Universul, septembrie 1938 (Anul 55, nr. 252-266)

1938-09-16 / nr. 252

r Cronica sporturilorCURIER JUDICIAR Revanşa Rusciuk-Bucureşti se va desfăşura la 25 Septembrie Marţi a sosit la „F. R. I. C.” o telegramă prin care, vecinii de dincolo de Dunăre, informează că vor veni, în mod cert, la 25 Septembrie, pentru a întoarce vizita făcută lor la 21 August, de cicliştii români. Cu acest prilej cicliştii din Rusciuk vor încerca să-şi ia revanşa în urma categoricei în­frângeri de acum 4 săptămâni. Dacă vor reuşi sau nu să ple­ce învingători, — aşa cum in­tenţionează, — rămâne de vă­zut. Interesant de cunoscut că a­­lergătorii bulgari vor fi însoţiţi de suporteri. Reuniunea se va desfăşura pe pista de la Belu, în ziua sus precizată, cu Începere de la 9 dimineaţa. CICLISM Belgrad, 13. (Prin avion). — Abia înapoiat de la campionatele europene, obosit după un voiaj de aproape 2000 km., am găsit că-i mai bine să mă duc la Re­­caş, unde până la jocurile Bal­canice să mă pot odihni refă­­cându-mi forţele şi pe cât va fi posibil să mă antrenez . Urma deci să aştept până la plecarea echipei naţionale spre Belgrad. Conform acestui program am aşteptat trecerea echipei la Deta, de unde m’am îmbarcat şi eu. O mulţime de curioşi, atleţi şi oficiali au ţinut să salute sosi­rea noastră, în Belgrad la care se mai adăuga şi o fanfară care la gararea trenului a intonat im­nul nostru naţional. Cunoştinţe vechi dela Atena, dela Zagreb şi dela Bucureşti şi-au strâns cu afecţie mâinile. Şi cum era de aşteptat, n’am scăpat nici de indiscreţia gaze- I tarilor, curioşi să afle cum am călătorit, şi mai ce speranţe adu­cem în traistă de pe meleagurile României. Imediat am fost îmbarcaţi în autobuze şi transportaţi la ho­telul Kasina, unul dintre cele mai frumoase din Belgrad, situat în centrul oraşului. A doua zi dimineaţă (Sâmbătă) am făcut un antrenament uşor sub supravegherea lui Sturck pentru desmorţire. O RETRAGERE CU TORŢE DE NEUITAT Seara, însă, ne-a aşteptat una dintre cele mai frumoase sur­prize. Oficialităţile oraşului în cola­borare cu conducătorii comite­tului organizator a pregătit in cinstea­ solilor atletismului din Balcani o magnifică retragere cu torţe la care, fără să exa­gereze au luat parte toţi belgra­­denii. Mii de spectatori masaţi pe trotuare făceau imposibilă orice circulaţie. Plecarea era din piaţa Saborna erkoa, continuându-se apoi spre bulevardul Alexander. In piaţa Terazije, în faţa ho­telului nostru, s-a făcut un mic popas ilustrat cu un splendid joc de artificii, cu care prilej primarul oraşului a urat atleţilor participanţi la cea de a IX Bal­caniadă bun sosit. De aci am mers până la ca­pătul lui. Alexander, aplaudaţi de mulţimea de pe trotu­are, unde a şi luat sfârşit retragerea. DUMINICA, ÎNCEPEREA CONCURSULUI Duminică după amiază la ora 15.30 a fost ceremonia de deschi­derea a jocurilor, care a înce­put cu defilarea concurenţilor în sunetele imnului Olympic şi a imnurilor naţionale ale ţărilor participante. Un public nu prea numeros (8—10.000 de spectatori) a ţinut să facă deplasarea pe simpaticul stadion, al R. S. R. Se pare că şi aci ca şi la noi atletismul nu se bucură de prea multe simpatii. Ceremonialul terminat a înce­put desfăşurarea probelor cari s’au succedat conform programu­lui prevăzut, şi ale căror rezul­tate le cunoaşteţi. SEARA RECEPŢIE IN CINSTEA NOASTRA LA LEGATIA ROMANA După concurs, seara am fost invitaţi la recepţia cu care a binevoit d. ministru Victor Că­dere să ne onoreze, cu care pri­lej am primit încurajări pentru zilele următoare Seara la ora 10 am luat masa şi apoi la culcare. Conducători noştri sunt foarte severi şi nu permit niciun fel de abatere de la program. Au fost interzise, spre amă­răciunea lui Stoichiţescu, jocul de cărţi şi plimbările nocturne. De altfel d-lor se poartă cât se poate de atent cu noi, ne-au fost puşi la dispoziţie masseuri speciali şi nu pierd prilejul de a ne fi pe plac. Băeţii au înţeles şi au căutat să fie la înălţimea acestor mă­suri, dar ceea ce e mai îmbucă­­rător e ca după primul eşec de Duminică, ei continuă să fie ve- 1 I seli menţinându-şi