Ora- Mersul vremii. Radiojurnal. 14.30 : Continuarea concertului de prânz (discuri) : Ländler (solo clarinet: Nae Cioacă); O picătură de parfum, vals boston de Villnov ; să nu te superi dacă plâng, tango de Dendrino solo fierăstrău: Ghiţă Costache; Doina Moţului de Vidu ; Cântece şi jocuri ardeleneşti; Laura, romanţă veche; Tango nocturn de Borgman; Arii naţionale. 15.20 : Varietăţi ; Radiofonice. 19 : Ora. Mersul vremii. 19.02 : Actualităţi. 19.15: Muzică de dans (discuri) Rumba de Hernandez şi Rumba mexicană; Lasă-ne să visăm vals de Robrecht şi Vals de Scotti; Marinella, rumba de Scotto şi Fox de Zalden ; Charleston de Handman şi Dinahl de Akst; Juanita şi Tango argentinian de Codevilla; Amintiri de la hal-potpuriu de valsuri; Conga şi Rumba de Oréfiche. 20: Praznicul unul clasic, de Emanoil Bucuţa. 20.15 : Concert de pian — Paul Jelescu : In Bretania, de René Baton : a) Crepuscul de vară la St. Nazaire ; b) întoarcere din pelerinajul la Lamdevenec ; c) Duminica Paştelui în piaţa bisericii din Pont-Aven; d) Pe plaja pustie din Trez-Rouz; e) Torcătoare în împrejurimile Carantecului; f) Veche diligenţă în drum spre Mazilac. 20.45 : Concert de harpă — D-na Sabina Niculescu : Muzică franceză : Vechi cântec normand de Godefroid; Două cântece populare de Grandjany (l-a audiţie): a) Micul rege din Yvetet; b) Tran, ran, patapan; Melodioasa de Daquin; In stilul lui Lully, gavotă de Pillois; Fantezie de Saint- Saëns. 21.15 : Cronica artistică. 21.30 : Concert de seară — D-ra Lisette Dima (canto) şi Orchestra Radio dir. de Th. Rogalski: Uvertură descriptivă de Ketelbey; D-ra Lisette Dima (canto): Cântece româneşti: Monţia : 1) Foae verde sălcioară; 2) Ţi-am adus mândru cercei; 3) Duce m’aş şi m’aş tot duce; Baletul regelui din „Manon“ de Massenet. 22 : Sport. Radio-jurnal. 22.20 : Continuarea concertului 1 Amintire de V. Hebert; D-ra Lisette Dima (canto): Bagă Doamne luna ’n nor de Brediceanu; Cântec de dragoste de Sammartini; D-ra Lisette Dima (canto): Sârba de Brăiloiu; Vals imperial de Johann Strauss. 22.50 : Concert de muzică de dans de la Casinoul din Sinaia—Orchestra Dinu Șerbănescu (canto Gică Popescu). 23.45 : Jurnal pentru străinătate II .limba germană. ❖ DEUTSCHLANDSENDER, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. : 22.25. Lecturi; 22.45 . Simfonie (Brahms); 24. Concert de seară: 1. Stuttgart. Concert nocturn. BUDAPESTA, 549 m. 546 kHz. 120 kw.: 21.35. Concert de orchestră; 22.50. Concert de piano ; 0.10 . Orchestră de țigani. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw.; 21. Concert de pian; 21.30. Melodii populare; 22. Concert de orchestră ; 23. Inf.; 23.15. Melodii populare. ROMA I, 713 kHz. 420,8 m.; 20.30 . Concert de orchestră; 21. Ora. Inf. Radiojurnal; 21.30; Muzică variată; 22. „Loreley“, operă de Catalani. A apărut nr. 2S din „Universul literar“ cu un sumar bogat şi interesant, cuprinzând: „Manechinul lui Igor“, nuvelă fantastică de Victor Papilian; „Spîsniska Anguisciola, pictoriţa regelui Filip şi al Spaniei“, de Olga Greceanu; „Romanele în două volume“ de Vladimir Streams; „Firea, eterna prietenă a omului“, însemnări folclorice de Ovidiu IPapadima; „Problema Grigorescu“ de Victor Popescu ; „Pustnicul“ (versuri) de Ştefan Stănescu ; „Ce este poesia?