Universul, septembrie 1938 (Anul 55, nr. 252-266)
1938-09-16 / nr. 252
r Cronica sporturilorCURIER JUDICIAR Revanşa Rusciuk-Bucureşti se va desfăşura la 25 Septembrie Marţi a sosit la „F. R. I. C.” o telegramă prin care, vecinii de dincolo de Dunăre, informează că vor veni, în mod cert, la 25 Septembrie, pentru a întoarce vizita făcută lor la 21 August, de cicliştii români. Cu acest prilej cicliştii din Rusciuk vor încerca să-şi ia revanşa în urma categoricei înfrângeri de acum 4 săptămâni. Dacă vor reuşi sau nu să plece învingători, — aşa cum intenţionează, — rămâne de văzut. Interesant de cunoscut că alergătorii bulgari vor fi însoţiţi de suporteri. Reuniunea se va desfăşura pe pista de la Belu, în ziua sus precizată, cu Începere de la 9 dimineaţa. CICLISM Belgrad, 13. (Prin avion). — Abia înapoiat de la campionatele europene, obosit după un voiaj de aproape 2000 km., am găsit că-i mai bine să mă duc la Recaş, unde până la jocurile Balcanice să mă pot odihni refăcându-mi forţele şi pe cât va fi posibil să mă antrenez . Urma deci să aştept până la plecarea echipei naţionale spre Belgrad. Conform acestui program am aşteptat trecerea echipei la Deta, de unde m’am îmbarcat şi eu. O mulţime de curioşi, atleţi şi oficiali au ţinut să salute sosirea noastră, în Belgrad la care se mai adăuga şi o fanfară care la gararea trenului a intonat imnul nostru naţional. Cunoştinţe vechi dela Atena, dela Zagreb şi dela Bucureşti şi-au strâns cu afecţie mâinile. Şi cum era de aşteptat, n’am scăpat nici de indiscreţia gaze- I tarilor, curioşi să afle cum am călătorit, şi mai ce speranţe aducem în traistă de pe meleagurile României. Imediat am fost îmbarcaţi în autobuze şi transportaţi la hotelul Kasina, unul dintre cele mai frumoase din Belgrad, situat în centrul oraşului. A doua zi dimineaţă (Sâmbătă) am făcut un antrenament uşor sub supravegherea lui Sturck pentru desmorţire. O RETRAGERE CU TORŢE DE NEUITAT Seara, însă, ne-a aşteptat una dintre cele mai frumoase surprize. Oficialităţile oraşului în colaborare cu conducătorii comitetului organizator a pregătit in cinstea solilor atletismului din Balcani o magnifică retragere cu torţe la care, fără să exagereze au luat parte toţi belgradenii. Mii de spectatori masaţi pe trotuare făceau imposibilă orice circulaţie. Plecarea era din piaţa Saborna erkoa, continuându-se apoi spre bulevardul Alexander. In piaţa Terazije, în faţa hotelului nostru, s-a făcut un mic popas ilustrat cu un splendid joc de artificii, cu care prilej primarul oraşului a urat atleţilor participanţi la cea de a IX Balcaniadă bun sosit. De aci am mers până la capătul lui. Alexander, aplaudaţi de mulţimea de pe trotuare, unde a şi luat sfârşit retragerea. DUMINICA, ÎNCEPEREA CONCURSULUI Duminică după amiază la ora 15.30 a fost ceremonia de deschiderea a jocurilor, care a început cu defilarea concurenţilor în sunetele imnului Olympic şi a imnurilor naţionale ale ţărilor participante. Un public nu prea numeros (8—10.000 de spectatori) a ţinut să facă deplasarea pe simpaticul stadion, al R. S. R. Se pare că şi aci ca şi la noi atletismul nu se bucură de prea multe simpatii. Ceremonialul terminat a început desfăşurarea probelor cari s’au succedat conform programului prevăzut, şi ale căror rezultate le cunoaşteţi. SEARA RECEPŢIE IN CINSTEA NOASTRA LA LEGATIA ROMANA După concurs, seara am fost invitaţi la recepţia cu care a binevoit d. ministru Victor Cădere să ne onoreze, cu care prilej am primit încurajări pentru zilele următoare Seara la ora 10 am luat masa şi apoi la culcare. Conducători noştri sunt foarte severi şi nu permit niciun fel de abatere de la program. Au fost interzise, spre amărăciunea lui Stoichiţescu, jocul de cărţi şi plimbările nocturne. De altfel d-lor se poartă cât se poate de atent cu noi, ne-au fost puşi la dispoziţie masseuri speciali şi nu pierd prilejul de a ne fi pe plac. Băeţii au înţeles şi au căutat să fie la înălţimea acestor măsuri, dar ceea ce e mai îmbucărător e ca după primul eşec de Duminică, ei continuă să fie ve- 1 