moralul pen­tru Sâmbătă şi Duminică. CEVA DESPRE ORGANIZARE Organizarea pe care au ţinut sârbii să ne prezinte­­ dintre cele mai bune şi până acum nu lasă nimic de dorit Până la stadion şi la întoar­cere suntem transportaţi cu au­tobuzele. Până la concursuri avem în program antrenamente uşoare cu gimnastică, pentru punerea la punct a echipei. Şi­ acum aşteptăm plini de în­credere ziua doua şi a treia când vom şti să răspundem aşa cum se cuvine încrederii cu care am fost însărcinaţi de conducă­torii atletismului românesc. DESPRE CONCURENŢI ŞI PROBE Cursa de 100 m. a fost adjude­cată de justeţe de Ştefanovici (Iugoslavia) cu 10 s 8. E un tâ­năr, chiar foarte tânăr — are 17 ani — şi se antrenează dea­­bia de un an. E speranţa iugo­slavilor pentru mai târziu. La 800 m, Gorşek a câştigat cu 1 m. 57 s. 8. urmat imediat de Kiss, care a făcut o cursă admi­rabilă. Kiss putea să câştige cu puţin noroc, la ultimul tur s’a împiedecat şi era să cadă până ce s’a reabilitat. Gorşek a speculat accidentul şi binişor a luat avantajul cursei. La 10.000 Dinu Cristea a câ­ştigat detaşat în 32 m. 15 s. 1 stabilind un nou record balcanic şi naţional. A fost o cursă formidabilă care a entusiasmat la culme pe spectatori. A prins cu un tur pe toţi concurenţii, iar pe turci cu două. La 4X400 m, sârbii au câşti­gat uşor. O cursă minunată a fă­cut Nemeş, care l-a bătut pe Mantikas în finish cu toate că acesta avea un avans apreciabil. Poate că am fi luat locul doi­ dacă pleca primul Iordache sau Ne­meş ca să asigure României un avantaj. Şi la înălţime sârbii au câşti­gat pe drept şi dintre români doar Stoichiţescu — copilul mi­nune — a fost mai bun a sărit 1 m. 75. Gurău a fost în zi proastă. I s’a părut că- i prea mare greutatea, fapt care l-a handi­capat enorm. Cei 13 m. 47 au arătat prea puţin din posibilită­ţile lui. S’ar putea să fie într’un declin de formă. Cu această probă s’a încheiat prima zi și cu următorul punc­taj : Iugoslavia 40 puncte­­, Gre­cia 25 puncte, România 16 punc­te, Turcia 7 puncte Albania 1 punct. C. .E ATLETISM După prima zi a jocurilor balcanice Scrisoare din Belgrad 4 RUGBY PROGRAMUL JOCURILOR DE DUMINICĂ Duminică se vor disputa în Capitală următoarele jocuri a­­micale de rugby : PROMOȚIE Victoria-Viforul Dacia, teren Velodrom, ora 14.30, arb. d. Ră­­dulescu I. T. C. R.-Viforul Dacia, teren Velodrom, ora 17, arb. d. Ghim­­peteanu. Cupa aviatică „Radu Beller*4 In memoria îndrăzneţului a­­viator Radu Beller, care şi-a pierdut viaţa în cursul unei în­cercări de raid în Asia Mică, F. A. R. R. organizează anul a­­cesta, pentru a doua oară, o competiţiune aviatică. Ziua concursului este 25 Sep­tembrie. Pot participa numai piloţi ce­tăţeni români, înscriindu-se la F. A. R. R. până la 21 Septem­brie, seara, ora 9. Circuitul raidului este: Bucu­­reşti-Tecuci - Dărmăneşti - Iaşi- Cetatea Albă-Galaţi-Bucureş­t­i, cu o distanţă totală de 1050 km. Câştigătorului concursului i se oferă un obiect de artă şi 20.000 lei premiu. LIMBA FRANCEZĂ LICEELE1 "COMERCIALE DE BAEŢI ŞI FETE PENTRU ŞCOALELE INDUSTRIALE DE FETE DE PROFESORII I. BOTEN­ şi JULES BERBIER (clasele I-VIII). Aprobate de minister, conform programei din 1938. Cererile se adresează la ziarul „UNIVERSUL“, str. Brezoianu, 25 Manualele pentru consultare se cer la librăriile principale din ţară UNIVERSUL La 26 octombrie se va dispu­ta la Londra un match între se­lecţionata Europei şi aceea a Angliei. Pentru acest joc comi­tetul FIFA­ ei a ţinut o şedinţă specială, în cursul căreia a în­tocmit o comisie care se va ocu­pa de formarea echipei pe care o va prezenta continentul no­stru la Londra. Selecţionarea acestei echipe, care nu este deloc uşoară, va fi făcută pe baza jocurilor pe c­are le vor susţine echipele diferite­lor ţări, în cursul prezentei luni. Printre oficialii însărcinaţi cu formarea acestei echipe este şi d. Mauro, care urmează să vină la Bucureşti la 8 octom­brie, pentru a participa la lu­crările comitetului „Gupei Eu­ropei Centrale”. Din informaţiu­­nile pe cari le deţinem, d. Mauro şi-a anunţat sosirea pentru data de 25 Septembrie, pentru a putea