“ de Mihai Riloşandrei; „Cântec neîmplinit (versuri) de Iulian Vesper. Un reportaj despre „Călăraşi — oraşul Bărăganului“ semnează Dan Bălteanu, apoi cronici variate, eseuri, versuri şi proză literară : George Dramur, Magda Rai, C. Fântânera, Strbai Hichrlescu, Radu A. Sterescu şi Dan Victor Polihron. Desene de Neagu şi G. Zlotescu. Preţul unui exemplar, 5 lei. Să fi fost arestat oare vampirul din Cleveland? Poliţia americană crede că e Elmer Cunnings Poliţia americană l-a arestat oare într’adevâr pe „călăul din Cleveland“, omul cu 13 victime, un fel de Weidmann mai misterios ? Un câirpaciu, în vârstă de 56 ani, anume Elmer Cunnings, a fost arestat cu prilejul unei razii organizate in fundăturile develanidului. In timpul interogatoriului, el a mărturisit că s’a găsit de curând în posesiunea perdelei roșii în care a fost înfășurată ultima din cele 13 victime descoperite de vreo patru ani în împrejurimile lacului Erie. El mai declară că a vândut perdeaua unui prieten al său, dar în lumea poliţiştilor se crede că Elmer Cunnings şi „vampirul sângeros“ nu sunt decât una şi aceeaşi persoană. Trecând pe calea Victoriei, în dreptul Ateneului, o vedenie uriaşă tail atrase atenţiunea. Mă îndreptai într’acolo şi cu surprindere zăresc pe soclul improvizat o paită mare albă pe care era scris: Ferdinand I de sculptorul O. Han. Făcând abstracţie de calităţile sale ca om pentru care eu am toată admiraţia, rămânând singur cu „opera“ sa, şi oricare ar fi buna voinţă ce ai voi să-i acorzi, te cuprinde jalea şi revolta. Să analizăm puţin această statue şi să vedem dacă poate înpodiobi Chişinăul, sau va lua şi aceasta drumul statuei colonelului Popescu din cimitirul Bellu militar, care în urma unui proces, a fost aruncată de pe soclu şi vândută la kg. ca simplu material, înainte de a discuta valoarea artistică a „operei“ care în treacăt fie zis, este în afara noţiunei cuvântului artă, un lucru este capital: statuia nu este în axă, ameninţă să cadă. Şi această statue dovedeşte încă odată că autorul, şi doar este profesor la Academie, habar n’are ce condiţiuni trebue să îndeplinească o statue pentru a sta în echilibru. Pentru educaţia artistică a marelui public dau următoarea cunoştinţă. O statue pentru a îndeplini legea stabilitasei trebuie, ca, coborând o perpendiculară de , la foseta jugulară să atingă sfergenţa maleolului intern a piciorului pe care stă. Controleze oricine, şi mai ales d. Gherman Pântea, care trebue făcut răspunzător de banii aruncaţi pe dezechilibrata masă de bronz din grădina Ateneului şi va vedea că „opera“ este în afară de axă, ameninţă să cadă. Primii-vor ofiţerii cari au contribuit cu banii lor această statue? Rog pe Majestatea Sa Regele Carol , fiind vorba de statuea ilustrului Său părinte, să trimeată pe cineva să controleze cele afirmate mai sus, căci plăsmuirea din faţa Ateneului constitue o impietate faţă de memoria marelui Rege Ferdinand I şi o compromitere a sculptutrei româneşti. Sculptor Spiridon Georgescu -------xX®®@Xx------- TRIBUNA LIBERĂ Statuia Regelui Ferdinand I S’a împuşcat din imprudenţă Ploeşti, 29 August Constantin D. I. Tănase, în etate de 24 ani, din comuna Ceptura, cătunul Malu Roşu, fiind singur acasă, şi găisind revolverul tatălui său l-a, luat să-l ungă. Fără să ştie că revolverul este încărcat a