I seli menţinându-şi moralul pentru Sâmbătă şi Duminică. CEVA DESPRE ORGANIZARE Organizarea pe care au ţinut sârbii să ne prezinte dintre cele mai bune şi până acum nu lasă nimic de dorit Până la stadion şi la întoarcere suntem transportaţi cu autobuzele. Până la concursuri avem în program antrenamente uşoare cu gimnastică, pentru punerea la punct a echipei. Şi acum aşteptăm plini de încredere ziua doua şi a treia când vom şti să răspundem aşa cum se cuvine încrederii cu care am fost însărcinaţi de conducătorii atletismului românesc. DESPRE CONCURENŢI ŞI PROBE Cursa de 100 m. a fost adjudecată de justeţe de Ştefanovici (Iugoslavia) cu 10 s 8. E un tânăr, chiar foarte tânăr — are 17 ani — şi se antrenează deabia de un an. E speranţa iugoslavilor pentru mai târziu. La 800 m, Gorşek a câştigat cu 1 m. 57 s. 8. urmat imediat de Kiss, care a făcut o cursă admirabilă. Kiss putea să câştige cu puţin noroc, la ultimul tur s’a împiedecat şi era să cadă până ce s’a reabilitat. Gorşek a speculat accidentul şi binişor a luat avantajul cursei. La 10.000 Dinu Cristea a câştigat detaşat în 32 m. 15 s. 1 stabilind un nou record balcanic şi naţional. A fost o cursă formidabilă care a entusiasmat la culme pe spectatori. A prins cu un tur pe toţi concurenţii, iar pe turci cu două. La 4X400 m, sârbii au câştigat uşor. O cursă minunată a făcut Nemeş, care l-a bătut pe Mantikas în finish cu toate că acesta avea un avans apreciabil. Poate că am fi luat locul doi dacă pleca primul Iordache sau Nemeş ca să asigure României un avantaj. Şi la înălţime sârbii au câştigat pe drept şi dintre români doar Stoichiţescu — copilul minune — a fost mai bun a sărit 1 m. 75. Gurău a fost în zi proastă. I s’a părut că- i prea mare greutatea, fapt care l-a handicapat enorm. Cei 13 m. 47 au arătat prea puţin din posibilităţile lui. S’ar putea să fie într’un declin de formă. Cu această probă s’a încheiat prima zi și cu următorul punctaj : Iugoslavia 40 puncte, Grecia 25 puncte, România 16 puncte, Turcia 7 puncte Albania 1 punct. C. .E ATLETISM După prima zi a jocurilor balcanice Scrisoare din Belgrad 4 RUGBY PROGRAMUL JOCURILOR DE DUMINICĂ Duminică se vor disputa în Capitală următoarele jocuri amicale de rugby : PROMOȚIE Victoria-Viforul Dacia, teren Velodrom, ora 14.30, arb. d. Rădulescu I. T. C. R.-Viforul Dacia, teren Velodrom, ora 17, arb. d. Ghimpeteanu. Cupa aviatică „Radu Beller*4 In memoria îndrăzneţului aviator Radu Beller, care şi-a pierdut viaţa în cursul unei încercări de raid în Asia Mică, F. A. R. R. organizează anul acesta, pentru a doua oară, o competiţiune aviatică. Ziua concursului este 25 Septembrie. Pot participa numai piloţi cetăţeni români, înscriindu-se la F. A. R. R. până la 21 Septembrie, seara, ora 9. Circuitul raidului este: Bucureşti-Tecuci - Dărmăneşti - Iaşi- Cetatea Albă-Galaţi-Bucureşti, cu o distanţă totală de 1050 km. Câştigătorului concursului i se oferă un obiect de artă şi 20.000 lei premiu. LIMBA FRANCEZĂ LICEELE1 "COMERCIALE DE BAEŢI ŞI FETE PENTRU ŞCOALELE INDUSTRIALE DE FETE DE PROFESORII I. BOTEN şi JULES BERBIER (clasele I-VIII). Aprobate de minister, conform programei din 1938. Cererile se adresează la ziarul „UNIVERSUL“, str. Brezoianu, 25 Manualele pentru consultare se cer la librăriile principale din ţară UNIVERSUL La 26 octombrie se va disputa la Londra un match între selecţionata Europei şi aceea a Angliei. Pentru acest joc comitetul FIFA ei a ţinut o şedinţă specială, în cursul căreia a întocmit o comisie care se va ocupa de formarea echipei pe care o va prezenta continentul nostru la Londra. Selecţionarea acestei echipe, care nu este deloc uşoară, va fi făcută pe baza jocurilor pe care le vor susţine echipele diferitelor ţări, în cursul prezentei luni. Printre oficialii însărcinaţi cu formarea acestei echipe este şi d. Mauro, care urmează să vină la Bucureşti la 8 octombrie, pentru a participa la lucrările comitetului „Gupei Europei Centrale”. Din informaţiunile pe cari le deţinem, d. Mauro şi-a anunţat sosirea pentru data de 25 Septembrie, pentru