viziona mat­­chul Germania-România, în care are de urmărit forma u­­nora dintre jucători susceptibili de selecţionare. In afară de ju­cătorii echipei germane, vor fi revăzuţi şi doi jucători români Bodola şi Dobay, despre a căror introducere în echipa Europei s’a vorbit mai de mult. FOOTBALL Doi jucători români in echipa Europai Echipa Genei pentru jocul cu România In cursul zilei de Marţi d. Oc­­tav Luchide, secretarul general F. R. F. A., a avut o convorbire telefonică cu d. Bauwens, la Co­lonia. Cu acest prilej, cunoscutul o­­ficial german a comunicat d-lui Luchide că nouile discuţii făcu­te la federaţia germană, în le­gătura cu echipa pe care ur­mează a o deplasa la Bucureşti, au dus la modificarea formaţiei. Astfel s’a decis ca această e­­chipă să cuprindă in compo­nenţa ei nouă jucători austriaci şi doi germani. Măsura aceasta a fost luată pentru faptul că austriacii cu­nosc bine maniera de joc a na­ţionalei noastre şi în consecin­ţă Germania va avea o repre­zentativă mai redutabilă la Bu­cureşti. Echipa oaspe va avea urmă­toarea formaţie: Platzer (Raftl); Schmaus, A- pel; Skoumal, Mock, Wagner; Zischek, Stroh, Schoen, Hahne­mann şi Pesser. Juventus se pregăteşte pentru jocul Cu tot eşecul înregistrat Du­minică în faţa Sportului Stu­denţesc, Juventus nu şi-a pier­dut calmul. Bucureş­tenii sunt convinşi că vor reuşi să se rea­biliteze chiar la sfârşitul acestei săptămâni când vor întâlni în joc oficial pe Ripensia. Juventi­­ştii leagă multe speranţe de a­­ceastă partidă, întrucât întot­deauna au făcut jocuri fru­moase în compania timişore­­ cu Ripensia In vederea întâlnirii care se va desfăşura Sâmbătă după a­­miază, Juventul a făcut Marţi un prim antrenament pe stadio­nul A.N.E.F. S-au executat exer­ciţii de educaţie fizică, iar ju­cătorii au fost repartizaţi in două echipe care au susţinut o partidă la două porţi. De sem­­na­lat că s’a jucat în pantofi de gimnastică.­nilor. Echipa Germaniei va sosi cu avionul Echipa germană a anunţat că va face deplasarea la Bu­cureşti, pentru matchul de la 25 Septembrie, cu un avion spe­cial. Acelaş sistem de deplasare l-au întrebuinţat şi pentru jocul cu Anglia, disputat la Londra. Federaţia noastră a cerut să i se comunice data când echi­pa va sosi la București. O echipă amatoare engleză vrea să joace In România Marţi s’a primit la F. R. F. A. o scrisoare din partea grupării engleze Islington Corinthians prin care se oferă să susţină câteva jocuri în România la date ce se vor fixa ulterior. Oferta aceasta va fi transmi­să grupărilor noastre, care vor intra în tratative cu englezii. Reamintim că Islington Co­rinthians este o echipă ama­toare, care a făcut recent u­n turneu in jurul lumii. Pentru jocurile interna­ţionale vor fi urmăriţi jucători din divizia B. O mare lacună în echipa na­ţională o constitue deja o vreme lipsa interilor şi în special a unui bun inter dreapta. Pentru a remedia această lip­să, d. Luchide secretarul gene­ral al F. R. F. A. se va deplasa în provincie, pentru a urmări şi jucători din divizia naţională B., unde se speră că se vor des­coperi câteva talente. Astfel Duminică, d-sa va a­sista la Craiova, la jocul Rovi­ne Griviţa — C. A. M. T., spre a verifica forma lui Reiter, care are destule şanse de a face par­­te din echipa naţională ce va întâlni Germania. Arbitrul jocului România-Germania Profitând de discuţia telefo­nică pe care a avut-o în cursul zilei de eri cu d. Bauwens, vice­preşedintele federaţiei, d. Oc­­taiv Lăchide a lămurit şi ches­tiunea arbitrajului. Alegerea a căzut asupra fran­cezului Leclerq, unul dintre cei mai mari arbitri continentali. Detaşări in învăţământul militar Pe ziua de 1 Septembrie a. c. s-au făcut în învăţământul militar deta­şările de profesori titulari şi numi­rile de profesori suplinitori, notaţi mai jos : DETAŞĂRI LICEUL MILITAR „D. A. STURDZA“ CRAIOVA Luca Preda, 1. română; Mailat Au­rel, 1. germană; Gregorian Eustaţiu, geografia ; Mălăcea Ioan, şt. natura­le; Pascu Gheorghe, muzica vocală; Stănculescu Gherasim, educaţia fi­zică ; Leu Dumitru, lucrul manual ; Naghel Leon, lucrul manual. LICEUL MILITAR „N. FILIPESCU“ M. DEALU Mircea Aurel, 1. franceză ; Bo­­goescu Constantin, şt. naturale ; Bo­tez Dumitru, muzica vocală ; Vasi­­lescu Aurel, desemn-caligrafie ; No­vac Dumitru, lucrul manual. LICEUL MILITAR „A-L DIV. GH. MAKAROVICI“, IAŞI Hasgan Aristide, 1. română ; Tca­­ciuc Octavian, 1. latină ; Dumitriu Vasile, şt. fizico-chimice ; Mirones­­cu Eusebie, desemn-caligrafie; Bâr­san Ioan, educaţia fizică. LICEUL MILITAR „MIHAI VITEA­ZUL“, TG.