încercat să-l demonteze. La un moment dat, armia a luat foc, împuşcându-1 în abdomen. In stare gravă, nefericitul tânăr a fost transportat la spitalul Boldescu din localitate, unde după câteva ore de chinuri groaznice a încetat din viaţă. Din ordinul d-lui procuror de serviciu cadavrul a fost transportat la morga spitalului Movila din Pic CURIER JUDICIAR Condamnaţi pentru furt şi fals Reti Rus Ioan, fost de meserie tâmplar, azi deţinut la închisoarea,, Văcăreşti, locuia într’un imobil, cu cameră mobilată. Intr’o zi, când un vecin al său, reclamantul Iosif Giurgiu, nu se afla acasă, s’a introdus în locuinţa acestuia şi i-a furat dintr’un cufăr un carnet de economii C. E. C., în care era înscrisă o sumă de cca. 70.000 lei. Ajutat de alţi doi, anume Iosif Nuriceanu, antreprenor de construcţii, din calea Rahovei 74 şi Dumitru Fekete zis Neagu, fost cu domiciliul în str. Dr. Lueger 20, azi dispărut, şi comiţând şi un fals, a încasat banii din carnetul C. E. C. şi apoi a pus carnetul la loc, în cufăr. Fiind descoperiţi, cei trei delicvenţi au fost trimişi în judecată corecţională. Tribunalul Ilfov s. 5-a c. c., formată cu d-nii judecători Nedelcu, Leonescu şi procuror Volvoreanu, a condamnat Luni pe Reti Rus Ioan la un an şi jumătate închisoare corecţională, iar pe ceilalţi doi la câte 6 luni închisoare. Comercianţi condamnaţi pentru speculă Judecătoria Ocolului 8 urban din Capitală (d. jude C. Teodorescu), a condamnat pe următorii comercianţi pentru contravenţii la legea pentru reprimarea şi înfrânarea speculei ilicite: Ioan Floricel, str. g-ral Berthelot 9; A. Ivănuş, str. Ştirbei Vodă 17; Gh. Glonţ, str. Brezoianu 24, câte 2000 lei amendă şi 100 lei cheltueli. Costică Grăbuţ, b-dul Banu Manta 48; Anişoara Popescu, hala Grivia compartimentul 31; Gh. Barbu, hala Griviţa comp. 29; Ioan Achim, idem, comp. 32, la câte 1000 lei amendă şi 50 lei cheltueli. De asemeni, a condamnat la câte 500 lei amendă şi 50 lei cheltueli, pe următorii comercianţi la care s-au găsit greutăţi nelegale sau false: Avram Bunderman, piaţa Banu Manta; Ioan Micu, vânzător de ghiaţă, str. Orientului 6; Dumitru Gheorghe, fructar, str. Berzei 87 şi Elena Cadar, piața dr. Botescu, comp. 19. Li s’au respins cererile de liberare D. jude instructor C. Stratulat, titularul cab. 6, a respins Luni cererile de liberare încercate de Moritz Reinhaiker, Desideriu Goldman şi Leizer Stoleru, implicaţi în afacerea recompostărilor de bilete c. f. r., cari erau puse în circulaţie pentru a doua oară, bineînţeles însă, de astă dată în beneficiul falsificatorilor. ❖ De asemeni, a respins şi cererea de liberare a lui Solomon Israel Goldstein, implicat în scandaloasele falsuri cu echivalări de diplome medicale obţinute în străinătate. Trimişi in judec de inc Terminând instrucţiunea în cauză, de jude instructor Aristide Aristide, titularul cabinetului 5, a întocmit ordonanţa definitivă prin care urmează a fi trimis în judecata tribunalului pentru abuz de încredere, avocatul Ion Popovici Mavrodin, a fi dispărut, urmărit în executarea unui mandat de arestare ce s’a emis împotrivă-i. Acesta în calitate de administrator gerant al imobilului din str. Academiei 9 şi al moşiei Văcărească, a încasat cca. 450.000 lei, pe cari şi i-a însuşit . Tot pentru abuz de încredere