a putea viziona matchul Germania-România, în care are de urmărit forma unora dintre jucători susceptibili de selecţionare. In afară de jucătorii echipei germane, vor fi revăzuţi şi doi jucători români Bodola şi Dobay, despre a căror introducere în echipa Europei s’a vorbit mai de mult. FOOTBALL Doi jucători români in echipa Europai Echipa Genei pentru jocul cu România In cursul zilei de Marţi d. Octav Luchide, secretarul general F. R. F. A., a avut o convorbire telefonică cu d. Bauwens, la Colonia. Cu acest prilej, cunoscutul oficial german a comunicat d-lui Luchide că nouile discuţii făcute la federaţia germană, în legătura cu echipa pe care urmează a o deplasa la Bucureşti, au dus la modificarea formaţiei. Astfel s’a decis ca această echipă să cuprindă in componenţa ei nouă jucători austriaci şi doi germani. Măsura aceasta a fost luată pentru faptul că austriacii cunosc bine maniera de joc a naţionalei noastre şi în consecinţă Germania va avea o reprezentativă mai redutabilă la Bucureşti. Echipa oaspe va avea următoarea formaţie: Platzer (Raftl); Schmaus, A- pel; Skoumal, Mock, Wagner; Zischek, Stroh, Schoen, Hahnemann şi Pesser. Juventus se pregăteşte pentru jocul Cu tot eşecul înregistrat Duminică în faţa Sportului Studenţesc, Juventus nu şi-a pierdut calmul. Bucureştenii sunt convinşi că vor reuşi să se reabiliteze chiar la sfârşitul acestei săptămâni când vor întâlni în joc oficial pe Ripensia. Juventiştii leagă multe speranţe de această partidă, întrucât întotdeauna au făcut jocuri frumoase în compania timişore cu Ripensia In vederea întâlnirii care se va desfăşura Sâmbătă după amiază, Juventul a făcut Marţi un prim antrenament pe stadionul A.N.E.F. S-au executat exerciţii de educaţie fizică, iar jucătorii au fost repartizaţi in două echipe care au susţinut o partidă la două porţi. De semnalat că s’a jucat în pantofi de gimnastică.nilor. Echipa Germaniei va sosi cu avionul Echipa germană a anunţat că va face deplasarea la Bucureşti, pentru matchul de la 25 Septembrie, cu un avion special. Acelaş sistem de deplasare l-au întrebuinţat şi pentru jocul cu Anglia, disputat la Londra. Federaţia noastră a cerut să i se comunice data când echipa va sosi la București. O echipă amatoare engleză vrea să joace In România Marţi s’a primit la F. R. F. A. o scrisoare din partea grupării engleze Islington Corinthians prin care se oferă să susţină câteva jocuri în România la date ce se vor fixa ulterior. Oferta aceasta va fi transmisă grupărilor noastre, care vor intra în tratative cu englezii. Reamintim că Islington Corinthians este o echipă amatoare, care a făcut recent un turneu in jurul lumii. Pentru jocurile internaţionale vor fi urmăriţi jucători din divizia B. O mare lacună în echipa naţională o constitue deja o vreme lipsa interilor şi în special a unui bun inter dreapta. Pentru a remedia această lipsă, d. Luchide secretarul general al F. R. F. A. se va deplasa în provincie, pentru a urmări şi jucători din divizia naţională B., unde se speră că se vor descoperi câteva talente. Astfel Duminică, d-sa va asista la Craiova, la jocul Rovine Griviţa — C. A. M. T., spre a verifica forma lui Reiter, care are destule şanse de a face parte din echipa naţională ce va întâlni Germania. Arbitrul jocului România-Germania Profitând de discuţia telefonică pe care a avut-o în cursul zilei de eri cu d. Bauwens, vicepreşedintele federaţiei, d. Octaiv Lăchide a lămurit şi chestiunea arbitrajului. Alegerea a căzut asupra francezului Leclerq, unul dintre cei mai mari arbitri continentali. Detaşări in învăţământul militar Pe ziua de 1 Septembrie a. c. s-au făcut în învăţământul militar detaşările de profesori titulari şi numirile de profesori suplinitori, notaţi mai jos : DETAŞĂRI LICEUL MILITAR „D. A. STURDZA“ CRAIOVA Luca Preda, 1. română; Mailat Aurel, 1. germană; Gregorian Eustaţiu, geografia ; Mălăcea Ioan, şt. naturale; Pascu Gheorghe, muzica vocală; Stănculescu Gherasim, educaţia fizică ; Leu Dumitru, lucrul manual ; Naghel Leon, lucrul manual. LICEUL MILITAR „N. FILIPESCU“ M. DEALU Mircea Aurel, 1. franceză ; Bogoescu Constantin, şt. naturale ; Botez Dumitru, muzica vocală ; Vasilescu Aurel, desemn-caligrafie ; Novac Dumitru, lucrul manual. LICEUL MILITAR „A-L DIV. GH. MAKAROVICI“, IAŞI Hasgan Aristide, 1. română ; Tcaciuc Octavian, 1. latină ; Dumitriu Vasile, şt. fizico-chimice ; Mironescu Eusebie, desemn-caligrafie; Bârsan Ioan, educaţia fizică. LICEUL MILITAR „MIHAI VITEAZUL“, TG.