-MUREŞ Diacon Popescu Constantin, religia ortodoxă ; Lalu Nicolae, limba ro­mână ; Stănescu Petre, 1. latină ; Bavaru Nicolae, filosofie şi ed. mo­rală ; Diaconescu Vasile, filosofie şi ed. morală ; Andreescu Virgil, ma­tematici; Lungu loan, şt. fizico-chi­mice. LICEUL MILITAR „ŞTEFAN CEL MARE“, CERNĂUŢI Pr. Oniciulescu Dumitru, religia ortodoxă ; Dăscălescu loan, 1. lati­nă ; Cuşmiriuc Teodor, 1. germană ; Stere Ernest, filosofie şi ed. morală; Pavelescu I. Victor, filosofie și ed. morală ; Săndulescu loan, geogra­fia; Cârdei Iorj­, desemn, caligrafie; Vasilescu loan, ed. fizică. LICEUL MILITAR „REGELE FER­DINAND I“, CHIŞINĂU Popescu Augustin, 1. română ; Dogaru Gheorghe, 1. latină ; Iancu Ghidu Gheorghe, 1. franceză ; Bo­­tezatu Petre, filosofie şi ed. morală; Prosie Victor, şt. fizico-chimice ; Aparaschivei Platon, ed. fizică ; Ciuhcu Alexandru, istoria. NUMIRI DE SUPLINITORI LICEUL MILITAR „D. A. STURDZA“ CRAIOVA Pr. Petrescu Dumitru, religia ; Teodorescu Dumitru, 1. română ; Mihăescu Ioan, 1. română ; Hie Ioan, 1. română ; Ioanid Miltiade, 1. fran­ceză ; Papastatopol­i-tin, 1. france­ză ; Ghenescu Mihail, geografia ; A­­lexiu Virgil, geografia ; Mihai Gr. Constantin, filosofie şi ed. morală ; Georgescu F. Dumitru, filosofie şi ed. morală ; Belea Gheorghe, psiho­logia aplicată ; Giurcă Avram, psi­hologie aplicată ; Dănescu Dumitru, matematici ; Iliescu Constantin, şt. fizico-chimice ; Sendroiu Petre, şt. fizico-chimice ; Marinache Nicolae, desemn, caligrafie; Gronea Nicolae, ed. fizică ; Teodorescu Nicolae, ed. fizică ; Savin Ioan, ed. fizică (scri­mă) ; Constantinescu Eugenii, mu­zică instrumentală. LICEUL MILITAR „N. FILIPESCU“ M. DEALU Pr. Ispas Pompiliu, religia ; Con­stantinescu C-tin, l. franceză; Pâslea I. Radu, l. germană ; Marinescu Traian, istoria ; Manolache R. An­­ghel, filosofie, drept, ed. morală ; Vulcănescu Romeo, filosofie, drept, ed. moral ; Popescu A. Dumitru, psihologie aplicată ; Donciu Nico­lae, matemati­ci ; Bobescu Aurel, muzica instrumentală; Zotoviceanu Irina, muzica instrumentală; Grovu Andrei, educaţia fizică ; Scarlat Eu­­doxiu, ed. fizică ; Cojocaru Victor, ed. fizică. LICEUL MILITAR „GL. DIV. MA­­KAROVICI”, IAŞI Agavriloaei Gheorghe, 1. română ; Livescu Jean, 1. germană; Papasto­­pol Mauriciu, istoria ; Rădulescu Mi­hail, filosofie, ed. morală ; Mureşanu Constantin, ed. morală; Uţă Mihail, psihologie aplicată ; Triandar Ale­xandru, matematici; Catulescu Con­stantin, muzica instrumentală ; Teo­dorescu Nicolae, muzica instrumen­tală ;Răcoare Natalia, muzica instru­mentală; Lupan Octavian, ed. fizică; Schiller Adrian, lucrul manual. LICEUL MILITAR „MIHAI VI­TEAZUL1, TG.-MUREŞ „ Pr. Suteu Dorift, religia ortodoxă ; Turcu Victor, religia gr. catolică ; Orăscu Constantin, 1. română ; Co­coş Barbu, 1. română ; Rădăşanu Constantin, 1. română ; Munteanu Eugen, 1. română ; Pascali Gheorghe, 1.franceză ; Popescu Daniel, 1. fran­ceză; Neamţu Ovidiu, 1. franceză ; Moldoveanu Ioan, 1. germană ; Gri­­gore Ștefan, istorie, geografie ; Du­mitriu Victor, geografia; Geantă T. loan, filosofie, ed. morală; Muntea­nu Constantin, filosofie, ed. morală ; Popescu St. Gheorghe, filosofie, ed. morală ; Sorescu Octavian, psiho­logie aplicată ; Arcan Tudor, psiho­logie aplicată ; Turcu Victor, ma­tematici ; Ciobanu Ion, șt. naturale; Ionescu Gheorghe, muzica instru­mentală ; Ștefanovici Melania, mu­zica instrumentală; Eliad D. loan, muzica instrumentală ; Poboran Fa­­milia, muzica instrumentală; Claru Mihail, desemn, caligrafie; Cer­­năianu Victor, educaţia fizică; Scurtu Ioan, educaţia fizică; Avram Ioan, educaţia fizică ; Răducanu Dumitru, educaţia fizică ; Negru Alexandru, lucrul manual; Georgescu Nicolae, lucrul manual. LICEUL MILITAR „ŞTEFAN CEL MARE“, CERNĂUŢI Pr. Dragomir Aristide, religia or­todoxă ; Negrescu C. Dumitru, 1. română ; Cristescu Anton, 1. româ­nă ; Teodorescu Petre, geografia ; Bulandra I. Marcel, psihologie a­­plicată; Nedelcu Alexandru, Şt. fi­zico-chimice ; Stoia Eugen, muzica instrumentală ; Frunzeti Lucreţia, muzica instrumentală; Crijijewschi Sigismund, educaţia fizică ; Săn­dulescu Alexandru, educaţia fizică. LICEUL MILITAR „REGELE FER­DINAND I“, CHIŞINAU Heiban Miron, 1. română ; Vicol Constantin, 1. latină; Fettinger Ro­bert, conv. germană ; Cumpătă Constantin, filosofie, ed. morală; Ru­gină Eugenia, muzica instrumentală; Barbu loan, muzica instrumentală; Pop loan, desemn, cal -­­ifie ; Ba­­beş Arghir, educaţia fizică ; Bolocan A., educaţia fizică; Scutaru loan, lucrul manual. I Afacerea pavagiilor sectorului 1 Galben Fostul primar d. ing. Săbăreanu, trimis in judecată Am scris la timp că, în urma unei anchete administrative, dovedindu-se că „întreprinde­rea N. Mateescu“ de construcţii şi drumuri, a executat — în condiţiuni grav păgubitoare pentru comună — pavajele ce se angajase să facă în sectorul I (pe şoseaua Ştefan cel Ma­re), a fost sesizat parchetul. Cazul a făcut apoi obiectul unor migăloase cercetări la ca­binetul 9 instrucţie. D. jude in str. Oprescu, titu­larul cabinetului, n’a cruţat — — timp de două luni — nici o strădanie pentru ca ancheta să fie desăvârşită sub toate ra­porturile, audiind numeroşi martori şi informatori, scru­tând toate arhivele referitoare şi efectuând, peste expertisa, de excepţională autoritate a d-lui prof. I. Ionescu, de la Şcoala Politechnică, încă o con­tra expertisa cu trei somităţi în materie de drumuri şi şo­sele. Dosarul s’a trimis, după a­­ceasta, parchetului, pentru re­chizitor. Şi a fost reţinut, pen­tru resolvare, chiar în studiul d-lui prim procuror Radu Pas­cu. D-sa a dat Marţi curs cauzei. A constatat anume că în a­­devăr lucrarea s’a executat în dispreţul unora din prevederile cadtului de sarcini. A stabilit — de acord cu concluziunile ex­perţilor technici — că verifica­rea chipului cum s’a lucrat şi recepţionarea, parţială, s’a fă­cut cu nesocotirea regulilor ce cârmuiesc materia, înzestrân­­du-se din această cauză Capi­tala cu cel mai nefericit pavaj ce se poate închipui şi că pu­­nându-se ca urmare prejudicii considerabile primăriei. Şi a dispus de aceea punerea vino­vaţilor sub rigorile legii penale, în conformitate cu dispoziţiu­­nile legii speciale de apărarea patrimoniului public. Rechizitoriul introductiv, sem­nat Marţi de d. prim procuror Radu Pascu, dispune — în con­secinţă — trimiterea d-lor ing. ION I. SABAREANU, ALEXAN­DRU MATEESCU şi EFTIMIE GEORGESCU în judecata tri­bunalului corecţional. Cel din­tâi, d. ing. I. I. Săbă­­reanu este învinuit că — în ca­litate de fost primar al sectoru­lui I Galben — nu şi-a îndepli­nit îndatoririle ce-i incumba de a asigura buna gospodărie a a­­vutului comunei, cu ocazia să­vârşirii acestei opere edilitare, în sectorul ce i se încredinţase. D. ALEXANDRU MATEESCU este învinuit că — în calitate de director general al între­prinderilor „N. Mateescu“ ș. a. —_a executat contractul de lu­crări ce i se adjudecase în pre­judiciul primăriei. Iar d­ EFTIMIE GEORGES­CU este învinuit că — în cali­tate de conducător de lucrări — nu și-a făcut pe deplin dato­ria de a supraveghia executa­rea contractului în slova lui și că, în chipul acesta, a fost unul din factorii cari au inlesnit vă­tămarea avutului comunei. Actele s’au și trimis tribuna­lului spre judecare și se va re­partiza joi uneia din secțiunile corecționale. ❖ Alte nereguli sectorului In urma dispoziţiunilor date de d. primar Pictorian — de a se verifica, fără cruţare, actele ges­­tiunei trecute ale primăriei sec­torului IV, — s'au putut desco­peri, până acum numai, o seamă de prădăciuni in avutul comunei ce au sleit, cu milioane de lei, contribuţiunile cetăţenilor. Ultima ispravă, deferită Par­chetului, a fost aceea a bandei Ion Antonie, Al. Agapovici et Comp. pe urma căreia s-au în­registrat