d ată pentru abuz parchetul a trimis prin rechizitor, direct în judecata tribunalului, pe Aron Schwartz, din b-dul Elisabeta 18, pentru că primind în consignaţie mărfuri în valoare de cca. 26.000 lei, de la Prima fabrică română de mantale de cauciuc, şi-a însuşit contravaloarea lor. ❖ De asemeni, a fost trimis în faţa tribunalului corecţional, Leon Glückman, din str. Cazărmii 7 bis, fiindcă primind mărfuri spre vânzare şi bonuri spre încasare de la Jacob Cowsman, şi-a însuşit valoarea lor. Furau din vagoanele C. F. R. D. jude instructor Aristide Aristide, titularul cabinetului 5 de instrucţie, a emis mandate de arestare împotriva lor: Tudor Bobeanu, din str. Nae al Liţei 21, Serghie Moravlev, din calea Dudeşti 61 şi Isac Mihailovici zis’izu, din calea Dudeşti 26. Primii doi au ocanis 14 furturi în sala de aşteptare şi în vagoanele de pasageri din Gara de Nord, introducându-se prin chei mincinoase. Au luat astfel geamantane, obiecte casnice, de îmbrăcăminte, etc., pe cari le-au vândut lui Isac Mihailovici, iar acesta le-a cumpărat, deşi ştia că provin din furt. Mandatele au fost confirmate de secţia 6-a atrib. corecţional. Barbut Trib. Ifov s. I-a com. a confirmat mandatul de arestare emis de d. jude instructor C. Petrescu, al col. 1, contra lui Izu Grumberg, propietarul unei cafenele din str. Halelor, unde, la o descindere, s’au găsit clienți jucând barbat. Conducători de vehicule, neglijenţi Prin rechizitoriul parchetului au fost trimişi direct în judecata tribunalului, Ivan Colociuco, camionet, din str. G-ral Bălăşescu 32 şi Rodin Negrea, şofer, din com. Băneasa, care au provocat deunăzi, un accident de circulaţie ciocnind un tramvai și rănind serios pe vatmanul Niculae Dimitriu. Escrocherie Parchetul local a trimis prin rechizitor, direct în judecata tribunalului, pe Octavian Butunoiu, din str. Mitropolitul Grigore 11, azi dispărut, pentru escrocherie. Numitul, prezentându-se la cismăria reclamantului D. Ionescu, în lipsa de acolo a patronului, a cerut și luat deja unul din ucenicii din atelier diferite obiecte, spunând că e trimis de patron. Un apel al absolvenţilor de şcoli normale, seria 1934, către d. ministru al educaţiei naţionale Primim la redacţie o plângere semnată de un numeros grup de absolvenţi ai şcoalelor normale seria 1934, prin care, după ce ne spun situaţia lor grea din cauză că nu li s’au dat Încă posturi în învăţământ pentru motivul că au medii mici, adresează un călduros apel d-lui ministru al educaţiei naţionale, rugându-i să iia în cercetare cazul lor Dacă s’ar avea în vedere activitatea şcolară şi extraşcolară — ne scriu aceşti absolvenţi — premilităria, străjeria, etc., a întregei serii 1934, cu medii mici, s’ar constata lucruri uimitoare cari, poate, nu s’ar găsi la unii colegi cu medii mari. In toată activitatea de 4 ani, ne-am pus toată energia tinereţii noastre în slujba neamului, pentru a face românism curat în regiunile în care am fost trimişi. Semnatarii plângerii, cari vorbesc în numele a 1370 de absolvenţi din seria 1934, roagă pe d. ministru al educaţiei să revină asupra criteriului de numire care i-a pus în inferioritate chiar faţă de colegele lor din aceiaşi serie şi să fie numiţi, pe ziua de 1 Septembrie 1938 în posturile devenite vacante prin deblocare, pensionare, etc., cu