-MUREŞ Diacon Popescu Constantin, religia ortodoxă ; Lalu Nicolae, limba română ; Stănescu Petre, 1. latină ; Bavaru Nicolae, filosofie şi ed. morală ; Diaconescu Vasile, filosofie şi ed. morală ; Andreescu Virgil, matematici; Lungu loan, şt. fizico-chimice. LICEUL MILITAR „ŞTEFAN CEL MARE“, CERNĂUŢI Pr. Oniciulescu Dumitru, religia ortodoxă ; Dăscălescu loan, 1. latină ; Cuşmiriuc Teodor, 1. germană ; Stere Ernest, filosofie şi ed. morală; Pavelescu I. Victor, filosofie și ed. morală ; Săndulescu loan, geografia; Cârdei Iorj, desemn, caligrafie; Vasilescu loan, ed. fizică. LICEUL MILITAR „REGELE FERDINAND I“, CHIŞINĂU Popescu Augustin, 1. română ; Dogaru Gheorghe, 1. latină ; Iancu Ghidu Gheorghe, 1. franceză ; Botezatu Petre, filosofie şi ed. morală; Prosie Victor, şt. fizico-chimice ; Aparaschivei Platon, ed. fizică ; Ciuhcu Alexandru, istoria. NUMIRI DE SUPLINITORI LICEUL MILITAR „D. A. STURDZA“ CRAIOVA Pr. Petrescu Dumitru, religia ; Teodorescu Dumitru, 1. română ; Mihăescu Ioan, 1. română ; Hie Ioan, 1. română ; Ioanid Miltiade, 1. franceză ; Papastatopoli-tin, 1. franceză ; Ghenescu Mihail, geografia ; Alexiu Virgil, geografia ; Mihai Gr. Constantin, filosofie şi ed. morală ; Georgescu F. Dumitru, filosofie şi ed. morală ; Belea Gheorghe, psihologia aplicată ; Giurcă Avram, psihologie aplicată ; Dănescu Dumitru, matematici ; Iliescu Constantin, şt. fizico-chimice ; Sendroiu Petre, şt. fizico-chimice ; Marinache Nicolae, desemn, caligrafie; Gronea Nicolae, ed. fizică ; Teodorescu Nicolae, ed. fizică ; Savin Ioan, ed. fizică (scrimă) ; Constantinescu Eugenii, muzică instrumentală. LICEUL MILITAR „N. FILIPESCU“ M. DEALU Pr. Ispas Pompiliu, religia ; Constantinescu C-tin, l. franceză; Pâslea I. Radu, l. germană ; Marinescu Traian, istoria ; Manolache R. Anghel, filosofie, drept, ed. morală ; Vulcănescu Romeo, filosofie, drept, ed. moral ; Popescu A. Dumitru, psihologie aplicată ; Donciu Nicolae, matematici ; Bobescu Aurel, muzica instrumentală; Zotoviceanu Irina, muzica instrumentală; Grovu Andrei, educaţia fizică ; Scarlat Eudoxiu, ed. fizică ; Cojocaru Victor, ed. fizică. LICEUL MILITAR „GL. DIV. MAKAROVICI”, IAŞI Agavriloaei Gheorghe, 1. română ; Livescu Jean, 1. germană; Papastopol Mauriciu, istoria ; Rădulescu Mihail, filosofie, ed. morală ; Mureşanu Constantin, ed. morală; Uţă Mihail, psihologie aplicată ; Triandar Alexandru, matematici; Catulescu Constantin, muzica instrumentală ; Teodorescu Nicolae, muzica instrumentală ;Răcoare Natalia, muzica instrumentală; Lupan Octavian, ed. fizică; Schiller Adrian, lucrul manual. LICEUL MILITAR „MIHAI VITEAZUL1, TG.-MUREŞ „ Pr. Suteu Dorift, religia ortodoxă ; Turcu Victor, religia gr. catolică ; Orăscu Constantin, 1. română ; Cocoş Barbu, 1. română ; Rădăşanu Constantin, 1. română ; Munteanu Eugen, 1. română ; Pascali Gheorghe, 1.franceză ; Popescu Daniel, 1. franceză; Neamţu Ovidiu, 1. franceză ; Moldoveanu Ioan, 1. germană ; Grigore Ștefan, istorie, geografie ; Dumitriu Victor, geografia; Geantă T. loan, filosofie, ed. morală; Munteanu Constantin, filosofie, ed. morală ; Popescu St. Gheorghe, filosofie, ed. morală ; Sorescu Octavian, psihologie aplicată ; Arcan Tudor, psihologie aplicată ; Turcu Victor, matematici ; Ciobanu Ion, șt. naturale; Ionescu Gheorghe, muzica instrumentală ; Ștefanovici Melania, muzica instrumentală; Eliad D. loan, muzica instrumentală ; Poboran Familia, muzica instrumentală; Claru Mihail, desemn, caligrafie; Cernăianu Victor, educaţia fizică; Scurtu Ioan, educaţia fizică; Avram Ioan, educaţia fizică ; Răducanu Dumitru, educaţia fizică ; Negru Alexandru, lucrul manual; Georgescu Nicolae, lucrul manual. LICEUL MILITAR „ŞTEFAN CEL MARE“, CERNĂUŢI Pr. Dragomir Aristide, religia ortodoxă ; Negrescu C. Dumitru, 1. română ; Cristescu Anton, 1. română ; Teodorescu Petre, geografia ; Bulandra I. Marcel, psihologie aplicată; Nedelcu Alexandru, Şt. fizico-chimice ; Stoia Eugen, muzica instrumentală ; Frunzeti Lucreţia, muzica instrumentală; Crijijewschi Sigismund, educaţia fizică ; Săndulescu Alexandru, educaţia fizică. LICEUL MILITAR „REGELE FERDINAND I“, CHIŞINAU Heiban Miron, 1. română ; Vicol Constantin, 1. latină; Fettinger Robert, conv. germană ; Cumpătă Constantin, filosofie, ed. morală; Rugină Eugenia, muzica instrumentală; Barbu loan, muzica instrumentală; Pop loan, desemn, cal -ifie ; Babeş Arghir, educaţia fizică ; Bolocan A., educaţia fizică; Scutaru loan, lucrul manual. I Afacerea pavagiilor sectorului 1 Galben Fostul primar d. ing. Săbăreanu, trimis in judecată Am scris la timp că, în urma unei anchete administrative, dovedindu-se că „întreprinderea N. Mateescu“ de construcţii şi drumuri, a executat — în condiţiuni grav păgubitoare pentru comună — pavajele ce se angajase să facă în sectorul I (pe şoseaua Ştefan cel Mare), a fost sesizat parchetul. Cazul a făcut apoi obiectul unor migăloase cercetări la cabinetul 9 instrucţie. D. jude in str. Oprescu, titularul cabinetului, n’a cruţat — — timp de două luni — nici o strădanie pentru ca ancheta să fie desăvârşită sub toate raporturile, audiind numeroşi martori şi informatori, scrutând toate arhivele referitoare şi efectuând, peste expertisa, de excepţională autoritate a d-lui prof. I. Ionescu, de la Şcoala Politechnică, încă o contra expertisa cu trei somităţi în materie de drumuri şi şosele. Dosarul s’a trimis, după aceasta, parchetului, pentru rechizitor. Şi a fost reţinut, pentru resolvare, chiar în studiul d-lui prim procuror Radu Pascu. D-sa a dat Marţi curs cauzei. A constatat anume că în adevăr lucrarea s’a executat în dispreţul unora din prevederile cadtului de sarcini. A stabilit — de acord cu concluziunile experţilor technici — că verificarea chipului cum s’a lucrat şi recepţionarea, parţială, s’a făcut cu nesocotirea regulilor ce cârmuiesc materia, înzestrându-se din această cauză Capitala cu cel mai nefericit pavaj ce se poate închipui şi că punându-se ca urmare prejudicii considerabile primăriei. Şi a dispus de aceea punerea vinovaţilor sub rigorile legii penale, în conformitate cu dispoziţiunile legii speciale de apărarea patrimoniului public. Rechizitoriul introductiv, semnat Marţi de d. prim procuror Radu Pascu, dispune — în consecinţă — trimiterea d-lor ing. ION I. SABAREANU, ALEXANDRU MATEESCU şi EFTIMIE GEORGESCU în judecata tribunalului corecţional. Cel dintâi, d. ing. I. I. Săbăreanu este învinuit că — în calitate de fost primar al sectorului I Galben — nu şi-a îndeplinit îndatoririle ce-i incumba de a asigura buna gospodărie a avutului comunei, cu ocazia săvârşirii acestei opere edilitare, în sectorul ce i se încredinţase. D. ALEXANDRU MATEESCU este învinuit că — în calitate de director general al întreprinderilor „N. Mateescu“ ș. a. —_a executat contractul de lucrări ce i se adjudecase în prejudiciul primăriei. Iar d EFTIMIE GEORGESCU este învinuit că — în calitate de conducător de lucrări — nu și-a făcut pe deplin datoria de a supraveghia executarea contractului în slova lui și că, în chipul acesta, a fost unul din factorii cari au inlesnit vătămarea avutului comunei. Actele s’au și trimis tribunalului spre judecare și se va repartiza joi uneia din secțiunile corecționale. ❖ Alte nereguli sectorului In urma dispoziţiunilor date de d. primar Pictorian — de a se verifica, fără cruţare, actele gestiunei trecute ale primăriei sectorului IV, — s'au putut descoperi, până acum numai, o seamă de prădăciuni in avutul comunei ce au sleit, cu milioane de lei, contribuţiunile cetăţenilor. Ultima ispravă, deferită Parchetului, a fost aceea a bandei Ion Antonie, Al. Agapovici et Comp. pe urma căreia s-au înregistrat