lipsuri în cassa primă­riei sectorului IV de peste zece milioane lei. In vreme ce tribunalul nu mai pridideşte cu judecarea culpabi­lilor, ancheta administrativă — la primăria IV Verde făcută de d. insp. Dumitrescu — continuă. Marţi s’a putut ajunge astfel la o nouă serie de concluzii, privind de astă dată gestiunea fondurilor de dispoziţie. Plăţile neregulate (neregulate într’un chip ce frizează codul pe­nal şi legea de ocrotire a patri­moniului public) însumează peste două milioane lei. Alte milioane! Raportul s-a dresat. A fost tri­mis imediat ministerului de in­terne. Şi de aci îndrumat d-lui Victor Iamandi, ministrul justi­ţiei, spre a sesiza ministerul pu­blic. Ancheta crimei din str. ing. Zabl owski D, jude instructor Dokin, al cap. 5, a continuat şi Marţi ,toată ziua, cercetările în afacerea odi­oasei tâlhării din str. inginer Zablowski, săvârşită asupra bă­trânei Aneta Vizitiu. D-sa a luat noui depoziţii, în­delungate şi migăloase, Paulei Nedelcovici, sora ucigaşului Ni­­culae Nedelcovici şi concubina prevenitului Radu Ionescu. S‘au fixat astfel definitiv toate amănuntele isprăvei. Au fost ascultate apoi Maria Nedelcovici şi Elena Nedelcovici, altă soră şi mama criminalului. Şi, apoi, s’au luat o seamă de informaţii şi tatălui lui Nedelco­­vici, anume Mihai. După aceasta, toţi au fost puşi în libertate, cercetările în pri­vinţa lor fiind complete. I-a venit, de aceea, rândul Nu-‘­ţei Paisie (zisă Nuţa Paris), con­cubina instrumentului cumplitu­lui asasinat. Şi ea şi-a menţinut, în totul, primele declaraţiuni. A repetat desluşirile iniţiale ce au înlesnit, în­­ măsură, dovedirea culpa­bililor.­­ Martora a mai fost reţinută însă la dispoziţia cercetătorilor deoarece rolul ce l-a jucat şi serviciile ce le-a prestat concubi­nului asasin, cu toată sinceritatea spovedaniei ce a urmat, nu scapă totuşi din cadrele condicei pe­nale Ancheta va continua verifi­­cându-se precizările făcute în cauză de madame Clara (din str. Vitan), gazda Nuţei. Cristobald a fost Ziarele au înserat, astă-vară, cu tot luxul de amănunte vestea atentatului... fioros plănuit de publicistul Constantin I. Constan­tin (Cristobald). Se ştie astfel că respectivul, despărţit de soţia lui — la capă­tul unei interminabile serii de peripeţii domestice asupra cărora nu mai revenim — canonii de dor şi de gânduri de împăcare, «s’a strecurat într’o noapte sub patul fost conjugal Doamna, întorcându-se mai târziu acasă, a simţit miros stră­in; şi, sesizând autoritatea, a des­coperit, în locul unde odinioară trona toată autoritatea bărbatului d-sale, pe titularul acestei auto­rităţi , Cristobald n’a făcut nici o dificultate ca să iasă de sub pat. La lumină însă, a ţinut să’şi mărturisească intenţiunea ce-1 mânase tocmai acolo, declarând că îşi adăsta soţia — în miez de noapte — ca s’o asasineze, pus in libertate Nici mai mult nici mai puţin. — Cu ce, domnule ? — „Cu lama asta, uite-o“. Şi a înfăţişat anchetatorilor uluiţi, o lamă pârlită, scoasă din uzul maşinei de ras şi trecută la re­formă, ca ascuţitoare de creioane. Spovedania a emoţionat Cristobald a fost imediat ares­tat, depus la Văcăreşti şi îngri­jit cu toată bunăvoinţa până Marţi. Iar reclamanta, salvată de perspectivele sumbre ale perico­lului de sub pat, şi-a redobândit liniştea vieţii. Marţi însă, cercetările fiind com­plet terminate, d. judecător Aris­tide, al cap. 5, pe de o parte, a îna­intat dosarul cauzei la Parchet spre a i se da rechizitor defini­tiv, iar pe de altă parte a ordo­nat punerea în libertate a aten­tatorului. Lama criminală i s-a oprit însă, în panoplia de corpuri delicte a muzeului Morgei. Achitaţi Scriam în cronica noastră pre­cedentă că trib. Ilfov s. V a ju­decat procesul furturilor de la ma­gazia de depozite a ministerului finanţelor. Implicaţi erau Const. Petrescu, magaziner şi V Gârjoabă, aprod, ambii find învinuiţi că au violat plicurile cu bani trimise de Mo­netaris naţională (drept contra­valoarea monedelor metalice re­trase din circulaţie spre a fi pre­schimbate) şi că şi-au însuşit con­ţinutul lor, păgubind astfel sta­tul cu câteva zeci de mii