toate drepturile de titular, însă cu salariu de suplinitor, până la 1 Aprilie 1939, majoritatea dintre ei urmând ca în primăvară să se supună la examenul de definitivat. Adunarea comitetului Uniunei ofiţerilor in rezervă din Ploeşti Ploeşti, 29 August Azi a fost în localul Camerii de muncă, adunarea comitetului de direcţie a U. O. T., de sub preşedinţia d-lui ing. Ballif. D-nii Gh. Ballif şi Const. Ghimpu, au arătat în ce stadiu se găseşte construcţia palatului U. O. R., care în conformitate cu dispoziţiile adunării generale trebuia să înceapă imediat. Au arătat că pe locul U. O. R. din str. Alexandru II, primăria intenţionează să construiască un „Ștrand“ care să aibă legătură cu „Stadionul“. Palatul U. O. R., ar acoperi vederea „Stadionului“. Primăria ar fi dispusă, în urma propunerii arhitectului şef Popovici să schimbe terenul. Adunarea a delegat pe d. Gh Ballif, Gh. Nicodinescu şi Gh Ardeleanu să se prezinte d-lui primar pentru a lua ultimele hotărâri şi a discuta modaliăţile schimbului de joc de pe str Alexandru II. Delegația a fost primită de d. primar Al. Ionescu-Lungu. După ce s’a expus punctul de vedere al U. O. R., s’a ajuns laconcluzia că unul din terenurile care ar putea fi receptate ca schimb de U. O. R., ar fi terenul „Profeta“ str. Romană, pe care primăria l-a scos de la împroprietărire. Prin acest schimb, primăria ar intra în posesiunea unui teren de o excepţională valoare pentru săvârşirea marei opere de ansamblu a stadionului, iar U. O. R. ar putea înfăptui în mod onorabil construcţia palatului „general Teutu“ prevăzut cu sală modernă de teatru, bibliotecă publică, restaurantul U O. R precum şi apartamente de locuit. Construcţia ar începe imediat deoarece planurile sunt făcute, rămânând să fie doar modificate în conformitate cu natura terenului din str Romană. Grija de fraţii de peste graniţa (Urmare din roage lui Dumnezeu în limba maternă. Ba uneori se merge până acolo cu nedreptatea şi prigoana, că li se interzice folosirea graiului românesc in familie şi în raporturile dintre particulari. Nu mai vorbim de alte drepturi, cum ar fi dreptul de a publica ziare, reviste, dreptul de a înfiinţa asociaţii culturale cu caracter românesc, etc. Dacă ar fi să procedăm prin comparaţie, ajungem la constatări şi concluzii triste şi profund jignitoare atât pentru interesele generale româneşti, cât şi pentru prestigiul statului român, prestigiu care trebue ţinut sus şi neştirbit. Este o situaţie, căreia acum îi se poate pune capăt cu mai mulţi sorţi de izbândă. Precum am relevat mai sus, atmosfera de neîncredere şi suspiciune reciprocă s’a împrăştiat prin încheierea recentelor acorduri şi prin asigurările ce s’au dat dintr’o parte şi din alta în ce priveşte o conlucrare pentru, întărirea operei de pace şi de bună înţelegere. Aşa fiind, astăzi condiţiunile sunt mai prielnice, pentru ca, într’un spirit amical şi cu gânduri bune, să se asigure şi minorităţilor etnice româneşti din celelalte state drepturi legitime şi pe care astăzi nu le posedă. Foarte important de relevat este faptul, ce n’are cum să fie pus la îndoială, că printre fraţii noştri de sânge din afară de graniţele României nu există măcar umbra unui curent iredentist. Ei consideră ca definitivă actuala aşezare politică şi teritorială, aşa