lipsuri în cassa primăriei sectorului IV de peste zece milioane lei. In vreme ce tribunalul nu mai pridideşte cu judecarea culpabililor, ancheta administrativă — la primăria IV Verde făcută de d. insp. Dumitrescu — continuă. Marţi s’a putut ajunge astfel la o nouă serie de concluzii, privind de astă dată gestiunea fondurilor de dispoziţie. Plăţile neregulate (neregulate într’un chip ce frizează codul penal şi legea de ocrotire a patrimoniului public) însumează peste două milioane lei. Alte milioane! Raportul s-a dresat. A fost trimis imediat ministerului de interne. Şi de aci îndrumat d-lui Victor Iamandi, ministrul justiţiei, spre a sesiza ministerul public. Ancheta crimei din str. ing. Zabl owski D, jude instructor Dokin, al cap. 5, a continuat şi Marţi ,toată ziua, cercetările în afacerea odioasei tâlhării din str. inginer Zablowski, săvârşită asupra bătrânei Aneta Vizitiu. D-sa a luat noui depoziţii, îndelungate şi migăloase, Paulei Nedelcovici, sora ucigaşului Niculae Nedelcovici şi concubina prevenitului Radu Ionescu. S‘au fixat astfel definitiv toate amănuntele isprăvei. Au fost ascultate apoi Maria Nedelcovici şi Elena Nedelcovici, altă soră şi mama criminalului. Şi, apoi, s’au luat o seamă de informaţii şi tatălui lui Nedelcovici, anume Mihai. După aceasta, toţi au fost puşi în libertate, cercetările în privinţa lor fiind complete. I-a venit, de aceea, rândul Nu-‘ţei Paisie (zisă Nuţa Paris), concubina instrumentului cumplitului asasinat. Şi ea şi-a menţinut, în totul, primele declaraţiuni. A repetat desluşirile iniţiale ce au înlesnit, în măsură, dovedirea culpabililor. Martora a mai fost reţinută însă la dispoziţia cercetătorilor deoarece rolul ce l-a jucat şi serviciile ce le-a prestat concubinului asasin, cu toată sinceritatea spovedaniei ce a urmat, nu scapă totuşi din cadrele condicei penale Ancheta va continua verificându-se precizările făcute în cauză de madame Clara (din str. Vitan), gazda Nuţei. Cristobald a fost Ziarele au înserat, astă-vară, cu tot luxul de amănunte vestea atentatului... fioros plănuit de publicistul Constantin I. Constantin (Cristobald). Se ştie astfel că respectivul, despărţit de soţia lui — la capătul unei interminabile serii de peripeţii domestice asupra cărora nu mai revenim — canonii de dor şi de gânduri de împăcare, «s’a strecurat într’o noapte sub patul fost conjugal Doamna, întorcându-se mai târziu acasă, a simţit miros străin; şi, sesizând autoritatea, a descoperit, în locul unde odinioară trona toată autoritatea bărbatului d-sale, pe titularul acestei autorităţi , Cristobald n’a făcut nici o dificultate ca să iasă de sub pat. La lumină însă, a ţinut să’şi mărturisească intenţiunea ce-1 mânase tocmai acolo, declarând că îşi adăsta soţia — în miez de noapte — ca s’o asasineze, pus in libertate Nici mai mult nici mai puţin. — Cu ce, domnule ? — „Cu lama asta, uite-o“. Şi a înfăţişat anchetatorilor uluiţi, o lamă pârlită, scoasă din uzul maşinei de ras şi trecută la reformă, ca ascuţitoare de creioane. Spovedania a emoţionat Cristobald a fost imediat arestat, depus la Văcăreşti şi îngrijit cu toată bunăvoinţa până Marţi. Iar reclamanta, salvată de perspectivele sumbre ale pericolului de sub pat, şi-a redobândit liniştea vieţii. Marţi însă, cercetările fiind complet terminate, d. judecător Aristide, al cap. 5, pe de o parte, a înaintat dosarul cauzei la Parchet spre a i se da rechizitor definitiv, iar pe de altă parte a ordonat punerea în libertate a atentatorului. Lama criminală i s-a oprit însă, în panoplia de corpuri delicte a muzeului Morgei. Achitaţi Scriam în cronica noastră precedentă că trib. Ilfov s. V a judecat procesul furturilor de la magazia de depozite a ministerului finanţelor. Implicaţi erau Const. Petrescu, magaziner şi V Gârjoabă, aprod, ambii find învinuiţi că au violat plicurile cu bani trimise de Monetaris naţională (drept contravaloarea monedelor metalice retrase din circulaţie spre a fi preschimbate) şi că şi-au însuşit conţinutul lor, păgubind astfel statul cu câteva zeci de mii de