de lei. In faţa instanţei, inculpaţii şi­­-au strigat din nou, nevinovăţia. Au arătat că şi la primele cerce­tări ar fi dovedit că serviciile neînsemnate ce le îndeplineau şi organizarea magaziei, excludeau ori­ce posibilitate de hoţie... lo­cală. Şi au susţinut că legea pa­trimoniului public nu trebuie să facă din preocuparea legiuitoru­lui de a ocroti avutul statului, un instrument de urgie şi de injusti­ţie. Presupunerile nu trebuiesc să uşurpe locul probelor. Tribunalul a deliberat, iar Marţi a pronunţat sentinţă de achitarea celor doi învinuiţi, „din lipsă de suficiente dovezi împo­triva lor“. Abuz de încredere şi fals Parchetul a deschis Marţi acţiune publică — pentru abuz de încre­dere şi fals — contra funcţiona­rului comercial Moise Moscovici zis Moritz zis Mişu, de fel din com. Parincea (Bacău), din servi­ciul depozitului de vinuri „Dea­lurile Putnei“. Numitul este învinuit că, falsi­ficând notele de mărfuri — pre­dări și restituiri — și-a însușit, în dauna patronilor săi, circa 250 mii lei. Dosarul s-a trimis, dea dreptul în judecata tribunalului corecțio­­nat. Frauda de la liceul Buftea D, procuror Bălăcescu a trimis ori, deadreptul, în judecata tri­bunalului corecţional, pe AL­FRED FINDIG (din str. Cuza Vodă 18), pentru abuz de încre­dere. Inculpatul fusese, o vreme, econom al liceului model din Buftea. In această calitate a sus­tras însemnate fonduri și a îns­trăinat parte din mărfurile des­tinate aprovizionării căminului şcolii ----------. 1 Anul al 55-bea Patru cufere cu ciorapi „Kunerth“ Organele poliţiei judiciare au filat deunăzi o pereche de călă­tori suspecţi, împovăraţi cu trei cufere, cari se străduiau să se strecoare neobservaţi. Ii era însă cam greu fiindcă îi împiedecau bagajele. Urmăriţi, pas cu pas, s’a dove­dit că descind în str. Brezoianu 7, deodată cu alt misterios pa­sager, încărcat şi el cu un gea­mantan. Fiind indicii că terţetul face parte din banda de contraban­dişti ce au infestat, în lunile din urmă, piaţa, cu mărfuri introdu­se clandestin în ţară, din Ceho­slovacia, locuinţa din str. Brezo­ianu 7 a fost imediat perchiziţio­­nată. Rezultatul a fost pe cât de ne­aşteptat, pe atât de rodnic. Cei trei călători întârziaţi în noapte nu erau de­cât samsarii­,« înarmaţi: LADISLAU SCHLES­­SINGER, DAVID BERGER şi Leib Saul Kahane, din Sighet iar cele patru geamantane, troz­­nind din încheieturi sub povara încărcăturii, conţineau exact 860 perechi de ciorapi „Kunerth“. Li s’au dresat acte. Şi s’a dis-* pus trimiterea la parchet. Cercetaţi Marţi de procurorul da serviciu, nu li s’a deschis, deo­camdată acţiune publică , în adăstarea unor comunicări de la punctul de frontieră prin care s’a introdus marfa — dar dosarul s’a repartizat unui cabinet de in­­strucție. •H Nu numai şperţuiţii, dar şi şperţuitorii... Era o lacună în vechiul cod penal: aceea de a pedepsi doar pe mituitori, şi nu şi pe mituiţi. Noul cod a reparat însă această imperfecţiune a sistemului de re­presiune satisfăcând astfel, tot­odată, şi un deziderat al doctrinei penale moderne şi o cerinţă a opiniei publice. Codul penal „Regele Carol II“ osândeşte astăzi, deopotrivă, şi pe funcţionarul care se lasă corupt, dar şi pe acela care îl conrupe. Parchetul local a făcut marţi încă o aplicaţiune a textului. A trimis, anume, în judecată corecţională pe A. RETTI (din str. Filaret nr. 2), pentru... încer­care de a da mită. Retti e funcţionar al societăţii forestiere „Moroeni“. In această calitate fiind însărcinat să ex­pedieze C. A. M.-ului un trans­port de 200 vagoane de lemne de foc comandate din timp, a prefe­rat să îndrumeze comanda Pri­măriei sectorului I Galben — deşi contractase ulterior — fiind­că dobândise un preţ mai mare. C. A. M. a reacţionat însă, îm­puternicitul său I. Andrei s’a pre­gătit să reclame. In acest mo­ment Retti i-a dat mită un vagon de lemne — tot dela „Moroeni“ — ca să mai întârzie reclamaţiunea. Dar funcţionarul a resistat ten­­taţiunea, a deferit cazul superio­rilor săi iar pe corupător, Par­chetului. I Traficanţii cu bilete false pe c. f. r. meni ţinuţi in arest D. jude in str. Stratulat, al cat­. 