că sunt cu tot sufletul şi cu toată convingerea cetăţeni reali ai statului în care trăesc. In statele din peninsula Balcanică realitatea românilor s’a dovedit prin atitudini şi fapte, care le-au atras laude binemeritate. Nu mai puţin important de relevat este şi faptul că în afară de graniţele ţării trăesc, după evaluările cele mai modeste, cel puţin un milion şi jumătate de români. Aceşti români nu pot fi daţi uitării, nu pot fi jertfiţi. E o atitudine, ce nu s’ar putea admite. Nu se poate îngădui luxul de a se renunţa la un milion şi jumătate de fraţi de acelaş neam şi de aceiaşi lege. Ar fi un păcat — ceva mai mult: ar fi o greşală ce nu se iartă. De aceea, stăruim asupra imperioasei necesităţi ca, folosindu-se actuala situaţie politică, adică, actualele raporturi bune cu vecinii, să se facă demersuri şi pentru, îmbunătăţirea situaţiei românilor de peste hotare. N. Batzaria pagina I-a) Aspecte sociale din Ardeal (Urmare din pagina I-a) ale cred că fenomenul anticultural nu s’ar fi produs la noi decât în parte. Apariţia lui a fost neprielnică unificării sufleteşti. Adulţii şi bătrânii nu şi-au putut forma o convingere solidă despre valoarea spirituală a neamului românesc. In consecinţă, n’au simţit nici o necesitate, să nu mai citească ziarul sau cartea ungurească, din bibliotecă, să nu mai vorbească în familie ungureşte, acolo unde au fost obicinuiţi aşa, încă înainte de Unire, în regiunile în care procesul de maghiarizare era în curs, câştigând întâi char pe intelectualii români ieşiţi din şcoli străine şi întinzându-şi tentaculele primejdioase şi în masele ţărăneşti. Unii mai vorbesc ungureşte în familii, cu predilecţie, chiar şi până azi, după cum în multe familii de intelectuali din Basarabia se vorbeşte încă ruseşte, iar în Bucovina nemţeşte. E desigur şi un obicei, ca şi acela al altor români, de a vorbi în familie mai mult franţuzeşte, dar cred că aceest obicei, oriunde s’ar afla în familiile româneşti, are la rădăcina lui necunoaşterea valorii spirituale a propriului popor. Socot cu neputinţă ca un român conştient de valoarea naţiei sale, să nu vorbească, în chip firesc, limba maternă, cu bucurie şi cu încântare. Năzuinţa spre această cunoaştere nu s’a manifestat într’un mare procent a păturii intelectuale şi adulte din Ardeal, care a învăţat la şcoli străine. Dacă s’ar cere azi, la două decenii după Unire, un examen din trei materii: istoria, geografia şi literatura românească, intelectualii români cu educaţie străină, între 45—70 de ani, optzeci de procente ar cădea iremediabil. Intre ei s’ar afla şi inşi cari au avut rol în politică, au fost deputaţi şi senatori, prefecţi, primari, etc. Izolarea unei însemnate părţi de intelectuali adulţi ardeleni, rezerva lor faţă de unificarea sufletească de a se căuta şi în acest indiferentism cultural, pe care îl atribuim, în parte, situaţiei grele materiale cu care au avut de luptat ce mai mulţi intelectuali adulţi de la noi, după Unire. In al doilea rând, o autoeducaţie naţională a fost împiedicată şi de singura preocupare după Unire, a majorităţii intelectualilor adulţi: cea politică. Ea, de altfel, e numai o faţă a aceleeaşi lupte pentru existenţă. Dacă nu s’au citit la noi cărţi de ştiinţă şi literatură sau reviste româneşti, de către generaţia