lei. In faţa instanţei, inculpaţii şi-au strigat din nou, nevinovăţia. Au arătat că şi la primele cercetări ar fi dovedit că serviciile neînsemnate ce le îndeplineau şi organizarea magaziei, excludeau orice posibilitate de hoţie... locală. Şi au susţinut că legea patrimoniului public nu trebuie să facă din preocuparea legiuitorului de a ocroti avutul statului, un instrument de urgie şi de injustiţie. Presupunerile nu trebuiesc să uşurpe locul probelor. Tribunalul a deliberat, iar Marţi a pronunţat sentinţă de achitarea celor doi învinuiţi, „din lipsă de suficiente dovezi împotriva lor“. Abuz de încredere şi fals Parchetul a deschis Marţi acţiune publică — pentru abuz de încredere şi fals — contra funcţionarului comercial Moise Moscovici zis Moritz zis Mişu, de fel din com. Parincea (Bacău), din serviciul depozitului de vinuri „Dealurile Putnei“. Numitul este învinuit că, falsificând notele de mărfuri — predări și restituiri — și-a însușit, în dauna patronilor săi, circa 250 mii lei. Dosarul s-a trimis, dea dreptul în judecata tribunalului corecționat. Frauda de la liceul Buftea D, procuror Bălăcescu a trimis ori, deadreptul, în judecata tribunalului corecţional, pe ALFRED FINDIG (din str. Cuza Vodă 18), pentru abuz de încredere. Inculpatul fusese, o vreme, econom al liceului model din Buftea. In această calitate a sustras însemnate fonduri și a înstrăinat parte din mărfurile destinate aprovizionării căminului şcolii ----------. 1 Anul al 55-bea Patru cufere cu ciorapi „Kunerth“ Organele poliţiei judiciare au filat deunăzi o pereche de călători suspecţi, împovăraţi cu trei cufere, cari se străduiau să se strecoare neobservaţi. Ii era însă cam greu fiindcă îi împiedecau bagajele. Urmăriţi, pas cu pas, s’a dovedit că descind în str. Brezoianu 7, deodată cu alt misterios pasager, încărcat şi el cu un geamantan. Fiind indicii că terţetul face parte din banda de contrabandişti ce au infestat, în lunile din urmă, piaţa, cu mărfuri introduse clandestin în ţară, din Cehoslovacia, locuinţa din str. Brezoianu 7 a fost imediat perchiziţionată. Rezultatul a fost pe cât de neaşteptat, pe atât de rodnic. Cei trei călători întârziaţi în noapte nu erau decât samsarii,« înarmaţi: LADISLAU SCHLESSINGER, DAVID BERGER şi Leib Saul Kahane, din Sighet iar cele patru geamantane, troznind din încheieturi sub povara încărcăturii, conţineau exact 860 perechi de ciorapi „Kunerth“. Li s’au dresat acte. Şi s’a dis-* pus trimiterea la parchet. Cercetaţi Marţi de procurorul da serviciu, nu li s’a deschis, deocamdată acţiune publică , în adăstarea unor comunicări de la punctul de frontieră prin care s’a introdus marfa — dar dosarul s’a repartizat unui cabinet de instrucție. •H Nu numai şperţuiţii, dar şi şperţuitorii... Era o lacună în vechiul cod penal: aceea de a pedepsi doar pe mituitori, şi nu şi pe mituiţi. Noul cod a reparat însă această imperfecţiune a sistemului de represiune satisfăcând astfel, totodată, şi un deziderat al doctrinei penale moderne şi o cerinţă a opiniei publice. Codul penal „Regele Carol II“ osândeşte astăzi, deopotrivă, şi pe funcţionarul care se lasă corupt, dar şi pe acela care îl conrupe. Parchetul local a făcut marţi încă o aplicaţiune a textului. A trimis, anume, în judecată corecţională pe A. RETTI (din str. Filaret nr. 2), pentru... încercare de a da mită. Retti e funcţionar al societăţii forestiere „Moroeni“. In această calitate fiind însărcinat să expedieze C. A. M.