6, a judecat Marţi cererile noui da liberare provizorie încercate da preveniţii MAYER BERGNER, LEIZER BERNTHAL şi AIZIG FRIEDMANN. Câte trei, samsari, sunt învinuiţi că au pus în cir­culaţie pe piaţă stive întregi da bilete de călătorie pe c. t r. iscusit falsificate. Cercetările fiind încă în curs, preveniţii au fost menţinuţi în stare de arest. Diverse D. procuror Demetriu a trimia Marţi dea dreptul în judecata tri­bunalului corecţional pe WIL­HELM NAHMINOVICI, comer­ciant, proprietarul magazinului „Chimica Petroliferă” (din str. Edgar Quinet nr. 4, etajul IV) învinuit de abuz de încredere —• în sumă de lei 40 mii — în dauna reclamantului S. Rubelberry din­ Galați. ❖ Trib. Ilfov s. Not. — format cu d-nii judecători Ile Stoenescu, Voinescu și procuror Al. Ionescu, a reconfirmat Marţi pe încă o lună mandatele de arestare a inculpa­ţilor Paul Ştefănescu şi G. Mo­­ţune, implicaţi în afacerea Mane­­vic. Avioane noi pentru Lares Marţi după amiază a fost a­­dus in Capitală primul avion dintr’o serie de 4, comandate în America de soc. Lares. Noul avion este bimotor, tip „Lockeed 14”, imatriculat „yr- Lib” şi a făcut distanţa Varşo­­via-Bucureşti fără escală, în 3.250 ore, cu o medie orară de 300 km. pe oră. La bordul lui se aflau d-nii căp. Paul Dumitrescu, director de exploatare la Lares, care a pilotat avionul, piloţii de linie căp. Perju şi Pavlovschi şi ra­­dio-teleg­rafistul Ion Jipa. Noul aparat este exact acelat tip cu avionul pilotului ameri­can Howard Hugues, care a fă­cut recent ocolul pământului Celelalte 3 aparate sunt în­ curs de montaj la Gdinya, unde au fost aduse cu vaporul din America. Piloţii Larges-ulu­i le vor aduce apoi pe rând, pe calea aerului, în ţară. învăţământul pfe­sional la Cernavoda Cernavoda, 10 Sept. Una dintre şcoalele secundare din localitate, care merită toată părinteasca grijă din partea tu­turor ce doresc desvoltarea În­văţământului profesional este şi gimnaziul industrial, înfiinţat a­­cum 17 ani, în ofensiva culturală de după război. Lăsată în grija unui comitet şcolar, mijloacele de susţinere ale şcoalei se limitează la taxele şcolare, ori cum se ştie care este mentalitatea, copiii de gospodari mai în stare se îndreaptă în­spre şcoalele teoretice şi rămân pen­tru învăţământul practic copiii de oameni săraci. Se poate închipui ce eforturi s-au făcut şi se fac pentru ca să fiinţeze această şcoală profesio­nală, cu taxe mici, şi cele mai multe rămase în restanţă. Instituţia, a cărei importanţă o cunoşteau conducătorii ei en­tuziaşti, trebuia să existe, pentru rostul ei bine determinat în des­voltarea gustului pentru viaţa practică, în massele poporului. Prin lege, şcoala este pusă sub ocrotirea următorilor factori: a primăriei oraşului, care a dat pe anul în cus, un prim fond de lei 20.000 b) Camera de comerţ care n’a dat încă nimic; c) intreprin­­­derile industriei mari din locali­tate şi împrejurimi, de la care, cam cu sgârcenie, s’a putut în­casa lei 7000 Din venitul balului dat anul trecut s’au cumpărat scule de leî 7500 şi un aparat de sudură pen­tru atelierul de lăcătuşerie, în valoare de lei 12 000. De mai mulţi ani nu se cumpără scule pentru ateliere. Intre lucrările executate în a­­telierele gimnaziului industrial, pe anul trecut sunt multe lu­crări de artă, pe lângă comenzi Aşa se poate vedea tâmpla bi­sericii satului Ţibrin din apro­pierea oraşului Cernavodă, apoi lămpi, grilaje de fier, etc. Expo­ziţia anului acesta, spre deose­bire de cele precedente, a dat o idee de progresele făcute, oferind un întreg bazar, publicului vizi­tator. Din lipsă de local propriu, nu­mai învăţământul practic se face în localul gimnaziului mixt „Principesa Elena” rămas cu clase de lichidare. Şcoala mai are un apartamente pentru dor­mitoarele elevilor interni. Faţă de frumoasele realizări de până acum, sperăm ca noul regim să-i acorde mai multă so­licitudine. Tâmpla bisericii din satul Ţibri­nul( 1U­) Constanţa, executată de elevii gimnaziului industrial din Cernavoda CEREȚI ASTĂZI PRETUTINDENI NUMĂRUL NOU „TRUP ȘÎSUFLET” TOATE PROBLEMELE TOAMNEI = UN EXEMPLAR 10 LEI = Y V

Next