adultă, s’a citit foarte mult ziarul politic.. Acesta a devenit lectura zilnică a oamenilor intraţi în lupta vieţii. Ca în toată ţara, de altfel poate că lumea şi-a sugerat convingerea că citind ziarul îşi îndeplineşte datoria către cultura naţională. Dar şi ziarul era citit, In primul rând, pentru rubricile cu situaţia politică, pentru luptele dintre partide. In presa noastră de după Unire au apărut, adeseori, săptămânal, şi articole ori studii de cunoştinţe generale înlegătură cu zestrea spirituală aneamului românesc, dări de seamă despre cărţi şi reviste. Dar acest material era citit numai în ceasurile de mare plictiseală. In al doilea deceniu după Unire, situaţia a început să se schimbe prin intrarea în viaţă a tineretului. El a venit cu preocupări de ordin spiritual, de doctrine, cu gustul cititului românesc. El sporeşte numărul cumpărătorilor de cărţi româneşti, el a întemeiat noile reviste, dintre care unele au ajuns în anii din urmă o mândrie a publicisticei noastre prin nivelul înalt cultural şi ştiinţific. Ei citesc tot mai puţin ungureşte. Dar cei mai tineri, ieşiţi numai din şcoala românească, nul mai citesc nici carte, nici ziar unguresc, ne mai cunoscând limba, ci citesc cărţi şi reviste de ale noastre, sau franţuzeşti în primul rând. Altă generaţie intelectuală se ridică. Ea nu mai poate fi acuzată de indiferentism cultural, nici de necunoaşterea valorii spirituale a neamului românesc. In deceniile ce ne aşteaptă va creşte tot mai mult cunoştinţa de noi înşine, se vor îndulci şi condiţiile de existenţă ale păturii intelectuale, şi despre indiferentismul nostru cultural se va vorbi ca despre un fenomen trecător, I. AGARBICEANU Punerea pietrei fundamentale la „Casa italiană“ din Târgovişte Târgovişte, 29 August Duminică d. a., s-a desfăşurat solemnitatea punerei pietrei fundamentale la construcţia denumită „Casa italiană“, ce se ridică în str. Mihai Bravul, cu contribuţia membrilor coloniei italiene din oraşul şi judeţul nostru. In această clădire vor funcţiona: o şcoală cu sală de festivităţi şi o agenţie consulară. Asemenea case sunt numai la: Bucureşti, Iaşi, Galaţi şi Craiova. La solemnitate au fost prezenţi d-nii: cavaler Mizzan, secretarul cancelarului legaţiei italiene din Capitală cu d-na, inginer Marie Amico, director al soc. „Prahova“ fiduciar şi reprezentant al legaţiei, la Târgovişte, cu d-na ing. Fedriani, cu d-na, ing. Benfinatti, Dellaschiava, Riccardo Facco, G. Facco, G. Fugalli, Filipo Fugalli, Giuseppe Del Basso, Comici, secretarul fasciei, precum şi toţi membrii coloniei italiene şi un grup de „ballila“. Preotul Nicolo Mantico, vicarul bisericii italiene din Capitală, a oficiat slujba religioasa. După citirea şi semnarea pergamentului şi zidirea lui în temelia clădirii, preotul Mantico, a rostit o cuvântare, arătând importanţa acestui eveniment. A mulţumit d-lui ing. Amico, pentru activitatea ce desfăşură la interesul conaţionalilor săi, făcând urări pentru M. S. Regele şi împăratul Victor Emanuel şi pentru d. Mussolini. Asistenţa a manifestat călduros. La locuința d-lui ing. Amico, a fost o recepție, la care au asistat membrii coloniei italiene. ASTAZI CITATI CU TOT SI IM REVISTA UNIVERSUL COPIILOR Minunata poveste în versuri de MOS NAE HAPLEA 16pagini în culori, lei 5 |