-ului un transport de 200 vagoane de lemne de foc comandate din timp, a preferat să îndrumeze comanda Primăriei sectorului I Galben — deşi contractase ulterior — fiindcă dobândise un preţ mai mare. C. A. M. a reacţionat însă, împuternicitul său I. Andrei s’a pregătit să reclame. In acest moment Retti i-a dat mită un vagon de lemne — tot dela „Moroeni“ — ca să mai întârzie reclamaţiunea. Dar funcţionarul a resistat tentaţiunea, a deferit cazul superiorilor săi iar pe corupător, Parchetului. I Traficanţii cu bilete false pe c. f. r. meni ţinuţi in arest D. jude in str. Stratulat, al cat. 6, a judecat Marţi cererile noui da liberare provizorie încercate da preveniţii MAYER BERGNER, LEIZER BERNTHAL şi AIZIG FRIEDMANN. Câte trei, samsari, sunt învinuiţi că au pus în circulaţie pe piaţă stive întregi da bilete de călătorie pe c. t r. iscusit falsificate. Cercetările fiind încă în curs, preveniţii au fost menţinuţi în stare de arest. Diverse D. procuror Demetriu a trimia Marţi dea dreptul în judecata tribunalului corecţional pe WILHELM NAHMINOVICI, comerciant, proprietarul magazinului „Chimica Petroliferă” (din str. Edgar Quinet nr. 4, etajul IV) învinuit de abuz de încredere —• în sumă de lei 40 mii — în dauna reclamantului S. Rubelberry din Galați. ❖ Trib. Ilfov s. Not. — format cu d-nii judecători Ile Stoenescu, Voinescu și procuror Al. Ionescu, a reconfirmat Marţi pe încă o lună mandatele de arestare a inculpaţilor Paul Ştefănescu şi G. Moţune, implicaţi în afacerea Manevic. Avioane noi pentru Lares Marţi după amiază a fost adus in Capitală primul avion dintr’o serie de 4, comandate în America de soc. Lares. Noul avion este bimotor, tip „Lockeed 14”, imatriculat „yr- Lib” şi a făcut distanţa Varşovia-Bucureşti fără escală, în 3.250 ore, cu o medie orară de 300 km. pe oră. La bordul lui se aflau d-nii căp. Paul Dumitrescu, director de exploatare la Lares, care a pilotat avionul, piloţii de linie căp. Perju şi Pavlovschi şi radio-telegrafistul Ion Jipa. Noul aparat este exact acelat tip cu avionul pilotului american Howard Hugues, care a făcut recent ocolul pământului Celelalte 3 aparate sunt în curs de montaj la Gdinya, unde au fost aduse cu vaporul din America. Piloţii Larges-ului le vor aduce apoi pe rând, pe calea aerului, în ţară. învăţământul pfesional la Cernavoda Cernavoda, 10 Sept. Una dintre şcoalele secundare din localitate, care merită toată părinteasca grijă din partea tuturor ce doresc desvoltarea Învăţământului profesional este şi gimnaziul industrial, înfiinţat acum 17 ani, în ofensiva culturală de după război. Lăsată în grija unui comitet şcolar, mijloacele de susţinere ale şcoalei se limitează la taxele şcolare, ori cum se ştie care este mentalitatea, copiii de gospodari mai în stare se îndreaptă înspre şcoalele teoretice şi rămân pentru învăţământul practic copiii de oameni săraci. Se poate închipui ce eforturi s-au făcut şi se fac pentru ca să fiinţeze această şcoală profesională, cu taxe mici, şi cele mai multe rămase în restanţă. Instituţia, a cărei importanţă o cunoşteau conducătorii ei entuziaşti, trebuia să existe, pentru rostul ei bine determinat în desvoltarea gustului pentru viaţa practică, în massele poporului. Prin lege, şcoala este pusă sub ocrotirea următorilor factori: a primăriei oraşului, care a dat pe anul în cus, un prim fond de lei 20.000 b) Camera de comerţ care n’a dat încă nimic; c) intreprinderile industriei mari din localitate şi împrejurimi, de la care, cam cu sgârcenie, s’a putut încasa lei 7000 Din venitul balului dat anul trecut s’au cumpărat scule de leî 7500 şi un aparat de sudură pentru atelierul de lăcătuşerie, în valoare de lei 12 000. De mai mulţi ani nu se cumpără scule pentru ateliere. Intre lucrările executate în atelierele gimnaziului industrial, pe anul trecut sunt multe lucrări de artă, pe lângă comenzi Aşa se poate vedea tâmpla bisericii satului Ţibrin din apropierea oraşului Cernavodă, apoi lămpi, grilaje de fier, etc. Expoziţia anului acesta, spre deosebire de cele precedente, a dat o idee de progresele făcute, oferind un întreg bazar, publicului vizitator. Din lipsă de local propriu, numai învăţământul practic se face în localul gimnaziului mixt „Principesa Elena” rămas cu clase de lichidare. Şcoala mai are un apartamente pentru dormitoarele elevilor interni. Faţă de frumoasele realizări de până acum, sperăm ca noul regim să-i acorde mai multă solicitudine. Tâmpla bisericii din satul Ţibrinul( 1U) Constanţa, executată de elevii gimnaziului industrial din Cernavoda CEREȚI ASTĂZI PRETUTINDENI NUMĂRUL NOU „TRUP ȘÎSUFLET” TOATE PROBLEMELE TOAMNEI = UN EXEMPLAR 10 LEI = Y V